În perioada 3-8 noiembrie, cadre didactice de la gradinitele asociate UNESCO „Agricola” si „Crai Nou”, precum si gradinitele „Spiru Haret”, nr. 12 „Step by Step” si Scoala „Alexandru Ioan Cuza” Bacau, au participat la Schimbul bilateral din domeniile educatiei si culturii desfasurat la Erdine si Istanbul – Capitala Culturala Europeana, unde s-a celebrat Anul International al Apropierii între Culturi si Anul International al Biodiversitatii – 2010.
În programul vizitei au fost cuprinse întâlniri la institutii de învatamânt: Serhat Koleji, Kirkpinar A?asi Alper Yazoglu, Beykent Egitim Kurumlari din orasul Edirne, Erol Oluc Okul Muduru Koleji, din Istanbul, întâlniri care au avut drept scop stabilirea de noi parteneriate, în vederea unui schimb cultural cu beneficii educative reciproce.
De asemenea, grupul român a participat alaturi de colegii turci la inaugurarea expozitiilor de arta ale elevilor si studentilor români si turci, la lansarea cartii „Din ispravile lui Pacala si Nastratin Hogea – culoar cultural european”, a Albumului international „Viata din adâncuri”, care cuprinde legende ilustrate cu lucrari de arta ale elevilor din tarile dunarene, precum si Albumul „Uniti prin biodiversitate”, contributie internationala a elevilor si profesorilor din tari europene.
Lansarea acestor lucrari a avut loc la Târgul International de carte TYAP, în standul Institutului Cultural Român din Istanbul.
Directorii unitatilor de învatamânt au semnat Protocolul bilateral cu institutii similare din Turcia care dezvolta Programe UNESCO. (D.V.)

Inchid ochii si trec cu vederea: Politia si Garda Financiara n-au controlat ce trebuia

Autoritatile care ar fi trebuit sa dea in vileag neregulile petrecute, sub atenta supraveghere a Primariei, la Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti, arunca pisica moarta una in curtea celeilalte. La sfârsitul saptamânii trecute, Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) a coordonat o ampla actiune de verificare a pietelor din municipiul Bacau. Aceasta s-a incheiat cu aplicarea de simple sanctiuni contraventionale, oamenii legii trecând insa cu vederea faptul ca o societate a Primariei a incasat ilegal, timp de o luna, taxe la intrarea in Bazar si Obor.

Autoritatile care ar fi trebuit sa verifice nelegalitatile petrecute la Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov se fac ca ploua. La sfârsitul saptamânii trecute, IPJ Bacau si Garda Financiara au coordonat un control tematic efectuat in pietele din Bacau, in cadrul caruia a fost luat la puricat si Oborul Serbanesti. In urma controlului, la care au participat reprezentanti ai mai multor institutii deconcentrate, politistii au aplicat doar sanctiuni contraventionale. Oamenii legii au trecut insa cu vederea faptul ca timp de o luna, o societate a Primariei a perceput si incasat – in mod nelegal – taxe la intrarea in Oborul Serbanesti.

Firma Primariei a perceput si incasat ilegal bani de la comercianti

Sute de comercianti care-si desfasoara activitatea in Oborul Serbanesti, precum si in Bazarul Milcov, au platit taxe catre SC FCM Bacau SA – societate controlata de Primarie – desi aceasta nu mai avea in administrare cele doua târguri de aproximativ o luna. Firma municipalitatii a primit in administrare, la jumatatea lunii august, Bazarul si Oborul in baza unei hotarâri a Consiliului Local (HCL 273). Potrivit hotarârii amintite, SC FCM Bacau SA trebuia sa administreze târgurile pe o perioada de 5 ani. La inceputul lunii octombrie, Prefectura a atacat in contencios administrativ legalitatea HCL 273, aceasta fiind suspendata de drept potrivit principiului tutelei administrative pe care Prefectura o exercita asupra tuturor autoritatilor din administratia publica locala (Articolul 3 – "Tutela administrativa" – din Legea 554 a Contenciosului administrativ). Desi administrarea Bazarului si Oborului de catre firma Primariei a ramas fara baza legala in urma actiunii in instanta a Prefecturii, SC FCM Bacau SA a continuat sa perceapa taxe de la comerciantii din cele doua târguri, fapt ce contravine flagrant prevederilor legale in vigoare.

“Vorbiti cu domnul sef de Garda”

Vasile Oprisan, seful IPJ Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Garda Financiara a analizat legalitatea activitatilor de la Obor si Bazar, urmând a remite Prefecturii un raport amanuntit cu privire la neregulile intâlnite. “Am facut controlul si a ramas ca Garda Financiara sa prezinte la Prefectura masurile pe care le ia fata de cei pe care i-a chemat la ei. Rezultatul verificarilor la bilete si la societate. Am discutat si cu domnul prefect, am fost la dumnealui si cred ca i-au si adus cei de la Garda rezultatele. Ei sunt cei care au ridicat bilete si au verificat respectiva firma. Vorbiti cu domnul de la Garda si sa va spuna ca doar stie ce s-a stabilit. Ei au chemat societatea la discutii”, a declarat comisarul sef.

“Facem doar conversatie”

In replica, reprezentantii Garzii Financiare au afirmat ca verificarile asupra modului ilegal in care firma Primariei a perceput taxe de la comercianti sunt in toi. Romeo Fratila, directorul coordonator al Garzii a declarat ca nu poate emite nicio opinie atât timp cât verificarile nu sunt finalizate. “Eu ca sa pot sa fac un control legal, indiferent cine ma suna ca-i presa sau politie, nu pot decât sa dau un raspuns legal si documentat. Dumneavoastra puteti sa sunati si de trei ori pe zi, eu tot când termin controlul pot sa va spun o parere. Pâna atunci facem doar conversatie. Societatea este in verificari asupra evidentei contabile. Nu sunt controale care sa se termine in jumatate de ora sau o ora. Când o sa fie finalizate verificarile atunci o sa emitem o parere oficiala”, a spus Fratila.

“Nu au punctat ce trebuie”

Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca institutiile care au organizat controlul pietelor la sfârsitul saptamânii trecute “nu au punctat ce trebuie”. Scripat a lasat de inteles ca atât reprezentantii Politiei, cât si cei ai Garzii Financiare ar fi trebuit sa sesizeze neregulile flagrante petrecute in ultima luna la Obor si Bazar. "Institutiile care au coordonat controlul nu au punctat unde trebuie. Statutul organizatorului de târg nu a fost suficient verificat. Am solicitat o intâlnire cu conducerile IPJ si Garda Financiara, urmând ca cele doua institutii sa-mi prezinte un raport cu privire la situatia celor doua locatii. Politia a fost responsabila cu aceasta actiune, insa intre IPJ si Garda au aparut mici disfunctionalitati. Ei trebuie sa vina cu temele facute la Prefectura, pentru ca e clar pentru toata lumea ca Primaria nu a luat nici cea mai mica masura pentru a respecta legea", a opinat Scripat.

Tomescu recunoaste ca firma Primariei incaseaza bani in baza hotarârii suspendate

Jurnalistii Desteptarii au solicitat un punct de vedere oficial din partea municipalitatii cu privire la situatia creata la Obor si Bazar. Solicitarea a fost remisa purtatorului de cuvânt al institutiei, Ionut Tomescu. In raspunsul transmis Desteptarii, Tomescu a recunoscut ca societatea Primariei incaseaza sume de bani de la comerciantii din Obor si Bazar in baza HCL 273, hotarâre suspendata in urma actiunii in contencios administrativ a Prefecturii. “Societatea FCM Bacau SA nu incaseaza sume ilegal, ci in baza unor contracte de inchiriere, legal incheiate. In ceea ce priveste gestionarea in continuare de catre SC FCM Bacau SA a celor doua obiective, aceasta se face in baza proceselor verbale de predare/primire incheiate intre Primarie si SC FCM, cele doua obiective ramanând in continuare in patrimoniul municipiului Bacau, actiune reglementata de articolul 4 din HCL 273/2010”, se arata in raspunsul remis cotidianului Desteptarea de Tomescu. Practic, neregulile de la Obor si Bazar sunt recunoscute inclusiv de un oficial al Primariei, in conditiile in care reprezentantii municipalitatii sustin ca baza legala a sumelor incasate de SC FCM Bacau SA de la comercianti este constituita de o hotarâre a Consiliului Local care a fost suspendata in urma cu o luna de zile.

Comoditate la Policlinica de Copii

Tatal unui copil din Damienesti reclama ca acesta nu a beneficiat de efectuarea unei encefalograme, dupa ce a stat ore in sir in fata cabinetului. Prioritate la aceasta investigatie au copiii internati in Spitalul de Pediatrie. Pentru cei din ambulatoriu, se rezerva numai cinci bonuri, deoarece investigatia dureaza foarte mult. Pentru o stampila, care trebuia sa fie pe reteta, tatal copilului a trebuit sa faca inca un drum.

Plecat de acasa joi, de dimineata, cu baiatul lui, in vârsta de sapte ani, la un medic din Ambulatoriul de Specialitate (policlinica) al Spitalului de Pediatrie, Vasile Cozma, din satul Dragesti, comuna Damienesti, nu a reusit sa rezolve aici investigatia recomandata copilului lui. Baiatul a fost mai intâi examinat de catre medicul de familie din comuna. Dupa ce l-a vazut, acesta i-a dat bilet de trimitere la unul dintre medicii pediatri din policlinica. A ajuns aici la un medic, care i-a dat o reteta si l-a trimis, apoi, la altul. Acesta i-a recomandat copilului efectuarea unei electroencefalograme. Dar, dupa ce a stat ore in sir la usa cabinetului unde se afla electroencefalograful, copilul nu a beneficiat de investigarea cu acest aparat. "La ora 12.00, la acest cabinet, a venit o asistenta, care, timp de doua ore, nu a luat niciun pacient, sustine Vasile Cozma. Pe la ora 15.30, insa, dupa ce am asteptat o gramada de timp, ne-a spus ca nu face decât cinci encefalograme, pe baza de bon, si ca este platita doar pentru atâtea. Eu nu am gasit bon pentru ca se dau numai cinci si se termina la primele ore ale diminetii. Eram la rând, fara bon, cel putin zece parinti, toti de la tara. I-am spus asistentei ca venim de departe, dar degeaba. Timp de doua ore a trecut pe lânga noi si nici nu ne-a bagat in seama. Putea sa ne spuna de la inceput, sa nu mai pierdem timpul. Pâna la urma, am mers la un laborator privat care i-a facut in aceeasi zi encefalograma gratuit si fara nicio programare." Tatal copilului mai afirma ca reteta prescrisa nu avea stampila rotunda, obligatorie pentru ca medicatia sa fie eliberata in farmacie. "Am coborât la fisierul din policlinica, asa cum am fost indreptat, dar aici nu au avut stampila rotunda, mai declara Vasile Cozma. Cei de la fisier mi-au spus sa revin luni pentru aceasta stampila."

"A fost un viciu de comunicare", numai?

Pusa in fata acestui caz, conducerea spitalului ne-a declarat ca diagnosticul copilului (este vorba de enurezis) nu reprezenta o urgenta medicala, astfel ca efectuarea encefalogramei putea fi programata pentru o alta zi. "Medicul i-a spus, probabil, tatalui, când se poate, in niciun caz nu in ziua respectiva, a precizat dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Efectuarea unei encefalograme, de multe ori, dureaza si câte doua ore. Si cum, firesc, prioritate la aceasta au cazurile din spital, de aceea se fac numai cinci in ambulatoriu. La acest cabinet se efectueaza encefalograme, dar se desfasoara si activitati de cabinet." Conducerea spitalului il acuza pe tatal copilului de comportament necivilizat, dar, pe de alta parte, admite ca este posibil ca indicatia data de catre medic acestuia de a se programa "nu a fost clara" si recunoaste ca "de la cabinetul unde se fac encefalograme a fost un viciu de comunicare". Cât despre lipsa stampilei rotunde, managerul spitalului ne-a declarat: "De obicei, stampila rotunda se pune pe tot retetarul dinainte, pentru a nu purta pe drumuri pacientul. Ea sta la asistenta sefa din ambulatoriu. Cum i se terminase programul, de aceea nu a mai fost posibil sa-i puna stampila la fisier." Conducerea spitalului promite sa organizeze mai bine activitatea in policlinica pentru ca asemenea incidente sa nu se mai intâmple.
Elena Tintaru

Locatarii de pe str. Muncii platesc mirosul

“Canalizarea nu functioneaza, se infunda mereu, iar mirosul ne omoara”, afirma bacauanii de pe strada Muncii. Lucrurile stau prost inca de la darea in folosinta a retelei, motiv pentru care unii proprietari nici nu s-au mai racordat. “Am vazut ce necazuri au vecinii mei si am renuntat, daca s-o rezolva ma bransez.” Maria Ursu are casa noua, cu etaj, dar fara baie. “Când dau drumul la apa, in bucatarie, e nenorocire, miroase de nu poti sa respiri. Toata mizeria din strada vine la noi. Nici nu ne-am mai amenajat baia”, explica tânara. De altfel, miasmele fetide, de dejectii si muraturi stricate, se simt si in curte. “Noi platim mirosul”, acuza oamenii si ne cheama sa vedem “caminul”, mai exact o groapa patrata, betonata, cu lichid cafeniu. Ieri nu ploua, “când ploua suntem si mai nervosi”, dar data viitoare, “daca se aduna apa in fata casei mele, am sa iau un flex si am sa tai asfaltul ca sa fac un sant pâna la gura de scurgere!” Unii isi dau cu parerea despre cauze – “s-a gresit din proiect”, “nu are panta, canalizarea”, “nu e adânca, are numai doi metri” si “vine tot inapoi”, iar altii acuza Primaria Bacau, chiar daca nu le este clar care e vina autoritatilor. Sorin Pâslaru afirma ca la intersectia cu Plaiului exista “o statie de epurare” care nu functioneaza, Emil Mardare spune ca nu, “nu e de epurare, e de pompare” si, intr-adevar, nu prea functioneaza, se opreste mereu si se umple, motiv pentru care la doua – trei saptamâni trebuie golita. “Eu nu m-am racordat, asa ca nu am probleme, spune Mardare. Vecinii mei au probleme.” Oamenii sustin ca lucrarea nici nu a fost preluata de Compania de Apa (fosta RAGC), a ramas a Primariei Bacau, iar aceasta a promis mereu ca va remedia problema. Cum? Se va face “o canalizare noua in cartier, mai larga”, care va putea prelua si apele uzate de pe strada lor. Dar ce se va intâmpla cu cei ale caror curti si instalatii sunt situate mai jos decât conducta retelei publice? Din pacate, apa nu a invatat sa curga la deal, in ciuda indicatiilor primite de la constructorul obiectivului.
Silvia Patrascanu

Prescolarii care invata in imobilul aflat in proprietatea fabricii de hârtie sunt pe punctul de a fi evacuati. In pofida nenumaratelor adrese transmise de conducerea Letea SA catre Primarie, edilii nu au gasit o solutie privind ramânerea copiilor in gradinita. Pe parcursul mai multor luni sefii municipalitatii au tergiversat gasirea unui compromis cu reprezentantii societatii Letea. Cladirea a fost câstigata in instanta definitiv si irevocabil de fabrica de hârtie, dupa un proces maraton intins pe 5 ani de zile.

Zeci de prescolari care invata la Gradinita Letea risca sa fie evacuati din imobil, dupa ce sefii municipalitatii au evitat sa ajunga la un compromis cu conducerea fabricii de hârtie, proprietarul imobilului. Cladirea a fost câstigata definitiv si irevocabil in instanta de fabrica de hârtie care si-a exprimat optiunea de a utiliza bunul dobândit in urma unui litigiu maraton, intins pe 5 ani.
Timp de mai multe luni, reprezentantii Letea SA au propus Primariei, prin 4 adrese succesive, mai multe solutii care ar fi condus la ramânerea in cladire a copiilor. Adrian Popovici, directorul general al Letea, a declarat pentru Desteptarea ca edilii au tergiversat in mod sistematic rezolvarea problemei copiilor si in loc sa vina cu solutii au venit cu… adrese. "Primaria ne-a mai transmis inca o adresa prin care ni se spune ca va fi initiat, la un moment dat, un proiect de hotarâre privind soarta gradinitei. Ne-au dus toata vara cu zaharelul ca vor rezolva problema cândva. Noi i-am anuntat foarte clar ca in conditiile date vrem sa evacuam imobilul care se afla in proprietatea noastra. Am câstigat aceasta cladire in instanta si vrem sa ne folosim de dreptul de proprietate. Vad ca Primaria intelege sa vina cu vorbe si adrese, nu cu solutii clare", a spus Popovici.
De cealalta parte, edilii recunosc ca au corespondat cu fabrica de hârtie, insa fara a veni cu vreo solutie concreta. "Vom introduce pe ordinea de zi a sedintei de CL de la sfârsitul lunii un proiect. Am facut o evaluare care a luat timp. Mai repede ce era sa facem? Nu puteam face mai repede de atât", a declarat viceprimarul Dragos Luchian. Reprezentantii Inspectoratului Scolar spun ca imobilul apartine fabricii de hârtie si ca ISJ va cauta o solutie pentru ca prescolarii sa nu fie afectati de situatia creata. "Am 85 de copii acolo si trebuie sa le asigur un spatiu. Daca va fi nevoie amenajam in incinta liceului Letea un spatiu, mai ales ca gradinita nu are personalitate juridica ci depinde de Grupul Scolar Letea. Nu e solutia pe care ne-o dorim, dar trebuie facute eforturi pentru ca prescolarii sa nu sufere", a declarat Florin Lazar, seful ISJ.
Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru Desteptarea ca soarta copiilor primeaza, dar ca municipalitatea bacauana ar fi putut rezolva din timp problema daca ar fi fost interesata, cu adevarat, de prescolari. "Primaria daca tine la copiii de la Gradinita Letea si la cei 15 angajati ar accepta dialogul cu sefii fabricii de hârtie si problema ar fi rezolvata. Dar eu observ ca primariei ii convine sa mentina aceasta stare de conflict si de hartuire permanenta. Cei de la Letea ar fi dispusi sa ajunga la un compromis, dar primaria refuza gasirea unei solutii. Primariei ii convine starea de conflict deschis", a opinat prefectul.
Lucian Bogdanel

Calitatea serviciilor publice din municipiu nu se ridica la nivelul taxelor platite de contribuabili

Sunt mult sub asteptarile bacauanilor, dar si sub cerintele anului 2010. Vorbim despre serviciile publice din Municipiul Bacau. Autoritatile locale sunt insa mândre de realizarile lor. Nu putem spune acelasi lucru si despre contribuabili. Daca luam in consideratie valoarea taxelor si impozitelor pe care fiecare cetatean trebuie sa le plateasca, Bacaul ar trebui sa arate ca o floare. Este adevarat ca arata ca o floare, dar ca una ofilita.

In ciuda tuturor acestor deficiente, municipalitatea are insa grija, ori de câte ori are ocazia, sa se laude cu magnificele-i realizari. Din nefericire refrenul este acelasi de ani de zile: fântâna arteziana din centru, spitalul municipal (departe de a fi terminat), centrul de afaceri (despre care, spun specialistii, nu este tocmai o reusita – in proiectul initial nu avea nici macar o usa speciala prin care marfa expusa putea fi introdusa in cladire), asfaltarea arterelor orasului (dupa nenumarate interventii si solutii exceptionale sunt pline de gropi si denivelari), groapa ecologica de gunoi (care trebuia finalizata de ceva vreme, dar care abia in perioada urmatoare va intra in probe), anveloparea blocurilor etc. Cam asa se prezinta situatia in Bacau, in anul de gratie 2010.

Mai putini, dar nu-i o scuza

Alesii locali au acum o scuza: ordonanta de Urgenta numarul 63 din 30 iunie 2010, care a stabilit numarul maxim de functionari angajati in institutiile de stat in functie de numarul de locuitori. Adica s-au facut concedieri. Astfel, Primaria Municipiului Bacau a trebuit sa scape de 316 angajati. Cei mai multi dintre ei au fost insa referenti si consilieri. Conform ordonantei, din 1.015 functionari, câti erau inainte, au ramas 698. Cu unul mai putin de limita maxima prevazuta de lege, adica 699. Noua organigrama a fost aprobata prin Hotarârea de Consiliu Local nr. 265 din data de 06 august 2010. Din cei 698 de functionari, 169 ocupa functii publice. Numarul total de angajati contractuali se ridica la 526. Un numar mai mult decât suficient, ar spune unii dintre noi, pentru ca treburile administrative sa mearga ca pe roate.

Secretomania, conditie obligatorie pentru a ocupa o functie

Dar, multi dintre sefii de directii se comporta ca niste mici divinitati. Secretomania si lipsa de comunicare sunt ridicate la rang de cinste in unele departamente. Unul dintre acestea este Serviciul Public de Asistenta Sociala Bacau. Directorul este aproape imposibil de gasit. Când reusesti sa dai de el, este lapidar. Când nu… este la Primarie. “Va rog sa-mi trimiteti pe mail de ce informatii aveti nevoie, iar in cursul zilei de astazi sau mâine cel târziu, veti avea raspunsul”. Asa am si facut. Raspunsul cred ca s-a pierdut insa pe undeva prin spatiul virtual. Site-ul SPAS este si el destul de zgârcit in informatii. Spre exemplu: in ciuda faptului ca organigrama Primariei a fost modificata inca din luna august, informatiile postate sunt din anul 2009. Astfel, in anexa nr.1, la hotarâre (n.r. – fara numar si data; este mentional doar anul in care ea a fost data, adica 2009. Am putea crede chiar ca hotarârea cu pricina nici nu exista), numarul celor care lucreaza la birouri este de 139. Tot in aceeasi organigrama este mentionat si faptul ca 16 persoane fac parte din conducere, 110 reprezinta personalul de executie, 13 sunt angajati ca personal de deservire.) Noi ce sa mai intelegem? S-au facut sau nu s-au facut concedieri la nivelul directiilor subordonate Primariei? Sunt mentionate insa câteva informatii suplimentare. “Un rol major in atingerea obiectivelor propuse il reprezinta personalul specializat in a carui competenta intra asigurarea de servicii de calitate, având stabilite atributii bine definite in acest sens. La data de 11.06.2010, personalul activ al S.P.A.S. este reprezentat de: 92 salariati din aparatul propriu, 16 asistenti maternali sI 532 asistenti personali”. Se face si mentiunea ca cifrele pot varia de la o luna la alta, in functie de necesitati si/sau solicitari. Cam atât. Si asta in conditiile in care transparenta institutiilor deconcentrate ale statului este la mare pret.

Colectare selectiva deficitara

Un alt serviciu de o importanta covârsitoare este cel de Salubritate si Spatii Verzi. Cu 350 de angajati (numarul celor ramasi dupa disponibilizari) care au un salariu mediu net de 500 de lei, acest departament ar trebui sa se ocupe de tot ceea ce inseamna curatenie, amenajare spatii verzi, colectarea deseurilor. Si daca la primele doua (curatenie si amenajare spatii verzi) mai putem trece cu vedera deficientele, deseurile, indiferent de natural lor, nu pot fi ignorate. Colectarea selectiva a deseurilor este unul dintre punctele nevralgice. “Am schimbat containerele in 18 puncte din oras. In aceste locatii s-au montat containere-clopot. Activitatea va continua in functie si de ritmul in care le primeste operatorul”, ne-a declarat Viorica Marcu, director Serviciul de Salubritate si Spatii Verzi. Problema este insa alta. Daca de colectat deseurile se colecteaza, nu prea au unde sa le depoziteze. Groapa ecologica nu este inca data in folosinta, desi acest lucru trebuia sa se faca de ceva vreme. “Groapa ecologica este finalizata, iar in cel mai scurt timp vor incepe probele. Gunoiul de aici va fi colectat din Bacau si alte 22 de localitati. Tariful va fi stabilit de catre Consiliul Local in functie de conditii: distanta, populatie, tipul de container”, a mai spus Viorica Marcu.

Reamenajare cu probleme

Aceasta nu este singura problema legata de deseuri pe care o are Municipiul Bacau. Zona cuprinsa intre Casa Albastra, Sala Sporturilor si Bazinul de Inot este in plin proces de amenajare. Pâna aici, toate bune si frumoase. Numai ca acolo a luat fiinta o adevarata groapa de gunoi. “Terenul este proprietate privata, iar proprietarul si-a dat acordul pentru depozitarea temporara a gunoiului de catre firma care executa amenajarea peisagistica. Daca nu ar fi facut acest lucru, cel putin doua masini ar fi trebuit sa nu mai lucreze si sa transporte gunoiul”, a opinat sefa de la Spatii Verzi. Numai ca, pe lânga gunoiul depozitat de firma, bacauanii au crezut de cuviinta ca este bine sa faca si ei acelasi lucru. Parcul Olimpic din Bacau este construit de societatea Garden Center Grup, detinuta de aceleasI persoane care au in proprietate firma Eco Horticultura,firma care a amenajat si Parcul Catedralei. Contractul privind amenajarea Parcului Olimpic se cifreaza la suma de 1.580.000 lei. De acesti bani se vor planta 500 de arbori, 1000 de arbusti, se va construi o fântâna arteziana si se va reamenaja intreaga zona. Problema este insa termenul de finalizare. “Parcul ar trebui sa fie gata in luna decembrie 2010. Contractul de executie a fost pentru 3 luni”, a afirmat Viorica Marcu. La vremea respectiva, unul dintre viceprimarii Bacaului declara insa altceva. “Nu este o lucrare foarte mare. Au timp sa o faca. Daca se tin de treaba, in mai-iunie 2011 Parcul Olimpic ar putea fi inaugurat”, spunea atunci Dragos Luchian, viceprimar. Si toata aceasta bulibaseala se petrece sub ochii nostrii.

Directia de Drumuri Publice, asfaltari de mântuiala

La Directia de Drumuri Publice a Primariei Municipiului Bacau sunt angajate 33 de persoane, dintre care patru au functii de conducere. Directorul executiv este Florin Mateuta. Tot in aceeasi Directie de Drumuri Publice mai exista si Sectia Siguranta Circulatiei cu 12 angajati si un sef. Subordonata acestui Serviciu este Atelierul Mecanic pentru interventii rapide, la care lucreaza alte sapte persoane. Acestea sunt trei compartimente despre care multi bacauani nici nu au auzit. In ceea ce priveste activitatea desfasurata de catre Directia de Drumuri Publice nu se poate vorbi prea mult. Situatia in care se afla drumurile municipale lasa de dorit. La sfârsitul acestei veri, primaria a demarat programul "marea asfaltare", ce nu a avut rezultatul scontat. Traficul din Bacau a fost dat peste cap câteva saptamâni bune, din cauza lucrarilor care s-au desfasurat cu viteza melcului. Haosul a inceput initial in partea de nord ca orasului. Strazi importante precum Stefan cel Mare, 22 Decembrie sau Prelungirea Bradului, dar si cele dintre blocuri au fost decapate de catre lucratorii firmei de asfaltare si pret de câteva saptamâni acestea au fost lasate asa, fara a fi acoperite. Lucrarile au continuat si s-au extins in aproape toate zonele centrale din Bacau. Mult timp insa strazile nu au avut marcaje rutiere, inclusiv treceri de pietoni in preajma scolilor. Dupa câteva luni de la finalizarea programului de reabilitare a strazilor, acestea incep deja sa se deterioreze. Motivul? Asfaltarile s-au facut fara simt de raspundere. Stratul de uzura turnat are doar câtiva centimetri, iar calitatea covorului asfaltic nu este cea mai buna. La inceputul anului 2010, reprezentantii primariei s-au laudat cu lucrarile efectuate anul trecut. “In anul 2009, investitiile in infrastructura rutiera din municipiul Bacau au insumat peste 200 de miliarde de lei vechi, concretizati in modernizarea in proportie de 90% a 14 strazi din cartierele periferice, amenajarea a patru sensuri giratorii si reparatii si reparatii curente pentru strazile asfaltate, precum si pentru trotuare, alei, parcari si marcaje rutiere”, declara in urma cu câteva luni Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau. Aceste informatii le-am obtinut când purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau mai oferea declaratii presei.

Bulevard uitat de autoritati

Apartin de municipiul Bacau, platesc anual darile la bugetul local si cu toate acestea traiesc intr-o zona parca uitata de municipalitate. Vorbim despre locuitorii de pe Bulevardul Vasile Pârvan, din cartierul CFR. O artera rutiera principala, tranzitata zilnic de sute de masini, a trecut in ultimii trei ani prin mai multe reabilitari, insa arata mai rau ca niciodata. Strada a devenit impracticabila din cauza unor guri de canal suprainaltate, lasate asa de constructorul care a lucrat la sistemul de canalizare. Desi in octombrie 2007 au fost demarate lucrarile, nici acum nu au fost finalizate. Initial s-a turnat un prim strat de asfalt si au fost inlocuite bordurile. Imediat dupa aceea, lucrarea a stagnat. Au trecut câteva luni bune de atunci si nimic nu mai misca pe Vasile Pârvan. Cel de-al doilea strat de asfalt, cel de uzura, care trebuia turnat ulterior, nu a mai fost pus. Valoarea proiectului este de aproximativ 3 milioane de euro. Termenul de finalizare era 16 aprilie 2009.

O noua strada in centrul Bacaului

Municipiul nostru duce lipsa de spatii verzi si de parcari. Cu toate acestea, in centrul orasului se construieste o noua strada menita sa fluidizeze traficul. Este vorba despre deja cunoscuta strapungere a strazilor Mihai Viteazu si 9 Mai. Multi bacauani nu vad cu ochi buni acest proiect. Pentru a demara lucrarile a fost nevoie ca trei copaci sa fie taiati. In acest caz, am dat piept cu refuzul directorului Mateuta de a da amanunte despre proiect. Acesta declara atunci ca nu este purtator de cuvânt sI, mai mult, nu primeste bani in plus pentru a da declaratii. "Imi pare rau, dar chiar nu va pot oferi niciun fel de informatii. Purtatorul de cuvânt al primariei poate face acest lucru. In fisa postului pe care o am, nu este trecuta o asemenea atributie. Când voi primi bani in plus pentru asta, va voi da si aceste informatii", a declarat Florin Mateuta, seful Directiei Drumuri Publice, Primaria Municipiului Bacau. Proiectul a demarat la sfârsitul lunii august si ar trebui finalizat in aceasta luna, conform declaratiilor date de catre reprezentantii primariei inainte de inceperea lucrarilor. "Proiectul are efecte benefice asupra fluentizarii traficului rutier intr-una din zonele cele mai aglomerate din municipiul Bacau. Se va amenaja o cale de acces auto cu o latime de 7 metri si o lungime de 300 de metri pe care se va circula pe un singur sens, se vor amenaja trotuare pavate. Se vor executa lucrari de inlocuire a retelelor de apa si de canalizare, camine de vizitare. Valoarea investitiei este de 590.000 lei noi. Termenul de finalizare a proiectului este luna noiembrie 2010", a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt Primaria Municipiului Bacau. In acest moment lucrarile nu sunt nicidecum aproape de finalizare. Daca vremea se va inrautati, cu siguranta noua strada va fi finalizata abia anul viitor.

Iluminat Public doar pe hârtie

Tot in cadrul Directiei de Drumuri Publice este Serviciul Drumuri, Retele si Iluminat. Aici lucreaza 12 angajati, in frunte cu seful de departament, Toader Otetea. Calitatea iluminatului public din municipiul Bacau nu este nici pe departe cea mai buna. Din punctul de vedere al administratiei locale, vinovata pentru situatia Bacaului la acest capitol este societatea E-On. Desi anual, primaria cheltuieste sume mari pentru achizitionarea de corpuri noi de iluminat, aceste investitii nu se observa si pe strazile din oras. Zone intregi zac in bezna in fiecare noapte. Din pacate, conducerea acestui serviciu se spala pe mâini de problema. Atributiile lui Otetea si ale angajatilor sai constau in schimbarea becurilor defecte si cam atât. Asta pentru ca stâlpii de iluminat apartin societatii de electricitate. Cu toate ca E-On este proprietar, primaria Bacau este beneficiarul serviciului oferit de societate. Administratia locala este direct responsabila de calitatea iluminatului public. De cealalta parte, E-On-ul este dispus sa vânda stâlpii primariei Bacau. "Sistemele de iluminat aflate in proprietatea unor persoane juridice de drept privat (i.e. – E.ON, n.r.) vor fi transferate cu justa despagubire autoritatilor administratiei publice locale. Data fiind solicitarea Primariei Bacau de preluare a instalatiilor de iluminat, urmeaza etapa negocierii valorii instalatiilor de iluminat public si a conditiilor de vânzare-cumparare intre reprezentantii E.ON Moldova Distributie SA si ai Primariei Bacau, dupa care se va proceda la incheierea contractului de vânzare-cumparare a instalatiilor de iluminat public", a declarat Sorin Munteanu, purtator de cuvânt E-On Moldova.

Refuza dialogul

In ceea ce-l priveste pe directorul Florin Mateuta, acesta refuza clar orice discutie cu reprezentantii mess-media, cel putin cu redactorii cotidianului Desteptarea. Intrebat despre activitatea pe anul 2010 a Directiei de Drumuri Publice, acesta a refuzat sa dea declaratii. "Orice informatie v-o dau prin purtatorul de cuvânt al primariei", a declarat Mateuta. Acelasi raspuns l-am primit si din partea lui Toader Otetea. Nici acesta nu a vrut sa ofere niciun fel de declaratie. De cealalta parte, purtatorul de cuvânt al Primariei Municipiului Bacau este de partea legii. Pentru orice informatie legata de activitatile desfasurate de primarie, este nevoie de o solicitare in scris, conform legii 544. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda în scris la solicitarea de informatii de interes public în termen de 10 zile sau, dupa caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitarii. Astfel, nu am putut obtine niciun fel de amanunt legat de activitatea celor doua servicii din cadrul Primariei Municipiului Bacau.
Alexandra Zaharia
Sânziana Filimon

Administratia Stavarache siluieste Legea Fundamentala

Taxele ilegale incasate de societatea Primariei – FCM Bacau SA – de la comerciantii din Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti incalca inclusiv Constitutia României. Conducerea firmei municipalitatii ar putea veni cu bani de acasa pentru a acoperi prejudiciul creat in dauna intereselor publice.

Constitutia României prevede la Articolul 123, alineat 5, ca odata cu atacarea in contencios administrativ de catre prefect a hotarârilor de Consiliu Judetean sau Local, acestea se suspenda de drept. "Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept", stipuleaza articolul citat din Constitutie.
La inceputul lunii octombrie, Prefectura a atacat in contencios o hotarâre a Consiliului Local (HCL 273) prin care societatea Primariei – FCM Bacau SA – primea in administrare pe 5 ani de zile Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti. In "pachetul" aprobat prin HCL 273 intrau si contractele de inchiriere derulate intre municipalitate si comerciantii din cele doua târguri. Odata cu contestarea in instanta de catre Prefectura a legalitatii HCL 273 aceasta a fost suspendata de drept, in conformitate cu prevederile constitutionale anterior citate. Actiunea in contencios a lasat societatea Primariei – FCM Bacau SA – fara baza legala de administrare a celor doua târguri, astfel incât acestea trebuiau sa treaca la municipalitate.
Lucru care nu s-a intâmplat.

O luna de ilegalitate

Asa cum a dezvaluit cotidianul Desteptarea in editia sa de ieri, la o luna de la suspendarea HCL 273, societatea FCM Bacau SA adminsitreaza in continuare târgurile. Marturie stau tichetele de intrare in Bazar si Obor, pe care e inscriptionat drept administrator aceeasi firma a Primariei.
Atât secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, cât si administratorul FCM Bacau SA, Liviu Goian, au exprimat puncte de vedere evazive, fara sa poata lamuri problema iscata de taxele ilegale percepute de firma municipalitatii. Popovici ne-a indemnat sa luam legatura cu reprezentantii FCM Bacau SA, in timp ce Goian s-a eschivat precizând ca nu are functie de executie in societate.

„Toate actele sunt nule"

Abordat de jurnalistii Desteptarii, avocatul Marius Bogdan a declarat ca situatia creata face ca toate actele emise de FCM Bacau SA in timpul suspendarii HCL 273 sa fie nule. "Toate actele emise sau efectuate in timpul suspendarii se anuleaza de drept. Ei ar trebui sa tina cont de supendarea acelei hotarâri. Probabil ca o sa li se impute banii celor implicati", a apreciat Bogdan.

Comercianti luati de fraieri

Sute de comercianti care isi desfasoara activitatea in Bazar si Obor au devenit victimele practicilor administrative neortodoxe ale Primariei. Conform estimarilor oficiale, in fiecare duminica din ultima luna societatea FCM Bacau SA a incasat ilegal peste 150 de milioane lei vechi de la samsarii de masini. Alte câte zeci de milioane de lei au ajuns in conturile firmei detinute de Primarie de la comerciantii din Bazarul Milcov. Taxa perceputa la Obor este de 12 RON, in timp ce la Bazar e de 3 RON. Prejudiciul creat intereselor publice prin perceperea si incasarea ilegala a sumelor de bani de la comercianti urmeaza a fi stabilit de institutiile abilitate ale statului.
Lucian Bogdanel

„Hotarârile CL Bacau privind Piata Centrala sunt legale”

Fostii prefecti liberali ai Bacaului spun ca hotarârile prin care CL a dat in administrare catre Asociatia Sportiva FCM Bacau pietonalul de la Piata Centrala si terasa Ferometal sunt legale. Ioan Silviu Lefter si Adrian Mironescu, prefecti ai Bacaului in perioada 1996-2001, au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca demersul prin care municipalitatea incearca sa impuna Prefecturii verificarea unor documente emise de CL in urma cu 12-13 ani este o perdea de fum. Aceasta ar avea drept scop ascunderea neregulilor flagrante comise la Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti cu girul actualilor edili.

Hotarârile emise de Consiliul Local Bacau in a doua parte a anilor ’90, prin care Asociatia Sportiva FCM Bacau a primit spre administrare, din partea CL, pietonalul de la Piata Centrala si terasa Ferometal sunt legale, afirma prefectii Bacaului din acea perioada.
Prin HCL 90 din 20 iunie 1997, alesii bacauanilor dadeau in folosinta gratuita, pentru 5 ani, terasa Ferometal. Ulterior, prin HCL 132 din 11 septembrie 1998 termenul de dare in folosinta gratuita a fost prelungit la 15 ani. Tot in iunie 1997, CL a aprobat prin Hotarârea 102 darea in administrare, pentru 3 ani, catre aceeasi Asociatie a a pietonalului de la Piata Centrala. Peste un an, prin HCL 132 din 11 septembrie 1998, termenul a fost prelungit la 15 ani. Hotarârile au avut drept scop sustinerea performantei sportive la echipa fanion FCM Bacau. Dupa preluarea in administrare a pietonalului, Asociatia amintita a procedat la construirea unor spatii comerciale pe respectivul pietonal. Acestea au fost construite din fonduri proprii si inchiriate, ulterior, catre terti. In total, la Piata Centrala, Asociatia “FCM” are in proprietate aproximativ 160 de module inchiriate, prin contract, catre 160 de comercianti. In plus, pe terasa Ferometal, situata in vecinatatea aceleiasi Piete, si data de asemenea in administrare Asociatiei, un numar de 14 comercianti si-au construit spatii de vânzare dupa ce, in prealabil, au incheiat contracte de inchiriere cu Asociatia “FCM”. Cu banii obtinuti din chirii, clubul de fotbal bacauan a reusit sa supravietuiasca in elita fotbalului autohton. Contractele de inchiriere au scadenta in vara lui 2012.
Ioan Silviu Lefter, prefect al Bacaului din partea PNL in perioada 1996 – 1999, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca hotarârile CL din a doua parte a anilor ’90, vizând sustinerea fotbalului bacauan, sunt perfect legale. Lefter a dezvaluit ca de-a lungul mandatului de prefect a avut numeroase contre cu primarul de la acea data, Dumitru Sechelariu, pe tema legalitatii actelor administrative, dar ca acestea au fost rezolvate in cele din urma pe cale amiabila. "Eu am urmarit ca hotarârile de CL sa fie corecte. Vreau sa va spun ca in mandatul meu au fost multe hotarâri necorecte emise de CL pe care le-am contestat. Il chemam pe domnul primar Sechelariu, ii explicam despre ce e vorba si pâna la urma le corecta pe cale amiabila", a spus fostul prefect. Lefter a mai precizat ca hotarârile CL prin care Asociatia Sportiva FCM Bacau a primit in folosinta gratuita pietonalul de la Piata si terasa Ferometal sunt legale. "Stiu despre ce este vorba cu acele hotarâri privind Piata Centrala. Eu va spun ca acele hotarâri sunt legale, pentru ca daca nu erau sigur le atacam in contencios. Si eu, si Sechelariu lucram legal. Sa nu uitam ca eu eram prefect din partea PNL, iar domnul Sechelariu era independent. Deci nu se punea problema ca eu sa-i fi acoperit o eventuala incorectitudine", a declarat Lefter.

Perdea de fum

Primaria Bacau a remis recent Prefecturii o adresa prin care solicita cercetarea legalitatii hotarârilor de la sfârsitul anilor ’90 prin care CL Bacau a sprijinit fotbalul bacauan. Adrian Mironescu, fost prefect liberal al Bacaulu in intervalul 1999 – 2001, a opinat ca actualii edili vor sa ascunda neregulile flagrante comise la Bazar si Obor sub perdeaua de fum a cercetarii legalitatii unor hotarâri vechi de 12 ani. "Mi se pare anormal ca Primaria sa ceara recercetarea unui document care a fost analizat la data respectiva, adica acum 10 – 15 ani. Acele hotarâri au trecut prin filtrul directiei juridice si sa nu uitam ca la data respectiva directia era condusa de doamna Mioara Manea care nu avea o simpatie deosebita pentru administratia de atunci. Eu cred ca se incearca abaterea atentiei opiniei publice si sa se scoata din nou paratrasnetul Sechelariu pe piata. Parerea mea e ca neregulile de la Bazar si Obor trebuie cercetate urgent atât de Curtea de Conturi, cât mai ales de DNA", a declarat Mironescu.
Dumitru Popa, fost secretar al municipiului in perioada emiterii hotarârilor amintite, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca acestea sunt perfect legale. Popa a apreciat ca daca respectivele hotarâri ar fi avut elemente de nelegalitate ar fi fost atacate in contencios de Prefectura. "Bineinteles ca acele hotarâri au fost legale. Au facut obiectul chiar a unor investigatii DNA. Sa nu uitam ca hotarârile s-au dat intr-o perioada in care intre fostul primar si fostul prefect nu era o armonie administrativa iesita din comun. Prefectul era de la PNL, iar primarul independent", a afirmat Popa.

Stavarache vrea sa ascunda golaneala penala de la Bazar si Obor

Demersul primarului in exercitiu de a cere Prefecturii analizarea unor hotarâri ale CL vechi de 12 ani are drept scop camuflarea neregulilor de la Bazar si Obor unde o societate apartinând Primariei a incasat in mod ilegal, timp de o luna, taxe de la comercianti. Mai mult, caracterul vadit premeditat al initiativei primarului Stavarache este evidentiat de prevederile Legii Contenciosului Administrativ. Aceasta precizeaza perioada de timp in care prefectul sau orice parte interesata pot contesta legalitatea hotarârilor emise de o autoritate deliberativa. Astfel, potrivit Articolului 11 al legii amintite, "cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni (…)". Alineatul 2 al articolului citat prevede ca "pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusa si peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului". Practic, daca ar fi vrut sa atace in contencios legalitatea unor hotarâri adoptate la nivelul anilor 1997-1998, Primaria Bacau sau orice alta parte interesata puteau sa o faca pâna cel târziu in 1999. Desi cunoaste prevederile legii contenciosului administrativ, actualul primar scoate de la naftalina hotarâri vechi de 12-13 ani in speranta ca jaful in dauna interesului public petrecut la Bazar si Obor vor fi trecute cu vederea.

Doar 27.000 de onesteni din 52.000 platesc serviciile de salubrizare

Gunoiul Onestiului e pe cale sa iste un scandal de proportii. Conducerea societatii Servsal, operatorul de salubritate din municipiu, acuza asociatiile de locatari ca se sustrag de la plata serviciului. Potrivit reprezentantilor firmei, numarul real al platitorilor se ridica la 27.000, in conditiile in care populatia Onestiului e de aproximativ 50.000 de locuitori. Pentru colectarea deseurilor de catre Servsal, fiecare onestean ar trebui sa plateasca 7,76 RON.

Reprezentantii operatorului de salubritate sustin ca doar jumatate din populatia Onestiului plateste taxa lunara pentru serviciul de colectare a deseului menajer. In municipiul de pe Trotus, asociatiile de locatari au incheiat contracte direct cu societatea prestatoare a serviciului. Fiecare onestean ar trebui sa plateasca o taxa lunara de 7,76 RON, stabilita de catre Consiliul Local. Conform listelor intocmite de asociatiile de locatari, Onestiul ar mai avea doar 27.700 de locuitori. Conducerea Servsal, operatorul de salubritate din oras, afirma ca raportarile asociatiilor sunt false si ca o parte din banii care s-ar cuveni firmei in contul serviciului prestat intra, de fapt, in buzunarele unor sefi de asociatie. „Dupa declaratiile pe propria raspundere ale asociatiilor de proprietari populatia Onestiului este de 27.717 locuitori. Atâtia platesc pentru ridicarea gunoiului. Media lunara colectata de la populatie este de 1100 – 1200 de tone. Pe septembrie am ridicat 1160 de tone de gunoi de la populatie. Conform calculelor noastre, cantitatea de gunoi nu putea fi realizata de doar 27.000 de oameni, ci de peste 43.000”, a declarat Eugen Nistreanu, directorul Servsal. Acesta a acuzat municipalitatea onesteana ca a refuzat sistematic concesionarea serviciului de salubritate si ca a impins astfel firma sa incheie contracte direct cu asociatiile de locatari. Nistreanu a mai spus ca din cauza raportarilor false venite dinspre asociatii, firma pe care o conduce inregistreaza pierderi de 1 miliard lei vechi. „Anul trecut am avut pierdere de 976 de milioane din cauza acestui fapt. In Onesti sunt aproximativ 52.000 de persoane, iar pentru colectarea deseurilor platesc doar 27.000. Noi am solicitat de mai multe ori sa concesionam serviciul de la Primarie, asa cum este la Bacau, dar nu s-a vrut acest lucru”, a opinat Nistreanu. El a mai spus ca situatia financiara precara a Servsal, coroborata cu lipsa de implicare a Primariei, ar putea duce la o criza a gunoiului din Onesti, similara cu cea petrecuta in orasul italian Napoli.

„Au probleme de management”

De cealalta parte, primarul Emil Lemnaru sustine ca municipalitatea nu poate interveni in relatiile contractuale dintre asociatii si Servsal. Lemnaru a apreciat ca operatorul de salubritate trebuie sa-si rezolve singur problemele. „Nu am concesionat serviciul pentru ca noi am considerat ca activitatea e mai buna in sistemul de acum, cu contracte pe asociatiile de proprietari. Ce asteapta cei de la Servsal? Sa vina Primaria sa-i caute pe locatari? Sunt relatii contractuale si este o chestie de management al firmei”, a opinat Lemnaru.

Gunoi scumpit de transportul pâna la Bacau

Initial, pretul de colectare a gunoiului din Onesti a fost de 5,25 RON de persoana pe luna. Acesta a sarit la 7,76 RON, dupa ce municipalitatea condusa de Lemnaru a ratat proiectul construirii unui depozit ecologic la Onesti, astfel incât autoritatile au fost nevoite sa depoziteze gunoiul in groapa din Bacau. Cea din Onesti a fost inchisa, fiind catalogata drept neconforma cu standardele europene in domeniu. Orasul nu va avea depozit ecologic de 30 de hectare, insa va trebui sa se multumeasca cu o statie de sortare a carei constructie va costa 5 milioane de euro. Banii vor veni de la UE, prin intermediul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS) constituita in judetul Bacau.

Asociatii date pe mâna Politiei

Din cele 98 de asociatii care au contract in derulare cu Servsal, o parte au fost deferite instantei de judecata pe motiv ca au raportat liste false cu proprietari. Este si cazul Asociatiei 34 care, potrivit cercetarilor efectuate de Politie, a raportat in ultimii 3 ani in mod constant un numar mai mic de persoane decât in realitate. „Politia a gasit in medie cu 240 de persoane mai putin in listele asociatiei decât in realitate. Din calculele noastre, avem de recuperat de la asociatiile de locatari aproximativ 3 miliarde. De la Asociatia 34 avem de recuperat aproximativ 600 de milioane de lei. Vom merge in instanta pentru acesti bani”, a conchis Eugen Nistreanu, directorul Servsal.
Lucian Bogdanel

Focar de boli pe strada Nicu Enea

Strada Nicu Enea este sub asediul gunoiului. Locatarii de la blocurile sociale au transformat zona intr-un depozit de deseuri. In aer se simt miasme insuportabile. Printre locatari sunt si oameni care iubesc linistea si curatenia. Acestia s-au saturat sa tot ceara ajutorul primariei si sa primeasca doar promisiuni. Sunt pensionari care au muncit o viata si nu vor sa-si petreaca ultimii ani adunând gunoaiele vecinilor si batând in zadar pe la usile edililor.

Blocurile sociale de pe strada Nicu Enea sunt cosmarul proprietarilor de apartamente din imobilele vecine. Certati cu linistea si curatenia, locatarii inghesuiti in camerele din aceste blocuri arunca tot gunoiul pe geam. In spatele blocurilor s-au adunat mormane de deseuri. Aerul este irespirabil. Oamenii care locuiesc in blocurile din jur simt ca nu mai suporta situatia. Unii dintre ei au obosit sa mai faca drumuri la primarie, sa ceara ajutor, dar sa primeasca aceeasi promisiune: “Venim mâine.” Zilele trec, dar viata bacauanilor de pe strada Nicu Enea nu este inclusa pe lista de prioritati a primariei. Oaia neagra a cartierului este blocul 42. Sute de locatari, cu acte sau clandestini, si-au gasit adapostul aici. Imobilul nu mai are nici canalizare functionala, asa ca dejectiile sunt evacuate pe geam sau chiar prin conducte scoase prin pereti direct afara. Proprietarii apartamentelor din blocul vecin, cu numarul 44, sunt disperati. In fiecare zi, unul dintre acestia face curatenie in jurul imobilului in care locuieste si pe alei. Munca sa este zadarnica. In câteva ore, vecinii sai indolenti si sfidatori reusesc sa umple din nou totul cu gunoi. Aceasta nu este singura problema a locatarilor care ne-au cerut ajutorul. “Multi dintre cei din blocul 42 traiesc din furat, ne-a declarat o pensionara. Au spart boxele si au furat mâncarea. Au spart garajele. Politia pare neputincioasa. La un moment dat au prins niste gainari, dar nu au mai recuperat lucrurile furate. Aici ar trebui intrat cu forte de ordine si facut curatenie. Stau câte zece intr-o camera, fara acte, beau, fac scandal si arunca mizeria pe geam.” Rabdarea locatarilor civilizati a ajuns la limita. Acestia someaza autoritatile sa gaseasca o solutie pentru strada Nicu Enea, un adevarat focar de boli. “Intru si pe gaura cheii la primar daca nu se face repede ceva pentru noi”, a amenintat tremurând de suparare Elisabeta Neghina. La cei peste 70 de ani ai sai, femeia spune ca a ajuns sa-si traiasca batrânetea pe la usile primariei, de unde primeste promisiuni si atât. Mai nou, locatarilor nemultumiti li se serveste un alt text. Lipsa de implicare este justificata prin reducerea personalului de la Salubrizare.
Doina Mincu

Alimente ”fara numar” de la UE

Punctele de distribuire a alimentelor prin programul european de ajutorare a defavorizatilor au fost luate cu asalt. Persoane cu handicap, bacauani fara niciun venit, dar mai ales pensionari cu pensii sub 400 de lei s-au grabit sa ridice cota de alimente la care au dreptul. La centre si-au facut aparitia si rromi fara venit declarat, dar pregatiti sa incarce cantitati uriase de alimente in dubite cu numere straine.

Persoanele care au dreptul sa primeasca produse alimentare prin programul de ajutorare a categoriilor sociale defavorizate s-au prezentat cu noaptea in cap la centrele de distributie. La primele ore ale diminetii, zeci de bacauani fara venit s-au asezat la rând in fata Centrului Armonia. “Am inceput distributia la ora 8 si, in doua ore si jumatate, au luat alimentele 32 de beneficiari, ne-a declarat Maria Buftea, inspector la Serviciul Public de Asistenta Sociala. Numarul persoanelor pentru care am eliberat alimente este mai mare, fiecare beneficiar având mai multi mebri de familie.” Pe lânga amarâtii care nu au dupa ce bea apa, s-au prezentat sa primeasca ajutorul european rromi bine imbracati. Acestia au venit dupa alimente la volanul masinilor cu numar strain pe care le-au parcat fara jena in fata centrului. La vederea reporterilor s-au ascuns pe dupa blocuri. Tacuti, preocupati sa puna in sacose alimentele, cei cu adevarat nevoiasi au acceptat sa ne spuna povestea lor. Dan Grasu are 46 de ani, dar bolile de care sufera i-au mai pus cam 20 in privire. Este divortat si are doua fete. Ana Maria a venit cu el sa il ajute la carat alimentele, desi sufera de handicap. Elena Siliol si Constanda Cabrancea, doua femei peste care vârsta a treia a venit cu un car de necazuri, isi primeau cota vorbind incet intre ele. Prima are fiul somer, iar nora ei munceste pe un salariu de mizerie. Toti fac eforturi disperate sa o scoata la capat. Se zbat ca pestele pe uscat. Prietena ei are atâtea necazuri incât rusinea nu-si mai are locul in viata ei. Povesteste despre ratele imense la banci, despre datoria la intretinere si perspectiva pierderii apartamentului.

“Filmati saracia!”

Bacauanii cu adevarat nevoiasi au primit ajutorul cu bucurie, dar si cu un gust amar. “Filmati saracia”, strigau pensionarii care asteptau sa primeasca alimentele “europene”. Faina, pastele fainoase, laptele praf si biscuitii ii ajuta sa mai tina foamea la usa pentru câteva saptamâni. De altfel, cel mai aglomerat punct de distributie a fost cel pentru pensionarii cu venit sub 400 de lei pe luna. Acestia au stat câte 3-4 ore la coada pentru pomana europeana. Multi dintre ei, ajunsi la capatul puterilor, abia isi stapâneau lacrimile. “Am o pensie de urmas de 350 de lei, ne-a marturisit Tabita Bichescu. Pensia mea ar fi fost mai mica, desi am lucrat intr-un atelier de broderie pâna mi-am distrus vederea. Fac si eu cum pot sa supravietuiesc. Nu mai am pretentii. Imbrac ce am din vremuri mai bune. Reusesc doar sa-mi platesc intretinerea la bloc si sa iau câte ceva de mâncare. Nu sunt pretentioasa. Ma bucur ca am copii buni. Asta e bucuria mea.”

Scandal la inceputul anului

La inceputul lui 2010, municipalitatea a distribuit un prim lot de ajutoare primite de la UE. La data respectiva modul in care edilii s-au ocupat de impartirea fainii si zaharului primite de la Uniune a stârnit un imens scandal. Primaria a fost acuzata de pensionari ca a distribuit cu intârziere bunurile, astfel incât unele dintre acestea erau pe punctul sa expire sau chiar au depasit termenul de valabilitate. Conducerea Primariei s-a aratat nemultumita de faptul ca Desteptarea a reliefat modul delasator in care municipalitatea s-a ocupat de distribuirea bunurilor date de UE si a remis cotidianului un Drept la replica (nr. 1329/2 februarie 2010) in care se arata nemultumita de prezentarea realitatilor bacauane. “Desi punctul de vedere a fost solicitat (…) am constatat ca acesta nu se regasea in continutul articolului pe care dumneavoastra l-ati prezentat opiniei publice”, se arata in respectivul document. (L.B.)