In perioada 1-3 mai, o delegatie franceza a vizitat judetul Bacau, principalul obiectiv al oaspetilor fiind infratirea a doua localitati, Saint Herblain si Cleja, pentru care se faceau pregatiri de ceva vreme. Delegatia a fost formata din Charles Gautier, senator-primar al orasului Saint Herblain, Marie Helen Nedelec, consilier municipal delegat cu relatiile internationale si interculturale, Cecile Lancien-Deniaud, directoarea Oficiului Municipal al Relatiilor Internationale si al Infratirilor, Jacques Berthier, presedintele Oficiului Relatiilor Internationale si al Infratirilor, Francois Trrien, presedintele Asociatiei “Solidarite Roumaine”, Christine Abolivier, jurnalist francez. In prima zi, oaspetii s-au intalnit cu Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, si Claudiu Balan, prefectul judetului, cu care au discutat despre viitoarea colaborare, bazata pe “Juramantul de infratire” dintre cele doua localitati. Semnarea juramantului a avut loc duminica, in contextul unei ample manifestari dedicate tinerilor romano-catolici din peste 130 de parohii din tara, “Festivalul Tinerilor”, organizata de Dieceza Romano-Catolica din Iasi in colaborare cu Parohia Sf. Marcu din Cleja. La eveniment a fost prezenta Elise Drouet, atasat cultural al Ambasadei Frantei la Bucuresti. La ora 11, a inceput Sfanta Liturghie, prezidata de Excelenta Sa, Francisco-Javier Lozano, Nuntiul Apostolic al Vaticanului pentru Romania si Republica Moldova, Excelenta Sa Petru Gherghel, episcop de Iasi si E.S. Aurel Perca, Episcop auxiliar de Iasi, fiind urmata de semnarea Juramantului de infratire, care a avut loc la Scoala Nr. 2 din Cleja.
Comuna Cleja are „o sora” in Franta
Palatul Ghika tanjeste dupa gloria de altadata
Fosta resedinta de vara a familiei Ghika, din Comanesti, a fost ridicata în 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Roman). Construit pe doua nivele, într-un frumos parc, palatul a fost resedinta familiei pana în 1946, dupa care a primit numeroase destinatii. În 1979 au efectuate aici lucrari de restaurare si amenajare. De-atunci… În palat functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie N. Ghika – Comanesti”, cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte (Palanca-Dofteana) si lucrari de pictura contemporana romaneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta Bacau. Am vizitat recent acest monument istoric si am simtit cum tanjeste dupa gloria de altadata. E de toata isprava însa faptul ca salariatii muzeului gestioneaza fericit, în conditii vitrege, adevarate comori etnografice ale zonei, lucrari valoroase de pictura, dar si obiecte rare de patrimoniu. În putine muzee de etnografie din tara veti gasi atatea piese autentice ca aici. Expozitia cu 40 de icoane care vor fi asezate pe iconoclastul bisericii „Sf. Arhidiacon Stefan”, aflata în constructie – pictate de artistul Valentin Sarca – ar putea fi mandria oricarui asezamant cultural. Piesele autentice si rare de mobilier, dar si o expozitie care aminteste de preocuparile cinegetice ale fostilor proprietari, întregesc valoarea istorica a imobilului. Palatul se afla însa în mare suferinta. Simti cum se zvarcolesc în el toate durerile. Precipitatiile se infiltreaza în pod si ajung, de multe ori, nestingherite, pana la parter. Într-o zona a parterului, zidaria de pe plafon a cazut. Sobele, originale, si ele, au ajuns simple obiecte de decor; de mult timp n-au mai cunoscut jocul flacarilor producatoare de caldura. Salariatii de aici nu se plang, dar citesti în ochii lor tristetea oamenilor care stau încotosmati la vreme de iarna, cel putin opt ore pe zi. Piesele muzeului, ni se explica, nu au prea mult de suferit, daca temperatura este constanta. Si aici temperatura este constanta mereu; dar la minus… În exterior, zidurile sunt roase, în anumite zone, pana la caramida… Palatul Ghika arata ca o fiinta trista de tot, aproape blazata. Candva, în urma cu vreo sase ani, au existat niste miliarde de lei alocate pentru restaurare, dar Consiliul Local s-a trezit dat în judecata „de un mostenitor dintr-o ramura descendenta de gradul al patrulea, un domn spaniol în varsta de vreo 90 de ani, Elie Vlad Sturdza”. Procesul treneaza, poftele ruinarii devin din ce în ce mai nesatioase. „Pana la clarificarea statutului juridic al cladirii, nimeni nu poate investi în reabilitarea monumentului istoric”, spune cu tristete primarul Viorel Miron. Dr. Paltin Sturdza a revendicat palatul si terenul în temeiul Legii nr. 10. În apararea lor, autoritatile comanestene sustin ca Elie Vlad Sturdza nu are niciun drept, deoarece este urmasul ramurii Maria Ghika, iar aceasta nu avea în testament palatul Ghika, imobilul fiind lasat fratelui ei, Nicolae Ghika. Revendicatorul are argumentele sale… Urmasii lui Nicolae Ghika nu au revendicat imobilul. Procesul treneaza, timpul roade în istoria palatului…
Doru Sechelariu: „GP3 este cel mai puternic campionat”
– Doru, te afli inaintea unui nou inceput. Dupa testele din intersezon, cum ai prezenta Formula GP3?
– Nivelul campionatului GP3 este unul foarte ridicat si pot afirma, fara teama de a gresi, ca valoarea pilotilor sai se situeaza chiar peste GP2, ultima etapa dinaintea Formulei 1. Cu siguranta este cel mai puternic campionat in care am participat.
– Ce aduce nou pentru tine?
– Pana acum, eu am concurat doar pe masini cu motor aspirat. Acum, este pentru prima data cand voi evolua intr-o competitie in care monoposturile beneficiaza de motoare turbo. Maniera de condus difera foarte mult, iar fiecare pilot are nevoie de un anumit timp de acomodare.
– Tu te confrunti si cu inconvenientul varstei. Practic, esti singurul pilot minor din GP3.
– Asa este, insa nu pot fi decat optimist. Important este ca evolutiile mele sa fie constant bune, chiar daca la inceput imi va fi ceva mai greu. Vreau sa le transmit tuturor celor care imi tin pumnii stransi si sunt alaturi de mine ca voi face tot ce imi va sta in putinta sa obtin rezultate cat mai bune si sa reprezint cu demnitate Bacaul si Romania.
– Care sunt obiectivele tale in sezonul 2010?
– Prima conditie este sa termin cursele si sa acumulez cat mai multa experienta in acest an de debut. Personal, as fi multumit daca m-as clasa in primii 15 piloti din cei 30 ai competitiei. Pentru la anul, voi ridica stacheta, incercand sa ma situez pe unul din primele cinci locuri.
Selena Motor Sport, laboratorul performantei
Cel mai tanar participant in Formula GP3, Doru Sechelariu, s-a intors la prima sa dragoste. Sambata, cu o saptamana inaintea debutului de sezon in GP3, pilotul bacauan a revenit pe kartodromul "Selena Motor Sport". De 1 Mai, pista inaugurata in 2003 a fost foarte animata prin prezenta amatorilor de viteza pe doua si pe patru roti. Pret de cateva ceasuri, Sechelariu a rulat pe circuit si s-a intretinut cu piloti de karting aflati la inceput de cariera, carora le-a impartasit din experienta sa automobilistica.
Palmares unic
Doru Sechelariu a debutat in karting la varsta primului ghiozdan. Pasiunea pentru sporturile cu motor, munca asidua depusa la antrenamente si multiplele renuntari si sacrificii facute in numele performantei au fost incununate cu un palmares unic in istoria kartingului din Romania. Sub culorile Selenei Motor Sport, bacauanul a cunoscut toate satisfactiile posibile: campion national al Romaniei si al Ucrainei, campion al Europei de Sud-Est, plus titlul de "Cel mai bun sportiv al anului" in 2005.
Anticamera Formulei 1
Directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov, este convins ca Doru Sechelariu va reusi sa se impuna si in Formula GP3, adevarata anticamera a Formulei 1. "Are toate calitatile necesare unui pilot de anvergura mondiala. De altfel, Doru reprezinta un model pentru toti copiii care incep kartingul avand aspiratii inalte", afirma Vladimir Bortov, cel care a indrumat primii pasi ai bacauanului in lumea sporturilor cu motor.
Circuit european
"Faptul ca avem in Bacau unul dintre cele mai moderne circuite din Europa constituie un avantaj enorm pentru toti cei ce vor sa devina piloti de karting", subliniaza Bortov, care vede in Selena Motor Sport un adevarat laborator al performantei: "Doru Sechelariu a predat cu succes stafeta lui Denis Marcu, un alt sportiv de top al clubului nostru, care se impune acum cu regularitate si intr-o competitie de mare calibru precum Open Masters-ul Italian".
Urmatoarea campioana
Lantul performantei are toate sansele de a continua la Selena Motor Sport cu o reprezentanta a sexului frumos. Alexandra Marinescu are zece ani si este la debut in karting, bifand anul acesta doua prezente: in Campionatul National si in Campionatul Europei de Sud-Est. De loc din Craiova, Alexandra a decis sa se antreneze in Bacau si sa concureze pentru Selena Motor Sport. "Aici am toate conditiile pentru a face performanta", a explicat participanta la clasa MINI.
Viitor stralucitor
"Am observat ca Alexandra este o fata foarte ambitioasa. Pot spune chiar ca este peste nivelul unor baieti de varsta ei. Daca va munci si se va pregati cu seriozitate ar putea avea rezultate frumoase in karting", a opinat Doru Sechelariu, revenit pentru o zi la sportul care l-a consacrat in lungul si anevoiosul drum spre lumea stralucitoare a Formulei 1.
Dana Popa
Din Bulgaria la Medias
Pornit din calificari, Teodor Marin (SCM Bacau) a parcurs tot tabloul la Cupa Kenana, turneu ITF din calendarul international al juniorilor care s-a desfasurat in Bulgaria. Tenismenul bacauan si-a disputat finala in compania unui alt roman, Lucian Gheorghe (bacauan legitimat la Sibiu) si a reusit sa-si adjudece trofeul cu 6-1, 6-2! La Kenana Cup, Marin a fost si semifinalist la dublu, alaturi de Gheorghe. In urma acestei performante, Marin a fost acceptat direct pe tablou la Medias, unde are loc a 34-a editie a unui turneu international ITF. Bacaul va mai fi reprezentat aici de Dragos Ignat si Sebastian Ionescu, in timp ce Vlad Murad s-a oprit in turul secund al calificarilor.
Campionat national la pescuit sportiv
Cupa Olympus, editia a III-a, s-a desfasurat sambata si duminica la Horgesti. Iazul bine populat ( peste 150 exemplare de crap intre 10 si 20 kg, 9 somni intre 50 si 100 kg si aproximativ 20 de tone de cteno, salau, stiuca, crap intre 2 si 6 Kg, caras, precum si alte specii de biban, ghibort si oblete) a atras participarea la concurs a 29 de pescari sportivi profesionisti din intreaga tara. Ppeste jumatate dintre ei aveau in palmares titlul de Campion National. Competitia s-a desfasurat pe parcursul a doua manse de cate 4 ore fiecare, fiind punctata atat cantitatea cat si cea mai mare captura. Chiar daca exista rivalitate intre concurenti, toti au avut de infruntat un adversar pe masura. Un vant puternic dinspre Est care a venit in ajutorul pestilor. Sambata, cea mai mare captura a avut abia 2,09 Kg, totalul pestilor prinsi fiind sub 150 kg. Constantin Mateescu, decan de varsta cu multiple titluri de campion, spunea ca nu a avut in viata lui o zi asa de rea, scapand 5 crapi inainte de a apuca sa-i aduca in juvelnic. Din cauza vremii s-a pescuit cu linii fine, cu fir de 0,10 mm, majoritatea concurentilor orientandu-se spre caras, mai mic dar mai productiv, ratandu-se astfel multe capturi mari. Bacauanca Elena Lozinca, si ea campioana avand in palmares locul 5 la Campionatul mondial, avea dupa prima mansa la proba cantarului 3,4Kg de peste. Organizatorul Competitiei, SC FISH PRO Bacau impreuna cu sponsorii a oferit primilor 10 clasati premii in bani in valoare de 10 mii lei si articole de pescuit. In clasamentul final, locul III a revenit lui Adrian Turcu (Onesti). Locul II a fost ocupat de Zsolt Enzar (Odrheiu Secuiesc), locul I fiind castigat de Constantin Mateescu (Bucuresti). Premiul pentru cea mai mare captura a fost adjudecat de Gabi Dohocan (Zalau) cu un crap de 3,84 kg.
De remarcat lipsa multor pescari sportivi bacauani de valoare la acest concurs. "S-or fi speriat de valoarea atator campioni inscrisi in competitie" a remarcat mucalit unul dintre participanti.
Handbal masculin / Liga Nationala: Jos de pe podium
CSU Suceava – Stiinta Municipal Dedeman 28-27 (12-13)
Sansa medaliilor s-a spulberat in derby-ul Moldovei. "Studentii" aveau nevoie de victorie pentru a-si asigura bronzul sezonului 2009-2010, dar nu au reusit-o. Stiinta a ajuns acum sa culeaga roadele unui campionat problematic in care, dupa ce si-a ratat obiectivul european prin eliminarea in sferturile Challenge Cup, a coborat si de pe podium cu o etapa inainte de final.
La limita
Dupa o prima repriza in care au irosit inclusiv trei aruncari de la 7 m, handbalistii bacauani au intrat la cabine cu avantaj minim. Cu Moskalenko la pupitru, Stiinta a condus cu 7-3 (‘7), 9-5 (’18) si 12-8 (’25), dar s-a trezit ajunsa din urma si egalata la 12. Asta in timp ce extremele echipei bacauane dormeau, intrecandu-se in ratari fara numar. Tot in prima jumatate a jocului a aparut si singura realizare a golgheterului Marius Bondar din tot meciul: golul de 10-6 (’21).
Condusi
Cu poarta inchisa de Tevzadze, "studentii" au avut posibilitatea de a se distanta din nou in debutul partii secunde, in care au refacut diferenta de patru lungimi: 15-19 (’37). Bacauanii au oferit insa si o mostra de "cum se primesc cinci goluri consecutive", pentru a ajunge condusi in premiera: 20-19 (’41). Asa ca a venit si randul gazdelor sa forteze, 23-21 (’46), si sa se mentina la conducere pana inaintea ultimelor 10 minute: 25-24.
De doi bani speranta
Iacob, Paunica si Onyejekwe au apropiat din nou Bacaul de medalii: 25-27 (’54). Dar s-au oprit aici. La 27-27 (’56), Iacob a ratat o aruncare de la 7 m, iar sucevenii au trecut in avantaj si au stiut sa gestioneze finalul pentru a inregistra a 7-a victorie consecutiva. Una doar de palmares, in conditiile in care CSU a iesit de etapa trecuta din cartile cupelor europene. Asa cum Stiinta a iesit acum din zona medaliilor. Energia Pandurii Targu Jiu a urcat pe podium si depinde numai de ea sa ramana acolo pana la final. "Studentii" sunt doar cei care au fost pe locul trei.
CSU Suceava: Pralea, Andrei – Chirut (9), Mitrea (7), Bursuc (4), Ignat (2), Acatrinei (2), Adomnicai (2), Gavriloaia (1), Tcaciuc (1).
Stiinta: Tevzadze, Grigoras – Iacob (10), Moskalenko (9), Paunica (2), Onyejekwe (2), Ghita (1), G. Bujor (1), Bondar (1), Gurkovskiy (1), Prachar.
Celelalte rezultate: "U" Cluj – UCM Resita 29-27, HC Odorhei – Minaur 27-25; Poli Timisoara – Pandurii Tg Jiu 26-27, CSM Satu Mare – HCM Constanta 29-44; 5 mai: Rom Cri Brasov – Steaua (18.00).
Doi liceeni buhuseni, in lotul national al karatistilor
Doi liceeni buhuseni, Alin-Dumitru Panaite si Dragos Prepelita, au fost inclusi in lotul national care se pregateste pentru Campionatul European de ashihara karate. Selectionarea lor nu este intamplatoare. Recent, la Brasov a avut loc faza nationala a competitiei karatistilor. Membri ai Clubului Geido Dojo, coordonat de sensei Nicolae Costin, cei doi adolescenti au cucerit la competitia nationala medaliile de argint si bronz, intr-o competitie selecta. „Au participat, ne-a spus sensei Nicolae Costin, peste 260 de copii si adolescenti la aceasta intrecere. Alin si Dragos au concurat la categoria minus 16 ani si au lasat o impresie excelenta”.
Cei doi buhuseni sunt colegi de clasa si foarte buni prieteni. Istoria amicitiei lor era cunoscuta si la campionatul national. Ironia sortii a facut ca acestia sa se intalneasca, fiind la aceeasi categorie, in semifinale. Povesteste Dragos: „Prieteni, prieteni, dar amandoi ne doream victoria. Am luptat fara menajamente”. Alin adauga: „Dupa cele doua minute regulamentare de disputa, scorul era zero la zero. Niciunul n-am reusit sa punctam, desi era clar ca amandoi ne doream asta foarte mult. A intervenit apoi proba cantarului. Pentru ca eu aveam doar 74 de kilograme iar Alin avea 95, am castigat. Acesta e regulamentul… Cand diferenta de greutate este atat de mare castiga, la meci egal, cel mai putin greu”. Dragos spune: „Nu stiu daca este normal ca intr-o disputa sa hotarasca rezultatul cantarului, dar acesta este regulamentul. Eu eram si obosit. Ca si Alin, de fapt”. In aparare, Alin adauga: „Am avut «norocul» de a avea numai adversari de peste 90 de kilograme, dar pe ceilalti nu i-am invins la cantar, ci in disputa propriu-zisa”. „A fost o experienta de neegalat. Am intrat in circuitul accesibil doar celor cu valoare”, crede Dragos. „Sase luni am muncit numai pentru acest concurs. Asteptam ca in iunie sa mergem in cantonament – probabil in Turcia – cu lotul national. Avem, impreuna cu sensei, ganduri mari. Ne gandim nu numai la campionatele europene din acest an, ci si la Mondialele de anul viitor”, zice Alin. Sensei Nicolae Costin, care nu este la primele rezultate de acest gen, are incredere in elevii sai: „Sunt niste adolescenti cu bun simt, talentati si foarte ambitiosi. Daca isi vor mentine aceeasi atitudine, pot sa confirme la un nivel mai inalt”.
Fotbal, Liga a II-a: Rupti-n patru!
Sportul Studentesc – FCM Bacau 4-0 (2-0)
Stadion: "Sportul Studentesc". Spectatori: circa 150. Au marcat: FERFELEA (min. 5 si 37), STERE (min. 55) si NAE (min. 81). Suturi la poarta:10-12 (pe poarta: 7-8). Cornere: 4-10.
Sportul: Viciu – Farmache, L. Rusu (min. 29 Stere), Lung, Cazan – Postolache, Irimia, Al. Lungu (min. 68 Nicola), Nae – Ferfelea, Truta (min. 58 Chetan). Antr.: T. Selymes.
FCM Bacau: Manea – Bejan, Vajou, Spiridon, Dobarceanu – Dobos, Taban (min. 70 Dediu), Adascalitei (min. 39 R. Cojocaru), Boboc – Tismanaru, I. Radu (min. 34 Vraciu). Antr.: Gh. Poenaru.
Cartonas galben: Taban (min. 21).
Arbitri: Dan Monea (Cluj Napoca) – Nicolae Dobrica (Ramnicu-Valcea), Iulian Szekely (Cluj Napoca).
Degringolada
FCM Bacau se afla in plina degringolada. Fara bani si fara sperante, "galben-albastrii" pierd un meci dupa altul, incasand cate patru goluri pe etapa. Ultima infrangere s-a produs ieri, in deplasare, impotriva Sportului Studentesc: 0-4! Un esec halucinant, la capatul unui meci in care totul a mers prost pentru bacauani. Apararea a fost din nou carne de tun, in timp ce atacul a ratat pe rupte, izbindu-se si de forma de exceptie a portarului Sportului, Adrian Viciu.
De la 0-1
Pentru FCM, jocul din Regie a inceput de la 0-1. Lansat in min. 5 de Rusu, golgeterul FERFELEA a sanctionat defensiva avansata a oaspetilor si a marcat dupa ce l-a driblat si pe Manea. Bacauanii au incercat sa depaseasca socul, dar ofensiva lor a ramas fara rezultat. Viciu s-a salvat cu ajutorul transversalei la sutul-centrare al lui Spiridon, pentru ca ulterior sa le spuna "nu" lui Tismanaru si Dobos. Si daca n-a fost loc de 1-1, s-a facut 2-0, eternul FERFELEA finalizand elegant in minutul 37 o faza inceputa de Farmache si continuata de Nae.
Aceleasi coordonate
Mitanul secund a avut aceleasi coordonate. Cu ratarile Bacaului si cu alte doua goluri ale studentilor. De data aceasta, oaspetii au mutat primii, "intinzandu-l" pe Viciu in minutul 47 si tintind bara, un minut mai tarziu, la sutul de la distantexpediat de Remus Cojocaru. Apoi a fost suficienta o noua balbaiala a apararii bacauane pentru ca STERE sa puncteze pentru 3-0. Manea a incercat sa limiteze proportiile scorului, opunandu-se lui Nae si Nicola, dar norma de patru a fost "realizata" cu noua minute inainte de final: Ferfelea a centrat, iar NAE a inscris cu capul.
Continua sau se desfiinteaza?
Saptamana aceasta ar putea fi decisiva pentru viitorul FCM Bacau
Saptamana aceasta ar putea fi decisiva pentru viitorul FCM Bacau. Lasat de izbeliste de Consiliul Local, clubul are restante financiare la jucatorii "galben-albastri" pe ultimele trei luni. "Ne-am saturat sa tot fim mintiti de la o saptamana la alta. Ultima data ni s-a zis ca ne vom primi banii pe data de 25, pentru ca acum sa fim amanati cu inca o saptamana. Unii din noi au ajuns sa se imprumute sau sa-si amaneteze diferite obiecte", au izbucnit fotbalistii bacauani dupa antrenamentul de vineri.
Riscul excluderii
Conducerea clubului asteapta ca in cursul acestei saptamani, actionarul majoritar, Consiliul Local, sa vireze o parte din banii necesari stingerii datoriilor catre fotbalisti. In caz contrar, situatia echipei s-ar complica foarte mult, riscul cel mai mare fiind neprezentarea la meciul de acasa, de sambata, cu Farul Constanta. Fiind vorba de a doua neprezentare din actualul sezon, FCM Bacau ar fi automat exclusa din competitie si retrogradata in Liga a lll-a.
Salvarea temporara
Paradoxal, salvarea temporara a Bacaului ar putea veni chiar din partea adversarei de sambata, Farul. Echipa constanteana este amenintata cu neprogramarea in campionat ca urmare a unor litigii financiare, intr-o situatie similara fiind si Gloria Buzau. "Indiferent de ce se intampla la Farul sau la alte echipe, noi speram sa ne rezolvam problemele financiare si sa ne continuam parcursul", a declarat presedintele FCM Bacau, Relu Damian.
Motivatie zero
Antrenorul FCM-ului, Gheorghe Poenaru s-a aratat extrem de rezervat in privinta viitorului echipei. "Nici nu stiu ce sa mai spun. Stiu doar ca imi este teribil de greu sa-mi mai motivez jucatorii in conditiile in care ei nu si-au primit banii de atatea luni", a declarat tehnicianul bacauan, care a adaugat: "Probabil ca lucrurile se vor clarifica intr-un fel sau in altul in urmatoarele zile pentru ca starea aceasta de incertitudine nu mai poate continua".
Basescu si Geoana au afaceri comune in Buhusi
Cine-a zis ca domnii Basescu si Geoana se urmaresc pasional, cu violenta flacara violeta mereu vie? Cei doi sunt amici la catarama si deruleaza un proiect privat/comun de relansare economica a orasului Buhusi. Au si afisat, în acest sens, tot felul de anunturi publicitare, inclusiv în piata orasului. Si ce anunturi! Cu poze colorate, cu diversitate grozava a ofertei si cererii. Ambii, de pilda, ofera spre vanzare 400 de m.p. de teren în strada Gh. Doja, la aceeasi adresa, la acelasi numar de telefon. Asta ar însemna chiar si faptul ca locuiesc împreuna. Buhusenii se amuza, spunand ca, probabil, în timpul liber, Geoana renumara, contestatar, bancurile zamislite pe seama pierderii alegerilor, în vreme ce Basescu o tot tine, amical, în ha, ha, ha! amandoi anunta o adresa buhuseana comuna la care, pe data de 11 mai 2010, vor organiza una colecta de cumparare par. Anunturile de sub numele/pozele celor doi sunt identice. Persoane foarte ocupate, ei îi roaga imperativ pe potentialii ofertanti sa nu-i deranjeze pana la acea data. Cererea base-geoanista este foarte generoasa: CUMPARAM PAR (foto). Întrucat nu se precizeaza daca este vorba doar despre parul uman din anumite zone, este de asteptat ca buhusenii, care au mare pofta de lichiditati, sa se prezinte la actiunea de colectare/cumparare si cu par de broasca, iepure, mata, maidanez etc. Sunt interesante însa alte precizari. Cei doi ne asigura ca vor plati mai mult decat altii. Pe dl Basescu îl vom vedea, probabil, într-un timp scurt, pletos, de vreme ce cauta „par natural lung de la 30 cm” în sus. Va relansa plesuvul lup de mare moda hippy? Pentru parul carunt exista o alta exigenta: „de la 45 cm” în sus. Se accepta, ca solutie de rezerva, si parul vopsit. Asta înseamna ca, dupa ce vor fi trasi pe tusa de catre electorat, cei doi ar putea sa umble deghizati. Este de asteptat, data fiind celebritatea acestor doi oameni de afaceri, dar si deranjul din bugetul personal al buhusenilor, ca dupa 11 mai toate fiintele buhusene – de la om pana la cel mai amarat animal de companie – sa fie nu numai chele, ci lipsite, chiar peste tot, de orice firicel de par.
„E.ON este stat in stat!”
Pe drumuri, pentru calul electrocutat
Un satean a ramas fara cal din cauza firelor de inalta tensiune care erau cazute in paraul pe care l-a traversat cu caruta. Putin a lipsit sa nu se intample o si mai mare nenorocire. E.ON il trimite la primaria comunei sa-l despagubeasca. Primarul arata cu degetul catre E.ON.
Inca un abonat al E.ON Moldova se lupta cu aceasta dupa ce a suferit o pierdere insemnata de care o considera vinovata. In urma cu peste o saptamana, Ion Ghionoiu, din satul Popeni, comuna Caiuti, a ramas fara calul de la caruta si putin a lipsit ca el si sotia sa nu-si gaseasca si ei sfarsitul din cauza unor fire electrice de inalta tensiune care erau cazute in paraul ce traverseaza localitatea Popeni. “am intrat cu caruta in apa si calul a cazut din picioare ca secerat, ne-a relatat Ion Ghionoaie. M-am dat jos din caruta, m-am dus repede ca sa-l dezleg, dar cand am pus mana pe oiste m-a curentat si pe mine. Noroc ca nu am apucat sa o prind bine si ca imediat mi-am dat seama, de am avut timp sa strig la sotie sa se fereasca. Altfel, murea si ea, pentru ca in apa erau fire electrice.” Barbatul a sunat la 112 si in scurt timp la fata locului a venit politia care a intocmit proces verbal de constatare. Ulterior la locul accidentului au aparut si reprezentanti ai E.ON Moldova care au facut fotografii. A doua zi, Ion Ghionoiu s-a prezentat la sediul E.ON, din Bacau, strada Stefan cel Mare, ca sa depuna cerere pentru a fi despagubit. “Nu au vrut sa-mi primeasca cererea, ne spune pagubitul. M-au trimis la primaria din comuna. M-am dus si la primarie. Dar, asa cum ma asteptam, aici mi-au spus ca nu este de competenta primariei sa rezolve aceasta problema.”
„Numeroase adrese fara raspuns“
In speranta ca noi vom avea mai multi sorti de izbinda pentru a-l ajuta pe cel in necaz, la randul nostru ne-am adresat purtatorului de cuvant al E.ON Moldova. L-am contactat telefonic joi, 29 aprilie, si i-am povestit cazul. Dar a cerut ca sa-i trimitem toate informatiile referitoare la accident pe adresa sa de e-mail, lucru pe care l-am facut imediat. De atunci tot asteptam un raspuns de la E.ON. Conducerea Primariei Caiuti sustine si ea ca E.ON a avut aceeasi reactie la demersurile ei. “am numeroase adrese pentru tot felul de probleme ce tin de E.ON, ne-a declarat Iulian Durlan, primarul comunei Caiuti. Doi stalpi stau sa cada, am atentionat-o in scris de mai multe ori, dar nu ia nicio masura. La fel si cu arborii din zona firelor de inalta tensiune. Nu se ingrijesc sa-i curete ori sa-i taie pe cei care sunt un pericol. In cazul de fata un copac a cazut peste fire si le-a rupt. Ca sa scape de oameni, ii trimit la noi. E.ON este stat in stat!”
Vopsea noua peste gropi vechi
Calendarul dezastrului
Dupa ce soarele a topit nametii de zapada si stratul gros de gheata care au blocat saptamani de-a randul Bacaul, strazile municipiului au ramas pline de gropi care au transformat traficul intr-o aventura periculoasa si enervanta. Sutele de nemultumiri ale bacauanilor (transmise mai ales prin intermediul presei locale) au determinat administratia locala sa promita ca va acoperi “de urgenta” gropile. Chiar daca insusi primarul Stavarache a fost martor la peticire, rezultatele sunt aproape invizibile pe cea mai mare parte a carosabilului. In schimb, au fost refacute marcajele rutiere, fiind vopsite inclusiv gropile ramase in urma meseriasilor. Iata un remember al sezonului iarna-primavara 2010 in Bacau.
1. Ianuarie-februarie. Orasul este in multe zile paralizat, pietonii si masinile au de infruntat gramezi uriase de zapada, portiune de gheata periculoase si imense balti.
2. Februarie-martie. In fata valului de reclamatii, Primaria incearca sa carpeasca gropile care au aparut in carosabil. Apeleaza la metode care, s-a dovedit, nu inseamna decat risipa de bani.
3. Martie. Strazile arata ca dupa bombardament. In cartiere, noroiul impiedica elevii sa ajunga la scoala. Purtatorul de cuvant al Primariei promite.
4. Aprilie. Primarul Stavarache iese sa supravegheze operatiunea de carpire a strazilor. Muncitorii peticesc o portiune da, doua ba. Acelasi purtator de cuvant promite asfalt ca pe o pista de aeroport. Vorbele zboara.
5. Mai. Peste gropi si asfalt aruncat se traseaza cu vopsea marcaje rutiere. Peste o luna, daca bacauanii au noroc, strazile vor fi asfaltate pe bune. Cine raspunde pentru banii aruncati aiurea?
„Eu le-am spus inca de acum trei ani, cand au turnat prostia aia de asfalt subtire ca n-o sa tina, ca sunt bani aruncati. Uitati-va acum ce e in oras. Peste 8.000 de metri patrati din suprafata strazilor bacauane este impracticabila si trebuie refacuta total, inca vreo 10.000 de metri patrati au nevoie de refacere la suprafata de rulare. Nu cred ca o sa se faca, cu toate ca se lauda. Nu vor sa lucreze temeinic, de aceea nici nu ne mai intereseaza sa lucram cu Primaria Bacau.”
„Se vor executa lucrari de aproximativ 10 milioane de lei (100 de miliarde de lei vechi) pe aproximativ 30 de strazi. Asfaltarea se va face cu material care se foloseste la pistele de aeroport.”
Debransare cu piedici si in 2010
CET-ul cere acord prin notariat si referat tehnic
Asociatiile de proprietari au primit de la CET regulamentul de debransare valabil in anul 2010. Locatarii care intentioneaza sa renunte la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic sunt obligati sa indeplineasca o serie de conditii pentru a primi apobarea. Una dintre acestea este depunerea la dosar a unui referat care sa arate efectele debransarii asupra instalatiilor blocului. Mai mult, vor fi nevoiti sa-si duca vecinii la notar pentru a obtine un acord de debransare legalizat.
Dupa o iarna cu mari costuri la caldura, cu avarii si sistari in furnizarea caldurii si a apei calde, unii bacauani abia asteapta sa scape de sistemul centralizat de termoficare. Au aflat insa de la asociatii ca libertatea se castiga greu in acest an. “Mi s-a spus ca va trebui sa pun la dosar un referat tehnic, ne-a declarat indignat Florin Moisuc Chicus, locatar intr-un bloc de pe strada alecu Russo. Nimeni nu stie cine intocmeste acest referat, cat va costa si de ce este nevoie de el. Ceilalti vecini s-au debransat fara sa li se solicite asa ceva.” Locatarul considera ca aceste piedici care li se pun consumatorilor sunt abuzuri. “Sunt indreptatit sa renunt la CET. Am stat iarna fara caldura iar cand s-a sistat apa calda din cauza datoriilor CET-ului, am suferit si eu, desi imi platesc intretinerea la zi.” Florin Moisuc Chicus nu lupta doar pentru sine. Doi vecini de pe palier, plecati din tara, i-au lasat mana libera sa le debranseze locuintele. Si pentru acestea va trebui sa depuna la dosar referatele tehnice si sa obtina acordul locatarilor de pe scara. “Pe mine nu m-a intrebat nimeni daca sunt de acord sa se debranseze. De ce la altii s-a putut, iar la noi, cei care ne debransam abia acum, se introduc tot felul de noi reguli?” Explicatia este simpla: CET pierde in fiecare vara mii de consumatori si este amenintat cu inchiderea, iar pentru a primi finantare de la Comunitatea Europeana prin POS axa 3 Mediu, societatea bacauana s-a angajat ca va atrage noi clienti. Referatul tehnic pe care il solicita CET in acest an pentru debransarea de la sistem trebuie sa contina informatii despre: calculul pierderilor de presiune pe coloane; efectele produse de deconectare asupra confortului termic si a starii imobilului; diminuarea necesarului de caldura; sarcina termica aferenta partilor comune; posibilitatea mentinerii sau necesitatea inlocuirii aparatelor de masura de la bransament.
“Toate prevederile din regulamentul de debransare respecta actele normative in vigoare si hotararile Consiliului Local Bacau. Inca nu stim cine va realiza referatul tehnic. Este posibil sa se apeleze la firme private sau sa il intocmim cu angajatii de la CET. Nu s-a stabilit cat va plati locatarul pentru acest referat.”
“Am primit procedura de debransare de la CET, dar le-am spus locatarilor sa nu-si faca prea mari griji. Noi avem la asociatie o multime de adrese cu hotarari primite de la CET, pe care apoi le-au anulat. Stim ca li s-a impus acest referat, dar orice minune tine 3 zile la Primaria Bacau. Domnul primar vrea acum sa branseze la CET si cladiri care au centrala proprie. Ei incearca sa-i tina pe oameni cu forta. Ce sa le facem, daca nu s-au ingrijit la timp de calitatea serviciilor?”
“Am primit regulamentul de debransare, dar metodologia o vor trimite prin iunie, dupa cum spun. Nu stiu nici ei cum se va face debransarea. Locatarii vin si se intereseaza. Au si dreptate. Intretinerea a fost scumpa, serviciile sunt proaste. In Bucuresti, la un apartament cu 3 camere si 4 persoane, toata intretinerea ajunge la 450 de lei intr-o luna grea de iarna. La noi, numai caldura costa atat in mod normal.”
1 si 2 Mai au sfarait pe gratare
In acest sfarsit de saptamana bacauanii au luat cu asalt parcurile si padurile din jurul Bacaului. In parcul Gheraiesti nu aveai unde sa arunci un ac. O mare de oameni a venit sa se bucure de vremea calda impreuna cu familia sau prietenii. Fiecare a fost insarcinat cu cate ceva. Barbatii s-au intrecut in a-si etala talentele culinare veghind la prajirea a tot ce se poate gati pe gratar. In aceasta vreme, femeile s-au ocupat de partea vegetala a festinului, maruntind mozaicul colorat nelipsit de langa carnuri. Copiii au fost cei mai castigati. Unii au dormit la soare, unii s-au plimbat cu bicicletele si rolele, iar altii au stat de veghe langa mici, asteptand momentul prielnic pentru a degusta preparatele. Pentru atragerea poftei, tinerii si-au pus fizicul in miscare, incingand aprige partide de fotbal sau tenis. Si mamicile au avut apetit, practicand “sportul” consacrat al plimbarii bebelusilor. “Pentru noi este mai comod sa mergem la gratar. Este mult mai aproape de casa si, in plus, mai ieftin. Ne-am strans toata familia si cativa prieteni si ne bucuram de vremea frumoasa”, a spus Neculai adochitei. In lipsa masinilor dotate cu ultima tehnologie audio, parcate acum departe de spatiul verde, poluarea sonora s-a redus semnificativ. La fel si poluarea cu deseuri de toate felurile, bacauanii reusind sa foloseasca “europeneste” sacii menajeri si tomberoanele. Sa fie oare un semn ca am inteles in sfarsit cat de frumos este Parcul Gheraiesti fara hartii, plastic si alte minunatii care ramaneau pana acum in urma unei iesiri la iarba verde? Cu toate ca obiceiul romanesc de 1 Mai este de a merge pe litoral, unii bacauanii s-au putut lipsi de aceasta minivacanta. “Pentru a merge la mare e prea mare deranjul si mult prea scump. Vremea este atat de frumoasa ca era pacat sa stam in casa, asa ca am venit la Gheraiesti sa ne simtim bine in aer liber”, a spus Stefan Pristavu. Daniela Smeu a venit impreuna cu sotul de la Roman, pentru un gratar in aer liber. “In Roman nu prea ai unde sa mergi. Am profitat de ocazie si am venit la rudele din Bacau sa petrecem 1 Mai in natura”, ne-a spus aceasta. Furnicarul de oameni nu s-a redus decat spre lasarea serii. Majoritatea s-au intors astazi la munca, insa au promis ca weekend-ul viitor o vor lua de la capat.
Nostalgie la Onesti
Onestiul a cunoscut la sarbatoarea Zilei Internationale a Muncii o frenezie nostalgica, apropiata celei din anii de inainte de 1989. Astfel, pe bulevardul Oituz si la Primaria Onesti au fost puse lozincile cu “Traiasca 1 Mai”, iar pe cele mai circulate strazi ale municipiului au fost inaltate steaguri tricolore. Ca si in vremurile de atunci onestenii s-au adunat in Parcul municipiului, unde au putut petrece la terasele restaurantelor, au urmarit spectacolele artistice prezentate de pe scena amplasata in fata Salii Polivalente “Nadia Comaneci”. Aflata de mai multi ani in stadiul de finalizare, sala este utila doar pentru grupurile sale sanitare. Desi vremea a fost frumoasa, iar tentatiile numeroase, fata de anii trecuti numarul onestenilor prezenti in parc a fost mult mai mic, doar la orele serii semnalandu-se o inmultire a celor veniti sa se bucure de aceste sarbatori.
Ion Moraru
Marturie de credinta!
Anul acesta se implinesc 25 de ani de la instituirea zilei mondiale a tineretului, voita de papa Ioan Paul al II-lea. Venerabilul papa, in dragostea sa fata de tineri, a dorit ca acestia sa aiba o zi dedicata lor. Ascultand acest indemn, tinerii din Moldova au participat la cea de-a XXV-a zi a tineretului la nivel diecezan care a fost sarbatorita la Cleja, in parohia Sfantul Marcu. Dis de dimineata, satul a prins culoare! Localnicii, autoritatile locale si preotii i-au intampinat cu bucurie pe pastorii diecezei, preasfintitul Petru Gherghel si preasfintitul aurel Perca, episcopi de Iasi. Este a XXV-a intalnire dar dupa cum au marturisit prin prezenta lor, acest obicei va continua.” Editia din acest an aduce cu sine o intrebare: Invatatorule ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata cea vesnica? Este o intrebare fundamentala iar noi trebuie sa gasim raspunsul. Printre atatea oferte pe care ni le ofera lumea, cea a lui Cristos aduce un raspuns la toate intrebarile” a declarat PS Petru Gherghel, episcop de Iasi. La intrebarea “de ce se intalnesc tinerii” ne-a raspuns pr. Felix Roca, responsabil Oficiul pentru Pastoratia Tinerilor, Copiilor si asociatiilor in Dieceza de Iasi. "Tinerii se intalnesc din 3 motive. Trebuie sa fie in jurul lui Cristos, este un moment de sarbatoare care presupune si un festival al tinerilor si pentru ca prin aceasta intalnire isi manifesta credinta.” Rememorand intalnirile din anii precedenti de la adjudeni, Pildesti, Nicolae Balcescu, Sabaoani, Gheraiesti sau Halaucesti, tinerii au facut ca intreaga comunitate din Cleja sa straluceasca.“ Aceasta zi este cea mai mare sarbatoare din viata comunei Cleja. Consider ca asa ceva nu a mai fost si nu va mai fi vreodata. Cu aceasta ocazie sarbatorim si infratirea cu un oras din Franta.” a declarat Ion Joca, primarul comunei Cleja. Intalnirea tinerilor are un caracter spiritual .activitatile acestei zile sunt organizate de tineri, pentru tineri. Scopul e ca fiecare participant sa simta ca face parte din marea familie a tinerilor care sunt prietenii lui Cristos si se manifesta ca atare.” Trebuie sa ne schimbam avand in vedere atatea lucruri negative la care avem acces in ziua de astazi.” a declarat adina Francu, participanta la Ziua Tineretului.
Asa cum o spun ei insisi, aceasta intalnire a tinerilor nu este una care impresioneaza prin numarul mare de participanti ci prin faptul ca un numar atat de mare de tineri sunt uniti de ceva. Sunt uniti de crucea care ii trimite an de an in alte locuri pentru a-si marturisi credinta. Tinerii sunt chemati sa infrunte provocarile vietii pentru a construi o lume mai dreapta si fraterna, provocari care cer un proiect de viata exigent in care sa puna toata bogatia spirituala conform planului lui Dumnezeu.
Incarcati cu energia credintei si sperantei, tinerii s-au intors in comunitatile lor dar nu inainte de a fixa urmatoarea intalnire la picioarele crucii: 1 mai 2011, Butea, judetul Iasi! (N.T.)
„Teren-cadou” pentru primarul-patron din Letea Veche
Edilii bacauani nu se dezmint
Sefii municipalitatii au facut cadou 112 metri patrati din domeniul public primarului penelist din Letea Veche, Constantin Ghindea. In martie 2008, acesta a preluat prin concesiune directa pe 25 de ani suprafata invecinata restaurantului „Miorita“, al carui patron este tocmai Ghindea. La doi ani de la preluare, primarul-patron a decis sa-si extinda restaurantul pe respectivul teren, distrugand aproximativ 10 locuri de parcare. Reprezentantii Primariei Bacau au recunoscut ca, inca din 2008, concesionarea suprafetei a starnit dispute aprinse in Consiliul Local.
Clientii politici ai municipalitatii prospera si pe timp de criza. Constantin Ghindea (foto), primarul PNL al localitatii Letea Veche, a primit „cadou” 112 metri patrati in intravilanul municipiului Bacau, in imediata vecinatate a restaurantului „Miorita”. In 2008, prin Hotararea Consiliului Local (HCL) nr. 116 din 27 martie, Constantin Ghindea, la acea data candidat la primaria comunei Letea Veche, se procopsea cu terenul amintit printr-o procedura de concesiune directa, fara a se organiza o licitatie in acest sens. Potrivit lui Ghindea, care este si proprietarul restaurantului, concesiunea s-a parafat pe o perioada de 25 de ani. Conform HCL 116, operatiunea s-a derulat luandu-se in calcul valoarea minima a taxei anuale de concesionare.
A trecut la treaba
Dupa doi ani, Ghindea s-a decis sa treaca la treaba. In martie 2010, primarul-patron a obtinut certificat de urbanism si a demarat lucrarile de extindere a restaurantului in detrimentul a 10 locuri de parcare. Acestea au disparut odata cu inceperea lucrarilor, in pofida faptului ca Bacaul se confrunta cu o penurie de locuri de parcare, pe fondul cresterii considerabile a numarului de autoturisme din oras. Santierul deschis de Ghindea nu este semnalizat corespunzator: nu se stie cine, ce si cat timp construieste.
„Nu stiu despre ce este vorba“
Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu are cunostinta despre situatia santierului. Luchian a aruncat pisica in curtea Inspectoratului de Stat in Constructii. „Nu stiu despre ce este vorba. Cei de la Inspectoratul de Stat in Constructii trebuie sa verifice in ce stare e santierul. Trebuie sa existe o informare cu ce se intampla acolo”, a opinat Luchian.
„Nu am avut lovele pana acum“
Contactat telefonic, liberalul Constantin Ghindea a dezvaluit ca lipsa banilor l-a determinat sa nu extinda restaurantul mai devreme de 2010. „Nu am avut lovele pana acum sa fac lucrarea. A scazut pretul la materialele de constructii si am avut o oportunitate. Daca am concesionat, ce sa fac? Nu puteam sa-i las pe oameni acolo. Am concesionat pe 25 de ani”, a precizat Ghindea. Acesta a afirmat ca lucrarile la extindere vor dura aproximativ o luna. „aveti grija ce scrieti ca stiti, eu sunt din opozitie, de la PNL”, i-a sfatuit Ghindea pe ziaristii Desteptarii.
Parcare, doar unde are chef Primaria
Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a recunoscut ca „acum doi-trei ani s-au nascut oleaca de discutii privind concesionarea”. Popovici a mai afirmat ca Ghindea nu a distrus locuri de parcare, intrucat parcari sunt doar cele amenajate expres de Primarie. „aia nu era o parcare. Nu stiu sa fi avut statut de parcare acel teren. Nici nu stiu daca e in spatele sau in fata restaurantului. Parcari sunt doar cele amenajate de Primarie, din cate stiu eu. Acum doi-trei ani s-au nascut oleaca de discutii, dar mai mult nu tin minte. Sunt ceva ani de atunci”, a spus secretarul municipiului.
„Nu de alimentatie publica avem nevoie“
Viceprimar al Bacaului la data efectuarii concesiunii, Constantin Scripat a precizat ca proiectul de hotarare nu i-a parvenit, el ajungand pe masa consilierilor locali pe cai ocolite. Scripat a mai spus ca Bacaul nu are nevoie de spatii de alimentatie publica, ci de parcari. „Ne chinuim sa gasim un loc de parcare in acest oras si, intr-o zona foarte aglomerata, se da un spatiu pentru a se face alimentatie publica. Nu de alimentatie publica are nevoie Bacaul la aceasta ora. Nu este moral in primul rand. Este o sfidare a actualului primar la adresa bacauanilor din acea zona. Un asemenea act nu poate trece fara acordul explicit al lui. Faptul ca avem de-a face si cu un apropiat al actualului primar e si mai grav si ridica semne de intrebare suplimentare”, a afirmat Scripat.
Zeci de mii de autoturisme
Numarul autoturismelor inmatriculate in judetul Bacau, in ianuarie 2009, atingea cifra de 110.000. Potrivit conducerii Serviciului de Politie Rutiera, aproximativ 60 la suta dintre acestea se regaseau in municipiul de resedinta. La aceasta se adauga aproximativ 15.000 de vehicule care constituie rulajul de tranzit din municipiu. In lipsa unei sosele de centura, care ar rezolva problemele de trafic, Bacaul se confrunta, de ani buni, cu o criza a locurilor de parcare la care edilii nu au gasit inca un raspuns pe masura.
Handbal masculin / Liga Nationala: Inca un hop
CSU Suceava – Stiinta MD (duminica, ora 11.00)
Cursa pentru podium pune in fata Stiintei un ultim hop de calibru. Dupa ce au invins Steaua (32-30), handbalistii bacauani trebuie sa se impuna in deplasare la Suceava pentru a-si pastra pozitia a III-a. Victoria contra "ros-albastrilor" a stricat si planurile sucevenilor la un loc de cupa europeana, astfel ca miza gazdelor ramâne numai una de orgoliu. In schimb, "studentii" sunt obligati sa câstige ca sa poata sarbatori in premiera o medalie, saptamâna viitoare, dupa jocul cu ultima clasata Rom Cri Brasov.
Meciul cu Steaua a lasat urme grele si in lotul Stiintei, astfel ca antrenorul Gabriel Armanu nu va putea conta la Suceava pe serviciile coordonatorului de joc Ionut Rotaru. In plus, sub semnul intrebarii se afla Marius Bondar, Chike Onyejekwe si Sandu Iacob, care nu au putut sa participe la antrenamentele din ultimele doua zile. "Studentilor" nu le ramane decat sa stranga randurile. Si sa faca totul pentru victorie intr-o ultima deplasare mare cat un campionat.
In primul meci al etapei, desfasurat vineri seara, "U" Cluj – UCM Resita 29-27. Celelalte meciuri (1 mai): HC Odorhei – Minaur (18.00); (2 mai): Poli Timisoara – Pandurii Tg Jiu (11.00), CSM Satu Mare – HCM Constanta (11.00); (5 mai): Rom Cri Brasov – Steaua (18.00).
Opt ani de existenta
Centrul de zi pentru varstnici "Dr. Stefan Ciobanu" al Fundatiei de Sprijin Comunitar a implinit opt ani de existenta. Momentul a fost sarbatorit intr-un mod inedit de catre beneficiarii serviciilor lui. Persoanele in varsta, care vin zi de zi la acest centru ca sa desfasoare impreuna diverse activitati sociale si culturale, au organizat cu aceasta ocazie un targ de antichitati. Fiecare a adus unul sau mai multe obiecte vechi, cu valoare sentimentala pentru el. Masini de scris de epoca, discuri de muzica clasica, usoara si populara, lucruri de artizanat, chiar si articole de vestimentatie au fost expuse spre vanzare celor care au vizitat targul. Din banii stransi astfel beneficiarii centrului vor primi in dar o excursie in tara. Dar cei care sunt membri fideli ai unitatii nu se bucura numai de aceasta facilitate. "Ramane o speranta pentru toti cei care doresc sa gaseasca prietenie, un mediu placut, aproape de cel din familie si sa-si rezolve unele probleme medicale, ne-a spus Gabriela Achihai, presedintele Fundatiei de Sprijin Comunitar. Centrul este deschis pentru toate persoanele varstnice. Initiem permanent aici, impreuna cu ele, si diverse alte proiecte interesante, de la piese de teatru, la scris poezii, la ateliere de pictura si pana la confectionarea de obiecte decorative." In cei opt ani de existenta centrul i-a adunat pe cei mai activi pensionari din Bacau, facandu-i sa nu simta anii apasatori ai batranetii. I-au trecut pragul circa 500 de persoane. Multe dintre ele au ramas membre fidele ale centrului, de la infiintarea lui. Printre ei se afla si Mitica Scatula care ne-a declarat: "Vin de opt ani, de la infiintare, la acest centru care imi alina singuratatea. Parca vin la casa mea, la casa noastra, aici." Intr-o sceneta ai carei actori au fost beneficiari ai centrului au fost prezentate principalele activitati desfasurate aici de-a lungul existentei lui. Aniversarea a fost marcata si printr-un moment artistic sustinut tot de catre beneficiari ai centrului.
Jurnalistii s-au intrecut in figuri… de dans
In fiecare an, pe 29 aprilie este serbata Ziua Internationala a Dansului. Evenimentul nu a trecut neobservat nici in Bacau, ocazie cu care a fost organizata Edi]ia I a Cupei Presei la Dans, care a avut loc la restaurantul din parcul Cancicov. Jurnalistii s-au intrecut in figuri de dans pentru a ob]ine cupa. Si de aceasta data, reprezentan]ii Trustului Media Desteptarea au facut o figura frumoasa prin colegii Florin Stefanescu, Marius Curucli si Nelu Bisca. Florin de la Radio Alfa a urcat pe podium. El a castigat locul trei, impreuna cu partenera sa, Madalina Balau. Florin nu este la primul sau concurs de dans. El cocheteaza de mult timp cu aceasta arta si o face cu mare placere si pasiune. Locul I a fost adjudecat de Gabriel Diaconu, reprezentantul unei firme de distribu]ie presa. Locul II i-a revenit lui George Sacaleanu, care a si organizat evenimentul. De asemenea, s-au remarcat si Nelu Bisca, care a obtinut mentiune, dar si Marius Curucli (recompensat cu premiul de popularitate pentru destinderea atmosferei pe ringul de dans). Desi au fost invitati toti colegii din presa, foarte putini au raspuns pozitiv. Cei prezenti au avut parte de multe momente artistice. Cluburile Fiesta si Autentic au incantat privirile celor prezenti, juniorii dansatori abordand mai multe stiluri. N-au lipsit nici membrii ansamblului folcloric “Ca la noi”, care au intretinut publicul cu dansuri populare romanesti. Dar ce e dansul fara muzica? Astfel, mai multi solisti locali au interpretat melodii celebre. Printre ei si un mare talent vocal: Mihaela Ojog de la Palatul Copiilor din Bacau. Totul a fost bine condimentat cu momentele dirijate de bagheta Magicianului Augustin.
