duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5242

Ne-a parasit Marin Cosmescu Delasabar

    S-a stins din viata la 93 de ani, in noaptea de 21/22 ianuarie 2010, profesorul, scriitorul si filologul Marin Cosmescu Delasabar. Nascut in comuna Crovu – Dambovita, Marin Cosmescu Delasabar ramane in istoria culturii bacauane drept un model de intelectualitate si profesionalism.
    Un portret al celui care a fost Marin Cosmescu Delasabar, in editia de luni, 25 ianuarie.

    Mitrea va candida la presedintia PSD

      Lupta pentru sefia PSD devine tot mai intensa, pe masura ce se apropie congresul social-democratilor. Miron Mitrea va candida la sefia partidului. Anuntul a fost facut vineri, 22 ianuarie, la o dezbatere organizata de Institutul „Ovidiu Sincai” despre „Perspective ideologice pentru stanga romaneasca”.

      Raid de proportii pe Valea Muntelui

        In perioada 19-22.01.2010, echipe formate din specialisti din Inspectoratul General al Politiei Romane – Directia Ordine Publica, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, RNP „Romsilva”, Directia Silvica Bacau si ITRSV – ISV Bacau au actionat pe linia verificarii legalitatii activitatilor de debitare si valorificare a materilalelor lemnoase la societatile comerciale cu acest obiect de activitate, cat si a respectarii prevederilor LG. 31/2000 pe durata transportului, in zonele Comanesti – Ghimes (DN 12 A), Onesti – Oituz (DN 11) si zonele de exploatare forestiera (Asau, Agas, Brusturoasa, Palanca, Ghimes Faget, Zemes, Oituz, Manastirea Casin, Dofteana).
        „Reducerea fenomenului infractional pe linie silvica constituie o preocupare permanenta a politistilor bacauani, sens in care la inceputul anuluia 2010 a fost intocmit un plan de masuri in privinta prevenirii si combaterii delictelor silvice”, a explicat comisar sef Vasile Orpisan, comandantul Inspectoratului de Politie Bacau. In cadrul actiunilor desfasurate au fost verificate 5 instalatii de debitare a materialului lemnos, 59 de autovehicule, 39 de atelaje hipo si au fost legitimate 116 persoane. Politistii au constatat 10 infractiuni din care 5 in flagrant si s-au aplicat 9 sanctiuni contraventionale in valoare de 7.500 lei. Complementar infractiunilor constatate si contraventiilor aplicate s-a luat masutra confiscarii cantitatii de 89 mc material lemnos, in valoare totala de peste 15.000 lei. Au fost prinsi si afaceristi cu instalatii neautorizate.

        Roxana Neagu

        Pensionara pusa pe drumuri pentru o hartie: Debransare cu cantec

          Aurica Trofin, proprietara unui apartament de pe strada Panselelor, s-a trezit cu o factura „arzatoare” la caldura. Desi are doar doua calorifere bransate la sistemul de incalzire, plateste pentru patru. Asociatia o trimite la CET sa aduca dovada unei debransari de acum 7-8 ani.

          Aurica Trofin, proprietara unui apartament de pe strada Panselelor, a fost „bransata” fara sa stie la caldura, cel putin in fisa de intretinere. „Mi s-a calculat caldura la intreaga suprafata a apartamentului, desi caloriferele din baie si bucatarie sunt ataiatea de mult, ne-a declarat Aurica Trofin. Pana acum, plateam caldura raportata la suprafata dormitorului si a sufrageriei. Nu vreau sa platesc daca nu consum. Din cauza frigului, sunt nevoita sa fac baie pe la nepoti si stranepoti”. Pensionara se plange si ca nu a gasit intelegere la presedintele si administratorul Asociatiei de proprietari 25, din care face parte. aMi-a inchis usa in nas presedintele. Sunt hotarata sa ajung la tribunal pentru dreptate.”

          Vinovatul fara vina

          Presedintele Asociatiei 25, Stefan Traistaru, se spala pe maini pentru perioada anterioara datei de 5 septembrie 2009, cand a fost ales in functie. aEu cred ca doamna Trofin nu s-a debransat cu acceptul CET-ului. Cred ca a fost la mica intelegere cu administratorul vechi. Pentru a ne convinge, i-am cerut hartie de la CET. Este vorba despre o nota de constatare a debransarii.” Aurica Trofin spune insa ca este vorba despre o debransare de 7-8 ani. „Nicio problema, sustine presedintele Traistaru. Trebuie sa fie o copie a notei de constatare in arhiva CET.” Intrebarea este de ce nu exista actul doveditor si in arhiva asociatiei? „Toate actele noastre au fost preluate de politie, explica Stefan Traistaru. [ad#stire] Fostul administrator este cercetat, asa ca nu avem documente in aehiva. Am preluat doar fisele locatarilor”. Pentru a ramane cu banii in buzunar, Aurica Trofin, la cei 78 de ani ai sai, este nevoita sa bata drumul pana la CET si sa ceara copie dupa o nota de constatare veche. Desi nu are nicio vina pentru harababura din Asociatia 25, trage ponoasele.

          Doina Mincu

          Odiseea Casei Alecsandri se reia de la zero

          In anonimat total, Directia Generala a Finantelor Publice Bacau a scos la la licitatie in… noiembrie 2009, cladirea Casei Alecsandri impreuna cu terenul aferent de 1.416,01 mp, in contul datoriilor catre stat. Administratia Financiara a anuntat sec ca atoti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor sunt invitati sa instiinteze despre aceasta organul de executare”. Cum la primul termen nu s-a prezentat nimeni, a urmat o a doua licitatie pe 18 decembrie 2009, la suma de 917.339 lei (fara TVA). Nici la a doua astrigare” nu s-a prezentat nimeni, astfel incat urma o a treia licitatie pe 21 ianuarie. Licitatie care nu a mai avut loc pentru ca debitorul SC Infoterra SRL Bacau si-a platit datoriile la stat – dupa mai multe tergiversari.

          Primaria – indiferenta

          Casa-Muzeu aV. Alecsandri” a devenit de mult un caz celebru. Din 1990, filiala Bacau a Societatii de Stiinte Filologice (prin conf.dr. Ioan Danila) a reusit sa aduca an atentia publicului si sa instaleze an constiinta bacauanului ideea ca aceasta casa merita sa fie salvata. Amintim ca dupa Revolutie, Consiliul Judetean Bacau a emis o hotarare arbitrara, prin care Florica Urziceanu, ultimul proprietar al casei confiscate de regimul comunist, este repusa an posesie. Aceasta va vinde imobilul (in care se mutase o familie de tigani, fiind liber) firmei INFOTERRA SRL, administrata de un cetatean italian. In tot acest timp, casa s-a degradat accentuat, in momentul acesta ajungand de la stadiul de casa-conac la stadiul de cocioaba. E de precizat ca Primaria Bacau, chiar prin numele lui Romeo Stavarache, a promis de mai multe ori, in ultimii ani, implicarea sa in salvarea casei si transfomarea sa intr-un obiectiv cultural. Chiar edilul sef a promis ca se va ocupa de acest edificiu de patrimoniu, in sensul ca va cumpara cladirea de la proprietar. Insusi faptul ca niciun reprezentant al Primariei nu a fost prezent la licitatie demonstreaza indiferenta administratiei locale pentru acest obiectiv.

          Intre regret si optimism

          aN-a fost sa fie! Mai precis, Bacaul a ratat cea mai favorabila conjunctura pentru ca, in sfarsit, sa obtina mult ravnita casa”, ne spune conf.dr. Ioan Danila. Cadrul didactic bacauan, care pare ca se lupta cu morile de vant, a fost de cateva ori la Primarie, unde a discutat cu viceprimarul Dragos Luchian, cu consilierii locali, a vorbit cu directorul executiv al Directiei de Cultura si Patrimoniu, Petru Cimpoesu, sau chiar cu fostul director, Constantin Donea. Toti au exprimat convingerea ca este necesara cumpararea casei de catre municipalitate. aPrimaria municipiului Bacau nu a abdicat de la dorinta de a cumpara Casa Alecsandri, in acest sens fiind facute o serie de demersuri care, speram, in viitorul apropiat sa se concretizeze in achizitionarea acestei cladiri”, ne declara si Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al primariei. Institutie care nu a facut niciun demers activ, in ultimii trei ani. [ad#stire] aNu abandonam lupta”, spune Ioan Danila. aVom solicita propietarului o noua oferta si vom merge la Ministerul Culturii pentru a recastiga dreptul de preemptiune si a aplica hotararea din 2007 a Consiliului local de a cumpara casa”, conchide aaparatorul” lui Alecsandri.

          Gabriel Pop

          Din lipsa de bani, Sectia 3 Politie ramane doar pe hartie

            Mult-mediatizata Sectie 3 de Politie din Bacau s-a infiintat, dar numai pe hartie. Blocarea posturilor din sistem nu permite insa si functionarea noii unitati a Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Conducerea institutiei face demersuri pentru rezolvarea acestei situatii, mai ales ca municipiul Bacau are nevoie de o a treia sectie de interventie.

            Inspectoratul de Politie Judetean s-a decis: este obligatorie infiintarea a inca unei sectii de Politie pe raza municipiului Bacau, pe langa cele doua existente deja. Statul de functii a fost aprobat, renovarile in noua incinta s-au facut, insa blocarea angajarilor in sistem nu permite sia functionarea noii structuri. Tocmai de aceea, seful Inspectoratului a facut nenumarate demersuri la Bucuresti pentru infiintarea Sectiei 3 de Politie, care acum exista doar pe hartie. Si asta pentru ca nu sunt bani si pentru plata efectiva a personalului ce urmeaza sa fie angajat. „Totul depinde insa de bugetul care va fi alocat in Bacau de catre Ministerul Administratiei si Internelor”, a explicat comisar sef Vasile Oprisan, comandant IPJ Bacau. In schema Sectiei 3 figureaza 96 de lucratori. Jumatate dintre ei vor fi redistribuiti de la celelalte doua sectii, iar cealalta jumatate va fi incadrata din surse externe. Mai mult, o astfel de rocada presupune si angajarea de noi cadre in structurile IPJ de unde vor fi repartizati spre Sectia 3 oameni cu exprienta. Ca sa nu mai vorbim si de repartizarea zonala a celor doua sectii care functioneaza in prezent. De exemplu, lucratorii de la Sectia 1 au ca raza de competenta toata zona dela URA, pana la stadion, zona TIC-TAC, spital, ceea ce este foarte mult. Prin infiintarea Sectiei 3 se vor lua zone de competenta atat de la Sectia 1, cat si de la Sectia 2, si se fac face o zona centrala de actiune. [ad#stire] „Avem nevoie de aceast sectie pentru a veni si in sprijinul cetateanului. Mai mult, astfel putem controla mai usor starea operativa si infractionalitatea din municipiul Bacau”, a mai spus Oprisan. Sectia 3 va fi infiintata in locul in care au functionat serviciile de pasapoarte, permise si buletine, pe strada Constantin Ene, in aceeasi cladire cu Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si cu Politia Municipiului.

            Roxana Neagu

            Noul PUG ridica arhitectii in capul Primariei

              Bacaul va avea un nou Plan Urbanistic General (PUG). In data de 26 ianuarie, la sala de conferinte a Prefecturii va avea loc o dezbatere publica pe seama proiectului. Discutiile se anunta a fi aprinse. PUG-ul, comandat de Primaria Bacau, a fost facut de societatea ieseana Arcadis Tgh, contra sumei de 700 de mii de lei. Reprezentantii Ordinului Arhitectilor din Bacau au anuntat ca au mai multe amendamente la proiect. Ei spera ca modificarile sa fie facute pana la data dezbaterii. aAm vazut proiectul noului PUG. Am vazut o serie de deficiente de ordin profesional. Au fost mai multe obiectii facute de arhitectii bacauani. Dezbaterea va fi cu siguranta interesanta”, ne-a declarat Gelu Tudorache, presedintele Ordinului Arhitectilor din Bacau. La dezbaterea proiectului sunt invitati sa ia parte reprezentantii tuturor institutiilor bacauane dar si ai mediului de afaceri. In municipiul Bacau s-a construit fara cap in ultimii ani, afirma inginerii specialisti in constructii. Actuala administratie locala nu a respectat specificatiile vechiului Plan Urbanistic General (PUG), pe care l-au amendat in functie de interese cu sute de planuri urbanistice zonale. In consecinta, Bacaul nu are un stil arhitectonic propriu, circulatia este anevoiasa iar distributia punctelelor de interes pentru bacauani este disproportionata.

              De cativa ani se asteapta cadastrul edilitar general

              [ad#stire] De cativa ani, in municipiul Bacau se realizeaza cadastrul edilitar general. Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) nu a primit pana acum nici un fel de informatii despre stadiul proiectului. Cadastrul edilitar general va fi o aradiografie” completa a municipiului, a tuturor mplasamentelor, proprietatilor dar si a retelelor subterane de utilitati publice (electricitate, canalizare, apa). aEste deosebit de important acest cadastru edilitar general. Deocamdata nu avem nici un fel de informatii despre stadiul acestui proiect”, ne-a declarat Liviu Miroseanu, directorul OCPI Bacau.

              Mircea Merticariu

              Gara, o mizerabila poarta de intrare

              John si Helmut, amicii mei occidentali, coboara din tren, an gara Bacau. Mersul trenurilor are orar de postalion si mai asteptam, ceva vreme, un alt tren. Ochii amicilor dau roata prin gara. Se simt stingheriti rau. Mizerie. Niste cersetori asi fac treaba. Iesim pe peron, desi fulguieste. Cand te uiti spre cer, totul e ok. N-am reusit sa mioritizam si tariile cerului. Peronul, tot o rusine… Panouri publicitare nefolosite, mazgalite, vopsea veche de tot, scorojita. Scaune rupte pe cele care anca sunt antregi nu-ti vine sa asezi nici bagajele. Gardurile dintre liniile de cale ferata sunt lipsa an proportie de 50 la suta. Calatorii circula peste linii, nestingheriti, ca pe trecerea de pietoni. Peronul de langa linia a cincia este placat cu gresie. Ca lipsesc multe placi, nu ar fi o surpriza. Grav este ca oamenii merg pe gresie ca niste robotei, cu pasi foarte mici, speriati, ca nu cumva sa alunece. Doi dintre ei au patit-o sub ochii nostri. Spectacol macabru de hopa-mitica. Au anjurat gara, chefereul, destinul… Ca un fagure de miere limba noastra. Oaspetii ma roaga sa traduc. Aiurea… Din loc an loc, bordurile peroanelor lipsesc. Desi e ianuarie, sub ochii viscolului care s-a pornit catre seara, balariile uscate sunt anca an picioare pe si langa liniile de cale ferata. Pe liniile de manevra, balariile se afla an compania sticlelor sparte, a gunoaielor de tot felul. an tunelul de sub liniile de cale ferata e o mica filiala de iad. Pe trenul an care vrem sa ne urcam citim: Piatra Neamt – Bacau. Helmut zice cu inocenta, dar putin speriat: aSuntem an Piatra Neamt?” ai spun conductorului despre ce este vorba. Se uita suparat la mine si schimba, agale, inscriptiile: Bacau – Piatra Neamt. Urcam. Mai sunt cincisprezece minute pana cand trenul ar trebui sa plece. Vestea buna: nu este aglomeratie. Pare un tren al pustietatilor. Urmeaza stirile proaste… Nu functioneaza instalatia electrica decat cu vreo cinci minute anainte de plecare. E frig. ancercam sa facem comutatorul energiei termice sa se miste. Defect. Normal. ancercam an alt compartiment. Idem. La sugestia mea, care cunosc spiritul cheferist, ne lasam pagubasi. Dam de alta belea: pe geam, viscolul, fenomen romantic, aduce zapada an compartiment. ancercam sa anchidem fereastra. Esec. Ne mutam an alt compartiment. Si de aici lipseste caldura, dar viscolul se opreste la fereastra. Norocul nostru: avem de parcurs doar 24 de kilometri. antr-un satuc, pentru ca mersul trenurilor este neschimbat de pe vremea lui Dej, trenul poposeste vreo 15 minute. [ad#stire] Cand ajungem an statia finala, constatam ca am parcurs totul cu o viteza medie de 28 de kilometri pe ora. Viteza romantica, zice John. Helmut ai spune lui John ceva despre Gara de Nord, de unde plecasera de ore bune. Vorbesc amandoi despre specificul garilor romanesti. Cand punem piciorul pe peronul garii de la kilometrul 24 e antuneric. Nu se mai vede mare lucru. Fac o fenta patriotica si nu trecem prin cladirea garii, ca nu cumva sa mai vada ceva specific romanesc. John si Helmut sunt fiinte delicate si ami sugereaza ca ar dori sa se antoarca pe calea aerului, pe-a acolo pe unde anca n-am reusit sa aplantam” gropi si mizerie. Altfel, cei doi iubesc Romania. E foarte frumoasa an albume…

              Ion Fercu

              Le-au pus bonurile in cui

                Neacordarea tichetelor de masa in sistemul bugetar a fost inclusa initial in proiectul de buget pentru 2010, dar a fost aprobata in final, in sedinta din data de 23 decembrie 2009 a Guvernului, printr-o Ordonanta de Urgenta care completeaza bugetul. Consecinta unei astfel de decizii este ca bacauanii vor da mai putini bani pe mancare, vanzarile comerciantilor vor fi mai mici si, in final, statul va incasa mai putini bani din taxa pe valoare adaugata. Anul trecut, multi dintre angajatii din sistemul bugetar primeau periodic si tichete cadou. Guvernul a eliminat insa si acest tip de beneficii. Nu numai statul renunta la acordarea bonurilor de masa, ci si companiile din sistemul privat. Daca in 2009 unul din doi salariati beneficia de tichete, multe companii au renuntat in acest an la ele pe fondul crizei economice.

                Pierdere doar pentru unii

                Guvernul Boc va interzice institutiilor publice sa acorde tichete cadou si tichete de masa. Pe motiv ca e criza, aceste drepturi au fost scoase din Legea bugetului pe 2010. „Nu se mai dau tichete cadou, tichete de masa, nici echipament, adica imbracaminte si incaltaminte, nimic, arata Angela Bogea, director in cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Doar tichetele de cresa au ramas in vigoare.” Salariatii nu vor fi foarte suparati deoarece nicia aparatul propriu, nici cei din institutiile subordonate CJ Bacau – muzee, filarmonica, DGASPC, SPJD, Oficiul pentru Protectia Plantelor, Revista „Ateneu” – nu au primit tichete de masa in anii trecuti. „Doar tichete cadou ni s-au dat in 2009, arata Angela Bogea. Ni s-au aprobat prin hotararea CJ, pentru patru evenimente: Paste, 1 Mai, 1 Decembrie si Craciun.” [ad#stire] Daca institutiile bugetare nu vor mai putea acorda tichete de masa, altfel stau lucrurile pentru salariatii ade la stat”, dar care sunt platiti din fonduri proprii ale unitatilor. aDeocamdata este in vigoare OUG 114/2009, care permite spitalelor, finantate din venituri proprii, sa acorde tichete de masa. Nu am cunostinta despre alte dispozitii”, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas.

                Sinziana F., Silvia P., Doina M.

                Jandarmii lupi

                Nu au grade si nu primesc salariu. Gab, Cov, Lera, Volic sau Votic sunt jandarmii lupi. Patrupedele sunt armele perfecte pentru mentinerea ordinii si linistii publice. Pentru jandarmii care au grija de ei, acesta este mai mult decat un job. Ziua de munca a conductorilor de caini inseamna controlul medical al animalelor, antrenament si, nu in ultimul rand, misiunea.

                O echipa – jandarmul si cainele sau

                Cainii sunt hraniti o data pe zi cu mancare pedigree iar apa nu le lipseste niciodata din padoc. In padocurile Inspectoratului Judetean de Jandarmi sunt 7 caini, ciobanesti germani. 5 masculi si 2 femele. Fiecare dintre ei are cusca lui, de fapt e putin spus cusca… e mai degraba o casa. Pe fiecare poarta e afisat numele patrupedului si al celui care il ingrijeste si dreseaza. Nu exista zi in care stapanul sa nu-si viziteze „colegul” de echipa. Asta pentru ca intre cei doi se leaga intotdeauna o stransa prietenie. Iar aceasta prietenie depaseste de multe ori portile unitatii de Jandarmi. Plutonierul Ion Munteanu este de 16 ani conductor de caini. „Eu mi-am luat cainele acasa dupa ce a fost pensionat. Avea cam 9 ani si a mai trait pana la 14. Nu te poti dezlipi de el, intre noi se leaga o relatie speciala”, spune plt.adj. Ion Munteanu, comandantul grupei. „Mi s-a intamplat deseori cand eram in concediu sau plecat pentru mai multe zile sa vad alti caini si sa-mi fie dor de al meu. Atunci imi sun colegii sa vad ce face si daca este bine”, povesteste Florin Carare, conductor de caini.

                Antrenati pentru misiuni

                Patrupedele ajung in Bacau dupa un curs de dresaj la Sibiu. Daca pana acum exista o varsta pentru pensionare, in ultimii ani, cainii pot sta daca au aptitudini pana la moarte. Zilnic patrupedele fac pana la trei ore de antrenamente… Asta daca timpul este favorabil. Din cauza frigului din ultimele zile, cei sapte caini ai Inspectoratului Judetean de Jandarmi au scapat de lectii. S-au jucat si s-au bucurat de zapada. „Acesti caini participa in misiuni deosebit de periculoase, va dati seama ca ei practic descopera infractorii, iau urme. Votic este cel care a descoperit un hot. I-a luat urma si ne-a dus exact in ascunzatoatea acestuia”, mai povesteste Ion Munteanu. Acesti caini nu pot face minuni, insa, de fiecare data, dau un indiciu despre infractor. Deprinderile pe care Votic le-a anvatat la Sibiu trebuie pastrate si chiar ambunatatite, motiv pentru care, zilnic, plutonierul Mihaita Nechita il scoate cateva ore, din boxa sa speciala si exerseaza cele mai importante miscari si comenzi. Votic e mereu fericit, zburda ca un ied. Prin curtea Inspectoratului de Jandarmi mai sunt alti zece caini maidanezi care incep sa latre la vederea noastra. „Cand se lasa intunericul ei sunt cei mai responsabili paznici, chiar daca nu sunt de rasa”, ne asigura maior Sebastian Cretu, purtatorul de cuvant al IJJ Bacau.

                [ad#stire] Votic isi intampina stapanul cu bucurie. E invatat sa raspunda la comenzi. „Am participat la aproximativ 10 concursuri de dresaj si niciodata nu m-am intors cu un premiu mai jos de locul al II-lea. Este prietenul meu cel mai bun”, spune si plt. Mihaita Nechita. Cainii jandarmi au carnet de sanatate si sunt la zi cu vaccinurile iar conditia lor fizica este evaluata anual de catre un medic veterinar. Sunt din rasa pura iar reproducerea lor in unitate este interzisa. Asta pentru ca Inspectoratele nu sunt dotate cu materna. Reproducerea lor se face numai an centrele specializate. De altfel, in Bacau sunt asteptati sa ajunga alti patru pui de ciobanesti germani.

                Carmen Stan

                „Cred in conspiratia intelectualilor”

                Alina Caprioara este doctor in filozofie la Universitatea aAlexandru Ioan Cuza” Iasi, a carei teza intitulata aDiscursul Jurnalistic si manipularea”, publicata de Editura academica Institutul European, a primit distinctia MAGNA CUM LAUDE. Este profesor de logica si filozofie la Colegiul aAnghel Saligny” din Bacau, presedinte al Asociatiei Mutatis Mutandis. A mai publicat lucrarea Introducere in filozofie, Editura Axis, Iasi, 2004, precum si alte articole stiintifice.

                – Stam de vorba acum dupa ce dumneavoastra ati predat sapte ore la curs. Ce v-a impresionat si ce v-a socat astazi la ore?

                – an general, an sistemul de anvatamant ma impresioneaza naivitatea care a mai ramas pe alocuri la elevi si ma socheaza an permanenta lipsa de expertiza a celor care decid an sistem, prin felul an care se repercuteaza asupra copiilor nostri. Lipseste o reforma logica.

                – De ce nu se face? De 20 de ani tot vorbim de reforma, de schimbare.

                – Graba si interesul. Eu nu pot sa anteleg, de exemplu, cum poti sa iei o masura fara sa ai an spate o strategie, masura fiind efectul acesteia, asa cum scrie an orice manual de management, predau eu la clasa a IX-a despre acest lucru. Sa fii ministru sau stiu eu pe ce functie si sa spui an prima zi de activitate ca disponibilizezi 15.000 de profesori, fara sa ai fundamentarea, strategia, viziunea, fara sa ai obiectivele la anceput, mi se pare tare penibil, dar si grav.

                Traim intr-o lume trista

                – Nu cu mult timp an urma publicati un studiu an care afirmati ca, de fapt, la noi, sunt doua scoli, una pe hartie si una an realitate.

                – …si prapastia dintre cele doua se adanceste de la zi la zi. Doua lumi paralele, care nu reusesc nicicum sa se intersecteze, nici an teorie si nici an practica. Distanta dintre o sala de clasa si asa cum se oglindeste ea an hartiile trimise la inspectorat si apoi la minister e o distanta foarte mare. an hartiile alea se vorbeste de metode participative, de centrare pe elev, obiective foarte generoase pentru elevi, iar an realitate avem absenteism, analfabetism, analfabeti cu diploma, alte foarte multe aspecte care nu se vor gasi niciodata an vreo hartie. Nu am ancredere an niciun raport, an nicio teorie a anvatamantului. Elevii sunt foarte, foarte derutati, nu au competente an niciun domeniu, nu stiu sa-si faca prieteni, nu stiu sa relationeze minimal, nu stiu sa-si caute un loc de munca, sa-si caute satisfactii, nu stiu sa poarte un dialog, nu stiu cum sa ofere o floare, nu stiu sa invete. Principala problema pe care eu am identificat-o nu tine neaparat de curicula de fapt, ci cat mai ales de curicula ascunsa. Un exemplu: copiii sunt ancurajati sa fure, lasandu-i sa copieze, sunt examene luate cu bani, cu relatii, ai anvatam ca lucrurile se pot obtine an viata fara sa fie meritate, fara efort. Si sigur, nu se poate generaliza. Parerea mea ca elevii de astazi sunt la fel de speciali, la fel de dornici de a se dezvolta ca persoana, numai ca le lipseste directia, motivatia, sensul tuturor lucrurilor.

                Singuri suntem nimic

                – Doamna profesoara, fiecare parinte astazi vrea sa-si vada copilul medic, avocat, diplomat. De ce filozofia?

                – De ce filozofie? Dintr-o nevoie interna de a cuprinde totul. Filozofia este un domeniu al totului, an mintea mea am simtit nevoia unei elucidari totale a tuturor componentelor, a stiintelor, artelor, religiilor. Am avut de copil nevoia de a antelege. Este o stiinta, sau mai degraba nu este o stiinta, este un mod de gandire care te pune an contact cu absolut totul, cu ABSOLUTUL an sine, fata de care am avut o mare atractie, sa ma leg putin de transcendent, sa ma leg de ceea ce este altceva, sau ar putea sa fie ALTCEVA decat CEVAUL, si din dorinta asta a mea de altceva a iesit aceasta optiune de cariera, care, initial m-a dezamagit, m-a dezamagit teribil, nestiind ce sa fac cu instrumentarul deprins de mine an societatea romaneasca actuala. De aceea am fost foarte multumita cand mi-a venit ideea anfiintarii unei asociatii, o stiti, este Asociatia Mutatis Mutandis, care are pe generic aSchimba lumea an care traiesti”. Cred ca singuri suntem nimic. Chiar si adevarul ancepe an doi. Totul ancepe cu celalalt.

                – Filozofia este un teren al dezbaterilor, al circulatiei ideilor. De aici si pana la imperiul comunicarii, la manipularea prin presa nu a fost decat un pas.

                – Dumneavoastra simplificati, ansa drumul a fost mult mai lung. Dupa ce am citit cam tot ce s-a scris an filozofie, mi-am dat seama ca este inutil, daca nu total inutil, daca nu gasesc ceva de facut cu acele deprinderi ale mele, si atunci am anceput sa ma uit an jur si sa vad care ar fi totusi locul pe care as putea sa-l salvez. Si atunci m-am oprit la jurnalism, care este o imagine an oglinda a filozofiei. Filozofia se caracterizeaza prin detasare, prin obiectivitate, prin rationalitate, si ele sunt presupuse sau sunt asumate aproape implicit ca apartinand jurnalismului. M-am gandit ca jurnalismul ar putea fi filozofia deformata a timpului si spatiului nostru. M-am uitat cu atentie an acest camp si m-a deranjat ce am vazut. Si am vrut sa salvez discursul jurnalistic asa cum credeam eu ca trebuie sa fie, de ceea ce exista an practica de zi cu zi. Am fost si eu jurnalist o vreme, iar acum, rezultatul a sase ani de munca al aveti an fata, teza mea de doctorat aDiscursul jurnalistic si manipularea”, o carte apreciata de critica, de specialisti si asumata de editura Institutul European, care a si publicat-o. Eu am dorit sa fac ordine aici.

                Romania nu are toti anticorpii

                – Manipulare exista si an alte domenii, mai ales an discursul politic…

                – Manipulare se face oriunde, exista o intentie asimetrica de a-l pune pe cel de langa tine an slujba intereselor tale, facandu-l sa creada ca asi satisface propriile interese. Ori de cate ori avem de a face cu o intentie vinovata, cu acest egoism, fundamental si funciar al fiintei umane, avem de a face cu manipularea. Romania, din cauza istoriei recente, nu are anticorpi pentru aceste rele intentii si de aceea vrem sa facem ceva, poate chiar ampreuna, cu cei care sunt acum ziaristi sau an rolurile specifice discursului jurnalistic, astfel ancat sa-i ajutam pe cei care citesc sa-si creeze anticorpi.

                – Spuneati ca ati lucrat an presa, ati manipulat?

                – Da. an special prin autocenzura, este cea mai frecventa forma, cel putin la mine. Manipulam constient cat si inconstient, atunci cand scriem.

                – Eu vreau sa revenim la problema anvatamantului. Si ministerul manipuleaza, spune ca face reforma, spune ca va da bani mai multi. Cum vede profesorul Caprioara reforma?

                – Realitatea este ca nu stiu exact ce ar trebui facut. Eu mai bine stiu ce nu ar trebui sa se faca. Nu ar trebui sa mai fie an functie oameni incapabili, care sa nu le pese de anvatamant. Orice om pus an functie trebuie sa aiba acest organ care sa-i permita sa-i pese. Cei pusi pe criterii politice sunt indiferenti la anvatamant si sunt sensibili doar la propria logica de partid. Mi se pare bizara complicitatea dintre calau si victima. Eu strig, tip cand mi se face o nedreptate. Solutia este an comunitate, an societatea civila, an conspiratia intelectualilor, a oamenilor cu bune intentii ampotriva superficialitatii, a oportunismului, a smecheriilor si sa nu conspiram prin complicitate.

                – Sunteti o fire pesimista, transpare din tot ce spuneti.

                – Nu, sunt o fire optimista, dar o optimista realista.

                – Dupa cum vorbiti si ganditi, va vad maine ca migrati spre politica.

                – Nu, mi-am pierdut iluzia asta, este una dintre iluziile pierdute deja. an politica, promovarea se face dupa chipul si asemanarea liderului il maximo. Daca nu esti o clona a lui, nu ai nicio sansa altfel. Pe mine nu m-ar primi an niciun partid, dupa ce as pune conditiile mele.

                Eu invat elevii sa le pese

                – Mai reuseste profesorul sa tina legatura cu parintii elevului?

                – Nu, an liceu, nu. Nici eu nu reusesc, iar de cele mai multe ori ce construiesc la scoala este daramat acasa… Acasa, sau nu acasa, nu stiu, parintii, nu toti parintii au competente de parinti, pentru ca nici ei, la randul lor, antr-un sistem de educatie nu au beneficiat de competente la fel. Este complicat, mai este mult de lucru. Am privilegiul sa lucrez la Liceul 5, aici sunt copii care au mai multa nevoie de mine, ei rezoneaza cu persoana, cu ceea ce eu propun, de a face ceva, orice pana la urma. ai anvat sa le pese, vreau sa le dezvolt acel organ care sa-i stimuleze sa le pese. Adultii sunt foarte precauti. Copiii reactioneaza, au anca curaj, posibilitatea de a risca.

                – Eu sunt suparat cand aud ca un elev a ramas repetent, ca nu a reusit la liceu…

                – Eu sunt angrijorata de cei care promoveaza…

                – Sa presupunem ca va aflati la o antalnire publica cu persoane din administratia locala. Care ar fi antrebarea pe care le-ati adresa-o?

                – As vrea sa le spun sa aiba grija de viitorul copiilor nostri prin selectarea elitelor locale, a celor care ocupa functii an administratie, an scoli etc. Domnilor, va rog, nu mai promovati an functii cu responsabilitati pentru viitorul copiilor, al nostru, oameni fara expertiza, fara caracter si fara competenta de a fi om. Este speranta mea secreta ca voi antalni persoane cu functii care sa fie dispuse la dialog, cu o competenta care sa le recomande, capabile de a lua decizii care sa nu distruga, ci sa cladeasca.

                Verbul a fi imi apartine

                – Si anca o provocare: va dau o antalnire cu ministrul Invatamantului. Va uitati an ochii lui si ziceti…

                – Sa-si schimbe echipa, pentru ca echipa actuala s-a dovedit incapabila, nu este competenta sa prelucreze o decizie. Nu poti sa iei o decizie fara sa ai o strategie. 2. Sa stabileasca criterii clare pentru cei care ocupa functii manageriale, nu numai pe hartie, ci sa demonstreze ca le aplica. 3. Este nevoie de o politica de resurse umane transparenta. Sunt convinsa ca nici un ministru nu poate face minuni, dar poate gasi oameni antr-un judet carora sa le pese. Atat.

                – Pe mine m-ati convins, dar an afara de filozofie, de logica, ce alte preocupari, pasiuni mai are profesorul Alina Caprioara?

                – Acum, dupa sase ani, am terminat aceasta lucrare, aceasta carte, de care sunt foarte mandra, pot sa spun ca mai am si timp liber. Mi-am redescoperit pasiunea pentru literatura, pentru poezie. Daca pana acum am fost ocupata cu sa fac, de acum, o perioada, vreau sa ma mantuiesc zilnic prin poezie. Nu mai vreau sa-mi consume cineva verbul a fi. Am calatorit, am cautat o alta lume si nu am gasit-o, am gasit autostrazi, lux, cladiri, muzee, dar nu am gasit oameni. O alta dezamagire.

                Gheorghe Baltatescu

                Handbal masculin / „Dubla” amicala cu HCM Constanta se joaca in Sala Sporturilor din Bacau! Ultimele verificari

                aStudentii” isi finalizeaza pregatirile dintre tur si retur printr-o adubla” de gala cu campioana HCM Constanta. Si in fata propriilor suporteri dupa un exil de aproape trei luni! Renovarile de la Sala Sporturilor au fost urgentate, iar arena isi va deschide portile in acest week-end. aS-au facut eforturi inclusiv din partea autoritatilor locale. Este o veste minunata ca putem juca meciurile cu HCM Constanta la Bacau”, a declarat managerul Stiintei Municipal Dedeman, Dorel Sanie. Handbalistii bacauani vor inaugura sala sambata la 17.00, pentru ca al doilea meci cu HCM Constanta sa se dispute duminica (ora 11.00).
                Din echipa bacauana va lipsi Sabin Ignat, accidentat la finalul cantonamentului de la Piatra Neamt. Handbalistul a acuzat o intindere si a efectuat un RMN care i-a descoperit o leziune de gradul doi la menisc, ceea ce ar putea necesita o interventie chirurgicala. aVom vedea care este exact situatia lui dupa ce va mai consulta un doctor”, a explicat antrenorul Otto Hell.
                [ad#stire]De asemenea, de la ultimele antrenamente au absentat interul dreapta Sandu Iacob si pivotul Edgenyi Gurkovskiy, ambii raciti. aSperam sa putem conta pe ei la ora primului meci cu HCM Constanta”, a completat tehnicianul Stiintei Municipal Dedeman. Nu va fi prezent nici goal-keeper-ul georgian Shota Tevzadze, care joaca finala Challenge Trophy impotriva Finlandei, la fel ca si ainternationalii” de tineret Grigoras, G. Bujor si Tarata (aflati in cantonament la Sighisoara, impreuna cu antrenorul secund Gabriel Armanu).
                Testele cu HCM Constanta sunt ultimele verificari pe care astudentii” le fac inainte de reluarea campionatului. Pe 31 ianuarie, echipa bacauana va primi vizita UCM Resita, in prima etapa a returului Ligii Nationale 2009-2010. (Dana P.)

                Handbal feminin / „Studentele” termina turul cu trei meciuri in sapte zile Serie de foc „U” Resita – Stiinta Bacau (sambata, ora 11.00)

                Cu un nou antrenor la timona, handbalistele bacauane incep o saptamana de foc. Trei meciuri cu doua deplasari in sapte zile: Resita, Galati, Constanta. aEste o perioada foarte aglomerata si ne va fi extrem de greu, mai ales in conditiile in care lotul nu este foarte numeros”, a punctat antrenorul Ion Arsene, care a avertizat ca aResita este o echipa robusta, puternica”. Cat despre Stiinta, calculele nu sunt deloc simple. aFetele raspund bine, sunt motivate, insa ramane de vazut in ce masura vor reusi sa treaca peste tot ceea ce s-a intamplat la echipa in ultima saptamana si cum se vor descarca pe teren. In plus, avem si o deplasare lunga si obositoare”, a completat tehnicianul numit la carma echipei bacauane in cursul zilei de marti, 19 ianuarie, dupa ce Gabriela Manea si-a dat demisia. Iar pentru seria dificila care incepe in aceasta dimineata cu drumul spre Resita, antrenorul Ion Arsene spune ca anu putem decat sa speram ca vom depasi cu bine aceasta faza”.
                [ad#stire]Celelaltea meciuri: HC Zalau – Cetate Deva, HCM Baia Mare – aU” Cluj, Otelul Galati – Dunarea Braila, Tomis Constanta – Rulmentul Brasov, HCM Roman – HCM Buzau (ora 11.00), Rapid – Oltchim Ramnicu Valcea (ora 13.00). (D.P.)

                Radutoiu, la FCM Bacau

                Declarat liber de contract, fostul jucator al Jiului s-a alaturat agalben-albastrilor” in cantonamentul de la Slanic Moldova. In locul lui Simao

                FCM Bacau slabeste in atac, dar se intareste pe benzi. Dupa ce l-au pierdut pe principalul realizator din tur, Ayres Simao, care a decis sa se intoarca in Brazilia, agalben-albastrii” au batut palma cu Ciprian Radutoiu. Declarat liber de contract, fostul component al Jiului Petrosani s-a alaturat miercuri echipei bacauane, aflata intr-un stagiu de pregatire centralizata la Slanic Moldova.

                Intelegere pe doi ani si jumatate

                In varsta de 23 de ani pe care ii va implini pe 19 februarie, Radutoiu urmeaza sa semneze un contract pe doua sezoane si jumatate cu FCM Bacau. Jucator de banda dreapta cu un serviciu excelent, fostul aminer” este apreciat de antrenorul Gheorghe Poenaru, care l-a mai antrenat pe Radutoiu in urma cu doi ani, la Jiul. In afara de gruparea petrosaneana, Radutoiu a mai evoluat la Ghimbav si FC Brasov.

                Legiunea aminerilor”

                [ad#stire]Radutoiu devine astfel cel de-al patrulea ex-„miner” din lotul Bacaului, fara a-l mai pune la socoteala pe antrenorul Poenaru. Anul trecut, bacauanii au legitimat urmatorii jucatori trecuti prin curtea Jiului: Boboc, Campeanu, Tismanaru si Kalai, ultimul fiind insa disponibilizat ca urmare a lipsei de randament. In aceasta iarna, pe langa Radutoiu, FCM Bacau i-a mai curtat si pe Antohi si Pintilii, care au ales insa o destinatie de Liga I: International Curtea de Arges.

                Dan Sion

                Mutu loveste din nou

                Gratie unei aduble” reusite de atacantul roman, Fiorentina s-a calificat in semifinalele Cupei Italiei.

                Detinatoarea
                trofeului – out

                Pus pe lista indezirabililor de catre selectionerul Romaniei, Razvan Lucescu, Adrian Mutu face minuni in Italia, cu Fiorentina. aBriliantul” a inceput anul in forta si, dupa golurile inscrise in campionat, a venit si adubla” de miercuri, din Cupa Italiei. Cele doua reusite ale lui Mutu au asigurat avioletilor” calificarea in semifinalele competitiei in dauna detinatoarei trofeului, Lazio, pe care au invins-o cu 3-2.

                Si o pasa de gol

                [ad#stire]Partida cu Lazio a fost un adevarat foc de artificii. Internationalul roman a deblocat tabela in minutul 9, cu un sut puternic si a stabilit rezultatul pauzei in finalul primei reprize. Dupa ce Zarate a redus din handicap, tot Mutu a fost cel care l-a inspirat pe Kroldrup pentru golul de 3-1. In minutul 68, Rocchi a punctat pentru Lazio, dar zarurile erau deja aruncate: Fiorentina merge in semifinale, unde o va intalni pe invingatoarea dintre Juve si Inter.

                Aviz lui Lucescu!

                Presa peninsulara si-a scos palaria in fata lui Mutu, pe care l-a etichetat omul meciului. Gazzetta dello Sport, Corriere dello Sport si La Repubblica i-au acordat aFenomenului” nota 8, in timp ce cotidianul aLa Nazione” l-a gratulat cu 8,5. Site-ul violanews a utilizat argumentul statisticii pentru a demonstra de ce Mutu este indispensabil Fiorentinei: e cel mai eficace jucator al lui Prandelli, cu un gol marcat o data la 121 de minute (11 reusite in 1333 de minute).

                D. Sion

                Hrebenciuc, chiulangiul-sef de la sedintele parlamentare

                  Liderul grupului PSD din Camera Deputatilor, Viorel Hrebenciuc, a devenit, in urma concluziilor unui studiu al IPP,a liderul chiulangiilor de la sedintele din Legislativ an sesiunea septembrie-decembrie 2009. In contextul luptelor pentru putere in PSD, functia lui Viorel Hrebenciuc este vanata de mai multi social-democrati.

                  Constantin Draganuta, uns sef la Directia Apelor

                    Consilierul local Constantin Draganuta (PD-L) este noul sef al Directiei Apelor. Intr-o discretie totala, acesta a fost numit in functie la jumatatea saptamanii, urmand sa preia postul incepand de astazi. Draganuta a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu va opera nicio schimbare in esaloanele inferioare ale intitutiei. El a precizat ca Directia are nevoie de experienta specialistilor in ape. „In momente dificile e nevoie de oameni care sa stie sa lucreze cu bugete mici. Nu umblam la conducere. Sunt specialisti in Directia Apelor si institutia are nevoie de ei”, a explicat acesta. Draganuta a mai declarat ca ar putea cumula functia de director cu cea de ales local, in conditiile in care pozitia de conducere de la Directia Apelor nu e asimilata calitatii de functionar public. „Depinde de lege. Nu pot comenta foarte multe pe aceasta tema. Daca legea imi va permite voi ramane si consilier. Directorul de la Ape nu e functionar public”, a precizat el. Mai in gluma, mai in serios, Draganuta a declarat ca „nu ma scald in ape tulburi, ci in ape cu ceva bulbuci”.

                    Lucian Bogdanel

                    Teste pentru gripa porcina in farmacii

                      In farmaciile bacauane au aparut testele pentru depistarea gripei de tip A (H1N1). Acestea sunt destul de greu de gasit. Farmaciile mici, afectate de criza financiara generala, nu s-au grabit sa blocheze fonduri in produse de sezon, cu priza indoielnica la pacienti. aNumai farmaciile care fac parte din lanturi farmaceutice si care au in spate depozite puternice de medicamente au adus acest test, ne-a declarat o farmacista. Eu nu stiu daca sa-l recomand. Este controversat. Cele mai sigure sunt rezultatele de laborator, dupa un consult medical.” Testul se gaseste, intr-adevar, in marile farmacii. Costa intre 50 si 53 de lei. Se poate efectua acasa, insa cere o atentie si abilitate in utilizare si in citirea rezultatului. Testul rapid vandut de farmacii pentru depistarea gripei de tip A (H1N1) este un test in vitro pentru depistarea calitativa de antigene ale gripei de tip A si B extrase din probe respiratorii. Pacientii trebuie sa-si recolteze secretii nazale, sa respecte timpii de amestec si de reactie si sa fie atenti la citirea rezultatelor. Testul nu poate deosebi gripa de tip A de gripa de tip B, indicand doar prezenta virusului gripal in secretii. aNu ne putem baza pe aceste teste, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. In videoconferinta organizata de Ministerul Sanatatii ni s-a comunicat ca rezultatele lor nu sunt certe. Este de neinteles sa dai bani pe un test, cand in spital se recolteaza probe in cazul suspiciunii de gripa. Daca tot trebuie sa iei tratamentul de la spital, fiindca medicamentele pentru gripa porcina nu se gasesc in farmacii, nu inteleg de ce sa mai dai banii pe test.”

                      Doina Mincu

                      Fara bonuri de masa

                        Neacordarea tichetelor de masa in sistemul bugetar a fost inclusa initial in proiectul de buget pentru 2010, dar a fost aprobata in final, in sedinta din data de 23 decembrie 2009 a Guvernului, printr-o Ordonanta de Urgenta care completeaza bugetul. Consecinta unei astfel de decizii este ca bacauanii vor da mai putini bani pe mancare, vanzarile comerciantilor vor fi mai mici si, in final, statul va incasa mai putini bani din taxa pe valoare adaugata.
                        Anul trecut, multi dintre angajatii din sistemul bugetar primeau periodic si tichete cadou. Guvernul a eliminat insa si acest tip de beneficii. Nu numai statul renunta la acordarea bonurilor de masa, ci si companiile din sistemul privat. Daca in 2009 unul din doi salariati beneficia de tichete, multe companii au renuntat in acest an la ele pe fondul crizei economice.
                        Bonurile de masa pot fi acordate: maxim 1 bon de masa pe zi lucratoare de angajat. De exemplu: daca o luna are 20 de zile lucratoare, un angajat poate primi cel mult 20 de bonuri in acea luna. Daca aceste bonuri sunt incluse sau nu in salariu se stabileste prin contractul colectiv sau individual de munca. Insa intreaga suma acordata in bonuri de masa va fi neimpozabila si este considerata cheltuiala deductibila fiscal.
                        Aparut in urma cu mai bine de 50 de ani, in Marea Britanie, sistemul bonurilor de masa a fost implementat apoi in mai toate tarile lumii. Abia in anii „90 a inceput sa fie practicat in tari precum Romania, Polonia si chiar in Asia.

                        Sinziana Filimon

                        „Tratamente pentru toti”

                          Bacauanii care sunt interesati de mentinerea sanatatii lor au la dispozitie doua programe de refacere in statiunile balneo-climaterice din tara noastra. Organizatia Patronala a Turismului Balnear a lansat din aceasta luna „O saptamana de refacere in statiunile balneare” si „Decada Balneara”. Ambele programe se desfasoara pana pe 30 aprilie. Pachetele includ cazarea, micul dejun sau masa completa si tratamentul. Oferta este una bogata: turistii au de ales intre Baile Olanesti, Herculane, Tusnad, Calimanesti-Caciulata, Praid, Pucioasa, Sinaia, Sovata si Buzias. Pentru fiecare afectiune, operatorii de turism pot face recomandari privind statiunea potrivita. De exemplu, cei care sunt prea stresati pot alege sa se relaxeze in statiuni precum Baile Felix si Baile Herculane. Cei care sufera de reumatism pot alege sa se trateze la Covasna, Eforie Nord sau Voineasa. Pentru tratament, aveti insa nevoie de o trimitere din partea medicului de familie, o dovada a platii asigurarii de sanatate, iar in cazul pensionarilor de un cupon de pensie. In programul „Decada Balneara” tarifele sunt de 650 si 750 de lei per pachet, in timp ce pentru programul „O saptamana de refacere in statiunile balneare” preturile sunt de 270 si 330 de lei de persoana. Hotelurile sunt de 2 si 3 stele. „Aceste programe se adreseaza tuturor celor care doresc sa se trateze de afectiunile pe care le au. Avantajul este ca in aceasta perioada de extrasezon nu este aglomeratie, iar preturile sunt foarte avantajoase”, ne-a spus Dumitru Nanescu, director la o agentie de turism.

                          Andreea Lupascu