Andreea Tuduriu, eleva Colegiului “Vasile Alecsandri” care a obtinut locul I la concursul “Little Stars” organizat la Sankt Petersburg, in luna martie, si-a reconfirmat valoarea. Ea a urcat din nou pe podium, obtinand locul I (in categoria sa) la Festivalul international pentru copii din Serbia, “Little Shells”, care a avut loc in intervalul 12-16 mai. Andreea a intrat in concurs cu piesele “Copil si inger” si „O poveste in care cred”, ambele pregatite impreuna cu profesorii Marius Teicu si Cristina Cozma. 24 de copii s-au inscris in competitie, pe trei categorii de varsta (6-9, 10-12, 13-14). De aceasta data, bacauanca a fost insotita de o alta romanca, Patricia Ciubotariu, din Oradea, care a obtinut locul al II-lea la categoria de varsta 6-9 ani. Vineri, Andreea participa la preselectia finala a Cerbului de Aur pentru copii, iar pe 3 iunie concureaza pentru un nou trofeu in Ucraina, la festivalul „Future Land”. Ii uram succes!

Gratuit, dar contracost

Laboratorul Spitalului de Pediatrie nu mai efectueaza gratuit analize medicale pentru copiii care au nevoie de tratament la domiciliu. Dreptul la gratuitate este doar pe hartie. S-a ajuns in aceasta situatie, deoarece laboratorul nu este autorizat si, ca atare, Casa de Sanatate nu-l poate finanta.

Pentru copiii bolnavi care se adreseaza laboratorului Spitalului de Pediatrie, analizele medicale nu mai sunt gratuite, daca ei nu reprezinta un caz urgent. De mai multa vreme laboratorul spitalului efectueaza analize medicale numai contracost acestora, chiar daca pacientii vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la medicul specialist din policlinica. Pe usa laboratorului sta scris ca nu se mai fac gratuit analize medicale, deoarece spitalul a epuizat fondul repartizat lui pentru acest tip de investigatii de catre Casa de Asigurari de Sanatate. Acesta este, insa, o parte din adevar. "Deoarece laboratorul nu detine certificatul de calitate RENAR, Casa de Sanatate nu a incheiat contract pentru el si nu-l finanteaza, ne-a spus Eugenia Ursu, asistent sef, Laboratorul de analize medicale. Suntem in curs de acreditare, s-a depus dosarul pentru aceasta, dar trebuie sa parcurgem o serie de formalitati. Necesita timp si bani."

Parintii sunt revoltati

Marea majoritate a copiilor care se prezinta in policlinica spitalului ori la medicul de familie nu sunt cazuri urgente, dar necesita tratament la domiciliu. Pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului corespunzator au nevoie, insa, de investigatii de laborator. Contracost, acestea inseamna pentru fiecare parinte in cauza un efort financiar deosebit. Creatinina costa 5,52 lei, calciul – 5 lei, magneziul – 5 lei, fibrinogenul – 12,75 lei, coproparazitologia – 17,50 lei, sideremia – 6,62 lei, ASLO – 10,70 lei, proteina C reactiva – 10,70 lei, iar examenul sumar de urina – 8,70 lei, astfel ca un parinte trebuie sa scoata din buzunar peste 80 lei. "Bani nu prea sunt, avem copii si multi sunt bolnavi, sa stam asa cu ei?, ni se plange Mirela Adam, din comuna Traian. Trebuie sa venim la spital sa facem ceva, dar cu un singur salariu este foarte greu. Copiii ar trebui sa beneficieze gratuit si de analize medicale." Maria Alupoaie, din Corbasca, mama a trei copii, este chiar revoltata: "Nu suntem de acord sa platim analizele, pentru ca nu sunt bani. Ne taie si din alocatie, cum sa ne mai descurcam, ce o sa facem? Sa-i aducem pe copii la plasament? Este foarte greu!". Resemnata, la randul ei, Alexandra Romedea ne-a declarat: "Nu am ce sa fac, daca trebuie sa platesc, voi plati. Dar in tara asta te astepti la orice!"

Singura solutie, sa caute un laborator privat

Spitalul ar fi putut evita aceasta situatie daca ar fi facut la timp demersurile pentru a obtine certificatul RENAR. “Nu am incheiat cu Spitalul de Pediatrie contract pe laborator, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Aceasta, deoarece nu au putut prezenta certificatul de calitate RENAR si nici dovada ca, inainte de 31 martie, au facut demersuri pentru a-l obtine. Pe site-ul nostru am afisat lista laboratoarelor private cu care avem contract. Pentru a veni in sprijinul bolnavilor, vom completa lista, adaugand spitalele care au contract cu noi si pentru laboratoare si efectueaza analize. In Bacau sunt laboratoare private care au fonduri pentru analize gratuite. Pacientii se pot adresa acestora.” Laboratoarele private au fost mult mai interesate sa intre in relatie contractuala cu CJAS si sa asigure analize gratuite. Din cele 18 care au incheiat contract cu Casa, doar 4 nu au certificat RENAR, dar au depus documentatia inainte de 31 martie.

Refuza "o noua curba de sacrificiu"!

In timp ce colegii lor se aflau la Bucuresti, 60 de reprezentanti ai BNS Bacau au pichetat, ieri, Prefectura. Ei au dorit sa protesteze in tacere si, prin intermediul prefectului, sa aduca la cunostinta Guvernului disperarea lor.

Sindicalistii din Aerostar, Transelectrica, Compania E.ON, ai serviciilor de ambulanta si bibliotecilor din judet, toti afiliati la Blocul National Sindical (BNS), au pichetat, ieri, Prefectura Bacau. “La Bucuresti, astazi (n.r. – ieri), colegii nostri protesteaza impotriva masurilor de reducere a salariilor, pensiilor si ajutoarelor de somaj. Ne solidarizam acestei actiuni si respingem o noua curba de sacrificiu”, a declarat Ion Bujor, presedintele BNS Bacau. La pichetare au participat si scriitori, cercetatori, bibliotecari. “Starea de spirit este una de maxima ingrijorare, a marturisit Simona Marcu, liderul bibliotecarilor din judet. Salariul unui bibliotecar cu studii superioare este in jur de 10 milioane de lei. O reducere ne trimite la salariul minim pe economie.” Sindicalistii au protestat cu speranta ca Guvernul isi va intoarce privirea si spre "bietii amarati" din cultura romaneasca. “Din nefericire, traim vremuri cumplite. Eu sunt profesor si va spun ca, in istoria tarii, asemenea evenimente nu au mai existat. Nici starea de razboi nu ar fi adus Romania in halul asta", a afirmat Eugen Sendrea.

In Romania, mai rau ca dupa razboi!

Oamenii au avut steaguri si pancarte, dar nu le-au agitat, nu au fluierat si n-au strigat lozinci. Ei au afirmat ca vor sa protesteze “in tacere” fata de reducerea salarilor si a pensiilor. Dupa 30 de minute, sindicalistii au fost invitati de prefect. Claudiu Balan a citit lista si a declarat ca doua dintre revendicari – cresterea salariului minim la 705 lei si cresterea punctului de pensie – sunt, tehnic, de neindeplinit: “E vorba de posibilitati. Daca le punem pe hartie si nu exista acoperire nu am facut nimic”. Prefectul le-a adus aminte de anii de dupa 1996, cand salariile era platite cu intarzieri de 2-3 luni si doar in proportie de 70 la suta. Cu alte revendicari, cum ar fi combaterea reala a evaziunii fiscale si a coruptiei, prefectul s-a declarat de acord. Problema e ca rezultatele acestor actiuni se vor vedea peste 3-4 ani, nu intr-o luna. Reprezentantii BNS mai cer crearea de noi locuri de munca, depolitizarea institutiilor publice, scaderea TVA pentru produsele de baza, cresterea TVA la produsele de lux, neimpozitarea tichetelor de masa. Daca aceste solicitari vor fi ignorate, BNS va strange semnaturi pentru declansarea grevei generale.

Bugetul Bacaului, grevat de datorii imense

Bugetul municipiului Bacau trebuie sa suporte un nivel impovarator de indatorare. In ultimii sase ani, sefii municipalitatii au contractat credite totalizand peste 1200 de miliarde lei vechi. La aceasta suma se adauga alte sute de miliarde lei, constand in dobanzi si comisioane aplicate creditelor. In urma cu sase ani, datoria Primariei Bacau se ridica la doar 240 de miliarde lei vechi, aproximativ 6 milioane de euro. In prezent, ea este de 6 ori mai mare, fara a mai pune la socoteala dobanzile percepute la imprumuturi.

Actualul edil – Romeo Stavarache – pare decis sa-si "cumpere" al treilea mandat de primar cu bani de la banca. Daca in urma cu 6 ani, la mai putin de 3 luni de la preluarea mandatului, Stavarache afirma ca intentioneaza sa-si dea demisia din functia de primar din cauza datoriilor pe care le inregistra Primaria, astazi edilul liberal angajeaza credit dupa credit in numele municipalitatii.
Din 2006 si pana in prezent, Primaria a contractat 4 credite totalizand peste 1200 de miliarde lei vechi (aprox. 30,5 milioane de euro). La aceasta suma se adauga alte sute de miliarde constand in dobanzi si comisioane percepute de institutiile bancare de la care municipalitatea a imprumutat bani.

Datorii de 240 miliarde, in 2004

In 2004, cuantumul datoriilor inregistrate de municipalitate atingea suma de 240 miliarde lei vechi, de 6 ori mai putin decat in prezent si fara a lua in considerare nivelul dobanzilor pe care trebuie sa le suporte Primaria la creditele luate incepand cu 2005 – 2006. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, fost viceprimar al municipiului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii urmau sa fie platiti in contul unor lucrari la infrastructura rutiera a Bacaului. "Datoriile erau de 240 miliarde lei vechi la plecarea din Primarie. Nu-mi mai amintesc procentul privind gradul de indatorare. Erau lucrari efectuate la modernizarea drumurilor si ele trebuiau achitate. Nu era o metoda clasica de imprumutare, era un fel de credit furnizor care urma sa fie achitat. Oricum, bugetul cu care lucram era de multe ori mai mic decat acum. Era o solutie pentru a face drumuri in municipiul Bacau", a afirmat Benea.

Ultimul credit: "doar" 7,5 milioane euro

La ultima sedinta a Consiliului Local, alesii au aprobat demararea procedurilor privind contractarea unui nou credit, in valoare de 7,5 milioane euro. Proiectul a trecut cu unanimitate, fara ca reprezentantii bacauanilor in forul deliberativ sa interpeleze executivul Primariei cu privire la "sanatatea" financiara a bugetului local. Declarativ, pedelistul Constantin Draganuta, respectiv pesedistul Nicolae Zaharia au criticat intentia municipalitatii. Draganuta a recunoscut ca in 2004 datoriile Primariei erau mai mici decat acum. "Dupa sase ani, ne dam seama ca primarul minte si cand doarme. Cand Stavarache a ajuns primar in 2004 a spus o minciuna: ca orasul e inglodat in datorii. Valoarea de indatorare a municipiului e mai mare acum decat atunci", a declarat democrat-liberalul. De cealalta parte, Zaharia a cerut publicarea pe situl Primariei a datoriilor la zi ale municipiului. "Declarativ, Bacaul sta foarte bine. La nivel de surse stim insa ca exista multi agenti economici care nu si-au incasat banii pentru serviciile prestate Primariei. Stavarache Romeo ne prezinta in CL tot felul de documente financiar-contabile, pe care le considera favorabile. Opozitia insa nu poate influenta politic deciziile luate", a spus social-democratul.

"In 2004, unii ziceau ca-si dau demisia!"

Subprefectul Constantin Scripat, fost viceprimar in primul mandat al lui Stavarache, a declarat ca in 2004 noul edil a folosit o stratagema politica pentru a-si masca neputinta administrativa. "Unii isi dadeau demisia in 2004 si strigau ca din gura de sarpe ca municipiul Bacau are datorii imense. Astazi, vedem ca nivelul imprumuturilor este scapat de sub control. Mi se parea normal ca bacauanii sa fie intrebati in eventualitatea contractarii acestui nou credit. Avem de-a face si cu o lipsa de transparenta in cheltuirea banului public", a afirmat subprefectul.

Au lucrat de mantuiala!

Societatile Segama si RKS Drumuri sunt acuzate de autoritatile locale din comuna Magura ca au facut lucrari de mantuiala la sistemul de canalizare al localitatii. Acesta era realizat in baza unor fonduri venite prin Ordonanta 7/2006 a Guvernului. Alexandru Palade, primarul comunei, afirma ca lucrarile contin o sumedenie de deficiente, motiv pentru care edilul a refuzat sa faca receptia acestora. Cele doua societatI sunt controlate de Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL, respective Ioan Rotaru, consilier local din partea aceleiasi formatiuni politice. Palade a instiintat Prefectura asupra situatiei create, urmand ca institutia ce reprezinta Guvernul in teritoriu sa ia masurile de rigoare.

In data de 14 mai, Primaria Magura a inaintat o adresa la Institutia Prefectului in care reclama faptul ca societatile care au realizat lucrarile in comuna refuza sa remedieze deficientele. Edilii din Magura au cerut firmelor RKS Drumuri si Segama sa remedieze problemele aparute la statia de pompare, la unele camine si tubul colector. Totodata, primarul Alexandru Palade acuza faptul ca lucrarile de executie a canalizarii in comuna Magura au fost atribuite pe principii politice si ca dirigintele de santier a fost impus "la pachet". Edilul condamna cardasia dintre constructori, dirigintele de santier si inspectorii in constructii care ar fi inchis ochii in fata lucrarilor de proasta calitate, platite cu peste 3 milioane de lei din bani publici, primiti de la Guvern pe Ordonanta 7/2006. "Stiti cum e cand se face politic. Nu am ales eu dirigintele de santier. A venit cu o factura in rosu vreun an de zile. Pana la urma i-am semnat-o si i-am dat banii. Acum ca am reclamat a iesit mare scandal. Stiti cum e, daca ii deranjezi pe cei mari, esti chemat la ordin, la partid", a spus Alexandru Palade, primarul comunei Magura. El a enumerat problemele existente la sistemul de canalizare, probleme care in prima instanta au depins de proiectare si ulterior de executia si urmarirea efectiva a lucrarii. Deficientele constatate l-au facut sa refuze receptionarea lucrarilor si plata garantiei de 100 de mii de lei (1 miliard lei vechi).

Au lucrat neautorizati

In replica la afirmatiile primarului, dirigintele de santier, Petre Patriche, afirma ca edilul din Magura ar santaja societatile implicate in proiect, deoarece are nevoie sa repare drumurile in comuna: "Lucrarile mai au probleme, dar nu sunt asa de mari. In principal ele se datoreza bransarii ilegale a unor cetateni, aspect care a fost ascuns anul trecut, in perioada electorala. Primarul, de fiecare data cand ploua, le cere cate ceva firmelor, cate o masina cu balast sau refacerea unor deficiente aparute din alte cauze". Si proiectantul Ioan Sava afirma ca problemele au aparut urmare a bransarii ilegale a unor cetateni, dar si a folosirii improprii a retelei de canalizare. "Nu sunt probleme la statia de pompare, ci doar la unele camine. Vinovati sunt cetatenii care s-au bransat ilegal direct la conducta de canalizare si nu la camine". Si primarul Alexandru Palade recunoaste bransarile ilegale facute de unii cetateni din comuna, dar care au fost facute cu ajutorul unor lucratori de la RKS si Segama. "Vinovati sunt smecherii astia care lucrau la RKS si Segama, care au facut bransari fara autorizatie la cine a vrut si a platit. Si-au facut scurgere de canalizare in curte, in buzatorie, oriunde. Canalizarea nu face fata si apelor pluviale. De asta resturile si materiile au rabufnit pe la gurile de canalizare. Cetatenii trebuie sa inteleaga ca daca vor sa aiba canalizare pe viitor, atunci sa nu mai arunce capatani de varza sau flanele in gurile de canal", a mai spus Palade.

Dezinteres si deficiente

In 2007, fostul primar al comunei Magura, Constantin Traistaru, acum viceprimar, a reusit sa obtina finantare pentru realizarea canalizarii in comuna. De la Guvern, pe Ordonanta 7/2006 a primit un milion de euro (aproximativ 3,35 milioane de lei), care urmau sa fie investiti pentru realizarea a peste 8 kilometri de canal si a unei statii de pompare. “Eu le-am adus bani pe Ordonanta 7 pentru a face ceva in comuna. Acolo unde se vor constata deficiente, acestea trebuie remediate", a declarat viceprimarul Traistaru. A fost organizata licitatie, pe SEAP, care a fost castigata de grupul de firme Conbac, RKS si Segama. Valoarea lucrarilor a fost estimata la 2,77 milioane de lei. Ulterior valoarea a fost indexata cu ajutorul a doua acte aditionale, prin care firmele au mai primit inca 549 de mii de lei. Lucrarile au fost efectuate doar de ultimele doua firme, care sunt controlate de Ion Rotaru (PNL), consilier local in Bacau si de Liviu Goian, om de afaceri, vicepresedinte al municipalei PNL, un apropiat al primarului Romeo Stavarache. Atat Palade, cat si Traistaru reclama faptul ca in Magura s-a lucrat pe timp de iarna, pe ploaie, pe ninsoare, fapt care – in final – a daunat calitatii lucrarii. "Pentru aceasta lucrare toti sunt vinovati. Proiectantul a gresit deoarece conducta care trece peste paraul Negel era deasupra albiei. S-a ajuns la concluzia ca trebuie dezgropata conducta pe o portiune de 300 de metri. Auzi cata prostie! A fost si dezinteres din partea lor. Constructorii au lucrat pe ploaie, pe ninsoare, fara sa le pese de ce va iesi", a completat primarul Palade.

"Am primit o sesizare de la Magura. Primarul, neputand sa receptioneze lucrarile care au mai multe deficiente, ne-a sesizat pe noi. Nu voi tolera niciun fel de neregula in executia acestor lucrari de canalizare, facute cu bani de la Guvern.”

Constructorii neaga existenta problemelor

In data de 18 mai, inspectorul in constructii Gheorghe Iftode, impreuna cu constructorul Ioan Rotaru, proiectantul Ioan Sava si Petre Patriche au incheiat o nota de constatare in care afirma ca lucrarea este functionala din vara lui 2009, cand s-a facut receptia pe tronsonul principal. In aceeasi nota se mai afirma ca statia de pompare este in stare de functionare, dar ca sunt probleme cu apa rezultata in urma precipitatiilor. Singura mentiune negativa asupra lucrarilor este facuta fata de doua capace de canal care s-au deplasat din cauza unor utilaje agricole. Constructorul Liviu Goian, care administreaza societatea Segama, afirma ca intreaga lucrare nu are nicio problema. “Inspectoratul de Stat in Constructii a dat raspunsul oficial, care infirma ceea ce spun autoritatile din Magura”, a declarat, sec, Goian. Atat Adrian Sichitiu, seful ISC Bacau, cat si Ioan Rotaru, de la RKS Drumuri, nu au raspuns multiplelor apeluri telefonice adresate de ziaristii Desteptarii. Primarul Alexandru Palade a declarat ca nu a avut habar de controlul efectuat de lucratorii ISC. “N-am stiut de control. Cum sa faci verificari fara sa chemi si beneficiarul? Un astfel de control nu poate fi valabil!”, a opinat, revoltat, edilul.

Dupa aproape doi ani de la inundatiile din comuna Saucesti, locuitorii se chinuie si acum sa refaca ceea ce apele le-au luat fara mila. Imediat dupa dezastrul petrecut in comuna bacauana, sute de oameni au dormit pe unde au apucat. In ajutorul lor au sarit diferite institutii, dar si persoane cu suflet mare. Guvernul a decis atunci sa reconstruiasca locuinte pentru satenii care au ramas pe drumuri.

In jur de 400 de case au fost construite si predate la rosu satenilor. Dupa finalizarea lucrarilor familiile de sinistrati au mai primit o ultima transa de 40 milioane de lei vechi, pentru tencuirea unei camere si a bucatariei. Pe hartie, ajutoarele venite pentru sinistrati au fost multe, in practicea insa situatia este diferita. “Am primit ceva ajutoare. Atunci am observat ca nu toata lumea a primit acelasi lucru. Ajutoarele au venit nominal, unii au primit, iar altii nu. Guvernul ne-a dar un aragaz si o soba din tabla, cu care nu am avut ce face pentru ca nu mergea, nu era buna”, a marturisit Mihai Enache. O alta problema sunt casele ramase in picioare in urma inundatiilor, dar care nu mai pot fi locuite pentru ca au fost afectate de apa. In aceste cazuri Guvernul a construit locuinte noi, insa proprietarii si-au luat angajamentul ca vor darama locuintele vechi din propriile venituri. Vasile Furtuna beneficiaza de o locuinta noua, dar si de casa veche, pe care o foloseste acum drept magazie de depozitare. El se scuza: “Nu am avut posibilitatea sa o daram, dar oricum nu mai locuiesc in ea. Cand voi avea bani voi face si lucrul asta. Cu o pensie de sapte milioane de lei vechi, mi-a fost imposibil”. Dupa ce Guvernul a finantat lucrarile pentru noile locuinte, fiecare satean care a beneficiat de o casa a fost nevoit sa suporte cheltuielile de finalizare a lucrarilor: tencuiala, varuit si izolatie. In functie de posibilitati unii si-au terminat casele, in timp ce altii au lasat locuintele asa cum le-au primit. Indiferent daca au sau nu cea mai frumoasa casa din sat, toti cei care au ramas pe drumuri in urma inundatiilor se bucura acum doar pentru faptul ca au un acoperis deasupra capului. Maria Toma nu a avut bani nici sa-si tencuiasca peretii casei. “Este foarte greu ca nu am cu ce cumpara materiale sa izolez. Asta iarna, din cauza frigului si a umezelii am facut mucegai in toata casa. De cand am primit-o nu am mai facut nimic la ea. Am pensie mica, iar baiatul a ramas fara serviciu. Mai imprumut de unde pot sa cumpar macar putin var, dar ne descurcam greu. Multumesc lui Dumnezeu ca am primit casa asta, ca apa ne-a luat tot ce aveam”, a spus Maria.
Sinziana Filimon

“Cine a fost gospodar, chiar daca nu a avut bani, a imprumutat si tot a terminat de construit casa. Altii in schimb au stat prin baruri si acum casele mai au putin si se darama.”

Dupa inundatii, vin executarile silite

Daca oamenii din Saucesti sunt multumiti ca stau in case noi, nu la fel de multumite sunt autoritatile, care, la aproape doi ani de la revarsarea Siretului, inca au restante catre constructorii care au curatat terenul de grinzi, chirpici sau caramizi si au ridicat locuinte noi. Acestia au dat in judecata primaria si au cerut instantei sa-i blocheze conturile si sa o execute silit. Dupa inundatii, suma datorata firmelor de constructii era de 1.700.000 de lei, adica 17 miliarde de lei vechi. La 31 decembrie 2009, autoritatile aveau catre societatea Fair Play SRL o restanta de 846.972 lei, adica jumatate din datoria initiala. “In trimestrul I, am achitat 202.810 lei, arata Cristina Sustac, contabil sef al Primariei Saucesti. Mai aveam de platit 684.000 lei, din care 633.395 lei catre Fair Play SRL si 10.733 lei catre Agriconstruct.” Primaria mai are o problema: a fost data in judecata si de Consalt River, a platit datoria, dar acum “executorul pretinte 12.119,53 lei, cheltuieli de judecata si de executie, desi noi am virat firmei suma datorata inainte de a fi executati”, declara Cristina Sustac. Primaria a solicitat esalonarea platii datoriilor pe o perioada de doi ani: anul acesta ar putea achita 180.000 de lei, iar in 2011, daca trece criza, restul de 453.000 de lei, adica 4 miliarde si jumatate de lei vechi, cat e bugetul comunei pe un an intreg. Costinel Manea, edilul comunei, spune ca va incerca sa-si achite datoriile, dar are nevoie de sprijinul CJ si al altor institutii: “Societatea Fair Play nu a fost de acord cu esalonarea, dar noi speram ca instanta va avea in vedere ca suntem de buna-credinta si va accepta aceasta solutie.”

Comuna bacauana Beresti Bistrita nu are nici acum un sistem de canalizare. Proiectul depus prin ordonanta 7 si inceput in 2007, nu s-a finalizat nici pana acum. Motivul? Nu s-au mai alocat bani. Lucrarile au mers bine pana anul trecut, cand primaria a primit o transa de 4 miliarde lei vechi. De atunci si pana acum nu a mai miscat nimic. Valoarea totala a proiectului este de 3 milioane lei noi. Pentru a finaliza lucrarile mai sunt necesari in jur de opt miliarde de lei vechi. “Aproximativ 75% din lucrarea la canalizare a fost executata, dar in acest moment nu mai avem bani pentru a termina ceea ce am inceput”, ne-a declarat Mihai Dascalescu, primarul comunei Beresti Bistrita. Conform proiectului, data finalizarii era 20 septembrie 2008. Dupa doi ani de asteptari, localnicii au ales sa-si faca singuri fose septice. Proiectul de canalizare se va intinde pe 8,5 km si va cuprinde retele de canalizare cu camine de vizitare, o statie de epurare si doua statii de pompare, una la Climesti si una la Beresti. Bazandu-se pe faptul ca Beresti-Bistrita va dispune de canalizare, primaria a investit bani in grupuri sanitare. La Scoala “Vasile Borcea” a fost amenajata o baie moderna pentru cei mici. La fel si la dispensar, insa din pacate sunt in stadiul de “muzeu”, pentru ca nu sunt functionale.

Fara canalizare, fara drumuri bune

Incetarea lucrarilor la canalizare impiedica si reabilitarea drumurilor din comuna. Atat timp cat proiectul nu se finalizeaza, drumurile comunale nu pot fi reparate, sau mai bine spus asfaltate. Primaria Beresti-Bistrita a depus in luna iulie 2009 un proiect integrat pe Masura 322 ce cuprinde amenajarea unei baze sportive, a unei gradinite cu doua grupe, achizitionarea unui utilaj pentru intretinerea drumurilor si cel mai important, reabilitarea drumurilor pe tronsonul Climesti-Beresti-Brad, pana la intersectia cu drumul judetean 207 F. Proiectul are o valoare totala de 2,5 milioane de euro. “Proiectul pe care l-am depus este eligibil si asteptam sa fie aprobat. Pana nu se termina lucearea la canalizare nu putem repara niciun drum comunal”, a mai precizat Mihai Dascalescu. Niciun drum din Beresti-Bistrita nu este astfaltat. Primaria a investit de curand aproximativ 600 milioane de lei vechi in refacerea partiala a drumurilor. Pe o portiune de aproximativ 5-6 km drumurile au fost acoperite cu prundis marunt (sort), insa doar cele principale, spre nemultumirea locuitorilor, care asteapta de ani de zile sa aiba drumuri civilizate. Deocamdata orice proiect de viitor are sanse minime sa se si realizeze, din cauza lipsei de fonduri.

Datoria publica a Bacaului: 30 milioane de euro + dobanzi si comisioane

In urma cu sase ani, Romeo Stavarache anunta ca-si da demisia din functia de edil sef pentru ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Tema „grelei mosteniri“ era in voga la data respectiva. Astazi, primarul bacauan angajeaza credit dupa credit in numele municipalitatii. Ultimul imprumut initiat de edil se ridica la 7,5 milioane de euro, bani care – afirma voci din administratie – vor fi folositi la edificarea vesnicului Spital Municipal, proiect ce a secatuit buzunarele platitorilor de taxe din municipiu. De cand a preluat destinele Primariei Bacau, Stavarache a contractat credite in valoare de peste 30 de milioane de euro, in conditiile in care in 2007, an cu venituri ridicate pentru municipalitate, bugetul propriu al institutiei edilitare a depasit, de putin, valoarea imprumuturilor realizate. La acestea se adauga pasive de alte milioane de euro, constand in dobanzi si comisioane operate la creditele contractate.

In ultimii patru ani, municipalitatea bacauana a contractat credite de peste 30 de milioane de euro, banii fiind destinati – potrivit declaratiilor oficiale – finantarii mai multor proiecte de interes local. Suma este semnificativa, in conditiile in care la preluarea functiei de edil sef, Romeo Stavarache se plangea ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Ba, mai mult, imediat dupa alegeri – in toamna lui 2004 – intr-un acces de lehamite, primarul anunta ca demisioneaza din functie. Ulterior, Stavarache a revenit asupra deciziei si, incepand cu 2006 a initiat mai multe operatiuni financiare vizand contractarea de credite bancare. Bacaul incepuse sa prinda gustul traitului pe datorie.

Doua in 2006

Prin Contractul nr. 35928 din 18 iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit inscrisurilor oficiale, banii trebuiau sa fie folositi la cofinantarea proiectului depozitului ecologic de deseuri din zona localitatii Nicolae Balcescu. Creditul beneficiaza de o perioada de gratie de 3 ani, urmand ca perioada de rambursare sa se intinda pe 10 ani, din 2009 pana in 2019.
In acelasi an, Primaria contracteaza un imprumut de 110 milioane lei noi (aproximativ 3 milioane de euro) de la Raiffeisen Capital & Investment (Contract nr. 16/03.11.2006). Banii sunt destinati pentru "investitii de interes general" si vor rambursati pana in 2026. In total, numai in 2006, municipalitatea bacauana a angajat credite de peste 8 milioane de euro, suma la care se adauga dobanzi pe masura, de alte cateva milioane de euro. Banii urmeaza a fi returnati din bugetul local, adica din buzunarele platitorilor de taxe din municipiul Bacau.

63 cu 57

Dupa trei ani, timp in care au luat pauza de la creditare, edilii s-au gandit sa contracteze un nou imprumut bancar. In vara lui 2009, municipalitatea a elaborat un caiet de sarcini privind contractarea unui imprumut masiv de 63 milioane lei vechi (peste 15 milioane de euro), bani destinati – de asemenea – unor investitii de interes local. Pentru acest credit, edilii au calculat o valoare maxima de 74,4 milioane lei, diferenta dintre cele doua sume – aproximativ 11,4 milioane lei – constituind dobanzi, respectiv comisioane bancare estimate de finantistii Primariei. Castigatorul licitatiei a fost BCR, in toamna lui 2009. La acea data, Leonard Padureanu – pe atunci director economic in Primarie – declara pentru cotidianul Desteptarea ca daca municipalitatea va rambursa creditul in perioada maxima admisa – 20 de ani – ea va plati aproximativ 57 milioane lei dobanzi si comisioane. Costul creditului a fost socotit satisfacator de Padureanu. "Daca vom rambursa in 20 de ani, pe cifrele actuale, costul total al creditului va fi de 57 de milioane de lei. Pare o suma mare, dar in conditii de criza eu cred ca am obtinut ce ne-am propus", declara – in august 2009 – directorul ajuns, intre timp, administrator public al municipiului. Dobanda trimestriala perceputa la creditul convenit cu BCR este de 4,5 la suta plus ROBOR calculat la trei luni.

Ce s-a intamplat cu cele 15 milioane de euro?

Prin Hotararea nr. 101 a Consiliului Local din 15 aprilie 2009, alesii bacauanilor aprobau contractarea unui credit de 15 milioane de euro (cel convenit, ulterior, cu BCR), respectiv a unui imprumut tip "revolving" in valoare de 7,5 milioane euro (31 de milioane lei). Cele 15 milioane contractate de la BCR au constituit coloana vertebrala a bugetului local pe 2010, aprobat de consilieri in luna februarie. Cea mai mare parte din bani, aproximativ 6 milioane de euro, au fost directionati spre finantarea lucrarilor Spitalului Municipal, obiectiv medical ce a inghitit sume colosale din bugetul local, fara ca edilii sa gaseasca o solutie viabila privind finantarea sa. Demersul sefilor municipalitatii a starnit mai multe nemultumiri in randul consilierilor din opozitie care s-au declarat impotriva finantarii santierului cu 25 de milioane lei.
Aproximativ un milion de dolari din acelasi credit au fost dirijati catre Teatrul de Vara, obiectiv complet reabilitat inca de anul trecut, dar aflat in stare de nefunctionare de mai bine de jumatate de an. In plus, imobilul urmeaza sa redevina santier, municipalitatea intentionand sa monteze instalatie de sunet si lumini in interiorul acestuia. Chiar si nefinalizat, Teatrul de Vara ii va mai costa pe bacauani 1,5 milioane de euro in plus, costuri aferente lucrarilor suplimentare.
Al treilea obiectiv pentru care Stavarache s-a imprumutat este Centrul de afaceri. Peste 3 milioane de euro din creditul luat de la BCR au fost directionati catre santierul de la iesirea dinspre Onesti.
In 2008, pe panourile electorale ale primarului, Bacaul aparea drept orasul cu cele mai multe fonduri europene atrase. Timpul a dovedit ca abordarea politicianista a edilului nu a fost decat un balon de sapun, spart de realitatile crizei si de adevarata fata a economiei bacauane. Pentru fiecare proiect afisat pe "lista primarului", municipalitatea a contractat imprumuturi suplimentare.

7,5 milioane pentru supravietuirea Primariei

Colac peste pupaza, alesii bacauanilor au aprobat la ultima sedinta a Consiliului Local (18 mai) contractarea unui nou imprumut de catre municipalitate. La initiativa primarului Stavarache, consilierii au aprobat cu unanimitate de voturi deschiderea procedurii de contractare a imprumutului. Acesta va fi de 31 milioane lei (7,5 milioane euro), edilii prevalandu-se de articolul 1 al HCL 101/2009, privind contractarea unui credit tip "revolving".
Sefii municipalitatii au promis ca noul credit va fi folosit in alte scopuri decat finantarea Spitalului Municipal, desi la articolul 1 al proiectului aprobat scrie – negru pe alb – ca o parte din bani vor merge tot in santierul buclucas. Surse administrative au confirmat ca, in prima faza, conducerea municipalitatii a dorit sa directioneze jumatate din acest nou imprumut catre obiectivul medical.
Operatiunile financiare ale municipalitatii au ridicat suspiciuni in randul alesilor locali, acestia declarand ca Primaria nu lucreaza transparent atunci cand decide sa-i indatoreze pe bacauani.

"Am votat doar o procedura, nu si directionarea banilor sau contractarea propriu-zisa a imprumutului. Este o perioada dificila din punct de vedere economic si nu putem sa bagam 150 de miliarde lei vechi in Spitalul Municipal, mai ales ca strazile sunt praf, blocurile fara izolatie etc. Este pur si simplu prea mult pentru acest spital, mai ales ca nu lucreaza firme sau muncitori din Bacau. Acum sase ani, lumea nu stia ce e cu acest primar. Dupa sase ani ne dam seama ca primarul minte si cand doarme. Cand a ajuns primar in 2004 a spus o minciuna: ca orasul e inglodat in datorii. Iata ca valoarea de indatorare a municipiului e mai mare acum decat atunci."

"Investitiile demarate trebuie finalizate. Stavarache Romeo, prin faptul ca are o majoritate obedienta in Consiliul Local, este in situatia de a-si asuma toate aceste gesturi care in final pot duce la falimentul Bacaului. Stavarache Romeo ne prezinta, in CL, documente financiar-contabilate pe care le catalogheaza favorabile. Opozitia nu poate influenta politic deciziile luate. Cel mai corect era ca acest credit sa se ia la jumatatea lui 2010, dupa ce vedeam executia bugetara dupa primul semestru. Declarativ stam foarte bine; la nivel de surse stim foarte bine ca exista multi agenti economici care nu si-au incasat banii pentru serviciile prestate Primariei."

"Nu stim care sunt conditiile de finantare a proiectului de modernizare a Insulei de Agrement. Se pare ca Primaria trebuie sa suporte 50 la suta din valoarea proiectului. Acest nou credit este pentru 2011 si nu pentru acest an.”

Platim salarii de 7 milioane pentru angajatii Primariei Bacau

Potrivit organigramei, edilul sef doreste sa mai angajeze inca 54 de persoane in Primarie, situatie care ar ridica numarul total al angajatilor la 1500. Interesant este faptul ca primarul intentioneaza sa angajeze 47 din cele 54 de persoane in propriul aparat de specialitate si nu in directiile unde munca este obligatorie. Din totalul angajatilor Primariei Bacau, 1038 lucreaza efectiv la serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi, Politia Primariei etc), iar restul reprezinta aparatul de specialitate al primarului, sector in care angajatii sunt mai bine platiti. Cuantumul salariilor reprezinta un motiv de nemultumire pentru angajatii obisnuiti din Primaria Bacau. In timp ce sefii realizeaza venituri cuprinse intre 4 si 8 mii de lei (care cresc in functie de numarul indemnizatiilor, sporurilor si a altor premii), muncitorii sau functionarii de rand abia daca incaseaza lefuri cuprinse intre 600 si 1300 de lei. Numarul mare al angajatilor Primariei Bacau, dar si salariile edilului si ale sefilor din subordinea sa reprezinta o adevarata gaura data bugetului local.
In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, cand numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata.

Ce este un credit tip „revolving“

Potrivit jargonului bancar, liniile de creditare tip revolving sunt destinate finantarii nevoii de capital de lucru, in special a deficitului de capital de lucru.
Capitalul de lucru este masura lichiditatii unei companii, o valoare mare a capitalului de lucru indicand o lichiditate mare a companiei.
Concret, capitalul de lucru reprezinta fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi a unei societati. In cazul in care acesta se diminueaza, societatea nu-si achita la timp datoriile curente. Un exces de capital de lucru semnifica sume de bani blocate inutil si, pe cale de consecinta, oportunitati economice ratate. Evident, nu este si cazul municipalitatii bacauane, aceasta contractand creditul pentru a supravietui.