Din aprilie 2015 vârsta standard de pensionare pentru femei va creste din trei in trei luni cu câte o luna, pentru a ajunge in 2030 la 63 de ani, fata de 65 de ani, cât a fost stabilit initial. Cele care se puteau pensiona anticipat in decembrie 2010, acum au dreptul la aceasta in martie 2011. Stagiul complet de cotizare va creste la 35 de ani, cum s-a decis la inceput, desi normal era ca si el sa fie redus cu doi ani.

Dupa ce au asteptat jumatate de an ca sa iasa la pensie anticipata partiala ori anticipata, unele femei trebuie sa mai stea acum vreo doua luni, pentru ca potrivit noii legi, din 2015, pentru ele vârsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare s-au schimbat. "Cele care aveau conditiile de pensionare anticipata incepând cu decembrie 2010, nu le mai indeplinesc acum, deoarece din 2015 se intra pe programul de crestere a vârstei standard la 63 de ani, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Din mai 2015 vârsta standard se majoreaza cu câte o luna din trei in trei luni. Astfel, daca, pe vechea legislatie, o femeie nascuta in decembrie 1955 indeplinea conditiile luna trecuta pentru a iesi la pensie anticipata sau anticipata partiala, pe noua lege, nu le mai indeplineste. Pentru ca actuala lege prevede ca o femeie nascuta in decembrie 1955 poate iesi la pensie la 60 de ani si trei luni. Daca avem in vedere faptul ca legea permite pensionarea cu maximum cinci ani inainte de vârsta standard, atunci va indeplini conditiile in martie 2011". Potrivit vechii legislatii (Legea 19/2000), o femeie nascuta in decembrie 1955 se putea pensiona de drept la vârsta de 60 de ani iar stagiul complet de cotizare la pensie aferent era de 30 de ani. Daca avea un stagiu mai mare decât acesta avea dreptul sa se pensioneze mai devreme cu pâna la cinci ani fata de vârsta standard. De drept, s-ar fi putut pensiona in decembrie 2015 iar anticipat, in decembrie 2010. Legea 263/16.12.2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in vigoare incepând din 2011, prevede ca in cazul mentionat luna si anul iesirii la pensie vor fi martie 2016. Adica la vârsta de 60 de ani si trei luni si un stagiu complet de cotizare de 30 de ani si trei luni. Dând cinci ani inapoi, incepând cu martie 2016, rezulta ca se poate pensiona acum in martie 2011 fata de decembrie 2010.

Mai multe dezavantaje

Pâna in ianuarie 2030 vârsta standard de pensionare pentru femei va creste la 63 de ani fata de 65 de ani cât prevedea initial legea. Dar guvernantii au uitat sau nu au vrut ca in aceeasi masura sa reduca si stagiul complet de cotizare, stabilit la inceput. Acesta a fost mentinut, astfel ca pâna in 2030 va urca la 35 de ani, si nu la 33 de ani, cum era normal. Prin aceasta femeile vor avea inca un dezavantaj, deoarece punctajul realizat va fi impartit la un numar mai mare de ani de stagiu. Astfel, va rezulta o valoare mai mica a punctajului mediu. Singura veste buna este aceea ca persoanele care ies la pensie anticipata trebuie sa aiba mai mult cu 8 ani fata de 10 ani, peste stagiul complet de cotizare pentru a nu fi penalizate. Pensia anticipata partiala, ce se acorda celor care au stagiul complet sau cu pâna la opt ani peste acesta, va fi, insa, mult mai mica fata de cea stabilita dupa vechea lege. Si aceasta deoarece procentul de penalizare pentru lunile de anticipare va fi mai mare. Potrivit Legii 19, in vigoare pâna la 31 decembrie 2010, pentru fiecare luna de anticipare s-a aplicat o diminuare a pensiei de 0,05-0,5 la suta, in functie de anii lucrati peste stagiul complet de cotizare. Noua lege prevede un procent unic de penalizare de 0,75 la suta, indiferent de anii de munca acumulati peste vechimea integrala. Cei care s-au pensionat, de exemplu, cu cinci ani mai devreme si au stagiul complet de cotizare primesc, in prezent, o pensie diminuata cu 30 la suta fata de cuantumul cuvenit pentru limita de vârsta. Cei care se pensioneaza anticipat partial, dupa noua lege, vor pierde 45 la suta din pensia pentru limita de vârsta. Penalizarea se va mentine pâna la implinirea vârstei standard de pensionare.
Elena Tintaru

Austeritate si mai mare la Caminul pentru Persoane Vârstnice

Conducerea caminului se fereste sa spuna cât va insemna majorarea. Anul trecut taxa a crescut cu 10 lei si spera ca in 2011 sa nu fie o majorare mai mare. In 2010, insa, bugetul a fost redus cu 20 la suta, astfel ca suma alocata medicamentelor de urgenta a scazut drastic. Acelasi fond pentru medicamente va fi si in acest an.

La inceput de an, batrânii din Caminul pentru Persoane Vârstnice Bacau au parte doar de vesti proaste. Ca si cum nu ar fi de ajuns faptul ca si dintre cei asistati aici care au o pensie de peste 740 lei trebuie sa plateasca la sanatate 5,5 la suta din aceasta suma, in mod cert, in plus, vor trebui sa scoata din buzunar si mai multi bani pentru ca stau in camin. Ca in fiecare an, taxa de sedere in camin va fi majorata. Deocamdata, nu se stie exact cât va insemna cresterea. Contactat pentru a oferi informatii in acest sens, directorul caminului, Victor Salomia, a declarat evaziv: "Se lucreaza inca la taxa de camin. Incercam sa ne adaptam crizei. Facem calculele privind cheltuielile cu utilitatile. Dar, oricum, trebuie stabilita in functie de resursele noastre. Speram ca majorarea nu va fi mai mare fata de anul trecut". Conducerea unitatii mai spera ca bugetul acesteia sa ramâna macar la nivelul anului trecut. Dar anul trecut, in vara, printr-o hotarâre de guvern, bugetul centrului, ca, de altfel, la toate unitatile de asistenta sociala, a fost redus cu 20 la suta. Conducerea caminului s-a straduit, totusi, ca alocatia zilnica de hrana a batrânilor sa ramâna in valoare de 11 lei. "La hrana, este clar ca nu avem cum sa umblam, pentru ca nu putem sa le dam asistatilor mai putina sau de calitate inferioara, si asa va fi si in acest an, a mai declarat Victor Salomia, directorul caminului. Vom face economie la utilitati si la consumabile.” Batrânii se bucura de acelasi confort si de aceeasi hrana ca inainte, dar nu si de medicamente. Reducerea cu 20 la suta a cheltuielilor inseamna bani mai putini pentru medicamentele de urgenta. Daca pâna in vara, din bugetul pe care il avea putea aloca lunar pentru medicamente o suma de 5.000 lei, din iulie conducerea unitatii a fost nevoita sa reduca aceasta suma la 3.000-4.000 lei. Raportat la numarul asistatilor, care este de 187, rezulta o cheltuiala de numai 16 lei lunar cu medicamentele de urgenta. O suma extrem de mica, dat fiind faptul ca marea majoritate a batrânilor au boli cronice. Chiar daca ei beneficiaza de reteta compensata, medicamenetele sunt foarte scumpe si nu se subventioneaza decât partea care reprezinta pretul cel mai mic al produsului românesc din grupa farmaceutica respectiva. Astfel ca multi erau ajutati cu medicamentele necesare prin cabinetul caminului.

Jumatate dintre asistati, loviti de doua ori

Pâna in iulie caminul a avut pentru bunuri si servicii un buget de 100.000 lei. Din iulie are la dispozitie pentru acestea numai 80.000 lei. In schimb, batrânii internati in camin contribuie la cheltuieli cu aceeasi suma ca in perioada anterioara. La 1 ianuarie 2010 taxa s-a majorat cu 10 lei. Pentru cei care nu sunt dependenti de altii este de 580 lei iar pentru cei nedeplasabili, de 680 lei. Pensionarilor li se ia din venit maximum 60 la suta. Daca aceasta proportie nu acopera taxa, atunci diferenta este suportata de catre apartinatorii asistatului. In cazul in care acestia nu au venituri sau persoana in vârsta din camin nu are pe nimeni, diferenta se acopera din bugetul local. Dintre cei 187 de asistati, 48 au pensie mai mica de 500 lei, aproximativ 60 au intre 501 si 750 lei, aproape 50 au un venit de 751 lei-1.000 lei iar mai putin de 40 au mai mult de 1.000 lei. Asadar, jumatate dintre ei depasesc cuantumul de 740 lei si vor trebui sa contribuie la sanatate cu 5,5 la suta. La aceasta se va adauga taxa majorata, astfel ca vor ramâne cu mult mai putini bani din pensie.
Elena Tintaru

Albia pârâului Negel, degajata de conductele de utilitati

Abia dupa producerea inundatiilor din vara lui 2010, autoritatile au reusit sa supratraverseze conducta de utilitati de pe pârâul Negel. Reprezentantii firmei care a realizat lucrarea sustin ca au actionat fara a mai astepta banii promisi de Primaria Bacau. Colac peste pupaza, edilii bacauani au prevazut in bugetul pentru 2011 suma de 12,7 miliarde lei vechi pentru plata lucrarilor de supratraversare.

Conducta de utilitati ce tranzita albia pârâului Negel a fost supratraversata. In vara lui 2010, apele umflate ale pârâului s-au revarsat in comuna Margineni, precum si in zona cartierului CFR din Bacau. Potrivit verificarilor efectuate de autoritati, Negelul ar fi produs inundatii si din cauza conductei buclucase, care – la acel moment – traversa albia. Aceasta a fost blocata de resturile aduse de ape si adunate sub conducta, respectiv sub podul ce tranziteaza drumul de lânga fosta fabrica de bere. Neavând pe unde sa se scurga, apa a luat-o prin curtile si casele oamenilor. 43 de case din Margineni au fost facute praf, iar alte 238 au fost afectate de apele dezlantuite. De asemenea, 15 case din cartierul CFR din Bacau au suferit pagube semnificative, necesitând lucrari de consolidare sau reconstructie.
Abia dupa producerea catastrofei, conducta a fost urcata pe schela ridicata anterior de o societate de constructii din Bacau.

“Am lucrat fara a mai astepta banii”

Reprezentantii firmei care a executat supratraversarea – Romgan Construct – sustin ca nu au mai asteptat banii promisi de Primaria Bacau si ca au lucrat in regim de urgenta. Laurentiu Ganea, patronul societatii, a declarat ca banii promisi de edili ar trebui achitati pâna la sfârsitul lunii ianuarie. “Am considerat ca e o lucrare care trebuie facuta in regim de urgenta. Am lucrat din banii nostri, pentru ca am primit asigurari ca vom primi sumele cuvenite pâna la sfârsitul lunii ianuarie. Cei de la Regie (n.r. – Compania Regionala de Apa Bacau) asa ne-au spus”, a declarat Ganea. El a mai spus ca societatea pe care o conduce are in continuare litigii cu CRAB pentru recuperarea unor sume de bani. “Sa nu uitam ca sistarea lucrarilor s-a facut din cauza rea-vointei primarului care nu a mai dat bani. Noi suntem in continuare in proces cu Compania de Apa pentru ca am cerut daune si penalitati. Lucrarea nefiind receptionata a trebuit sa angajam paza, timp de 2 ani. Altfel, ne furau toata confectia metalica pe care e trasa conducta. Vrem sa recuperam banii dati pe paza”, a dezvaluit Ganea.

Podul de la fabrica de bere, urmatorul pericol

Autoritatile din comuna Margineni sustin ca pericolul inundatiilor nu a trecut. Potrivit primarului Marcelin Solot, municipalitatea bacauana trebuie sa demoleze cât mai repede podul ce traverseaza pârâul in dreptul fostei fabrici de bere. Solot a mai precizat ca supratraversarea conductei de utilitati putea avea loc inainte inundatiilor din vara lui 2010, insa lucrarile au fost blocate.
“S-a rezolvat problema conductei, insa mai este cea a podului de la fabrica de bere. Oamenii vad ca s-a tras conducta peste pârâu, insa acel pod trebuie demolat. Altfel, au renovat degeaba casele. Apa poate intra oricând in case daca vine cum a venit in vara, iar podetele nu-s demolate”, a spus Solot. El a precizat ca sinistratii din Margineni au renuntat la actiunea formulata in instanta impotriva Primariei Bacau si ca asteapta ca municipalitatea bacauana sa se ocupe de sarcinile care-i revin in urma inundatiilor. “Momentan au renuntat la actiune, dar sunt cu ochii pe ce face Primaria Bacau. Oricând pot ajunge in instanta”, a mai spus primarul.

Supratraversare bugetata

Edilii bacauani au bugetat pentru 2011 suma de 12,7 miliarde lei vechi pentru finantarea supratraversarii conductei de utilitati, in conditiile in care proiectul fusese demarat inca din 2008, insa finantarea lui a fost sistata inexplicabil in 2009. Costul total al supratraversarii este de 17 miliarde lei vechi. De asemenea, municipalitatea a prevazut pentru 2011 suma de 2,12 miliarde lei vechi in vederea supratraversarii conductelor de utilitati ce trec prin albia pârâului Trebes.
Reprezentantii Primarei Bacau sustin ca reabilitarea podului de la fabrica de bere va face parte dintr-un proiect de modernizare a Caii Moinesti. „Reabilitarea podului peste Trebes este componenta unui proiect european – Modernizare Calea Moinesti – aplicatie POR, Axa 1. Proiectul a fost initiat in urma cu doi ani, in 2009, s-a aflat in dezbatere si analiza, ulterior aprobat, urmând semnarea contractului. Cu alte cuvinte aceasta preocupare exista inca din anul 2009, chiar 2008, daca este sa luam in calcul si fazele premergatoare intocmirii acestui proiect. Sumele bugetate reprezinta fonduri pentru proiectare, circa 2% din valoarea proiectului, diferenta de 98% reprezentând fonduri nerambursabile“, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt Primaria Bacau
Lucian Bogdanel

Responsabilii Companiei de Apa tac

Compania Regionala de Apa Bacau tine la secret informatiile pe care le are. Nici Razvan Gaina, presedintele Consiliului de Administratie al Companiei Regionale de Apa Bacau, si nici directorul tehnic al societatii, Petrus Radulescu, nu ne-au dat nicio informatie. Mai bine zis, nu au vrut sa ne ofere nicio informatie. In momentul in care au fost contactati telefonic, cei doi au spus ca sunt intr-o sedinta si nu pot vorbi. Ne-au mai spus sa revenim cu un telefon dupa vreo ora si jumatate. Si asa am facut. Se pare insa ca sedinta de dimineata (n.r. – 11 ianuarie) a fost una prelungita, pâna aproape de incheierea programului. Asa ca, telefonul domnului Razvan Gaina a sunat indelung si… atât, pentru ca nu a raspuns nimeni; iar in cazul domnului Petrus Radulescu a intrat mesageria vocala. Problema este insa alta: compania este una de interes public. (A. Zaharia)

Noi masuri privind chiulul de la ore

Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a efectuat o ampla analiza pe tot ceea ce inseamna absenteism scolar in ultimii trei ani de studiu. Datele au fost centralizate, iar concluzia este una singura: fenomenul inregistreaza cote alarmante. In medie, un elev care invata intr-una din unitatile scolare din judetul nostru chiuleste de cel putin 30 de ori intr-un an de studii. Numarul de absente este mult mai mare in cazul liceenilor.

Peste 2.700.000 de absente intr-un an, la o populatie scolara de circa 90.750 de elevi. Aceasta este statistica absenteismului in unitatile de invatamânt bacauane, fenomen analizat acum indeaproape de Inspectoratul Scolar Judetean. De la an la an, cifrele sunt aceleasi, iar rata cea mai mare a numarului de absente se inregistreaza in invatamântul gimnazial si liceal (inclusiv cel profesional si an de completare pe filiera tehnologica, ruta progresiva). “Statisticile s-au facut la nivelul intregii tari. Vorbim aici de totalul absentelor din catalog, inclusiv cele motivate de faptul ca elevul in cauza a avut probleme de sanatate sau a lipsit pentru ca a participat la anumite concursuri scolare sau olimpiade. Oricum, chiar daca la nivel national suntem undeva la mijloc, cifrele nu ne multumesc”, a precizat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. In anul scolar trecut, de exemplu, in invatamântul primar (clasele I-IV) cei 30.532 de elevi au inregistrat 173.677 de absente, in invatamântul gimnazial (clasele V-VIII) la 33.330 de elevi s-au identificat 1.068.054 de absente, iar la invatamântul liceal unde au fost inregistrati 26.612 elevi, statisticile arata un total de 1.446.980 de absente. Media este de circa 6 absente/elev/an in clasele primare, de 32 absennte/elev/an la gimnaziu si de 58/elev/an, la liceu. Si in acest an scolar, din septembrie de când a inceput scoala si pâna la vacanta de Craciun, cei aproximativ 90.000 de elevi inscrisi in invatamântul preuniversitar de stat bacauan au inregistrat deja 946.649 de absente.

Solutii pentru reducerea abandonului scolar

Ministerul Educatiei acorda o atentie deosebita pentru reducerea abandonului scolar. Intreg corpul profesoral apreciaza ca aceasta problematica nu poate fi privita doar în contextul actual si separat de ceilalti factori care influenteaza educatia si formarea unui copil. “Putem traduce problema abandonului scolar într-un mod foarte simplu: copiii care abandoneaza astazi scoala sunt viitorii adulti care ar putea induce un comportament similar copiilor lor. De aceea, cred ca trebuie cu totii sa ne aplecam asupra masurilor ce trebuie luate, mai ales în aceste vremuri pe care le traversam", a afirmat Oana Badea, secretar de stat. Tocmai de aceea, intreaga viziune a noii Legii a Educatiei este centrata pe nevoile copilului si pe prevenirea parasirii timpurii a scolii. Numarul de ore petrecute la scoala, numarul de discipline, programul “Scoala dupa scoala”, tipurile de evaluare care induc învatamântul remedial, reprezinta doar o parte dintre solutiile ale caror rezultate vor putea fi vazute în timp. Mai mult, introducerea clasei pregatitoare în învatamântul obligatoriu si a clasei a IX-a în ciclul gimnazial este un prim scop reducerea numarului de elevi care parasesc scoala.
Roxana Neagu

“In ultimii doi ani se observa o mica scadere a numarului de absente, insa fluctuatiile nu sunt foarte mari. Din pacate, acest fenomen este in strânsa legatura si cu abandonul scolar, numai ca acesta poate fi declarat numai la finalul anului scolar si numai in invatamântul obligatoriu. Peste 80 la suta din aceste absente sunt motivate. Trebuie sa gasim solutii pentru o mai buna eficientizare a activitatii scolare, dar si o mai buna comunicare diriginte-parinte-elev.”
prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct

In invatamântul preuniversitar de stat statisticile sunt:
– an scolar 2007 – 2008 – numar total de elevi 95.764 – numar total de absente 2.972.960
– an scolar 2008 – 2009 – numar total de elevi 92.836 – numar total de absente 2.787.468
– an scolar 2009 – 2010 – numar total de elevi 90.750 – numar total de absente
2.738.442

Bugetul comunei Margineni sufera din cauza celei mai vechi meserii din lume. Potrivit primarului Marcelin Solot, o femeie inregistrata ca locuind in comuna este campioana la incasat amenzi din partea politistilor bacauani pentru prostitutie. Edilul sustine ca aceasta nu mai locuieste in Margineni de ani buni si ca ar putea avea buletinul expirat. Cuantumul sutelor de amenzi acumulate de femeie intre 2009 si 2010 se ridica la aproximativ 3 miliarde lei vechi. Bugetul propriu al comunei nu depaseste 12 miliarde lei vechi.

Prostitutia compromite procentul de colectare a taxelor locale in bugetul comunei Margineni. Marcelin Solot, primarul comunei, sustine ca o femeie inregistrata ca locuind in comuna a primit in ultimii doi ani amenzi de aproape 3 miliarde lei vechi de la politisti pentru ca practica, in municipiul Bacau, cea mai veche meserie din lume. Solot sustine ca femeia – Daniela Elena Munteanu – nu mai locuieste de ani buni in Margineni si ca ar avea chiar buletinul expirat. Primarul spune ca amenzile nu sunt incasate niciodata si ca ele apar in bilantul Primariei ca venituri, insa acestea nu exista de fapt.
“Cea mai mare nenorocire este cu gradul de colectare. Amenzile ne apar ca venituri, dar nu le incasam niciodata. Femeia nu locuieste in Margineni. Practic, n-o putem executa. Am fost la Sectia 2 de Politie in Bacau, ca de acolo primeste cele mai multe amenzi. Le-am spus si politistilor. Daca eu am un procent slab de colectare a taxelor nu mai primesc bani de la Ministerul Finantelor. Am o rata de incasare de 87 la suta in 2010. Daca nu erau amenzile de 3 miliarde aveam peste 95 la suta. Banii astia nu exista, dar se raporteaza de la an la an si greveaza bugetul local”, s-a plâns Solot.

Politistii asteapta sa se lase

In replica, politistii bacauani sustin ca datele din procesele verbale de contraventie intocmite prostituatei sunt valabile si ca buletinul acesteia expira in 2014. Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, a precizat ca exista situatii, cum ar fi condamnarile, care determina persoanele implicate sa renunte la activitatea de prostitutie. "Persoana respectiva are un act de identitate valabil pâna in 2014. Domiciliul ei figureaza in buletin. Nu are mutatie, ea figurând cu domiciliul in comuna Margineni. Exista si situatii de persoane care au incetat activitatea fortuit. Noi daca o gasim practicând aceasta meserie nu putem sa nu o sanctionam", a declarat Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ Bacau.
Lucian Bogdanel

Amenzi cât un sfert din bugetul primariei

Cuantumul amenzilor incasate de prostituata reprezinta un sfert din bugetul propriu al Primariei Margineni. Acesta se cifreaza la 12 miliarde lei vechi. Primarul Solot s-a plâns ca amenzile neincasate au diminuat cu peste 5 la suta gradul de colectare a taxelor si impozitelor la bugetul local. “Am fost si la parintii ei, care mi-au spus ca n-au mai vazut-o de 5-6 ani”, a conchis Solot.

Ambulante noi, bani mai multi si un sediu modern

Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau a intrat in noul an cu o multime de probleme, dar si cu asteptari mari. Principalul obiectiv al echipei manageriale este cresterea calitatii actului medical. Autoritatile trebuie sa rezolve insa cel putin trei probleme cu care se confrunta acest serviciu de o importanta majora in sanatatea publica: lipsa personalului, finantarea la limita si un sediu impropriu activitatii medicale.

O prima veste buna a venit de la Ministerul Sanatatii, care a anuntat ca demareaza procedura de achizitie in 2011 a 202 ambulante de diferite tipuri. O parte din acestea vor ajunge si in judetul Bacau. Programul de innoire a parcului auto se va derula pe o perioada de 4 ani si prevede cumpararea a 681 de ambulante. „Probabil ca in luna februarie se va incheia procedura de achizitie publica a unor autoutilitare noi, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical al Serviciului Judetean de Ambulanta. Aceasta va permite ca o parte a parcului auto sa fie inlocuit.” Masinile ar trebui sa ajunga in garajul SJA in al doilea trimestru al acestui an. Intre timp, la Ambulanta Bacau se desfasoara o actiune mai putin obisnuita de pregatire a personalului medico-sanitar. Este vorba de o serie de cursuri pentru perfectionarea personalului. „Am achizitionat pentru instruire un manechin pe care se face pregatirea pentru dezvoltarea unor deprinderi tot mai complexe in acordarea asistentei de urgenta”, a precizat dr. Colibaba.

Prea putini medici si asistenti

Pentru anul 2011, Ministerul Sanatatii a anuntat ca isi va axa strategia pe intarirea sectorului medicinei de urgenta (spitaliceasca si prespitaliceasca), precum si a celei de anestezie si terapie intensiva. Principalele puncte nevralgice ale serviciului de urgenta prespitaliceasca sunt lipsa personalului medico-sanitar si dezechilibrul dintre finantare si nevoia de servicii medicale a populatiei judetului. „Am intrat in 2011 cu aceeasi problema a personalului insuficient, ne-a declarat dr. Colibaba. La «marea» deblocare de posturi din octombrie ni s-a aprobat sa scoatem la concurs doar 2 posturi de medici si 5 de asistenti. Unul din posturi, pentru asistenti, a ramas neocupat. Speram sa incadram pe cineva luna aceasta. In perioada urmatoare nu cred sa fie deblocate mai mult de 2-3 posturi.”

Banii si sediul

Problema subfinantarii nu poate fi rezolvata pâna in luna aprilie, când va intra in vigoare contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in 2011. Pâna atunci, relatia contractuala dintre SJA si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va continua in baza unui act aditional la contractul de anul trecut, care va fi semnat de parti in zilele urmatoare. „Speram ca bugetul pe care il vom obtine sa fie in concordanta cu politicile ministerului si ale subsecretarului de stat dr. Raed Arafat, astfel incât sa existe o concordanta intre populatie, potentialii solicitanti ai serviciilor medicale si venituri, in sensul ca acestea din urma trebuie sa ne permita salarizarea personalului, intretinerea autosanitarelor si dotarea lor”, a mai aratat directorul medical al SJA. O problema majora a SJA este lipsa unui spatiu corespunzator unei activitati medicale de interventie. Sediul de pe strada 9 Mai a reprezentat in utimii ani chiar o amenintare la siguranta angajatilor si a masinilor. Din cauza infiltratiilor, tavanul se prabusea bucata cu bucata. Anul trecut, conducerea SJA a cerut sprijinul pompierilor pentru curatarea plafonului. Reparatiile au fost efectuate apoi din veniturile proprii ale unitatii sanitare. Conducerea SJA nu se avânta insa la investitii mai ample in 2011, asteptând materializarea proiectului judetean de comasare a serviciilor de interventie intr-un sediu comun si infiintarea unei puternice unitati SMURD.
Doina Mincu

Discutii pe Legea Educatiei

Noua Lege a Educatiei a fost tema unei conferinte de presa organizata ieri la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau. Prof. Florin Lazar, inspectorul general, a prezentat modificari care survin in sistemul de invatamânt preuniversitar, dar si masurile care vor fi luate pentru aplicarea acestei legi, incepând cu anul scolar viitor.

Sistemul de invatamânt are in sfârsit o lege care reglementeaza intreaga activitate si organizare a tot ceea ce inseamna programa scolara, norma didactica, functionare a unitatilor scolare, mod de evaluare a elevilor si structura a nivelurilor de invatamânt preuniversitar. Legea Educatiei, promulgata de presedintele tarii, ce urmeaza sa fie publicata in cel mai scurt timp in Monitorul Oficial, va fi pusa in aplicare incepând cu anul scolar viitor. Modificarile aduse prin acest act normativ a fost tema unei conferinte de presa care a avut loc la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. “Din punctul meu de vedere competitia politica pe aceasta lege s-a incheiat. Avem o Lege a Educatiei, de care era absoluta nevoie, iar noi, echipa de la ISJ, impreuna cu directorii unitatilor de invatamânt vom asigura aplicarea acestui act normativ”, a declarat prof. Florin Lazar, inspector scolar general.

Clasa a IX-a trece la gimnaziu

Noua Lege Educatiei asigura stabilitate sistemului, prin faptul ca evaluarile nationale care vor fi date de absolventii invatamântului gimnazial (Testele Nationale), cât si de elevii care termina invatamântul liceal (examenul de bacalaureat), vor fi modificate abia la finalizarea ciclului si nu in timpul anilor de studii, asa cum s-a intâmplat anul trecut. Concret, elevii care abia de anul viitor intra in clasa a V-a sau la liceu, tocmai peste patru ani vor sustine examenele nationale in noul format. Pâna atunci, evalurarile nationale au aceeasi structura, tocmai pentru a nu afecta actuala programa scolara aflata deja in derulare si dupa care elevii deja studiaza in cele doua forme de invatamânt, gimnazial sau liceal. “Noutati sunt si in ceea ce priveste nivelurile invatamântului preuniversitar. Astfel, clasa pregatitoare va fi cuprinsa in invatamântul primar, iar clasa a IX-a va trece la gimnaziu. Nu vor fi reduceri de posturi in sistem, pe motiv ca vor fi formate consortii scolare care vor reorganiza intreaga retea”, a mai explicat “generalul” Lazar. In plus, scolile vor avea personalitate juridica daca au minimum 300 de elevi, iar gradinitele, minimum 150 de prescolari.

Orar modificat si libertate la catedra

Alte noutati se refera la faptul ca numarul de ore alocat pe discipline in planul cadru de invatamânt prevede un maxim de ore pe saptamâna, astfel incât orarul elevilor sa fie mult mai flexibil. Legea prevede ca: in invatamântul primar se vor efectua maximum 20 de ore / saptamâna, in invatamântul gimnazial – maximum 25 de ore/saptamâna, iar in invatamântul liceal – maxim 30 de ore / saptamâna. Modificari sunt si in ceea ce priveste programa scolara, in sensul ca aceasta va fi acoperita de ore de predare si evaluare la clasa numai 75 la suta, restul de 25 la suta din timpul alocat procesului de invatamânt fiind lasat la latitudinea cadrului didactic, ce il poate folosi pentru invatarea remediala, consolidarea cunostintelor sau doar pentru stimularea elevilor capabili de performanta. Aceasta noutate asigura o anumita flexibilitate curriculara in tot ceea ce inseamna activitatea la catedra. Forma finala a Legii Educatiei este cea afisata deja pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului.
Roxana Neagu

Aplicarea apostilei si a supralegalizarii pe actele emise de catre notarii publici si de fostii notari de stat, divortul si eliberarea unui certificat prin care la cererea oricarui mostenitor se poate constata daca mostenirea a fost sau nu dezbatuta, se regasesc printre noile atributii ale notarilor. Modificarile au fost facute prin Legea 202/2010.

Rezolvarea cu celeritate a unor acte juridice a impus unele modificari si in ceea ce priveste activitatea notarilor. Astfel, a fost introdus divortul pe cale notariala. Acest lucru se poate realiza numai in conditiile in care nu sunt implicati si minori. Divortul este pentru prima data in competenta notarilor, alternativ cu Oficiul de Stare Civila unde a fost incheiata casatoria. De asemenea, potrivit noului act normativ, la nivelul fiecarei camere a notarilor publici se va tine un registru de evidenta a procedurilor succesorale, in care se inregistreaza procedurile succesorale din circumscriptia teritoriala a acesteia. Circumscriptia teritoriala a Camerei Notarilor Publici Bacau este reprezentata de judetele Bacau si Neamt. „Se va elibera un certificat prin care la cererea oricarui mostenitor se constata daca mostenirea respectiva a fost sau nu dezbatuta, in situatia in care mostenitorul vrea sa dezbata mostenirea pe cale judecatoreasca. Scopul este acela al inlaturarii relei credinte”, ne-a declarat notarul Stefan Isache, presedintele Camerei Notarilor Publici Bacau.

Posibilitati de control

Specialistii in domeniu spun ca in aceasta situatie exista doua posibilitati „absolute” de control, care nu pot fi eludate. Una dintre ele este arhiva Camerei Notarilor Publici. Aici se pot gasi date inca din anul 1958, an la acre ea a fost infiintata. A doua posibilitate de control este la nivel national, prin Uniunea Notarilor Publici din România. „Aici au fost infiintate Registrele Nationale unde se poate constata cu usurinta daca s-a inregistrat sau nu vreun dosar succesoral cu persoanele in discutie, ori daca mostenitorii, fara sa dezbata mostenirea, au facut in decursul timpului anumite declaratii de renuntare sau de acceptare”, a mai spus Stefan Isache. Acelasi lucru este valabil si pentru testamentele decedatilor. Notarul public va elibera, la cererea persoanei interesate, in termen de 3 zile lucratoare de la solicitare, o incheiere cu privire la rezultatul verificarilor efectuate. Si in ceea ce priveste aplicarea apostilei exista unele modificari. Notarii pot aplica acum apostila pe actele emise de catre notarii piblici si fostii notari de stat, si pot supralegaliza acte. Pâna acum aceste chestiuni erau de competenta Tribunalului. Acum ele apartin Camerei Notarilor Publici. „Prin competentele pe care le-am primit s-a urmarit fluidizarea activitatii instantelor, in mod special in ceea ce priveste aplicarea apostilei”, a mai spus presedintele Camerei Notarilor Publici Bacau.
Alexandra Zaharia

Gata cu pomana?

Familiile care au o masina Dacia sau un cazan de facut tuica vor fi excluse de la ajutorul social. Primariile pot stabili criterii suplimentare de acordare a ajutorului. Acestea trebuie sa faca un plan de lucrari ce vor fi efectuate cu persoanele apte de munca si vor raporta la Agentia de Prestatii Sociale. Persoanele apte de munca vor prezenta lunar adeverinta ca nu si-au gasit de lucru.

Familiile care au o amarâta de Dacie sau un cazan de facut tuica vor fi excluse si anul acesta de la plata ajutorului social. Proiectul cu noile norme metodologice de aplicare a Legii 416/2001, privind venitul minim garantat, stabileste conditii extrem de dure de acordare a ajutorului social. La stabilirea venitului net lunar al familiei in cauza se iau in calcul, ca pâna acum, toate resursele financiare pe care aceasta le are, inclusiv cele din drepturi de asigurari sociale si de somaj, din obligatiile legale de intretinere, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent si alte creante. Nu sunt luate in considerare doar bursele de studiu si cele sociale, precum si sprijinul financiar oferit elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala "Bani de liceu". Totodata, la determinarea veniturilor solicitantilor de ajutor social se vor avea in vedere si bunurile materiale pe care ei le detin. Alaturi de norme sunt si listele cu bunurile considerate de stricta necesitate pentru nevoile familiale si cu cele care nu intra in aceasta categorie. In continuare, familiile care au cel putin unul dintre bunurile cuprinse in lista celor care nu sunt considerate de stricta necesitate nu vor beneficia de ajutor social. Lista se refera la cladiri in afara locuintei si anexelor gospodaresti, aparatura electronica (aparat de filmat, camera video, video interfon, amplificator audio, combine audio, laptop-uri, copiatoare xerox), obiecte de valoare (tablouri, obiecte de arta, din cristal si portelan de mare valoare, ornamentale din metale pretioase, blanuri scumpe), mijloace de transport (autoturisme si altele), utilaje agricole (tractor, combina etc.), utilaje de prelucrare agricola (presa de ulei, moara, cazan de facut rachiu etc.) masina de tricotat, razboi de tesut, gater si altele. Sunt excluse de la ajutor si familiile care au peste trei vaci, cinci porci, 20 de oi, doi cai, 50 de iepuri, 80 de pasari sau 15 familii de albine. Si cei care au depozite in banci, care, insumate, depasesc valoarea nivelului venitului minim garantat corespunzator tipului de familie, calculat pentru un an, nu vor avea dreptul la ajutor. In lista bunurilor de stricta necesitate sunt incluse locuinta si anexele gospodaresti, televizorul, masina de spalat, aragazul, centrala termica de apartament, aspiratorul, autoturismul adaptat pentru persoanele cu handicap, 1 bovina, 2 porci, 4 oi, 1 cal, 10 iepuri, 15 pasari sau 5 familii de albine. Tot in aceasta lista sunt mentionate terenuri intravilane de 500 mp (in urban) ori de 1.000 mp sau de 0,5-1ha in extravilan. Dar, la aceste criterii, consiliile locale pot aproba altele suplimentare, in functie de conditiile specifice fiecarei localitati.

Edilii cer criterii si mai drastice

Persoanele apte de munca vor trebui sa prezinte lunar adeverinta precum ca se afla in evidenta Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca si ca nu au refuzat un post oferit de aceasta. In plus, vor trebui sa aduca si adeverinta din care sa rezulte ca participa la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala. La rândul lor, primariile vor trebui sa faca planul de actiune sau de lucrari de interes local pe care le va realiza cu persoanele apte de munca. Planul, lista cu beneficiarii de ajutor social, precum si cu cei care presteaza ore de munca vor fi transmise lunar la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS), care, va plati, din acest an, ajutorul, prin posta sau banca. Primarii sustin ca, totusi, criteriile nu sunt suficient de drastice si ca nu la bunuri ar fi trebuit sa se uite legiuitorul, ci la puterea de munca a potentialilor beneficiari. “Legea asta a fost proasta din start, sustine Teodor Popa, edilul din Stanisesti. De saraci sunt saraci, unii traiesc numai din alocatia copiilor si venitul minim, va ia groaza daca intrati in casele lor, dar trebuia sa se tina cont si de capacitatea de munca. Daca esti sarac nu e obligatoriu sa fii si lenes!” Comuna Stanisesti e printre cele mai “bogate” in dosare, având 479 de beneficiari. Si comuna Rachitoasa are multe dosare: 286. Cornelia Hutanu, referent social in cadrul primariei, apreciaza ca doar 10 la suta dintre cei care au primit, in decembrie, venitul minim vor pierde acest drept dupa aplicarea noilor conditii. “In zona asta, oamenii sunt foarte saraci, arata referentul. Trei au iesit din plata din cauza ca nu au avut bani sa se duca pâna la Podu Turcului si sa aduca adeverinta de somaj". Pe de alta parte, cei obligati sa aleaga intre animale si venitul minim, sigur nu vor renunta sa creasca vaci si oi, “primesc subventii pentru ele si le asigura hrana zilnica". Victor Galita, viceprimar, se teme ca, primind banii cu mandat postal de la AJPS, oamenii nu-si vor mai plati impozitele, iar venitul Consiliului Local Rachitoasa va scadea. Si Ioan Dobrovat, edilul din Poduri, sustine ca ar fi necesare niste criterii mai dure. “Am avut situatii in care beneficiarul avea masina si facea taximetrie, dar declarase ca nu are venituri”, afirma edilul. El apreciaza ca Legea 416 trebuie sa vizeze doar persoanele neputincioase, bolnave sau vârstnice. “Sunt barbati tineri, intre 23 si 35 de ani care rastoarna muntii daca vor, dar nu vor, spune Ioan Dobrovat, revoltat. Nu fac nimic. Se roaga câte o babuta sa-i lucreze gradina si ei refuza, vor pomana! S-au invatat asa! Aproape jumatate din terenul comunei sta pârloaga si ei se plâng ca nu au ce mânca. Cel care e bun de munca nu ar trebui sa primeasca venitul minim garantat!”.
Elena Tintaru
Silvia Patrascanu

Cu un an inainte de alegeri, municipalitatea „baga” bani cu nemiluita in societatile pe care le detine

Mai multe firme care apartin municipalitatii bacauane si care n-au functionat niciodata, vor primi in acest an importante sume de bani, cu titlul de contributie a Consiliului Local la capitalul social al acestora. Topul firmelor care n-au functionat niciodata dar vor primi zeci de miliarde lei vechi de la bugetul local este condus de Art Bacau SRL, societate administrata de Mihai Sustac, fost consilier local din partea PNL. Art Bacau va primi 1,2 milioane RON (12 miliarde lei vechi). Pe locul al doilea se situeaza Novabac cu 600.000 RON (6 miliarde lei vechi). Topul e inchis de societatea care va administra Centrul de Afaceri si Expozitii. Aceasta va primi 450.000 RON (4,5 miliarde lei vechi) din partea edililor.

Primaria Bacau urmeaza sa "pompeze" in acest an peste 22 de miliarde lei vechi in firmele pe care le detine, dar care n-au apucat sa functioneze pâna in prezent. Art Bacau SRL, Novabac SA, respectiv SC Centrul de Afaceri si Expozitii SA au fost infiintate prin hotarâri de Consiliu Local in urma cu mai mult timp, insa au existat doar pe hârtie.

O firma care nu a facut nimic

Societatea Art Bacau a fost infiintata prin HCL nr. 17 din 29 ianuarie 2010. La data respectiva, mai multi consilieri locali au semnalat ca obiectul de activitate consemnat in Actul Constitutiv al societatii nu are legatura cu domeniul culturii, firma fiind infiintata in vederea administrarii Teatrului de Vara. Societatea a plecat la drum cu un capital social subscris si varsat in suma de 300.000 RON, bani virati din bugetul local. Firma e administrata de Mihai Sustac, fost consilier local din partea PNL, actualmente seful organizatiei municipale de tineret a partidului. Firma e controlata, cap – coada, de PNL prin intermediul consilierilor locali imputerniciti sa reprezinte interesele CL Bacau in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA): Nicolae Nechita, respectiv Ion Rotaru.

15 miliarde la mâna lui Sustac

La un an de la infiintare, Art Bacau a reusit sa functioneze doar teoretic, desi reprezentantii societatii au prezentat CL Bacau, pe 29 aprilie 2010, o proiectie a veniturilor si cheltuielilor ce urmau a fi inregistrate pe anul trecut. Pentru 2010, administratorul Mihai Sustac a prevazut venituri totale de peste 640.000 RON (6,4 miliarde lei vechi). In realitate firma nu a realizat nici pe departe veniturile prognozate. Cauza o reprezinta faptul ca Teatrul de Vara, obiectiv administrat de Art Bacau SRL, nu a primit aviz de functionare din partea Pompierilor, imobilul fiind lipsit de un rezervor cu apa pentru stingerea incendiilor, precum si de instalatie sceno-tehnica. SRL-ul Primariei va iesi din dezmortire abia dupa ce municipalitatea va rezolva aceste probleme. Chiar daca nu a functionat decât pe hârtie, Art Bacau va primi in 2011 suma de 1,2 milioane RON (12 miliarde lei vechi) din partea municipalitatii, cu titlul de contributie la capitalul social.

Centrul de Afaceri… liberale

SC "Centrul de Afaceri si Expozitii" SA Bacau a fost infiintata de municipalitate prin HCL nr. 224 din 30 iulie 2009. Societatea apartine CL Bacau, care detine 90 la suta din actiuni, respectiv Consiliului Judetean, care are o participatie de 10 la suta. Capitalul social al Centrul de Afaceri si Expozitii SA a fost stabilit la 500.000 RON, suma din care Primaria a varsat 135.000 RON, in timp ce CJ 15.000 RON, bani suficienti pentru demararea activitatii firmei. Aceasta nu a functionat niciodata, in pofida sumelor varsate de cele doua unitati administrativ teritoriale. Mai mult, pentru 2011, edilii au prevazut o infuzie de capital de 450.000 RON (4,5 miliarde lei vechi) pentru firma intrata in hibernare inca de la infiintare.
Structurile de conducere ale SC Centrul de Afaceri si Expozitii SA reprezinta o vitrina a PNL Bacau. Din AGA societatii fac parte Cristian Cojocaru, Lucian Ciubotariu, Isabela Adam si neobositul Mihai Sustac (conform HCL nr.224/2009). Intre timp, Sustac a demisionat din CL Bacau, optând pentru functia de administrator al Art Bacau SRL. El a fost inlocuit de Iulian Stoican, insa doar in comisia din care facea parte.

Servicii comunitare de 600.000 RON

A treia societate care va primi in 2011 bani de la Primarie este faimoasa Novabac SA. Aceasta a fost infiintata prin HCL nr. 170 din 27 mai 2010, insa nu a functionat pâna in prezent. Potrivit Actului Constitutiv aprobat prin HCL nr. 170, Novabac are un capital social de 2 milioane RON (20 de miliarde lei vechi) si va prelua majoritatea serviciilor de interes comunitar desfasurate in prezent de Directia Servicii Publice condusa de Viorica Marcu. Dupa modelul societatilor Centrul de Afaceri si Expozitii SA, respectiv Art Bacau SRL, AGA de la Novabac SA este impânzita de consilieri liberali (Isabela Adam, Ileana Paduraru, Vasilica Hirtescu).

„Primarul si viceprimarii vor hotari când va functiona societatea”

Viorica Marcu, seful Directiei Servicii Publice din subordinea Primariei a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca suma prevazuta in 2011 pentru capitalul social al Novabac este necesara pentru ca societatea sa functioneze. Marcu a apreciat ca Novabac va deveni operativa in 2011, dar ca decizia finala privind functionarea firmei apartine exclusiv conducerii municipalitatii. "Cei 600.000 RON prinsi in buget pentru 2011 reprezinta aproximativ 30 la suta din totalul capitalului social aprobat de Consiliul Local in 2010. Este o prima conditie ca societatea sa inceapa sa functioneze. Cel mai probabil, Novabac va functiona din acest an si va prelua activitatile desfasurate de Directia Servicii Publice. Decizia privind demararea activitatii la Novabac nu-mi apartine. Ea apartine executivului la vârf. Primarul si viceprimarii vor hotari când ne vom incepe treaba", a spus Marcu. Firma va prelua toti cei 353 de angajati ramasi in urma restructurarii Directiei Servicii Publice. Dintre acestia, peste 200 se ocupa de salubritate.

SC FCM Bacau SA, firma la care s-au brevetat majorarile de capital la nesfârsit

Gestionarea majorarilor de capital social in firmele detinute de Primarie pare sa fi fost inspirata de practica instituita in SC FCM Bacau SA. Societatea apartine, de asemenea, municipalitatii si a facut obiectul a trei majorari de capital social realizate in numai 8 luni, ultima fiind aprobata de Consiliul Local pe 28 decembrie, la ultima sedinta din 2010. Societatea a primit alte 12 miliarde, in urma aprobarii unui proiect de hotarâre initiat de 5 consilieri locali PNL, membri in Adunarea Generala a Actionarilor de la SC FCM Bacau SA. Banii au fost solicitati de catre administratorul societatii, Leonard Padureanu, printr-o adresa de numai 3 rânduri depusa la Primarie pe 27 decembrie, cu o zi inainte de sedinta CL.
In 2010, prin intermediul HCL nr. 87 din 25 martie, municipalitatea aproba majorarea capitalului social al FCM Bacau SA cu suma de 700.000 RON (7 miliarde lei vechi). Ulterior, in mai 2010, consilierii locali au aprobat o noua majorare a capitalului social. Prin HCL nr. 142 din 6 mai, municipalitatea a virat alte 500.000 RON (5 miliarde lei vechi) in conturile FCM Bacau SA, sub pretextul majorarii capitalului. Banii primiti de firma au fost folositi pentru stingerea unor datorii acumulate de aceasta catre diversi terti. Epopeea majorarilor de capital a continuat. Pe 31 august 2010, CL Bacau a aprobat "varsarea" a 12 miliarde lei vechi in capitalul social al SC FCM Bacau SA, prin aport in numerar, sub pretextul ca prin intermediul HCL nr. 87, respectiv HCL nr. 142 din martie si mai, alesii ar fi aprobat, de fapt, doar intentia de majorare a capitalului social, fara a aproba si virarea banilor.
Prin ingineriile financiare facute in 2010, municipalitatea a cheltuit de doua ori bani din bugetul local: pe seama „intentiei” de majorare a capitalului social al FCM Bacau SA (HCL 87; HCL 142), edilii au dat 12 miliarde societatii, banii fiind cheltuiti; de asemenea, pentru a acoperi lipsa sumei din capitalul social al FCM Bacau SA, edilii au procedat la o majorare propriu-zisa a capitalului, in suma de 1,2 milioane RON (prin HCL 288 din 31 august). Practic, suma de 12 miliarde aprobata prin hotarârile din martie si mai 2010 ale CL Bacau, a fost cheltuita in alt scop decât cel aprobat initial, prin hotarârile amintite.
Lucian Bogdanel

Revolta parintilor care au copii in invatamântul primar

Parintii elevilor din clasele I-IV, care invata in scoala din localitatea Gheorghe Doja, s-au revoltat impotriva unor decizii luate local de directorul unitatii de invatamânt. Circa 40 de persoane au pichetat luni dimineata in fata scolii pentru a-si cere drepturile. Cu totii doresc doar ca elevii din ciclul de invatamânt primar sa-si desfasoare cursurile dimineata.

Revolta de proportii in localitatea Gheorghe Doja, comuna Racaciuni. Zeci de parintii s-au adunat in fata Scolii cu clasele I-VIII pentru a protesta si a cere ca elevii din invatamântul primar sa-si desfasoare cursurile dimineata si nu in schimbul de dupa-amiaza, asa cum s-a stabilit inca de la inceputul anului scolar. “Nu suntem de acord cu asa ceva. Sa aduca elevii mici dimineata si sa-l lase pe cei mari, de la gimnaziu, dupa-amiaza. De fapt, conducerea scolii nu vrea sa respecte o hotarâre a Inspectoratului Scolar care ne-a dat noua dreptate. Noi am venit aici cu totii, cu tot cu elevi si vrem ca ei, pentru ca sunt mici, sa invete dimineata. Nu plecam pâna nu ni se rezolva problema”, ne-a declarat Angelica Iurascu, mama unui elev de clasa I, iar parerea ei a fost impartasita si de ceilalti protestatari. Pentru a se face auziti, mai multi parinti din localitate au facut o adresa oficiala si la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau. Pe 23 noiembrie au depus sesizarea la Registratura ISJ, iar pe 3 ianuarie 2011 au primit si raspuns, inregistrat cu numarul 15365/21.12.2010. “E o adresa semnata de dl inspector scolar Liviu Botezatu in care ni se da noua dreptate. Acum, domnul director nu vrea sa puna in aplicare aceasta decizie. Nu e normal”, au mai explicat oamenii.

Inspectoratul Scolar va lua masurile legale

Inspectoratul Scolar Bacau nu era strain de problema din Gheorghe Doja de ieri dimineata. Ba, mai mult, la sesizarea reporterilor de la DESTEPTAREA, a trimis in zona o noua echipa de inspectori pentru a aplana conflictul. “In primul rând pot sa va spun ca nu e vorba despre o noua hotarâre a ISJ in zona, pentru ca eu nu am semnat nimic in acest sens. Acea adresa la care se face referire este doar o recomandare a noastra, nicidecum o decizie definitiva. O astfel de hotarâre se ia numai dupa ce este consultat si Consiliul de Adminstratie. Oricum, asteptam ca inspectorul teritorial trimis in zona la sesizarea dvs. sa vina cu solutii reale dupa consultarea la fata locului a partilor implicate si, ulterior, vom emite si noi o decizie, bineinteles fundamentata legal”, a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. Tot scandalul a inceput insa de la faptul ca legea prevede clar ca orele din invatamâtul primar se desfasoara numai in prima parte a zilei. “Asa este, numai ca acolo, decizia ca elevii de clase I-IV sa invete dupa-amiaza era luata deja la inceperea anului scolar in curs. Ce sa mai modificam? Au fost decizii luate local si asumate de cei de acolo. Vom rezolva insa problema, va asigur. Nu vad de ce nu s-ar rezolva, mai ales ca acolo sunt doua microbuze scolare si se poate asigura transportul elevilor”, a mai spus Lazar.

S-a gasit solutia. Dupa-amiaza

Si problema s-a rezolvat. Mai târziu, spre dupa-amiaza. S-a decis, impreuna cu factorii de decizie locali ca elevii din clasele I-IV sa invete de dimineata. “Dar nu imediat. Nu aveam cum sa luam aceasta decizie peste noapte. Am stabilit ca modificarea sa fie aplicata incepând din semestrul II al anului scolar, dupa vacanta intersemestriala din luna februarie. S-a discutat si cu parintii, si cu directorul scolii. Au fost de acord cu totii. O sa fac tot posibilul sa rezolv aceasta nemultumire. Deja lucrez la noul program pentru microbuzele scolare”, ne-a precizat si Lucian Cheta, primarul comunei Racaciuni. Directorul scolii nu a putut fi contactat. In unitatea de invatamânt din Gheorghe Doja sunt inscrisi 55 de elevi pe clasele I-IV, 155 elevi in clasele de gimnaziu si inca 47 de prescolari, la gradinita.
Roxana Neagu