Afacerist controversat, Vlasie este artizanul distrugerii Strandului Tineretului din Bacau. In 2006, el concesionat pentru 25 de ani 3,4 hectare din municipiul Bacau, sub pretextul realizarii unui parc de distractii de nivel european. Parcul a devenit istorie, bacauanii fiind privati in acest moment de un loc de agrement favorit. Mai multi consilieri locali si cetateni au demarat o actiune in instanta impotriva unor hotarâri emise de Consiliul Local si care erau favorabile societatii Gepex, patronate de Vlasie. Pe nepusa masa, procesul a fost stramutat de la Curtea de Apel Bacau la cea din Brasov, motivatia fiind ca presiunile mediatice pot influenta negativ judecatorii.
Pe lânga tunul de la Strandul Tineretului, Vlasie este si un abonat al deszapezirilor din municipiul Bacau. In iarna lui 2009, societatea Baixa, patronata de venerabila soacra a afaceristului bacauan, s-a ales cu mai multe contracte privind deszapezirea unor cartiere din Bacau. Prin societatile pe care le detine, Vlasie e recunoscut drept unul dintre cei mai importanti cotizanti la oficiosul personal al primarului Stavarache.

De numele lui Vlasie se leaga devalizarea Strandului Tineretului din municipiul Bacau, unul dintre ultimele spatii de agrement publice din oras. In 2006, afaceristul a pus mâna pe o comoara: peste 3,4 hectare de teren situate la câteva minute de centrul Bacaului. "Afacerea" s-a perfectat, in 2006, printr-un contract de concesionare in baza caruia Vlasie a preluat pentru 25 de ani Strandul Tineretului si anexele acestuia. "Preluarea" strandului s-a facut prin intermediul firmei Gepex, detinuta de Gica Vlasie.

Licitatie cu dedicatie

La semnarea contractului, societatea lui Vlasie si-a asumat o serie de obligatii vizavi de municipalitatea bacauana. Astfel, prin contractul nr. 30334 din 4 august 2006, firma s-a obligat sa reabiliteze capital baza de agrement.
La licitatia organizata de Primaria Bacau au cumparat caietul de sarcini sase firme, respectiv: Gepex, Ranfort Construct, Aurelio Construct, Koster, Complex Food si Vasion. În mod suprinzator, patru firme s-au retras din cursa pentru preluarea Strandului Tineretului, lasând loc doar celor doua firme ce apartin lui Gica Vlasie, Gepex si Vasion. 3,5 hectare au fost concesionate astfel în centrul orasului Bacau, pentru numai 50.000 lei (aproximativ 1,3 lei anual pe metru patrat). Concesiunea este pentru o durata de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Contractul a fost amendat ulterior de mai multe ori, de fiecare data in favoarea concesionarului, care a beneficiat de nenumarate facilitati puse pe tava de edilii bacauani.
In august 2007, consilierii locali au dat unda verde proiectului de transformare a strandului in Parc de Distractii. Conform articolului 2 din HCL 322/2007, alesii au aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) prin care concesionarul Gepex se obliga la “modernizarea bazinelor de inot”, pe lânga realizarea unor investitii in construirea de terenuri de fotbal sau patinoare.

Piloni pentru… incubator

In 2008, din strand au rasarit mai multi piloni din fier beton. In baza autorizatiei de constructie nr.62, emisa in luna martie de compartimentul de specialitate al Primariei Bacau, Gepex a demarat o serie de lucrari la strand, fara a notifica insa Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC). Pusi in fata unei situatii penibile, lucratorii ISC au promis ca vor efectua mai multe controale pe santier. Verificarile acestora au relevat ca firma care a efectuat concesionarea a schimbat de mai multe ori tema initiala a proiectului (n.r. – parc de distractii), alegând – in final – sa ridice fundul bazinului spre a reduce consumul de apa (!). La un moment dat, acelasi Vlasie dezvaluia ca a avut in intentie sa realizeze un incubator de afaceri cu bani de la Uniunea Europeana, insa proiectul a cazut. Pilonii, insa, au ramas, facând strandul impracticabil.

Concesionare nula

Conform contractului de concesionare, devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, durata de realizare a investitiilor a fost stabilita la maximum un an si jumatate (18 luni). La 4 ani de la intrarea in vigoare a concesionarii, cadrul contractual e calcat in picioare atâta timp cât Gepex nu a modernizat bazinele de inot si nu a investit in amenajarea de terenuri de tenis si parcuri pentru copii, asa cum initial convenise cu Primaria. Gica Vlasie s-a plâns, in repetate rânduri, ca presa i-a creat o imagine proasta in fata institutiilor financiar-bancare. “Tot ce am facut acolo am facut din banii nostri. Articolele din presa ne-au creat o imagine nefavorabila in fata bancilor. Lucrarile sunt oprite in acest moment”, declara Vlasie pentru cotidianul Desteptarea in august 2009, incercând sa dea vina pe presa pentru lipsa investitiilor de la strand.

Proces stramutat

In vara anului 2008, un grup de consilieri locali social-democrati a atacat in instanta o hotarâre a CL care amenda pentru a treia oara contractul de concesionare, oferind Gepex posibilitatea de a construi, pe locul strandului, un centru de infrumusetare SPA, respectiv o cladire de birouri, pe care conducerea firmei a asimilat-o unui “incubator de afaceri”. Instanta a dat câstig de cauza consilierilor PSD, pentru ca hotarârea fusese aprobata cu jumatate plus unu din numarul alesilor locali, nu cu votul a doua treimi asa cum prevedea legea. Ulterior, aproximativ 60 de bacauani au devenit intervenienti in proces, in incercarea de a readuce la starea initiala Strandul Tineretului. Pe nepusa masa, dosarul privind jaful imobiliar de la strand a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov, sub pretextul ca presiunea presei poate influenta negativ decizia instantei.
Lucian Bogdanel

Amenintati de baron

La inceputul lunii iunie, cei 60 de intervenienti au primit scrisori de la patronul Gepex, Gica Vlasie. Acesta a lansat mai multe amenintari explicite la adresa intervenientilor, somându-i sa-si exprime la sediul firmei nemultumirile si modul in care sunt afectati de starea actuala a strandului.

Abonat la deszapeziri

In urma unei licitatii organizate in octombrie 2009, societatea Baixa SRL, patronata de soacra lui Gica Vlasie a câstigat mai multe contracte privind deszapezirea unor zone din municipiul Bacau. Mai mult, sediul Baixa din localitatea Ursoaia, comuna Negri, este inchiriat catre firma Vasion, o alta societatea patronata de Vlasie. Potrivit primarului comunei Negri, Iulia Riglea (PD-L), contractul de inchiriere este semnat cu firma lui Vlasie in vara lui 2009.

In pietele bacauane, legea o fac speculantii. Sunt usor de recunoscut: vând cantitati imense de marfa, nu lasa la pret, nu au bataturi de la sapa si nici nu stiu pe unde se mulge oaia, sunt familiari cu angajatii administratiei, cu agentii de ordine si chiar cu inspectorii. Pe lânga toate acestea, ocupa cele mai bune locuri din piete, tarabele cu vad, in timp ce producatorii adevarati sunt marginalizati sau li se incropesc „sectoare” pentru perioadele de vârf. Autoritatile cunosc situatia, promit solutii si atât.

In pietele din Bacau, producatorii agricoli sunt ca rudele sarace ajunse mai târziu la ospat. Li se face si lor loc, la o masa mai scunda decât cea din sufragerie, si sunt asezate pe scaune aduse de la bucatarie. Cam asa sunt tratati acum agricultorii care vin in piete cu produsele toamnei. In Piata Centrala, de exemplu, o parcare a fost transformata in careu pentru producatori. S-au adus tarabe din bazarul de pe strada Milcov, dar oamenii sunt nevoiti sa stea in soare sau in ploaie pentru a-si vinde produsele, in timp ce speculantii ascunsi in spatele societatilor comerciale au locuri asigurate in incinta acoperita a pietei. “Noi, mai marginalizati, ca de obicei, mai la periferia pietei, face haz de necaz Gica Bindac, producator de legume din Dragusani, comuna Parava. Totusi, cumparatorii vin si la noi, fiindca ne putem intelege. Cu cei din piata, nu prea.” Speculantii nu sunt duri doar fata de clienti, ci si fata de colegii de taraba. Acestia trebuie sa se alinieze la preturile stabilite de patronii societatilor comerciale, altfel o patesc. Dar presiunea nu se exercita numai asupra celor care vând la taraba. Dimineata, când producatorii ajung in piete, sunt aproape jefuiti de “intreprinzatori”. In timp ce doi- trei il asalteaza pe omul abia ajuns de pe drum, altii ii rascolesc marfa din remorca si chiar ii mai “usureaza” din incarcatura.

Ceva controale au inceput

Specula este incurajata chiar de legislatie si de cei care trebuie sa vegheze la aplicarea ei. In timp ce producatorii sunt puricati de autoritati, de la veterinari la inspectorii de la Directia Agricola, detinatorii de societati comerciale trebuie doar sa ii fenteze pe inspectorii Garzii Financiare si sa scape de amenzi fiindca nu elibereaza bon fiscal. “Eu am oi, ne-a declarat un crescator. Ca sa pot veni cu brânza in piata am fost nevoit sa ma autorizez, au venit veterinarii si au controlat daca am pus gresie si faianta unde fac brânza, daca am apa si in ce conditii incheg casul. Era cât pe-aci sa-mi ceara sa-l si imapchetez, ca la magazin. Daca trec de toate controalele, când ajung in piata prind loc in fundul halei, fiindca locurile cele mai bune sunt ocupate de unii care stau la bloc in oras si au vazut oi numai la televizor.” Nemultumirea producatorilor de brânza a ajuns si la conducerea Administratiei Pietelor. In urma cu aproximativ doua luni, noul director, Vasilica Busuioc, a promis ca va face ordine in hala de lactate fiindca a observat “ca unii vând cantitati prea mari de brânza. Vom verifica toate certificatele de producator.” La sfârsitul saptamânii trecute, directorul Busuioc ne-a declarat ca in urma controlului a fost implicata si Politia Economica si s-ar fi lasat cu adevarate “cutremure” la unele primarii. Datele concrete se lasa asteptate. In ciuda verificarilor, in hala de lactate, aceiasi ciobani de oras bat recordul la vânzare.

Primaria si „Big brother” contra mafiei

Consilierii locali au considerat ca singura arma pentru stârpirea mafiei din peite este mpânzirea acestora cu camere de luat vederi. Ei au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama printr-o sedinta de consiliu local de la inceputul verii. Comerciantii cred ca aceasta este doar o cale de a mai transfera niste bani de la buget in niste buzunare de client politic. Cei care au vechime in piata cred ca mai intâi ar trebui create conditii civilizate de comert si stabilirea unor taxe rezonabile. Cât despre producatori, camerele sunt absolut inutile, la fel ca si patrulele de agenti locali care intorc privirea pentru a nu-i vedea pe traficantii de tigari sau de telefoane furate. Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov.

Lipsa investitiilor, paguboasa pentru bugetul local

Pietele bacauane aduc venituri frumoase la bugetul local, dar ar putea fi mai rentabile daca investitiile nu ar fi amânate la nesfârsit. Astfel, in Piata Centrala si in Piata Sud, din cauza tergiversarii proiectului de inchidere a spatiilor cu tarabe, exista perioade moarte ca incasari. Astfel, iarna trecuta, au fost zile in care Piata Centrala aducea in jur de numai 7.000 de lei din taxa la taraba. De teama ca le ingheata marfa, nici producatorii, nici speculantii nu se aventurau in piete. Pierderile si disconfortul ar fi putut fi evitate daca piata ar fi fost modernizata, asa cum a promis administratia locala. Nici vara nu a fost mai bine, p âna in urma cu câteva saptamâni. Etajul Pietei Centrale a fost modernizat, insa a fost uitata montarea aerului conditionat. Acesta a fost instalat dupa doi ani. Piata de gros, care ar fi trebuit savina in sprijinul producatorilor este tot o piata obisnuita, numai ca are preturi mai mici. Conditiile de aici sunt neatractive, asa ca si incasarile sunt reduse. Depozitele din hala sunt goale. In loc sa fie un nod pentru desfacerea produselor agricole, piata de gros nici macar nu-si scoate banii de intretinere.
Doina Mincu

O mama care intra pe usa DGASPC si anunta “Vreau sa-mi dau copilul” a devenit o scena obisnuita. Unii parinti câstiga putin sau nu mai au slujba, altii sunt prea slabi ca sa-si invinga spaima si sa se sacrifice pentru copii. La sfârsitul lui august, numarul copiilor abandonati in maternitati era mai mare decât in intreg anul 2009.

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau se confrunta cu un “val” de abandonuri, dar vârful acestui fenomen e asteptat abia in iarna. De la inceputul anului, 28 de nou-nascuti au fost parasiti in maternitatile din judetul Bacau. “Celor 14 fetite si 14 baietei, dreptul de a creste in propria familie le-a fost refuzat, chiar de catre cele care le-au dat viata, iar principalul motiv invocat de catre acestea a fost saracia, arata Alina Iftode, purtator de cuvânt al DGASPC. Mai mult decât atât, gratie informatiilor la care au acces, proaspetele mamici solicita singure masura de protectie, semn ca informatiile referitoare la protectia copilului au fost diseminate si au ajuns si in cele mai indepartate catune ale judetului.” 20 dintre cei 28 de copii se afla, in prezent, ocrotiti la asistenti maternali profesionisti, iar opt, urmare serviciilor de consiliere de care au beneficiat, sunt integrati in familie. Specialistii se tem, insa, ca peste doi ani, atunci când parintii nu vor mai beneficia de alocatia de 2 milioane de lei vechi, ii vor regasi pe micuti uitati la Pediatrie. Anul trecut, in aceeasi perioada, erau abandonati in maternitatile din judet 26 de copii. In ultima perioada, situatia tinde sa se agraveze: “In fiecare zi vine cel putin o persoana care vrea sa-si dea copilul sau copiii din cauza ca vrea sa plece la munca in strainatate sau pur si simplu pentru ca nu mai are venituri, declara Alina Iftode. Si inca n-a venit iarna!” O mama care vine la DGASPC si anunta ca vrea sa-si dea fetita sau baietelul, ca si cum ar dona un obiect, a devenit o scena cotidiana. “Am ajuns sa intrebam «Unde-i copilul? E cu ea?» Suntem foarte ingrijorati”, arata purtatorul de cuvânt.

Lasati prada frigului si infometarii

Datorita faptului ca la Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta a fost angajat un asistent social, in ultimii ani, fenomenul abandonarii de catre mama a copilului imediat dupa nastere s-a diminuat. Dar, in ciuda eforturilor pe care le face asistentul social si intregul personal medico-sanitar din Maternitatea Bacau, in fiecare an se inregistreaza in continuare cazuri in care mama isi paraseste copilul in aceasta unitate. “Anul acesta am avut 14 cazuri, ne-a spus Geanina Pricopie, director de ingrijiri medicale al Spitalului Judetean de Urgenta. Sase copii provin din mame cu probleme medicale grave. In celelalte opt cazuri, mamele sunt sanatoase, dar au preferat sa fuga din maternitate si sa-si abandoneze copilul.” Dar situatii de acest gen se intâmpla nu numai in maternitate. Anul trecut, multi copii de vârsta mica au fost parasiti definitiv de parinti acasa ori pe strada. Pe la mijlocul lunii ianuarie o mama din comuna Sarata si-a abandonat toti cei cinci copii mici iar in aceeasi perioada alti sase din Sascut au fost parasiti de ambii parinti. La scurt timp alti prichindei au fost gasiti in strada, parasiti de parinti de zile in sir, desi era iarna. Nu mai putin de sase frati, cu vârsta intre un an si jumatate si 11 ani, au fost adusi toti odata la spital, cu afectiuni acute respiratorii. Copiii au fost gasiti cersind pe strazile municipiului Moinesti, zgribulind de frig si flamânzi. In perioada Sarbatorilor de Iarna, alti cinci micuti (trei fetite si doi baieti) din satul Soci, comuna Pâncesti, au fost abandonati in casa atât de mama cât si de catre tatal lor si lasati singuri, prada frigului si infometarii. Mai multe zile, copiii, cu vârsta cuprinsa intre un an si patru luni si 10 ani, au stat nemâncati si au indurat frigul din camera in care s-au inghesuit pentru a se incalzi unul pe celalalt. Si daca vecinii nu s-ar fi sesizat ca micutii au fost lasati de izbeliste de catre parinti tocmai in toiul iernii, in gerul Bobotezei, cine stie, daca ei nu ar fi fost gasiti inghetati.

„Baietel abandonat caut parinti responsabili”

DGASPC Bacau nu mai are posibilitatea sa ocroteasca sute de copii, ca in urma cu un deceniu. Finantarea s-a redus, multe centre s-au inchis, angajatii sunt mai putini. O solutie pentru acesti copii pe care parintii naturali ii parasesc este infierea. In 2010, in pofida accentuarii crizei, numarul adoptiilor s-a mentinut la nivelul anilor trecuti. Astfel, au ajuns in familii 40 de copii: 20 prin incuviintare, 20 prin incredintare. Sunt adoptii pentru care procedura a inceput in 2009. In alte 25 de cazuri, procedura a fost deschisa anul acesta. Numarul copiilor declarati “liberi la adoptie” de catre instanta este de 27, dar nu toti au sanse sa fie infiati. Familiile adoptoare isi doresc copii de vârsta mica, frumosi si, mai ales, sanatosi.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru

Olaru, pe tobogan

Tandemul Constantin Scripat (foto) – Gelu Dascalu va fi instalat la conducerea Prefecturii, dupa ce soarta actualului prefect – Neculai Olaru – a fost pecetluita in interiorul PD-L Bacau. Scripat va fi instalat prefect, in timp ce Gelu Dascalu, propus de deputatul Vasile Gherasim, va prelua functia de subprefect.

Zilele lui Neculai Olaru in Prefectura sunt numarate, dupa ce Biroul Judetean al PD-L a decis, vineri, inlocuirea acestuia din functie si sustinerea unei alte echipe. Aceasta va fi formata din subprefectul Constantin Scripat, care va promova astfel in functia de prefect, respectiv Gelu Dascalu, care va prelua functia de subprefect. De altfel, in ultima saptamâna, Scripat s-a aflat in capitala punând la punct ultimele detalii privitoare la instalarea in noua functie.
De cealalta parte, Gelu Dascalu a fost propus pentru functia de subprefect de catre deputatul Vasile Gherasim. In vârsta de 31 de ani, Dascalu s-a nascut la Moinesti (Bacau), indeplinind de mai mult timp functia de sef al Serviciului fond funciar din cadrul Prefecturii Judetului Ilfov. Potrivit declaratiei de avere postate pe situl institutiei, Dascalu a ocupat functia de director al societatii Sunalex SA. El a mai fost consilier la Camera Deputatilor.
In urma cu câteva zile, Vasile Gherasim confirma pentru cotidianul Desteptarea ca inlocuirea lui Olaru a fost discutata de parlamentarii PD-L de Bacau si ca schimbarea trebuie facuta urgent. "Decizia Biroului comporta o anumita urgenta. Este o situatie delicata, nu suntem intr-o situatie majestuoasa si categoric masurile trebuie sa fie rapide", afirma Gherasim.

A plecat in Franta

Olaru a plecat pentru câteva zile in Franta, astfel incât inlocuirea lui in aceasta saptamâna pare improbabila. Actualul prefect a avut o serie de declaratii politice in ultima perioada, denuntând modul in care este condusa organizatia PD-L Bacau. El l-a atacat dur pe liderul acesteia, senatorul Gabriel Berca. Olaru a avut o pozitie similara inclusiv in forurile interioare ale partidului, unde ar fi promis ca va lupta impotriva lui Berca prin toate mijloacele pe care le mai are la dispozitie.

Manea, bagata-n preaviz

Fosta sefa a Directiei Juridice din Prefectura, Mioara Manea – in prezent functionar in cadrul aceluiasi serviciu – a fost trimisa in preaviz, decizia reprezentând una din ultimele masuri luate de prefectul Olaru. Surse apropiate PD-L Bacau au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca Olaru se temea ca, pe fondul contrelor cu Berca, presedintele interimar ar fi incercat promovarea in functia de prefect a lui Manea. Aceasta a mai ocupat in trecut functia de prefect, insa in judetul vecin – Neamt, in timpul guvernarii Tariceanu, când Berca ocupa functia de secretar general al guvernului.
Lucian Bogdanel

Primenire politica la Inspectoratul Scolar

Florin Lazar, noul inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, si-a stabilit echipa de lucru. Pe lânga cei doi adjuncti, numiti prin ordin de ministru, conform noii organigrame a institutiei, pe lista de inspectori sunt si nume noi. Modificari au fost facute si in aparatul administrativ.

“Toate modificarile facute au avut la baza si noua organigrama a Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, care a fost impusa de Mi­nisterul Educatiei”, a explicat prof. Florin Lazar, seful ISJ Bacau. Astfel, s-a stabilit ca inspectorii de managament, numiti prin organigrama ca “inspectori de specialitate pentru implementarea descentralizarii institutionale”, sunt Ghiorghi Iorga, Virginia Braescu, Liviu Botezatu (fost inspector general adjunct in 2009) si Eugen Jalba (fost director SAM Moinesti si profesor la Colegiul “Gr. Cobalcescu” Moinesti). “Iorga si Braescu au mai lucrat pe aceste functii, iar Botezatu si Jalba au ajuns pe noile posturi in urma analizei activitatii lor pe zona de competenta. Ii cunosc pe amândoi foarte bine si am dorit continuitatea lor in teritoriu”, a mai precizat Lazar. Din fosta echipa au ramas in institutie Nicu Harasemciuc, fost inspector adjunct, acum inspector scolar pentru monitorizarea curriculumului descentralizat si inspector de specialitate pentru fizica, Aurelia Pitu (inspector pentru invatamântul preprimar), Isabela Adam (inspector pe invatamântul primar), Anca Elena Con­stan­tinescu (inspector limba si literatura româna), Anca Rafiroiu (limba engleza), Irene Mihaela Sava (limba franceza si alte limbi moderne: spa­niola, italiana, rusa etc.), Eugen Tarasa (inspector de matematica), Daniela Epuran (inspector de biologie), Lucian Serban (geografie), Magdalena Mardare (socio-umane), Cristian Bandi (arte), Irina Leonte (religie), Mihaela Florea (educatie fizica si sport), Daniela Bilbor (invatamânt profesional si tehnic), Anghel Nastase (minoritati), Lucica Dandu (invatamânt special si consilier psihopedagogic), Ida Vlad si Sorin Bostan (ambii inspectori pentru managementul resurselor uma­ne), Maria Dobroi (inspector scolar de specialitate pentru dezvoltarea resursei umane) si Angela Sterpu (inspector scolar pentru proiecte educa­tionale, dar, mai nou, si pentru invatamânt parti­cular si alternative educationale).

Au plecat 8

Cei care au parasit echipa ISJ Bacau sunt sotii Cristian Merticaru (inspector matematica) si Claudia Merticaru (inspector de imagine si comunicare), Ioan Surdu (inspector invatamânt primar), Cecilia Stoian (insp. limba româna), Cora Nechita (informatica), Radu Galeru (chimie), Oana Cucu (educatie permanenta) si Gheorghe Rat (dezvoltarea resursei umane). “Pentru o parte dintre ei, s-au redus posturile sau au disparut complet din noua organigrama, cum este cazul inspectorului de imagine. O alta parte, majoritara de altfel, nu a mai dorit continuarea. Sunt in ISJ din 2007, am cunoscut toti inspectorii care au lucrat aici. Pentru restul modificarilor facute, am considerat ca unele persoane nu se pliaza pe oferta mea manageriala. La baza a stat competenta si eficienta”, a adaugat Florin Lazar.

Inspectori noi

Echipa lui Lazar a fost completata de noii inspectori, respectiv Adina Elena Cosescu (limba si literatura româna), profesor al Colegiului Tehnic “N.V. Karpen”, Ancuta Heisu (jumatate de norma la matematica), profesor la Colegiul National “Ferdinand I”, Bogdan Ioan Bitire (informatica), profesor la Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, Luciana Tufescu (chimie – “o profesionista in domeniu”, dupa cum apreciaza Lazar), de la Colegiul Tehnic “Letea”, Simona-Nicoleta Zarnescu (jumatate de norma pe istorie), de la Colegiul National “Ferdinand I”, si Dumitru Ficuta (revine pe postul de inspector pentru mentorat si educatie permanenta), de la Colegiul National “Gheorghe Vranceanu”.

Trei norme reduse la administrativ

Si la departamentul administrativ s-au facut modificari, dupa ce prin organigrama s-au redus trei posturi: la contabilitate din trei locuri au mai ramas doar 1,5, la personalul de intretinere s-a redus jumatate de norma, iar la secretariat, o norma. “Aici, diminuarea a avut la baza reducerea cheltuielilor de personal”, conchide inspectorul general ISJ Bacau.
Roxana Neagu

Elevi in pericol

A inceput scoala, dar unii elevi sunt in pericol. Mai ales cei care invata la Scoala “Alexandru Ioan Cuza” din municipiul Bacau. Motivul? Cele trei strazi pe care trebuie sa le traverseze nu au marcaje pietonale, iar aglomeratia din trafic reprezinta un real pericol, in special pentru cei mici.

A inceput scoala, dar se pare ca de acest lucru nu a tinut cont si municipalitatea bacauana. In goana de a asfalta strazile, una dupa alta, a uitat sa mai traseze marcaje pietonale, in special in zona din fata scolilor. Este si cazul Scolii “Alexandru Ioan Cuza” unde invata peste 800 de copii, aflati, inevitabil, in fata unor pericole iminente atunci când trebuie sa traverseze strada Oituz, din fata unitatii de invatamânt, dar si strazile adiacente, Razboieni si Mihail Kogalniceanu, lipsite complet de marcaje stradale pentru treceri de pietoni. “M-am uitat si eu la saracii copii, cum traverseaza printre masini. Se tin de mâna si fug. Asta e, ce e de facut? Parcari nu sunt, masini sunt multe, nu e normal”, ne-a declarat Dumitru Mihai, care trecea prin zona. Pe lânga el, zeci de parinti, cu prichindei de mâna, incercau sa-si faca loc printre autoovehiculele aflate in trafic, printre autobuze si chiar bicilctele. “Nu e normal asa ceva. E o scoala aici, trebuia sa traga macar o trecere de pietoni. Cine trebuie. Primaria, cei de la drumuri, nu stiu, dar nu asa, sa ne fie frica sa ne trimitem copiii la scoala. Mâine tot pe aici trebuie sa o iau, nu am incotro. Ce sa fac? Voi veni din nou cu fata la scoala ca sa nu o calce vreo masina”, ne-a marturisit vizibil iritata de situatie si Lenuta Ciuntec.
La primele ore ale diminetii, in zona a fost dislocat si un echipaj de Politie pentru dirijarea traficului, dar acesta a disparut dupa vreo doua ceasuri. La iesirea de la scoala, copiii, parintii lor, elevii si chiar adultii care treceau prin zona au fost nevoiti sa faca slalom printre masini. De ce?
Roxana Neagu

Milioane de lei pe analize

Aproximativ 9% din nou-nascutii din România vin pe lume inainte de termen. Acestia sunt copii cu risc de a deceda in primele zile sau luni de viata sau de a dezvolta diferite afectiuni. Cheltuielile pentru salvarea unui prematur sau pentru ingrijirile ulterioare nu pot fi cuantificate. Este cert ca preventia ar fi mult mai ieftina. Autoritatile sanitare ignora acest adevar. Altfel nu se explica de ce gravidele si copiii nu mai sunt o prioritate a sistemului sanitar.

Esentiala in reducerea numarului de nasteri premature este activitatea de monitorizare a gravidelor. Colaborarea dintre viitoarea mama, medicul de familie si specialistul in obstetrica-ginecologie poate reduce riscul nasterii inainte de termen si al malformatiilor. Deteriorarea situatiei economice se reflecta si in aceasta activitate. Teoretic, gravidele si copiii au gratuitate si prioritate la servicii medicale. Viitoarele mame se confrunta, insa, cu realitatea inca de la prima vizita la medic. Acestea afla ca trebuie sa se adreseze unui laborator pentru un set minim obligatoriu de analize (care sunt si gratuite, teoretic), iar daca este cazul, li se recomanda si investigatii suplimentare, in functie de vârsta si afectiunile lor, de istoricul medical al familiei, de factorii de viata si mediu. In scurt timp, gravidele afla ca trebuie sa scoata sume consistente din buzunar daca tin la sanatatea lor si a copilului.

Gratuit doar pe hârtie

“Sunt abia la jumatatea sarcinii si am cheltuit 350 de lei numai pentru o parte din analizele medicale, ne-a declarat Carmen Popa. Am 40 de ani si contribui de ani de zile la Sanatate ca angajat, dar si ca persoana fizica autorizata. Am considerat ca am si eu dreptul la gratuitate.” In aceasta perioada, gravidele nu beneficiaza de gratuitate nici la investigatiile care se afla pe lista de compensare integrala. Motivul il reprezinta faptul ca laboratoarele aflate in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu mai au fonduri pentru analize. Pentru aceasta luna, listele de asteptare sunt complete. Gravidele si copiii mici ar trebui, conform unor indicatii ale Casei de Asigurari, sa aiba acces la analize, chiar daca fondurile s-au epuizat. Laboratoarele ii refuza si le cer sa vina luna viitoare, dar numai pe baza de programare. Tot ce primesc acum gravidele sunt preparatele cu fier, pe care DSP le distribuie prin intermediul medicilor de familie.

Si copiii platesc

Dar de gratuitate la efectuarea analizelor medicale nu mai beneficiaza nici foarte multi copii. Inca din aprilie laboratorul din policlinica Spitalului de Pediatrie nu mai face analize medicale in regim gratuit pentru copiii care pot fi tratati in ambulatoriu. De atunci, spitalul nu mai primeste bani de la bugetul asigurarilor de sanatate, deoarece laboratorul nu are certficat RENAR (de calitate, impus de normele europene), una din conditiile de a fi finantat. Dar pentru a obtine acest certificat, spitalul are nevoie de cel putin 50.000 lei, deoarece atât costa toate formalitatile ce trebuie indeplinite. "Nu avem bani, prin urmare doar o parte din documentatie am reusit sa o facem, ne-a spus dr.Aurelia Taga. Nu pot spune când vom obtine acest certificat." Marea majoritate a copiilor care se prezinta in policlinica spitalului ori la medicul de familie nu sunt cazuri urgente, dar necesita tratament la domiciliu. Pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului corespunzator au nevoie, insa, de investigatii de laborator. Dar acesta le acorda analize medicale numai contracost. Aceasta inseamna pentru fiecare parinte in cauza un efort financiar destul de mare. Creatinina costa 5,52 lei, calciul – 5 lei, magneziul – 5 lei, fibrinogenul – 12,75 lei, coproparazitologia – 17,50 lei, sideremia – 6,62 lei, ASLO – 10,70 lei, proteina C reactiva – 10,70 lei, iar examenul sumar de urina – 8,70 lei, astfel ca un parinte trebuie sa scoata din buzunar peste 80 lei. Multi parinti nu-si permit o asemenea cheltuiala, dovada fiind faptul ca din aprilie si pâna acum foarte putini s-au adresat laboratorului din policlinica si au solicitat analize contracost pentru copiii lor. Ei au ca alternativa laboratoarele private care au contract cu Casa de Asigurari de Sanatate, dar si ele au fonduri limitate.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Bac de toamna, la final

S-a tras linie finala si peste sesiunea a doua a examenului de bacalaureat. Timp de doua zile, comisia judeteana a rezolvat si cele 604 contestatii depuse de absolventii nemultumiti de note, iar pe 9 septembrie s-au afisat rezultatele. In 124 de cazuri, notele finale au fost in favoarea candidatilor.

Comisia judeteana de contestatii a sesiunii a doua de bacalaureat a rezolvat in aceste zile contestatiile depuse de candidatii care nu au obtinut nota de trecere la testarile scrise. Pe total au fost depuse 604 de contestatii, din cei 1.274 de elevi care au fost declarati respinsi. “In 124 de cazuri au fost modificate notele in favoarea elevului”, a explicat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar adjunct si presedinte al comisiei. Lucrarile cu cele mai multe note care au fost modificate in favoarea elevului sunt de la proba scrisa la limba si literatura româna. La aceasta disciplina s-au recorectat 183 de teze, iar 40 dintre ele au fost cotate mai bine decât initial. Urmeaza mate­matica, unde 20 de lucrari au pri­mit note mai mari decât la prima corectare, si disciplinele biologie – anatomie, cu 33 de teze. “Daca nota finala, in urma contestatiei, a depasit 50 de sutimi, lucrarea a primit nota contestatiei, mai mare, iar daca modificarea notei a fost pâna in 50 de sutimi, nota initiala a ramas nota finala a lucrarii”, a mai spus Cuciac.

Candidati norocosi

In final, la Colegiul “Mihai Eminescu” Bacau, din cei 13 candidati inscrisi la sesiunea a doua de bacalaureat, cinci au fost declarati admisi, dupa ce in vara promo­vabilitatea la acest liceu a fost de aproape 90 la suta. La Colegiul Teoretic “H. Coanda”, doi elevi au trecut si ei cu brio de contestatii si s-a ajuns ca din 180 de candidati sa fie declarati admisi 10, iar la Colegiul National “Ferdinand I”, din 9 elevi, unul a fost admis initial, iar inca unul a reusit sa treaca examenul dupa contestatii. Alte exemple, din Bacau, mai sunt Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, unde doi contestatari au fost admisi, CT “A. Saligny” cu alti 6, CT “D. Mangeron” – 2, Liceul Sportiv – 1.

1.274 de candidati si 508 admisi

In sesiunea de toamna a exa­menului de bacalaureat, din 1.866 de candidati inscrisi, doar 30 la suta au reusit sa promoveze exa­menul. In final au fost prezenti 1.665 de candidati, iar 7 dintre ei au fost eliminati pentru tentative de frauda. Dupa corectarea lucrarilor, inainte de contestatii, 1.274 de elevi au fost respinsi si doar 384, declarati admisi. Matematica, biologia, fizica, limba si literatura româna, in general materiile sustinute la probele scrise, le-au creat candidatilor cele mai mari batai de cap. Conform metodologiei actuale, elevii respinsi au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat doar in doua sesiuni, gratis. Pentru restul testarilor, se platesc taxe stabilite anual de Inspectoratul Scalar Judetean Bacau. Noile procente de promovabilitate si rezultatele finale, dupa contestatii, sunt afisate pe site-ul Ministerului Educatiei.
Roxana Neagu

Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei, este acuzat de consilierul local George Bogatu ca ii minte pe bacauani cu privire la proiectul vizând construirea unei parcari supraterane pe locul statiei de salvare. Alesul a afirmat ca a depus un proiect la municipalitate si nu a facut doar o interpelare, asa cum a declarat Tomescu pentru cotidianul Desteptarea. Purtatorul de cuvânt nu este, insa, la prima minciuna.

George Bogatu (PSD) a remis cotidianului Desteptarea proiectul depus la Primarie vizând construirea unei parcari supraterane pe locul statiei de salvare. Consilierul local a precizat ca doreste in acest fel sa-i dea un drept la replica lui Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei, care intr-o declaratie data Desteptarii a afirmat ca pesedistul a facut doar o interpelare cu privire la posibilitatea realizarii unei parcari in locatia amintita. Bogatu a afirmat ca Tomescu este "fie neinformat, fie ii minte intentionat pe bacauani". In urma cu o saptamâna, alesul local se declara sceptic cu privire la reusita proiectului sau, declarând ca acesta este pe punctul de a fi insusit de catre municipalitate. "Nu o sa comentez acele afirmatii ale lui Tomescu pentru ca nu am ce comenta. E un fel de drept la replica pe care vreau sa-l dau catre Tomescu. El ori e neinformat, ori lanseaza aceasta minciuna in mod intentionat", a apreciat Bogatu care in urma cu o saptamâna afirma ca "Primaria vrea sa-si insuseasca proiectul" si ca "se treneaza acest proiect pentru ca, probabil, vor sa si-l insuseasca si sa-l bage cu 6 luni inainte de campanie". In replica, Tomescu a declarat la momentul respectiv ca "domnul consilier George Bogatu a facut o interpelare pe aceasta tema si nicidecum nu a depus un proiect de hotarâre".
Tomescu nu e insa la prima minciuna. La sfârsitul lui august, când Primaria a luat decizia de a taia sute de scaune de pe stadionul municipal in vederea montarii lor pe "Letea", acelasi purtator de cuvânt a declarat cotidianului Desteptarea ca acestea au fost duse la reparat. "La Stadionul Municipal are loc o actiune de reparare a scaunelor deteriorate, asemenea actiuni fiind periodice. Repararea acestora se face cu resursele umane si materiale ale Primariei", afirma Tomescu pe 22 august. Ulterior, scaunele au fost amplasate pe stadionul Letea, ce apartine Primariei, unde isi desfasoara meciurile de acasa echipa Sport Club.
Proiectul propus de Bogatu a fost realizat de arhitectul Adriana Sandulescu. El prevede construirea unei parcari supraterane in regim de inaltime S + P + 2, care sa ofere 260 de locuri de parcare.
Lucian Bogdanel

Depozite goale si marfa pe marginea drumului

In piata de gros ar fi trebuit sa isi vânda marfa producatorii agricoli, oamenii care nu au timp de pierdut la tarabele din pietele orasului. In realitate, aceasta piata este un loc in care bacauanii cumpara tot cu sacosa, incercând sa faca economie. Producatorii sunt nemultumiti atât de vânzare, cât si de conditiile oferite de administratie. Acestia reclama in special taxele mari si lipsa unui spatiu de cazare.

Ploaia, criza si organizarea deficitara ii afecteaza pe producatorii agricoli din piata de gros din Bacau. Masinile, oamenii si marfa stau in baltoace. Cumparatorii nu se inghesuie. De cantitatile mari care ar fi trebuit tranzactionate intr-o piata de gros nici nu poate fi vorba. “Varza ce mai merge, ne-a declarat Fane Blanaru, care vine in piata bacauana din Barcea, judetul Galati. Dau cam 1000, cel mult 1500 de kilograme pe zi. Sunt multumit, oarecum, in conditiile de criza. In pietele celelalte am incercat sa vând, dar sunt mesele ocupate. Cât priveste piata de gros si conditiile de aici, este loc de mai bine. Ar trebui amenajat un dormitor, sa putem sta peste noapte.” Sandu Alupei, din Cosmesti – Galati, vinde de 20 de ani in pietele din judetul Bacau. A lasat Piata Centrala pentru piata de gros, desi aici este nevoit sa doarma pe jos, lânga masina incarcata cu legume. “Am avut taraba in Piata Centrala, dar era intre speculanti si ei hotarau preturile. Aici vindem mai ieftin, dar asa reusim sa dam mai multa marfa. Chiar daca lumea cumpara in cantitati destul de mici. «En-gros» inseamna cel mult 100 de kilograme o data.” Comerciantii au multe de reprosat administratorilor pietei. Pe lista de nemultumiri se afla taxa de 30 de lei/zi, gropile si baltoacele, orarul, care ii obliga sa astepte ore intregi dincolo de poarta daca ajung la piata dupa ora 23.00.

Cu sacosa la “Angro”

Bacauanii bat drumul pâna in piata de gros pentru a cumpara cu sacosa sau, cel mult, cu sacul. Reusesc astfel sa faca economii. In plus, au satisfactia unui chilipir pe care cu greu il pot gasi in pietele cu amanuntul, unde legea o fac speculantii. La unele produse, cum ar fi verdeata, prunele, ceapa si varza, preturile sunt la jumatate fata de celelalte piete. Oferta este, totusi, mult mai slaba decât in toamna trecuta. Aceasta se reflecta si in incasarile de la piata de gros, unde se strâng, din taxa de intrare, cel mult 10.000 de lei pe saptamâna. Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor, ne-a declarat ca aceasta piata nu-si scoate nici macar cheltuielile de intretinere, mai ales pe timp de iarna. “Comerciantii au mereu nemultumiri. Nu este adevarat ca nu se deschid portile. Celor care au contract cu noi li se permite sa intre si noaptea. Cei care vin ocazional trebuie sa respecte programul.”
Doina Mincu

Domnisoara profesoara contraataca

Edilii Bacaului vor sa renoveze stadionul municipal in timp ce campionatul Diviziei C se afla in plina desfasurare. Asta, dupa ce la sfârsitul lunii august conducerea municipalitatii a dat ordin ca sute de scaune sa fie taiate si montate pe stadionul Letea, aflat in proprietatea Primariei. In acest moment, pe "Municipal" isi desfasoara meciurile de acasa echipa fanion orasului, FCM Bacau. Reprezentantii clubului sustin ca edilii vor sa alunge echipa de pe stadion, desi intre cele doua parti functioneaza un contract de concesionare ale carui clauze sunt foarte stricte. Anuntul municipalitatii vine cu doar o saptamâna inainte de meciul dintre FCM Bacau si Sport Club, echipa-simulacru finantata de la bugetul local.

Primaria pune din nou caruta inainte boilor. Edilii vor sa renoveze stadionul municipal, pe care echipa fanion – FCM Bacau – isi disputa meciurile de acasa in campionatul Diviziei C. Ideea nastrusnica apartine viceprimarului Roxana Mironescu. Aceasta a remis clubului bacauan o adresa prin care anunta ca toate bazele sportive din municipiu vor intra intr-un "program de reparatii capitale". Asta, in conditiile in care liga a treia a ajuns la etapa a patra, iar timp de mai multe luni – in perioada sezonului estival – edilii nu au miscat un deget pentru reabilitarea stadionului municipal.
Mai mult, acestia au dat ordin la sfârsitul lunii august ca sute de scaune sa fie taiate si montate pe stadionul Letea, care se afla in proprietatea Primariei. Pe Letea evolueaza Sport Club, echipa-simulacru finantata de primarul Stavarache&co din bugetul local.

"Vor sa ne blocheze"

Initiativa Primariei vine cu doar o saptamâna inainte de meciul FCM Bacau – Sport Club, programat vineri pe stadionul municipal. Reprezentantii clubului fanion al Bacaului sustin ca edilii vor de fapt sa puna presiune pe FCM inainte de meciul cu echipa Primariei. In plus, afirma acestia lucrarile puteau fi realizate fara probleme inainte de inceperea campionatului Diviziei C. "Au asteptat sa incepem campionatul si acum, in plina competitie, spun ca vor sa renoveze stadionul. Vineri avem meci cu Sport Club si este clar ca incearca sa ne intimideze, sa ne blocheze. Au avut toata vara la dispozitie si nu au facut nimic. Nu au miscat un fir de praf pe stadion dupa ce au retrogradat FCM-ul. Acum, dupa ce au taiat sute de scaune din peluza vor sa modernizeze stadionul. E o aberatie din partea lor, mai ales ca suntem aproape de jumatatea turului in Divizia C. Pun presiune pe noi sub toate aspectele", a declarat Daniel Scânteie, presedintele FCM Bacau.

Sute de milioane scurse prin Tribuna B

La inceputul lunii august, cu aproximativ 3 saptamâni inainte de startul campionatului ligii a treia, edilii au presat din nou conducerea FCM cu ideea renovarii stadionului, asta dupa ce Tribuna B abia fusese "reabilitata", pe bani grei. Firma aleasa pentru lucrari a fost recomandata chiar de catre primarul Stavarache. Oficial, lucrarile au costat doar 10.000 de euro. Societatea care s-a ocupat de lucrari nu mai functioneaza in acest moment, având activitatea intrerupta.
Patronul societatii 3D Construct, Marius Frunza, a motivat intreruperea de activitate prin faptul ca se pregateste sa plece in Statele Unite ale Americii pe o perioada nedeterminata. Odata cu “fuga” patronului in SUA, nimeni nu mai poate trage la raspundere societatea 3D Construct pentru lucrarile de proasta calitate realizate.

Contractul ii tine legati de mâini si de picioare

La sfârsitul anilor ’90, Consiliul Local a emis mai multe hotarâri vizând sprijinirea Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, proprietara echipei de fotbal. Prin Contractul de Inchiriere nr.3853 din 10 februarie 1999 Asociatia Sportiva "FCM Bacau" a inchiriat stadionul pe o perioada de 15 ani, pâna in 2014.
Contractul de Inchiriere din februarie 1999 prevede mai multe clauze care fac imposibila interventia proprietarului (Primaria Bacau – n.r.) fara acceptul prealabil al AS FCM Bacau. In caz contrar, edilii s-ar afla pe teritoriul abuzului in serviciu.

Pusculita camarilei tesuta in jurul Primariei

De cealalta parte, societatea Primariei – FCM Bacau SA – tinde sa devina o pusculita pentru afaceristii verosi cultivati in anturajul primarului in exercitiu. Surse din apropierea societatii au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca banii primiti de-a lungul timpului de SA au intrat in contul curent si nu in cel de capital social, asa cum fusesera aprobati. Mai mult, comisia de cenzori nu a verificat niciodata societatea, motiv pentru care la Registrul Comertului nu exista inregistrat un raport de control in acest sens. Majorarile de capital social nu au fost realizate niciodata, iar banii au fost cheltuiti in alte scopuri decât cele prevazute in hotarârile Consiliului Local.
Desi CL a aprobat cooptarea in rândul actionariatului a Clubului Sportiv Mesagerul (viitoarea Asociatie Sport Club), nici pâna acum acest lucru nu s-a facut. Practic, societatea Primariei nu mai are niciun obiect de activitate odata cu retrogradarea FCM Bacau in liga a treia si nici drepturi sportive vizând participarea in Divizia C. Din cei trei administratori demisionari, doar unul a fost schimbat si inlocuit cu Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, caruia i s-a conferit si drept de semnatura.
Sediul social al SC FCM Bacau SA a expirat de mai mult timp, iar societatea nu a gasit nici pâna la aceasta ora un alt sediu in care sa functioneze. In pofida haosului cu aroma penala ce domina atmosfera din sânul societatii Primariei, aceasta a primit o noua infuzie de capital in suma de 12 miliarde lei vechi. 4 miliarde vor fi virate catre stat in contul unor datorii, iar 8 miliarde vor ramâne la dispozitia camarilei ce controleaza societatea. Pentru ca desfrâul pe bani publici sa fie complet, aceeasi societate a primit in administrare, pentru 5 ani, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov, toate incasarile din aceste 2 târguri urmând a intra pe mâna celor ramasi sa “administreze” SC FCM Bacau SA.
Lucian Bogdanel