Revolta infriguratilor

In blocul de garsoniere de pe strada Victor Babes, sute de locatari ingheata de frig. Peretii sunt uzi si mucegaiti, subsolul este plin de apa, iar locatarii nu stiu cui sa mai ceara ajutorul. Nici in anii trecuti nu au locuit ca in paradis, dar macar se incalzeau caloriferele. Acum, frigul i-a scos in strada si i-a determinat sa bata la poarta CET-ului.

Pe strada Victor Babes se afla unul dintre blocurile cele mai napastuite din oras. Conditiile de locuit sunt cumplite: mizerie, sobolani, inundatii, pene de electricitate si de apa, facturi enorme, iar acum, si frig. “Oamenii de aici nu mai rezista din cauza frigului si au amenintat ca intra in greva, ca merg la poarta CET-ului, ne-a declarat Emil Roscan, presedintele Asociatiei de proprietari 47. Noi banuim ca lipsa caldurii este din cauza lucrarilor care s-au facut in zona anul acesta. Se pare ca sunt niste legaturi gresite.” Timp de mai multe luni, in zona s-a lucrat la inlocuirea conductelor care fac legatura dintre punctul termic si blocuri. Ieri dimineata s-au strâns in fata blocului mai multi locatari decisi sa se deplaseze la CET. “Pâna la urma au mers vreo trei locatari, o delegatie care sa prezinte problemele blocului, ne-a declarat administratorul asociatiei, Viorica Gavrilut. Li s-a promis ca mâine (azi, n.r.) vor veni specialisti de la CET sa constate care este starea instalatiilor. Ciudat este ca anul trecut nu a fost nicio problema in furnizarea caldurii. Nu pot sa ma pronunt asupra felului in care s-a lucrat la conducte in vara, dar este cert ca oamenii nu mai au caldura acum.” Administratorul asociatiei mai spune ca locatarii care nu au datorii la intretinere sunt scandalizati de situatie. Desi au dârdâit in camere si in luna noiembrie, si in decembrie, au fost la un pas de a plati ce nu au consumat. “Am cerut mereu CET-ului sa mute gigacalorimetrul din subsolul insalubru, ca sa poata fi citit consumul, dar nu s-a facut nimic. Asa ca pentru noiembrie, desi locatarii nu au avut caldura, li s-a facturat consum. Cred ca s-a facut o medie pe punctul termic. A fost cât pe ce sa fie pusi la plata degeaba. Abia am convins CET-ul sa renunte la facturare.” Proprietarii din blocul de pe strada Victor Babes reproseaza administratiei locale ca isi aminteste de ei doar in campania electorala. Ei au asteptat in zadar ca promisiunea de reabilitare termica a blocului in care locuiesc sa se materializeze. Edilii i-au uitat, in timp ce alte imobile din cartier, aflate intr-o stare mai buna si locuite de persoane cu dare de mâna, au fost reabilitate pe cheltuiala bugetului local si a celui de stat.
Doina Mincu

Judetul Bacau nu a avut pâna in toamna asta o strategie de dezvoltare, motiv pentru care investitiile s-au facut haotic, nu intotdeauna in locul cel mai nimerit din perspectiva resurselor si a cererii de servicii. Asta afirmau alesii judetului, in frunte cu Dragos Benea, cel mai fervent sustinator al realizarii strategiei. Planul a fost intocmit de o firma de consultanta si platit de UE, asadar, ar trebui sa fim multumiti caci ni s-a dat, nu ni s-a luat. Acum, alta dandana: avem strategie dar nu avem bani. Cel putin asta a afirmat Dragos Benea la ultima sedinta a CJ, in care s-a votat forma finala a “Strategiei de dezvoltare a judetului Bacau”. El a descoperit ca in document apar “fel de fel de obiective care trebuie finantate de consiliile locale si Consiliul Judetean, fie din fonduri proprii, fie din fonduri europene, fie si, si.” Or resursele sunt impartite de Guvern. Iar Guvernul reprezinta un partid aflat la putere de sase ani, nu de o saptamâna-doua. “Traim o perioada in care totul se centralizeaza, sustine presedintele CJ. Eu nu vreau sa desfac prea mult aceasta problema, astept sa studiati cu totii Legea bugetului de stat si, daca gresesc cu ceva, va rog sa ma contraziceti.” Raspunderile sunt in spinarea autoritatilor locale, iar banii, la ministere, sugereaza social-democratul Dragos Benea. Dar suntem in plin proces de descentralizare, ceea ce inseamna ca si banii, si deciziile vor fi la indemâna primariilor. “Care descentralizare?”, intreaba Benea, foarte suparat din cauza Legii bugetului pentru 2011. “Cum vom putea noi, peste o luna-doua, vizavi de aplicarea acestei strategii, sa asiguram TVA-ul la fondurile europene?”, a intrebat presedintele CJ, prin “noi” intelegând cele 10 primarii care au câstigat finantare pe Masura 322 pentru retele de apa, asfaltari de drumuri, centre sociale etc. “La 2,5 milioane de euro, cât valoreaza un proiect pe 322, TVA-ul este de 25-26 miliarde de lei”, isi explica, presedintele CJ, iritarea. El arata ca nicio tara din Europa, cu exceptia Frantei si a României, nu incaseaza TVA pentru fondurile europene.

Primariile au “gauri”, nu “cash flow”

Guvernul e “hipercentralizat”, iar Legea bugetului, “rupta de realitate”, a acuzat Dragos Benea. Nu l-a contrazis nimeni, in afara de Nicu Sapca, care s-a referit doar la TVA, afirmând ca asa se procedeaza si in alte sectoare. “Intr-adevar, se plateste TVA la fondurile europene, dar TVA-ul respectiv se ramburseaza”, a explicat consilierul PD-L. El arata ca, platind TVA, aplicantul demonstreaza ca “a avut in spate, prin cererea de accesare a fondului, un cash flow asigurat prin fondul pentru IMM-uri, fondul de garantare pentru agricultura sau fondul de mediu.” Nu e cazul primariilor, care nu au in spate decât cel mult un parlamentar care se zbate sa prinda in lista de investitii un drum sau o biserica. “Cred ca si pomul de Craciun din colt stie ca TVA-ul se ramburseaza, s-a suparat presedintele CJ. Vorbiti cu primarii din mediul rural si vedeti ce probleme au!” Inainte de a primi finantarea, edilii trebuie sa plateasca taxa, adica sa aiba banii sau sa-i imprumute de la banci, ceea ce inseamna ca vor suporta o dobânda. “Cine plateste aceasta dobânda? Comunitatea!”, a spus Dragos Benea, apasat. Consilierii din PD-L, PNL si PSD-PC nu l-au contrazis pe presedintele CJ, prin urmare au fost de acord ca degeaba exista o strategie, daca nu sunt bani pentru dezvoltare. Cu toate astea, au votat in unanimitate proiectul. Urmeaza sa-i inrameze coperta si sa o agate in cui, pe holul CJ Bacau, alaturi de fotografia lui Julio Iglesias. Pâna trece criza si se da pe brazda Guvernul, datele si sfaturile din strategie nu vor mai fi actuale.
Silvia Patrascanu

Pomana Primariei s-a dezumflat inainte de Craciun

Doar 58 de apartamente din 542 vor primi câte 2500 RON de la Primarie pentru debransarea de la CET si montarea de centrale.

Pe 12 octombrie, Consiliul Local aproba un proiect de hotarâre vizând acordarea unui ajutor in cuantum de 2500 RON pentru 542 de apartamente bransate la CET. Potrivit proiectului de hotarâre, apartamentele sunt situate in scari de bloc in care majoritatea proprietarilor s-au debransat de la sistemul public de termoficare si au optat pentru centrale de apartament. Pentru fiecare apartament bransat la CET, dar ramas "izolat" in scara blocului, societatea de termoficare pierdea, conform afirmatiilor primarului Stavarache, pâna la 900 RON cu furnizarea serviciului.
Din cele peste 540 de apartamente, doar 58 vor beneficia – concret – de ajutorul promis de edili. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca anchetele sociale organizate de municipalitate au evidentiat ca unii dintre proprietari detineau mai multe apartamente, unele dintre ele fiind inchiriate. Luchian a mai spus ca numarul total al apartamentelor care vor beneficia de ajutor este – in realitate – de peste 100. "Cele 58 sunt doar primele dosare care au venit in urma anchetelor sociale. Oricum, din cele 540 initiale s-au gasit solutii pentru unele, asa incât nu mai au nevoie de ajutor. Ramân 120 de apartamente care au nevoie de acesti bani. Unii dintre proprietari sunt posesori de mai multe apartamente si nu vor primi ajutorul, altii sunt plecati in strainatate, iar apartamentele sunt nelocuite", a spus viceprimarul. El a dezvaluit ca proprietarii care vor primi bani pentru a-si monta centrala proprie trebuie sa contribuie cu aproximativ 1000 RON (10 milioane lei vechi) pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, suma de 2500 RON oferita de Primarie fiind insuficienta.

Bani luati de la investitii pentru plata pomenii

Pentru acordarea pomenii, conducerea Primariei a umblat la bugetul destinat investitiilor de unde a taiat suma de 30 de miliarde lei vechi, printr-o rectificare bugetara promovata pe 29 octombrie. Din aceasta suma – afirma edilii Bacaului – doar 12 miliarde lei vechi sunt necesare pentru acoperirea ajutorului de 2500 RON.
Lucian Bogdanel

Avantajele din noua lege a pensiilor, amânate pentru 2012

Majorarea punctajului pentru cei care au lucrat in conditii grele va fi aplicata in abia 2012. Si indexarea punctului de pensie va fi amânata. Pentru femei, vârsta standard de pensionare va fi de 63 de ani, si nu de 65 de ani, dar stagiul de cotizare a ramas la 35 de ani. Aceasta va insemna o pensie mai mica.

Noua lege a pensiilor va intra in vigoare la 1 ianuarie 2011, dar nu in integralitatea ei. Articolele cele mai asteptate de catre pensionari, adica acelea care le-ar aduce bani mai multi in buzunar, se vor aplica abia din 2012. Noul act normativ prevede ca persoanele care au lucrat in grupe superioare de munca (I si II), potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum si cele care au muncit in conditii speciale sau deosebite, dupa Legea 19/2001, in vigoare, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective. Astfel, cei care au acumulat stagiu de cotizare la pensie in grupa I sau conditii speciale au dreptul la majorarea cu 50 la suta a punctajelor pentru perioadele respective. Persoanelor care au realizat stagiu de cotizare in grupa a II-a sau in conditii deosebite li se cuvine o majorare de 25 la suta. Aceste prevederi au fost preluate, de fapt, dintr-un alt act normativ adoptat cu câtiva ani in urma, dar a carui aplicare a tot fost amânata. Acum, mai mult ca sigur, chiar daca sunt stipulate in noua lege, vor fi puse in practica in 2012. De asemenea, nici majorarea punctului de pensie cu 100 la suta din rata inflatiei la care se adauga 50 la suta din cresterea reala a câstigului salarial mediu brut, realizata in anul precedent, nu va fi aplicata in 2011. Tot peste un an va intra in vigoare si prevederea referitoare la aplicarea indicelui de corectie, calculat ca raport intre 43,3 la suta din câstigul salarial mediu brut si valoarea punctului pentru persoanele care se vor inscrie la pensie incepând cu 1 ianuarie 2011.

Pensii mai mici pentru femei

Si, pe lânga toate acestea, pentru femeile salariate perspectiva este destul de sumbra. Chiar daca vârsta standard, prevazuta de noua lege, la care vor putea sa iasa la pensie din 2030 (pâna atunci va creste progresiv) a fost redusa de la 65 de ani la 63 de ani, modificarea nu le va aduce o mare bucurie. Si aceasta deoarece stagiul complet de cotizare pentru femei nu a fost redus in aceeasi masura. El a ramas tot la 35 de ani, ca in vechea forma a noii legi. Aceasta va insemna o pensie mai mica pentru femei. "Sunt dezavantajate pentru ca punctajul mediu anual se calculeaza in functie de numarul total de puncte insumat pe perioada de activitate, impartit la stagiul complet de cotizare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii. Daca numarul de puncte se imparte la 35 de ani, si nu la 33, evident, punctajul mediu rezultat va fi mai mic." Dar, când este vorba sa ia bani, guvernul nu amâna aceasta masura sub nicio forma. De la 1 ianuarie 2011, cei care vor iesi la pensie anticipata partiala vor suporta o penalizare mult mai mare decât prevede acum Legea 19/2001. Pensia anticipata partiala se va stabili din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75 la suta pentru fiecare luna de anticipare. In prezent, penalizarea este de 0,05-0,50, in functie de stagiul de cotizare realizat peste cel complet, prevazut de lege.
Elena Tintaru

Sute de copii nenascuti

In Postul Craciunului, numarul avorturilor la cerere nu a scazut, pe cât se astepta. Marea majoritate a gravidelor care solicita intreruperea sarcinii sunt sarace. Si in cazul unui avort efectuat intr-o unitate sanitara exista riscuri.

Postul Craciunului nu a facut ca numarul avorturilor efectuate la cerere sa scada considerabil fata de cele din perioada anterioara. La Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta intreruperile de sarcina se desfasoara cam in acelasi ritm ca pâna acum. Marea majoritate a gravidelor care se decid sa renunte la sarcina nedorita si nu au probleme de sanatate sunt sarace. Ele au acasa doi, trei sau mai multi copii. Abia se descurca sa le asigure acestora de-ale gurii. Familia intreaga traieste din alocatia copiilor si, eventual, din ajutorul social care se plateste sporadic. Ieri, in jurul orei 10.00, in Maternitatea Bacau asteptau sa intre in sala de chiuretaj trei gravide. Iuliana M., in vârsta de 27 de ani, a venit tocmai dintr-un sat de lânga Roman. Tânara ne-a declarat: "Eu am doi copii, unul de opt ani si celalalt de doi ani. Abia ma descurc cu ei doi. Sotul meu nu lucreaza si nici eu. Avem alocatia copiilor. De ajutor social nu mai beneficiem pentru ca avem un cal. Este greu. Stiu ca este pacat, mai ales in post, sa fac avort, dar decât sa plâng de mila copiilor…". Loredana C., in vârsta de 30 de ani, dintr-o comuna situata nu departe de Bacau, are patru copii. „Noi traim din alocatia lor, care este de aproape un milion cinci sute de mii de lei (vechi – n.n.), ne-a declarat tânara. Avem aprobat si ajutor social, dar ni-l da din când in când. Ce sa iei dintr-un milion cinci sute pentru sase persoane?"

Nu sunt excluse riscurile

Anul trecut, in Maternitatea Bacau au fost efectuate 321 avorturi la cerere iar in acest an se va ajunge la aproximativ 300. "Mi-ar placea sa spun ca Postul Craciunului a influentat in bine evolutia avorturilor la cerere, ne-a spus dr. Doina Sargu, medic sef, sectia Obstetrica-Ginecologie II, din Spitalul Judetean de Urgenta. Din pacate, solicitarile se mentin. Nu cred ca exista o scadere a numarului avorturilor la cerere. Putine dintre cele care nu vin in aceasta perioada sa-si faca intrerupere de sarcina, o fac din cauza Postului Craciunului. Au fost cereri si in Saptamâna Mare, chiar si in Vinerea Mare. Din pacate, nici noi, medicii, nu facem un efort mai mare pentru a educa femeile. Sa nu intrerupi o sarcina, totusi, sa tii un copil si sa-l duci pâna la capat, e mare lucru." Aceasta conteaza si pentru sanatatea femeii. Chiar in cazul unui avort realizat in unitati sanitare si de catre medici specialisti exista riscuri, ca la orice operatie chirurgicala. De la incidente minore se poate ajunge la complicatii majore. Potrivit medicilor de specialitate, un avort este un act chirurgical orb, care poate sa duca la infectii vaginale, leziuni de col uterin, anexite, metrite si alte complicatii majore. Este vorba despre o sângerare postavort, infectie ca urmare a unei patologii anterioare, infundarea trompei cu un cheag, care, mai târziu, nu este exclus sa duca la sterilitate, dar si de perforatii profunde ale cavitatii uterine din cauza unei malformatii. In acest caz poate sa se produca o hemoragie care sa impuna, pâna la urma, extirparea uterului.

Contraceptive gratuite si in 2011

Avorturile la cerere nu se mai justifica in aceste vremuri, când exista atâtea metode contraceptive prin care este evitata aparitia unei sarcini nedorite. In ultimii ani, prin cabinetele de planificare familiala si prin multe cabinete de medicina de familie din mediul rural s-a asigurat distribuirea de pilule contraceptive, de solutii injectabile si de prezervative gratuite. Pâna la sfârsitul anului 2008, acestea au fost primite la Directia de Sanatate Publica (DSP) prin Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite in România. In 2009 si 2010, Ministerul Sanatatii a continuat programul de planificare familiala asigurându-i finantarea. In aceasta perioada, in cabinete s-a cam subtiat stocul de contraceptive. „s-au terminat din septembrie, iar contraceptivele injectabile, in noiembrie, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, coordonatorul programelor de sanatate judetene de la Directia de Sanatate Publica. Mai avem in stoc doar prezervative.” MS a anuntat DSP ca s-a finalizat licitatia in vederea achizitiei de contraceptive pentru 2011. In câteva zile se va cunoaste cantitatea repartizata fiecarui judet. „Am dori sa le distribuim cabinetelor pâna la sfârsitul acestui an”, a precizat dr. Lucaci.
Elena Tintaru
Doina Mincu

Deputatii si senatorii de Bacau nu par loviti de criza

Trimisii bacauanilor in Legislativ nu par a fi atinsi de criza. Cei 14 parlamentari (10 deputati si 4 senatori) afiseaza in declaratiile intocmite la jumatatea mandatului averi considerabile. Cel mai bogat parlamentar bacauan, conform declaratiei de avere, este de departe deputatul Gheorghe Antochi (PSD). Acesta detine depozite bancare de aproximativ 1,5 milioane de euro, dar si plasamente si imprumuturi acordate unor societati in valoare de alte milioane de euro. Parlamentarii puterii stau si ei foarte bine din punct de vedere financiar. Acestia detin mai multe terenuri si case de locuit in comunele din apropierea municipiului Bacau. Deputatul Vasile Gherasim (PDL) constituie un caz particular, fiind singurul parlamentar bacauan care a incasat – in ultimul an – drepturi de autor.

Cei mai avuti parlamentari bacauani sunt, de departe, cei ai PSD. Una dintre explicatiile plauzibile privind bogatia acestora este faptul ca deputatii si senatorii pesedisti au in spate cele mai multe mandate de parlamentari. Comparativ cu acestia, de pilda, cinci parlamentari pedelisti – deputatii Mihai Banu, Adrian Popescu, Vasile Gherasim si Valerian Vreme, respectiv senatorul Gabriel Berca – figureaza ca fiind la primul mandat de parlamentar, inceput in toamna lui 2008, dupa alegerile generale.

Antochi, numarul 1

Cel mai bogat parlamentar social-democrat este Gheorghe Antochi, fostul manager al companiei Agricola Bacau, ales deputat in Colegiul 4. Acesta este proprietarul mai multor terenuri situate in trei judete: Bacau, Botosani, respectiv Suceava. Cele mai multe dintre acestea sunt terenuri agricole sau terenuri situate in intravilanul unor localitati. Antochi are depozite bancare in suma de aproximativ 1,5 milioane de euro la patru banci. Grosul avutiei deputatului social-democrat este, insa, constituita din plasamentele si investitiile realizate la mai multe societati. Deputatul detine 20 la suta din actiunile companiei Agricola Bacau, pachet cotat la aproape 11 milioane RON. De asemenea, Antochi are o creanta asupra Agricola in suma de 6,47 milioane RON, pe care a imprumutat-o in nume personal. Parlamentarul si-a manifestat intentia de a nu mai candida pentru un nou mandat, declarându-se dezgustat de practicile intâlnite in Legislativ. "Am luat aceasta hotarâre imediat ce mi-am dat seama ca eu nu am ce cauta aici, in Parlament. Toata viata am fost obisnuit ca 1 si cu 1 fac 2. Vad ca aici 1 si cu 1 fac 3 sau 4. La vârsta mea nu ma pot adapta la astfel de relativitati", a afirmat Antochi. Potrivit declaratiei de interese, deputatul bacauan detine participatii la 10 societati comerciale.

Hrebenciuc, amator de arta si ceasuri

Liderul PSD Bacau, Viorel Hrebenciuc, este – potrivit declaratiei de avere – un mare amator de arta, dar si de ceasuri. Deputatul bacauan, ales in colegiul 9, detine o colectie de tablouri evaluata la 6000 de euro, achizitionata in intervalul 1992 – 2004, precum si doua ceasuri elvetiene in valoare totala de 14.000 de euro. Parlamentarul are doua depozite bancare, constituite inca din 1998, in euro, respectiv lire sterline. Soldurile la zi sunt de câteva mii euro si lire. Pesedistul se afla la al patrulea mandat de parlamentar.

Iancu, participatii in societati

Ales deputat in colegiul 8, Iulian Iancu are in proprietate patru terenuri situate in intravilanul localitatilor Medias, Bucuresti, Sovata si Moeciu. Iancu detine bijuterii in valoare de 7000 de euro, achizitionate in intervalul 1985 – 2010. Parlamentarul detine plasamente la mai multe societati comerciale. Cel mai important este cel de la banca Romexterra, unde Iancu detine 12.713 actiuni evaluate la peste 350 de milioane lei vechi. Conform declaratiei de interese, deputatul bacauan detine participatii la trei societati si este membru in mai multe asociatii si organizatii profesionale din tara si strainatate. Iancu este presedintele Comitetului National al Consiliului Mondial al Energiei, membru in Fundatia Omenia, precum si in Asociatia Inginerilor Petrolisti din Statele Unite ale Americii. Iulian Iancu este presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor. El se afla la al doilea mandat de parlamentar.

Vlase, bijuterii si participatii

Seful Comsiei parlamentare pentru controlul activitatii SIE, deputatul Gabriel Vlase, detine – potrivit declaratiei de avere – bijuterii in valoare de 25.000 de euro, achizitionate in intervalul 1990 – 2006. Vlase mai detine 80 la suta din societatea Sagatrans SRL, pachet evaluat la suma de 1 milion de dolari. Deputatul, ales in colegiul 10, are, prin intermediul societatii amintite, actiuni la alte trei firme. Conform declaratiei de interese, intocmita la 20 octombrie 2010, Gabriel Vlase ar fi, in continuare, presedinte executiv al PSD Bacau. Functia a fost desfiintata de Viorel Hrebenciu, odata cu revenirea sa in Bacau, dupa renuntarea la functia de lider al grupului PSD din Camera Deputatilor. Vlase se afla la al doilea mandat de parlamentar.

Pedelistii, la primul mandat, dar nu tocmai saraci

Spre deosebire de colegii din PSD, majoritatea parlamentarilor PDL se afla la primul mandat. Cu exceptia senatorului Vasile Nistor, ceilalti pedelisti trimsi in Legislativ de bacauani se afla la prima experienta parlamentara (deputatii Mihai Banu, Adrian Popescu, Vasile Gherasim, Valerian Vreme, respectiv senatorul Gabriel Berca).
Adrian Popescu, deputat ales in colegiul 2, detine o casa de locuit si un apartament in municipiul Bacau. Popescu este proprietarul firmelor Balcopad SRL si Intermedfinans. Deputatul are patru credite contractate in ultimii patru ani in valoare de aproximativ 90.000 euro. In ultimul an, Popescu a incasat o indemnizatie de 57.600 RON (576 milioane lei vechi).

Ministrul Vreme, actionar la Erste Bank

Aflat la primul mandat de parlamentar, deputatul Valerian Vreme – ales in colegiul 6 – a ajuns ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale. Vreme detine trei terenuri in Onesti si a incasat 30.000 de euro in urma vânzarii unor actiuni ale Erste Bank pe care le avea in proprietate. La BCR Onesti, ministrul are deschis un depozit de 15.000 euro. Potrivit declaratiei de avere, Vreme ar mai detine actiuni la Erste Bank in suma de 30.000 de euro, dar si o creanta asupra unei persoane fizice pe care a imprumutat-o cu suma de 50.000 de euro. Ministrul are datorii la BCR Onesti in suma de 38.000 RON (380 de milioane lei vechi).

Gherasim, 5000 RON din drepturi de autor

O situatie aparte in rândul parlamentarilor bacauani o are Vasile Gherasim, ales deputat in colegiul 7. Acesta a incasat in ultimul an drepturi de autor in suma de 5000 RON (50 de milioane lei vechi). Deputatul a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii provin din studiile sociologice realizate alaturi de CURS privind localitatile limitrofe Capitalei si care intra in Zona Metropolitana Bucuresti. "Am publicat mai multe articole in Revista Româna de Sociologie. Am fost coautor la mai multe studii sociologice realizate impreuna cu cei de la CURS. Am primit acesti bani, eu fiind doctor in sociologie urbana. Studiile au vizat celebra Zona Metropolitana Bucuresti, mai exact stabilirea indicatorilor privind gradul de integrare urbana a localitatilor limitrofe Capitalei", a afirmat Gherasim. Deputatul detine mai multe terenuri agricole situate in localitatile Urziceni, Gruiu si Armasesti, precum si doua depozite bancare, unul dintre ele in suma de 20.600 euro. Gherasim a imprumutat cu 201.035 RON societatea Ideal Construct si cu 110.069 RON societatea Sunalex SA.

Nistor, de 4 ori deputat, o data senator

Fostul lider al PDL Bacau, Vasile Nistor este, din 2008, senator. Nistor a avut, anterior, patru mandate de deputat. Senatorul, ales in colegiul uninominal 2, detine depozite de sute de mii de euro la sase banci. Conform declaratiei de avere, senatorul a incasat o indemnizatie de 58.000 RON (580 de milioane lei vechi) in ultimul an. Vasile Nistor e actionar in opt societati comerciale. El a inregistrat venituri din dobânzi de 53.213 RON si a incasat, in 2009, dividende in valoare de 480.000 RON. Pentru anul 2009, Nistor urmeaza sa incaseze dividende de aproape 325.000 RON.

Palar, deputatul PNL de la Fotbal Club Bacau?

Ionel Palar (PNL) se afla la al doilea mandat de deputat. A fost ales in colegiul 3. Potrivit declaratiei de avere, Palar detine doua terenuri in comuna Secuieni, dar are datorii de 50.000 de euro catre Banca Italo Romena, agentia Bacau. Din declaratia de interese rezulta ca Ionel Palar detine mai multe participatii la societatile comerciale Luxor SRL, respectiv SC Clinica Luxor SRL. Palar este membru in doua asociatii: Luxor, respectiv Fotbal Club Bacau (sic!).

Chiuariu, un apartament in Bacau

Tudor Chiuariu (PNL), ajuns deputat de pe locul 2 din colegiul 1, detine un apartament in municipiul Bacau, precum si depozite bancare cu valori mici la agentii bancare din Bucuresti si Iasi. Grosul veniturilor sale este obtinut pe seama societatii de avocatura "Chiuariu & Asociatii", prin intermediul careia Chiuariu a obtinut in ultimul an peste 124.000 RON (1,24 miliarde lei vechi). Deputatul penelist are de rambursat un credit ipotecar in valoare de 27.000 euro. El a obtinut in ultimul an o indemnizatie de 57.000 RON din activitatea parlamentara, precum si alte 1000 RON din postura de lector asociat al Universitatii "George Bacovia" din Bacau.
Lucian Bogdanel

Nu sunt bani pentru cadrele didactice

Dascalii bacauani fac naveta pe banii lor. Primariile din mediul rural nu au bani pentru decontarea navetei profesorilor navetisti. Reprezentantii sindicatului din învatamânt au deschis deja, in multe cazuri, dosare in instanta. In judetul Bacau sunt peste 2.600 de profesori navetisti.

Majoritatea primariilor din mediul rural nu au bani pentru decontarea navetei dascalilor bacauani. Acest fapt este sustinut si de reprezentantii sindicatului din învatamântul preuniversitar. “Sunt multi navetisti, iar pe partea de decontare problemele sunt foarte mari. Deja avem procese pe rol din acest motiv, pentru a recupera banii pe care cadrele didactice i-au platit pe transportul zilnic. Sunt insa si multi profesori care nu vin la noi sa ne sesizeze pentru ca le este frica. Le e frica de primar, de director, de faptul ca-si vor pierde posturile”, ne-a spus Manole Chiriac, presedintele Sindicatului Liber din Invatamânt – filiala Bacau. În intreg judetul sunt peste 2.600 de profesori navetisti care strabat zilnic zeci de kilometri pâna la scolile la care predau. “La Horgesti, de exemplu, lunar, un profesor navetist plateste in jur de 200 de lei transportul in conditiile in care are un salariu de 800 de lei, redus acum cu 25 la suta”, a adaugat si Ioan Ivanciu, vicepresedinte SLI Bacau.

Primariile nu au bani

Guta Stiuca, primarul comunei Parincea, sustine ca nu poate deconta transportul cadrelor didactice din cauza ca nu-i permite legea: “Ne-au redus cu 40 la suta cheltuielile materiale. De unde sa-i platesc? Transportul profesorilor intra la «Cheltuieli materiale si servicii».” Edilul afirma ca OG 103/ 2010 precizeaza faptul ca din “cheltuielile materiale” intâi se scad facturile la utilitati, apoi se opereaza reducerea de 40 la suta. “Daca Guvernul facea aceasta precizare si pentru transport, intâi plateam naveta, apoi reduceam cheltuielile”, sustine el. In cele din urma, primarul recunoaste ca oricum nu ar fi decontat abonamentele si biletele dascalilor din cauza ca nu are bani: “Sunt 24 de cadre didactice care fac naveta. Ne-ar trebui 16.000 de lei, numai din septembrie si pâna acum”, a mai afirmat Stiuca. Nici Primaria Asau nu a decontat naveta, dar se straduieste: “Avem de achitat abonamentele pe trei luni pentru 38 de cadre didactice, arata Constantin Radulescu, primarul comunei. Se lucreaza la situatii. In total, avem o restanta de 7.940 de lei.” Dascalii fac naveta din Comanesti si vor incasa intre 50 si 320 de lei/ luna de scoala. Asta doar in cazul in care Consiliul Local Asau se va tine de cuvânt.

Restante de un an

Suma necesara in Poduri, pentru profesorilor care locuiesc in Bacau sau Moinesti este de 10.000 lei/ luna. “Nu le-am platit niciun leu pentru acest an din cauza ca nu avem resurse”, a declarat edilul Ioan Dobrovat. Dascalii sunt hotarâti sa actioneze in judecata autoritatile. “Noi am lasat o adresa la primarie, in care solicitam sa ni se achite restantele la transport, arata si Diana Albu, lider sindical. Sunt opt luni, ceea ce inseamna ca avem de primit 80.000 de lei.” Un profesor care locuieste in Bacau cheltuieste peste 300 lei pe luna pentru transport. “Legea 128 a invatamântului spune ca se plateste naveta si in cazul in care invatatorul merge cu autobuzul dintr-un sat in altul, de exemplu, de la Bucsesti la Poduri”, afirma Diana Albu. Edilul nu e de acord: “Cel care a dat legea trebuia sa dea si banii!” spune Dobrobat.

Repercusiuni

In aceste conditii, sunt deja semnale ca profesorii vor renunta la catedra si se vor reorienta profesional. “Sunt sute de cereri deja depuse pe concedii fara plata. Multe dintre ele vin exact din mediul rural. Este doar un semnal”, a concluzionat Manole Chiriac. Conform legii, dascalii navetisti trebuie sa primeasca lunar între 50 si 250 de lei, în functie de distanta pe care o parcurg pâna la unitatea scolara. În cazul în care nu exista mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu si sediul institutiei de învatamânt, acestia pot primi contravaloarea a 7,5 litri benzina la 100 km parcursi, daca se deplaseaza la scoli cu masinile personale.
Roxana Neagu
Silvia Patrascanu

15 ianuarie, ultima zi in care pot fi incheiate asigurarile obligatorii pentru locuinte

15 ianuarie 2011 este ultima zi in care proprietarii isi mai pot asigura imobilele. Daca ignora aceasta prevedere legislativa ei risca o sanctiune cuprinsa intre 100 si 500 de lei. Nici proprietarii care au incheiata o polita de asigurare facultativa nu sunt scutiti de acest lucru. Ei sunt obligati sa incheie asigurarea obligatorie a locuintei dupa expirarea perioadei de valabilitate a acesteia, daca aceasta are loc dupa data de 15 ianuarie 2011.

Proprietarii sunt fortati sa-si asigure locuintele. Daca nu vor face acest lucru pâna pe 15 ianuarie vor fi amendati. Iar sanctiunea nu este deloc de neglijat. Ei risca sa scoata din buzunar intre 100 si 500 de lei.

Pret variabil

Pretul unei polite de asigurare variaza in functie de materialele folosite la constructia casei. Astfel, proprietarii vor plati 10 euro pentru locuintele de tip B – cele cu pereti exteriori din cramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si 20 de euro pentru casele de tip A – cu structura de rezistenta din beton armat, metal sau lemn. Acest lucru reprezinta o adevarata mana cereasca pentru firmele de asigurari. Desi, spun reprezentantii lor, nu o duceau foarte rau nici pâna acum. „Noi incheiem in medie 200 de polite de asigurare pe luna. Cele mai multe sunt reinnoiri, aproximativ 75%, restul sunt polite noi. Dar, in ultimul timp, pentru ca oamenii au fost speriati de aceste asigurari obligatorii, numarul lor a inceput sa creasca de la o luna la alta”, ne-a declarat Cristian Dumitriu, inspector tehnic de asigurari.

Valabilitate, 12 luni

In cazul asigurarilor obligatorii, despagubirea se acorda doar pentru pagubele produse de calamitatile naturale. Polita are o valabilitate de un an, iar suma asigurata, pe care proprietarul o poate primi in cazul producerii unor daune, este de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Avantajele asigurarii locuintei sunt mai mult decât vizibile, spun specialistii. Un exemplu in acest sens il constituie „cazul Saucesti”. Numai in urma inundatiilor din acest an, o singura societate de asigurari, a acordat despagubiri in valoare de 600.000 lei. „In ciuda faptului ca bacauanii resimt criza din plin in viata de zi cu zi, asigurarile si-au mentinut cursul normal. Si nu vorbim numai de cele care de la 15 ianuarie vor fi obligatorii. Ci in general. Oamenii au inteles care sunt beneficiile”, a spus si Catalin Lazar, agent coordonator de asigurari. In caz de calamitate, despagubirile sunt platite in termen de 10-15 zile de la transmiterea dosarului de daune. Dar, pentru asigurarea unei valori mai mari, asiguratorii recomanda si incheierea unei polite facultative care acopera si alte riscuri: explozie, incendiu, furt, inundatii etc.
Alexandra Zaharia

Activitati de prevenire si combatere a delincventei juvenile in scoli

În aceasta perioada Casa Corpului Didactic ”Grigore Tabacaru” Bacau prin Centrul Regional de Resurse pentru Educatie Civica, ce functioneaza în cadrul institutiei bacauane, a organizat o serie de activitati care fac parte din proiectul educational interscolar ”Prevenirea si combaterea delincventei juvenile în scolile bacaune”. Proiectul este coordonat de profesor – metodist Lucica Ciuperca si de prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau.

Actiunile se desfasoara în parteneriat cu diferite institutii publice si cu o serie de ONG-uri reprezentative la nivel local si judetean. „Obiectivul general al proiectului îl constituie sprijinirea elevilor în procesul formarii unui comportament social integrator si securizant, în perspectiva maturizarii acestora. Initiatorii proiectului si-au propus evaluarea fenomenului delincventei juvenile în scoli, identificarea factorilor de risc comportamental la elevi, constientizarea de catre acestia a pericolelor la care se expun si reintegrarea elevilor «cu probleme» în colectivele scolare si în comunitate”, a explicat prof. Gabriel Stan. La prima intâlnire pe tema “Violenta în scoli. Prevenirea infractionalitatii si delincventei juvenile” au fost dezbatute probleme de tipul delincventa juvenila si victimizarea minorilor, abandonul scolar, prevederile Legii 61/1991 privind infractionalitatea în rândul tinerilor si sanctiunile aplicate, consumul de droguri si etnobotanice, consumul de bauturi alcoolice si frecventarea barurilor din apropierea scolilor, cazuri concrete de tâlharii, infractiunea de furt, profilul victimei si riscul de agresiune, regulile de circulatie rutiera si consecintele nerespectarii lor. La activitate au participat si reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie Bacau.

Activitati in lant

O alta serie de activitati interesante s-au desfasurat la Colegiul National „Ferdinand I”, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” si Colegiul National “Gh. Vranceanu” unde au fost prezentate câteva aspecte referitoare la prevenirea si combaterea traficului de persoane, realizate în colaborare cu specialisti din cadrul Centrulului Regional Bacau al Agentiei Nationale Împotriva Traficului de Persoane. ”Cu aceasta ocazie au fost dezbatute probleme legate de pericolul traficului de persoane în rândul minorilor, factori favorizanti, reteaua de recrutare, profilul victimei si agresorului, consecintele traficului asupra vietii psihice a victimelor, institutii abilitate sa ofere sprijin moral si material victimelor, prevenirea traficului de fiinte umane”, a mai spus prof. Stan. De asemenea, a fost proiectat si un cutremurator film documentar, care contine marturii ale victimelor. Tot pe aceasta tema au mai fost intâlniri la Scoala cu Clasele I – VIII “Al.I. Cuza”, Scoala cu Clasele I-VIII “Domnita Maria” si la Colegiul National “Vasile Alecsandri”.

Un alt pericol: tutunul

„Tutunul poate ucide”, a fost o alta tema abordata de 70 elevi din clasele a VI-a si a VII-a ai Colegiul National ”Ferdinand I”. Activitatea s-a desfasurat în colaborare cu Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau. Cu acesta ocazie dr. Cristina Rusu a prezentat elevilor, factorii favorizanti ai fumatului în rândul tinerilor, consecintele acestuia asupra sanatatii, frecventa cazurilor de deces din cauza fumatului, frecventa bolilor pulmonare la tineri si necesitatea renuntarii la fumat pentru o viata sanatoasa.
Roxana Neagu

Sirul masurilor prin care se urmareste reducerea cheltuielilor suportate de la Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate (FNUASS) continua. Pentru inceputul anului viitor se pregateste modificarea criteriilor dupa care se va acorda sporul de rural pentru medicii de familie. Conditiile pentru a beneficia de acesta devin mult mai restrictive, ceea ce va lasa 75% din medici fara sporul de rural.

Intentia Ministerului Sanatatii si a CNAS de a modifica prevederile ordinului din 2008 cu privire la acordarea sporurului de rural este justificata de autoritati cu referiri la imbunatatirea conditiilor de lucru la sate. Societatea Nationala de Medicina de Familie si Federatia Nationala a Patronatelor din Medicina de Familie vin cu o serie de contraargumente bazate pe raportarile medicilor din teritoriu. In nota de protest a celor doua asociatii profesionale se arata ca in ultimii doi ani nu s-a imbunatatit semnificativ starea drumurilor si nici nu a crescut foarte mult numarul localitatilor cu alimentare cu apa sau care au fost racordate la gaze. Se mai arata ca dispersia populatiei in teritoriu a ramas aceeasi, la fel si distanta fata de spitalele care au unitati de primire a urgentelor. Spre deosebire de anul 2008, când a fost elaborat ultimul ordin cu privire la sporul de rural, nivelul socio-economic s-a deteriorat, iar numarul asiguratilor de pe listele medicilor de familie a scazut prin pierderea locurilor de munca si plecarea in strainatate.

Un nou tertip de criza

Cele doua asociatii care apara drepturile medicilor de familie arata ca, prin aplicarea noilor criterii, 75% din medicii de familie vor pierde sporul de rural, cel care le asigura intretinerea cabinetelor. SNMF prevede „o desertificare a zonelor rurale privind asistenta medicala rurala” si cere pastrarea neschimbata a prevederilor Ordinului 163/93/2008 sau elaborarea unor criterii mai apropiate de realitatea din rural, de munca si viata medicilor care practica in aceste zone. Schimbarea criteriilor este perceputa de medicii de familie drept un nou tertip de economisire a banilor. „Casa de Asigurari nu are bani, aceasta-i explicatia, ne-a declarat dr. Luminita Matache, medic de familie la Gura Vaii. Nu ma asteptam sa umble la sporul de rural, fiindca s-a mai taiat. Acum 3 ani a mai scazut. Acum avem 8, 10 sau 25% spor, dar daca se schimba criteriile, se vor incadra foarte putini. Cert este ca statul când este sa-ti dea nu are de unde da, dar când este sa-ti ia nu te uita. Eu, de exemplu, am de primit de la Casa de Asigurari de Sanatate banii de concediu pentru asistenta mea care a nascut. Am depus actele din decembrie 2009. Asteptam cu lunile când este de primit. Cine stie ce ne mai asteapta la anul?”

Deficit de medici si promisiuni uitate

Autoritatile sanitare se lamenteaza de ani buni ca medicina rurala este deficitara. De asemenea, nu uita sa promita electoral tot felul de masuri pentru atragerea specialistilor la sate: case, terenuri, prime de instalare, credite subventionate pentru dotarea cabinetelor si, bineinteles, sporul de rural. Doar ultimul s-a acordat pâna acum. In judetul Bacau, o comisie formata din reprezentanti al CJAS, ai Directiei de Sanatate Publica si ai Colegiului Medicilor a stabilit anul acesta ca, in mediul rural, ar mai trebui cel putin 35 de medici de familie. In localitatile Tg. Trotus, Podu Turcului, Pârgaresti, Oituz, Berzunti si Balcani ar fi nevoie chiar de câte doi medici noi. Lista este deschisa, insa tinerii absolventi prefera sa faca practica de rezidentiat in cabinetele din orase, iar dupa promovarea examenului sa ia drumul Frantei sau al Marii Britanii unde li se ofera tot ceea ce autoritatile noastre doar promit.
Doina Mincu

„Se iau tot felul de masuri fara consultarea medicilor sau a asiguratilor. In fiecare an ni se traseaza noi sarcini pentru care nu suntem platiti. De anul acesta, de exemplu, facem munca voluntara atunci când vaccinam, realizam triajul epidemiologic in scoli si supraveghem gravidele. Se fac economii pe munca noastra.”
Dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau

„Vor mai gasi si alte cai de a ne taia din venituri. Unii medici au plecat si vor mai pleca si altii afara. Mie mi se pare o capitulare sa plec la munca in strainatate, chiar daca suntem invitati de la cel mai inalt nivel sa o facem. Am muncit sa realizez ceva aici si nu vreau sa renunt.”
Dr. Luminita Matache, medic de familie

Proiectul privind bugetele SP si SJU, spitale preluate de CJ, a stârnit dispute intre alesi. Ei se tem ca, in 2011, CAS va imparti banii discretionar si ca vor avea probleme cu finantarea. Pâna si Dragos Benea e nemultumit: “Regret ca am preluat unitatile”.

Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a afirmat, ieri, ca descentralizarea e una formala, ca “peste 90 la suta dintre resurse stau in pixul a sase-sapte oameni mai mult sau mai putin competenti” si ca felul in care se imparte bugetul de stat il face sa regrete ca a preluat Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) si Spitalul de Pediatrie. Pe de alta parte, “cel mai important e ca oamenii care tranziteaza aceste unitati sa vada ca ceva s-a schimbat.” Asta inseamna sa se imbunatateasca semnificativ serviciile, lucru care nu se poate realiza fara bani. Mihai Ichim, consilier PNL, crede ca Spitalul Judetean va avea probleme serioase in viitor. El a cerut ca, din 2011, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) sa incheie contracte preponderent cu spitalele publice si mai putin cu furnizorii privati. Dumitru Bontas a criticat aceasta propunere, fiind pentru o piata libera a serviciilor medicale. “In România exista o practica defectuoasa in legatura cu respectarea competetiei libere”, a afirmat prof. Bontas, adaugând ca nu este de accord ca “intre cei care efectueaza acelasi tip de servicii sa existe discriminare.” Mihai Ichim nu s-a dat batut. El a afirmat ca oamenii saraci, care sunt cei mai numerosi, nu-si permit sa se adreseze clinicilor private. Prin urmare, nu e vorba de calitatea serviciilor, ci de posibilitatea de a le achizitiona.

Ichim e la PSD, iar Bontas in PNL?

“Cetatenii nu au bani si se adreseaza sistemului public, arata Mihai Ichim. De aceea spitalele publice trebuie sa beneficieze de mai multi bani. Este intolerabil: daca mâine dimineata ajung pe patul spitalului medicul curant imi da reteta sa mi-o cumpar din banii proprii.” In acest moment, Nicu Sapca, consilier PD-L, a vrut sa stie daca “Mihai Ichim e la PSD, cumva, iar Dumitru Bontas, la PNL?”, având in vedere ca primul sustine SJU in defavoarea “privatilor”, iar al doilea e pentru competetie. Dincolo de contractarea serviciilor, consilierii se tem mai mult de faptul ca Bacaul ar putea fi dezavantajat in raport cu alte judete. “Am emotii cu privire la relatiile cu Casa de Asigurari” a recunoscut Dragos Benea, dar a a avut grija sa precizeze ca CJ Bacau va fi un partener puternic la negocieri. “Cine isi inchipuie ca va mari alte bugete din alte spitale in detrimentul SJU se inseala.” Presedintele CJ va propune parlamentarilor de Bacau, indiferent de culoarea politica, sa modifice procedura de repartizare a fondurilor astfel incât “75 la suta din banii colectati sa ramâna in judet si numai 25 la suta sa mearga catre Casa”, pentru a fi utilizati la reechilibrarea unitatilor din alte judete si la finantarea programelor nationale de sanatate.
Silvia Patrascanu

„Teapa” in stil românesc

De aproape un an o firma de confectii cu traditie si respectata se chinuie sa recupereze o suma mare de bani de la un distribuitor de marfa. Acesta si-a sters orice urma. La sediul firmei incriminate, portile sunt ferecate.

La aproape un an de când a incheiat cu o firma un contract de furnizare a articolelor de imbracaminte pe care le fabrica si de confectionare in sistem lohn, o societate comerciala de confectii cu traditie in domeniu din Bacau nu a reusit inca sa recupereze banii pe marfa livrata. Si aceasta in ciuda apelurilor telefonice si a drumurilor pe care le-a facut la firma respectiva. Societatea de confectii a incheiat contractul cu firma SC Paltex Trade SRL Bacau in data de 17 decembrie 2009. "La cererea societatii Paltex Trade, respectiv a administratorului ei, Razvan Paldau, i-am livrat acesteia 92 costume barbatesti si i-am confectionat 1.100 pantaloni in sistem semilohn, sustine F.D., patronul firmei de confectii. Am stabilit, de comun acord, sa plateasca pâna la inceputul lunii mai, cu bilete la ordin si cecuri.” Numai ca firma incriminata nu a respectat aceasta clauza, prevazuta in contract. Dupa cum sustine patronul firmei pagubite, cealalta parte contractuala, respectiv SC Paltex Trade SRL, i-a platit numai 28.000 lei din 67.863 lei, dar si aceasta cu "mari rugaminti, cu faxuri si e-mail-uri". Ultima plata pe care a facut-o catre firma furnizoare de confectii a fost in iunie 2010. In zadar a incercat patronul firmei de confectii sa obtina si restul sumei de bani cuvenita pentru marfa livrata. "Administratorul firmei, Razvan Paldau, isi schimba mereu numerele de telefon, pentru a nu fi gasit, declara F.D., patronul firmei prejudiciate. Am fost si la sediul firmei, dar la poarta ei a iesit tatal administratorului, cu un cutit in mâna, ca sa ma intimideze. Apoi, tot el m-a reclamat la politie ca m-am dus la el acasa si l-am deranjat! "

“Este, clar, o inselaciune!”

Firma incriminata i-a dat, totusi, furnizorului bilete la ordin si cecuri, dar acestea “nu au nicio valoare”. Patronul firmei de confectii s-a convins când a mers la banca sa incaseze banii pe ele. A constatat ca, de fapt, actele bancare pe care i le-a dat patronul firmei Paltex Trade “nu au acoperire”. "Sunt avalizate. Ca persoana fizica, administratorul firmei nu detine niciun bun material. El stia clar aceasta in momentul in care mi le-a dat. Prin urmare, este vorba despre o inselaciune clara", mai declara F.D. Firma prejudiciata a facut plângere la politie si la parchet. Sesizarea urmeaza sa fie analizata de instanta. Patronul firmei de confectii nu se indoieste de corectitudinea instantei, insa spune ca nu mai are timp sa astepte verdictul acesteia. "Pâna se pronunta instanta, eu risc sa intru in incapacitate de plata, a mai spus F.D. Am facut diverse imprumuturi pentru a-mi achita obligatiile fata de stat si a plati salariile angajatilor mei, dar nu o sa mai pot sa asigur acest lucru, pentru ca dureaza foarte mult pâna ce va fi data o sentinta definitiva si irevocabila!” Zile la rând ne-am straduit si noi sa aflam punctul de vedere si al patronului firmei incriminate. Am tot incercat sa-l contactam la patru numere de telefon pe care patronul firmei prejudiciate afirma ca i le-a dat administratorul Paltex Trade. La trei dintre numere ni s-a raspuns ca nu sunt alocate iar la cel de-al patrulea a intrat casuta vocala. Am dat mai multe telefoane si la alte doua numere, precizate de catre F.D. ca fiind unul al fratelui administratorului Paltex Trade iar celalalt al tatalui acestuia. Dar tot in zadar. La primul nu a raspuns nimeni la apeluri iar la celalalt, toate apelurile au fost respinse. Nici incercarea de a vorbi cu administratorul societatii Paltex Trade la sediul acesteia nu a avut mai multi sorti de izbânda. Ne-am deplasat la adresa indicata in contract ca fiind sediul societatii, dar degeaba am batut in poarta acesteia.
Elena Tintaru

Activitatea a trei secretari de unitati administrativ-teritoriale urmeaza sa fie judecata in Comisia de Disciplina din cadrul Prefecturii. Aceasta a fost sesizata cu privirile la neregulile comise de cei trei functionari in ultima perioada. Printre ei se numara si secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici.

Secretarul municipiului Bacau, alaturi de secretarii altor doua comune, vor comparea astazi in fata Comisiei de Disciplina a Prefecturii. Aceasta a fost sesizata cu privire la mai multe nereguli comise in ultimii ani de cei trei functionari. Alaturi de Ovidiu Popovici, vor mai merge la judecata secretarul comunei Corbasca, Gheorghe Iftimie, respectiv secretarul comunei Gura Vaii, Petre Hoborici. Cel dintâi este acuzat ca a intocmit si transcris gresit mai multe documente funciare, aflate in prezent pe rolul instantelor de judecata. Al doilea – Petre Hoborici – a fost denuntat la Prefectura chiar de catre primarul comunei, Vasile Pascu. Edilul il acuza pe secretar ca absenteaza nemotivat de la serviciu, acorda asistenta juridica unor consilieri locali impotriva primariei si consuma bauturi alcoolice in timpul programului de lucru. "Acum s-a mai reglat. Nu mai consuma bauturi alcoolice dupa ce am facut sesizarea la Prefectura. Speram sa se mearga tot asa, ca altfel schimbam foaia din nou", a declarat primarul Pascu.

"Nu stiu pentru ce sunt chemat"

Ovidiu Popovici a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu stie pentru ce este chemat la ordin de Comisia de Disciplina a Prefecturii. Secretarul a apreciat ca instantele bacauane s-ar fi pronuntat deja pe marginea problemei pentru care trebuie sa ofere explicatii. "Ma duc sa prezint niste aspecte pentru care nici macar nu trebuia sa fiu chemat. Secretarul nu emite autorizatii si nici nu se pronunta asupra legalitatii unor acte. Doar instanta se poate pronunta", a declarat el.

"Mi-a dat autorizatie dupa 5 ani"

Denuntatorul lui Popovici la Comisia de Disciplina a Prefecturii este avocatul Vasile Botomei. Principala nemultumire a acestuia e legata de faptul ca, timp de 5 ani, societatii sale i s-a incalcat un drept. Botomei a aratat in plângerea remisa Prefecturii ca secretarul a refuzat sa indeplineasca obligatiile de serviciu privind intocmirea documentatiei necesare eliberarii autorizatiei de functionare societatii Bartolo. "Faptele de incalcare a legii de catre secretarul municipiului, Popovici Ovidiu Nicolae, sunt evidente. La 26 iunie 2009, la trecerea a 5 ani de la solicitarea noastra, a aprobat autorizatia de functionare pentru firma mea. Timp de 5 ani, in intervalul 10.12.2004 – 26 iunie 2009, a refuzat fara niciun temei sa intocmeasca documentatia. Municipiul a pierdut in acest fel 500 RON pe ziua de intârziere. Prin aceasta tergiversare, aproximativ 150 de comercianti din Bacau nu au putut sa-si desfasoare activitatea de comert", a declarat Botomei.

"Secretarii nu sunt serifi de comune"

Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a reinfiintat Comisia de Disciplina tocmai pentru ca existau sesizari din judet cu privire la activitatea secretarilor. Scripat a declarat ca de multe ori acestia se transforma in adevarati „serifi" locali si ca sunt stat in stat. "Toata lumea, indiferent de functie, trebuie sa respecte legea. Nu exista un stat in stat. Din sesizarile multiple pe care le primim la Prefectura reiese ca acesti secretari se comporta ca niste serifi in comune. Oamenii trebuie tratati cu respect pentru ca acesti functionari sunt angajati sa rezolve problemele oamenilor si nu propriile lor probleme", a afirmat Scripat.
Lucian Bogdanel