Mai multi asistati, mai putini salariati

Judetul Bacau se confrunta cu un paradox: in timp ce numarul persoanelor cu dizabilitati si a varstnicilor imobilizati la pat creste, numarul angajatilor DGASPC scade. Sau va scadea foarte curand: standardele de cost obliga institutia sa dea afara 293 de persoane.

Numarul persoanelor cu dizabilitati din judetul Bacau era, in 2007, de 12.030. Un an mai tarziu depasea 13.000, pentru ca acum sa ajunga la 15.090. Dintre acestea, 14.112 au trecut prin Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap si beneficiaza de prestatii sociale. In centre sunt asistati 701 adulti si 460 de copii. Ingrijorator este si faptul ca majoritatea cazurilor noi, peste 70 la suta, au probleme mentale si/sau psihice. “Cauzele sunt stresul, ritmul nebun in care traiesc, nesiguranta zilei de maine, spaima ca isi vor pierde serviciul si locuinta", afirma Sorin Brasoveanu, directorul general al DGASPC Bacau. In conditiile in care veniturile scad, iar numarul celor care se imbolnavesc e tot mai mare, presiunea asupra DGASPC privind internarea in centre a adultilor cu handicap si a varstnicilor creste in fiecare zi. Guvernul pune accent pe ingrijirea la domiciliu, dar nu creeaza cadrul legal pentru finantarea si functionarea acestor servicii. Primarii din mediul rural si-ar dori sa infiinteze retele de ingrijire sau centre de zi, dar nu au bani nici de salarii.

Vor pleca infirmierii si soferii

Pana pe 31 mai, DGASPC Bacau ar trebui sa disponibilizeze 293 de salariati. “Nu am aplicat matematic standardele de cost deoarece asta ar fi insemnat sa nu putem asigura continuitatea unor servicii, a declarat Sorin Brasoveanu. Dupa o analiza minutioasa, am propus reducerea a 156 de posturi, dar o parte dintre acestea sunt deja vacante.” Nu tot ce e vacant va fi taiat, insa, din schema. Exista servicii in care sunt necesari 3 asistenti medicali si e angajat doar unul. De asemenea, vor pleca salariatii care implinesc varsta de pensionare. Reducerile vor afecta in primul rand personalul administrativ si cel necalificat: infirmiere, femei de serviciu, soferi etc. Nu vor fi disponibilizati angajatii serviciilor in care supravegherea persoanelor cu handicap se face in trei schimburi. “Nu stim, inca, daca ne aflam intr-o concediere colectiva, dar am anuntat ITM, afirma Sorin Brasoveanu. Va trebui sa luam fiecare caz in parte si sa decidem cine pleaca si cine ramane. Daca ambii soti lucreaza in cadrul DGASPC, doar unul va fi disponibilizat.” Conform statisticilor UNICEF, in perioadele de criza, guvernele baga mai multi bani in serviciile sociale. Asta ca sa nu aiba copii si batrani abandonati, someri, alcoolici, sinucigasi, oameni ai strazi etc. Nu e cazul Romaniei.

Cateva zeci de pensionari au pichetat ieri Prefectura Bacau, nemultumiti de masura anuntata de Guvernul Boc, de reducere cu 15% a pensiilor. Revolta pensionarilor a atins accente dramatice, cei mai multi dintre acestia fiind bolnavi si cu venituri foarte mici. Protestul a fost organizat de Uniunea Generala a Pensionarilor din Romania, Filiala Bacau. “Oamenii sunt foarte speriati. Au venituri mici, traiesc si asa foarte greu, iar aceasta masura de reducere a pensiilor a provocat panica. Ei trebuie sa stie ca o masura luata are baza legala. Cu totii trecem printr-o perioada foarte grea”, a declarat Mihai Enache, presedintele bacauan al Uniunii Generale a Pensionarilor. Batrani, tristi, pensionarii au venit cu ultimile cupoane de pensii la ei, pentru a le arata trecatorilor cati bani primesc dupa o viata de munca. “Am 490 de lei pensie. Traiesc de pe o zi pe alta. Barbatul meu e operat la cap. Sa-mi ia 15%? De ce? Cum e posibil asa ceva?”, a intrebat revoltata Ana Rosca. Alti pensionari doresc tragerea la raspundere a guvernului, chiar penala, daca e cazul. “Ii dam in judecata. Reducerea asta a pensiilor e caz penal. S-au agatat de pensii, nu le mai ajunge sa fure. Oricum punctul de pensie a scazut. Nu au cum sa faca asta! Va fi rau. Poate vor creste si TVA-ul”, a spus si Viorel Balaita. Pensionarii nu mai cred nici in sloganul “Sa traiti bine!”. Cei mai multi il acuza pe presedinte de toate relele. “Primul sinistru a tradat. Tine cu FMI. A distrus tara, au cheltuit toti banii si au ajuns la pensiile noastre”, a spus si Radu Petru.

Lipsa de coordonare?

La actiunea de protest din fata Prefecturii au fost reprezentate doar doua organizatii ale pensionarilor din cele opt, care sunt membre ale Consiliului Judetean al Persoanelor Varstnice. Au participat la pichetarea institutiei Guvernului Filialele Bacau ale Uniunii Generale a Pensionarilor si Federatiei Nationale a Sindicatului Pensionarilor. Din Consiliul Judetean al Persoanelor Varstnice mai fac parte, insa, si filialele Confederatiei "Unirea" a Pensionarilor, Federatiei Caselor de Ajutor Reciproc, Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi din MApN, Asociatiei Veteranilor din Ministerul de Interne, Uniunii Nationale a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere si ale Uniunii Veteranilor de Razboi si a Urmasilor Veteranilor. "Actiunea nu a fost organizata de catre noi, pentru ca de la Bucuresti nu am primit niciun comunicat in acest sens, ne-a spus Eugen Negrea, presedintele Consiliului Judetean al Persoanelor Varstnice. Ca sa organizezi o asemenea actiune trebuie sa ai clare obiectivele, sa stii lozincile si sa ai aprobare de la institutiile abilitate." Protestul din fata Prefecturii nu a avut autorizatie, dar liderii celor doua organizatii care au manifestat au declarat ca le-a fost imposibil sa-i impiedice pe membrii acestora sa iasa in strada.

Constructie neterminata, dar inaugurata

Teatrul de Vara ii va mai costa pe bacauani alte 1,5 milioane de euro, pe langa cele 3 investite pana acum de municipalitate. Desi imobilul a fost inaugurat cu fast in toamna anului trecut, acesta nu este functional. Edilii spun ca banii sunt destinati achizitionarii instalatiei de sonorizare si lumini. Proiectul initial nu prevedea dotarea teatrului cu scenotehnica, astfel incat cladirea zace nefolosita de mai bine de jumatate de an.

Dupa sase luni de la "inaugurare", Teatrul de Vara mai are nevoie de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru a fi finalizat. Cladirea nu poate gazdui niciun spectacol pentru ca nu dispune de instalatie de sonorizare si lumini, fapt care nu a fost prevazut in proiectul initial privind reabilitarea imobilului. Din 2008 si pana in prezent, Primaria a cheltuit aproximativ 11,5 milioane lei noi (peste 3 milioane de euro) cu refacerea Teatrului de Vara.

Nu au stiut cum e acustica

Potrivit primarului Romeo Stavarache, municipalitatea nu a putut prevedea care va fi acustica incintei, astfel incat nu a putut achizitiona instalatia de sunet si lumini. In sedinta Consiliului Local din 29 aprilie, edilul a dat vina pe arcadele de lemn care sustin acoperisul teatrului. "Daca ar fi fost din metal nu am fi avut nicio problema legata de acustica si am fi cumparat respectiva instalatie. Nu am stiut ce acustica va fi cu aceste arcade de lemn care sustin acoperisul", a afirmat primarul.

Deviz peste deviz

Potrivit Hotararii de Consiliu Local (HCL) nr. 432 din 16 noiembrie 2007, suma necesara reabilitarii teatrului a fost evaluata la putin peste 11 milioane de lei. La data respectiva, moneda europeana era cotata la doar 3,1 lei, astfel incat bugetul destinat investitiei s-a cifrat la 3,48 milioane de euro.
Pe 29 aprilie 2010, alesii bacauanilor au aprobat o modificare substantiala in bugetul lucrarilor, in sensul suplimentarii sumei initiale cu peste 5 milioane lei (aproximativ 1,5 milioane de euro). Astfel, HCL 432/2007 a fost modificata, valoarea totala a lucrarilor ajungand la aproape 17 milioane de lei.

"Au inaugurat o sala goala"

Opozitia a criticat demersul conducerii municipalitatii, sustinand ca cineva trebuie sa plateasca pentru scaparea proiectantilor care nu au inclus in proiectul initial instalatia de sunet si lumini. "Aceasta manevra face parte din categoria minciunilor servite de administratia Stavarache. Am ajuns sa dam milioane de euro pe difuzoare si lumini, in loc ca acestea sa fie prevazute in proiectul initial. Stavarache a inaugurat anul trecut o sala goala si acum continua lucrarile. Practic se redeschide santierul de la Teatrul de Vara, dar de data asta in interior", a declarat Nicolae Zaharia, ales local din partea PSD. De cealalta parte, Gabriel Axinte, consilier local PD-L, a afirmat ca proiectantii trebuie sa plateasca. "Proiectantul a fost prost daca a facut un proiect fara iluminat si sunet. Primarul a spus ca ei nu si-au dat seama ca sala e asa de mare si ca ar putea fi probleme de acustica", a declarat Axinte.

"Cu toata saracia, trebuie sa dam 600.000 de euro pe instalatia de sunet"

Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau, a declarat ca o instalatie performanta de sonorizare costa un milion de euro, dar ca Primaria va cumpara una mai "ieftina", de 600.000 de euro. "Am discutat cu specialisti si o instalatie de sunet e 1 milion de euro. Cu toata saracia, trebuie sa dam 500 – 600.000 de euro pe instalatie. Achizitia si lucrarile se vor face de acum incolo", a spus Luchian.

Sustac, administratorul pac-pac

In urma cu mai mult timp, CL Bacau a aprobat constituirea societatii ArtBacau SRL. Aceasta urmeaza sa se ocupe de administrarea teatrului. Firma il are drept administrator pe Mihai Sustac, fost consilier local din partea PNL si om de casa al primarului Stavarache. Acesta a prezentat alesilor locali un buget fantasmagoric de venituri pentru societatea ArtBacau, in conditiile in care la jumatatea lui 2010 Teatrul de Vara este, in continuare, nefunctional. 60 la suta din venituri constituie, in mod bizar, cheltuieli de personal, desi primarul Stavarache a dat asigurari ca la creionarea bugetului ArtBacau s-a luat in calcul un cuantum minim privind cheltuielile de personal.

Angajatii Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara din Bacau au declansat ieri dimineata un protest spontan. Nemultumirile specialistilor in cadastru sunt legate de intarzierea salariilor, de diminuarea veniturilor, care ii pune in imposibilitatea de a-si achita creditele bancare, care ii preseaza. Timp de aproape doua ore, sindicalistii Oficiului de Cadastru din Bacau au intrerupt munca. Ei au protestat astfel fata de starea de incertitudine creata de masura de reducere a salariilor, de nesemnarea Contractului Colectiv de Munca la nivelul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara dar si de intarzierea salariilor in ultimile luni. De altfel, specialistii in cadastru nu si-au primit inca salariul integral pentru luna martie iar pentru aceasta luna perspectivele sunt aceleasi. Marea majoritate a cadastristilor bacauani au contractat credite in banci iar acum simt cosmarul lipsei banilor pentru plata ratelor. A sustinut protestul sindicalistilor de la OCPI Bacau si Martin Fartade, liderul Cartel Alfa: “Lucratorii de la cadastru au avut parte de o diminuare a salariilor cu 50%, odata cu trecerea lor in randul functionarilor iar acum salariul li se va reduce cu inca 25 %. Situatia este destul de grava si tocmai de aceea noi suntinem acest protest”. Liderul sindicalistilor de la OCPI Bacau, Mariana Ioan ne-a descries starea de incertitudine si nesiguranta in care traiesc specialistii din cadastru. “In ultimile luni nu a fost respectata data de 14 pentru plata salariilor. Aproape toti colegii mei au credite in banci, datorii, care nu au fost achitate la timp. In momentul de fata nu avem semnat Contractul Colectiv de Munca, in luna martie am primit doar 70% din salariu iar in aceasta luna nu stim cand vom primi salariul si nici valoarea acestuia”.
Salariatii de la OCPI Bacau dar si colegii celorlalte oficii din tara traiesc o adevarata angoasa. “Au scazut salariile, nu s-a reglementat situatia noastra. Efectiv simtim ca suntem ai nimanui”, ne-a declarat Gabriela Leonte, consilier in cadrul OCPI Bacau.
Directorul Oficului de Cadastru din Bacau, Liviu Miroseanu, si-a asigurat subordonatii de faptul ca salariile dar si problemele legate de Contractul Colectiv de Munca se vor rezolva dupa data de 17 mai. “Salariatii OCPI au declansat acest protest in mod spontan. Am purtat deja discutii cu ei si le-am explicat ca situatia se va remedia in curand, ca drepturile salariale vor fi primite in jurul datei de 17 mai”, ne-a declarat Liviu Miroseanu.

Inca un program national de sanatate mort

Criza economica a lovit si programul de planificare familiala. Contraceptivele gratuite au disparut de trei luni din cabinetele de medicina de familie. In mediul rural se simt deja efectele. Medicii spun ca numarul gravidelor a crescut. In unele cazuri, pacientele cu probleme financiare au ajuns sa dea vina pe doctori pentru sarcinile nedorite.

De trei luni, programul de planificare familiala s-a impotmolit. In cabinetele de planificare familiala si in cele de medicina de familie nu se mai distribuie contraceptive. Cea mai grava situatie este in mediul rural, unde femeile cu posibilitati financiare reduse nu-si permit sa cumpere pilule contraceptive. Printr-un program national de sanatate, au dreptul la contraceptie gratuita persoanele cu varsta intre 18 si 49 de ani. Au prioritate persoanele din mediul rural, elevii, studentii si cazurile sociale. “Nu mai distribuim de cateva luni contraceptive, ne-a declarat dr. Cristina Loghina, medic de familie la Secuieni. Ni s-a spus ca nu sunt contraceptive la Directia de Sanatate Publica. Natalitatea este deja in crestere. Femeile imi reproseaza ca nu aduc pilule contraceptive, lapte praf, vaccinuri. Este o comuna saraca. Multi traiesc din alocatia copiilor. Femeile nu-si permit sa dea bani pe contraceptive. Fac ceea ce depinde de mine. Toate formularele cerute prin programele de sanatate le platesc din buzunarul meu.” Situatia este aceeasi in toate satele din stanga Siretului. Familiile sarace nu au bani de cheltuit pe metode de contraceptie, o folie cu pilule costand in jur de 15 lei. Apar pe lume copii care aduc o alocatie in plus in casa, dar care nu au niciun viitor. Natalitatea creste, dar odata cu ea, si presiunea pe bugetul de asistenta sociala. Medicii fac periodic solicitari de contraceptive la DSP, insa raspunsul este negativ. “Am primit pe 26 martie materiale in cadrul programului, dar numai 30 de dispozitive intrauterine, 250 de fiole injectabile si 7500 de prezervative, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef serviciu Programe de sanatate la DSP Bacau. Nu am primit deloc pilule contraceptive.”

In orase stocul este pe terminate

Criza de pilule contraceptive se resimte si in mediul urban. Cele cinci centre de planificare familiala din orase sunt pe cale de a epuiza stocul. "Nu stiu daca ne va ajunge pana la sfarsitul acestei luni, ne-a spus dr. Irina Frunza, coordonatorul centrelor. Ce am avut am dat la toate cabinetele. Pana acum am avut tot timpul. Anul acesta, insa, nu s-a organizat licitatie si nici nu cred ca se vor mai aloca fonduri, data fiind criza." Medicii de planificare familiala au tot sperat ca Ministerul Sanatatii va desfasura licitatia in primele doua sau trei luni, asa cum s-a procedat in fiecare an. Intarzierea ei este un semnal ca pentru prima data nu se va mai acorda gratuitate la anticonceptionale. Pe de alta parte, ei spun ca acum 17 ani, cand a fost demarat acest program national de sanatate, el a fost conceput, in primul rand, pentru a face educatie sanitara populatiei. S-a dorit formarea deprinderii de a recurge la metode contraceptive pentru a evita o sarcina nedorita.

Asociatia de proprietari Trandafirilor isi merita numele. Presedintele ales in 2002, ajutat de administrator, a reusit sa faca din aceasta asociatie un exemplu nu doar pentru alti locatari, ci si pentru administratia publica. Blocul 1 de pe strada Trandafirilor, cu cele 82 de apartamente ale sale, formeaza aceasta asociatie. Imobilul este vechi, dar cu investitii, perseverenta si bun gust s-a schimbat la fata. In aceasta perioada, cand tufele de spiraea sunt in floare, nu poti trece nepasator prin fata lui. Spatiul verde este, probabil, cel mai frumos din oras. Presedintele asociatiei, Alexandru Adam, cunoaste cu ochii inchisi fiecare tei, magnolie, liliac sau trandafir. I-a plantat cu mana sa. A adus masini de pamant pe banii lui. Greul a inceput cu 8 ani in urma, cand a fost ales. “In jurul blocului nu crestea nimic, isi aminteste presedintele. Cred ca am scos 50 de metri cubi de pietris. Am incercat sa plantez inca de atunci copaci. Am pus brazi, au fost furati. Am pus tuia, un locatar a smuls-o. Nimeni nu a vrut sa dea o mana de ajutor. Un locatar spunea sa turnam beton. Unii se multumesc sa rada fiindca muncesc, altii sunt recalcitranti.” Administratorul asociatiei, Liviu Postolache, s-a molipsit de dragostea presedintelui pentru pamant si plante. A ajuns maestru la plantat trandafiri. Acum, in jurul blocului incanta privirea peste 100 de trandafiri, 33 de tei, 11 tuia, 4 magnolii, 1 stejar rosu, 10 tufe de liliac si un superb gard viu din spiraea. In urma cu cativa ani, spatiul de langa bloc era WC public. Acum este un parc in miniatura. Presedintele a reusit sa atraga sponsorizari de peste 250 de milioane lei vechi. S-a facut un gard imprejmuitor. Locatarii ar fi vrut sa li se plateasca intretinerea. Pe unii nu-i intereseaza ce se intampla dincolo de usa lor, ba chiar arunca gunoi de la balcon. Blocul nu a fost uitat. De Craciun, s-au zugravit casele scarilor. De Paste, s-a reabilitat fatada pana la etajul 1. S-a gasit si solutia pentru ca, in caz de avarii, sa nu mai fie golite instalatiile: fiecare coloana are robinet individual. Presedintele si administratorul au planuri mari. Se izbesc insa de reticenta a 7 familii din 82. Un locatar de la scara C refuza si acum sa plateasca cei 94 de lei care ii revin pentru ca s-a schimbat usa de la scara. Altii au restante la intretinere si sunt gata de bataie cand li se reaminteste aceasta. Presedintele si administratorul se incapataneaza insa in munca lor. Pe cei care resping frumosul, presedintele ii intreaba atat: “Ai mangaiat vreodata pamantul? Ai crescut o floare?”

Scoala de Arte si Meserii Rachitoasa depaseste cu mult orice dotare a unei primarii sau investitie a unui agricultor. Un proiect PHARE indraznet a adus unitatii de invatamant utilaje agricole, materiale si o reabilitare completa a cladirii scolii in valoare totala de 600.000 de euro. Cladirea datand din 1981 nu a fost reabilitata temeinic niciodata, chiar daca a supravietuit chiar si unui cutremur. Gratie acestui proiect, in perioada 2007-2008, a fost refacut acoperisul, s-a tencuit, structura a fost ranforsata si s-a instalat chiar si o centrala pe lemne pentru incalzirea cladirii. In plus, patrimoniul unitatii de invatamant s-a imbogatit cu un atelier de prelucrare a lemnului unde au fost instalate utilaje moderne si celalalte materiale primite prin proiect. Aceste dotari au venit in intampinarea nevoilor elevilor din clasele de agricultura si fabricarea produselor din lemn. De altfel, in acest an scolar sunt inscrisi la cele doua clase a IX-a de profil 52 de elevi. Alte doua clase se vor forma in noul an scolar. Pentru cei de la clasa de agricultura au fost aduse de la cantare si balante pana la semanatoare, plug, masini de imprastiat ingrasamantul, in timp ce elevii de la prelucrarea lemnului au primit masini de slefuit, si chiar echere, cric hidraulic, ferastraie, bocanci si echipamente de protectie. „Din generozitatea primariei, scoala noastra beneficiaza de un teren de cinci hectare pe care anual il semanam si astfel elevii nostri pot face practica. Anul acesta am pus orzoaica pe acest teren si speram sa-l putem vinde pentru a face profit si pentru a recupera investitia in seminte”, a declarat prof. Marin Barbu, directorul scolii, care se arata increzator ca aceste doua specializari vor fi cautate si pe viitor. „Sunt convins ca pe viitor invatamantul liceal se va generaliza. Am incercat sa convingem familiile din comuna si din apropiere ca este benefic pentru copii sa vina aici, mai ales ca distanta pana in orasele apropiate este mare si ei nu isi permit sa ii intretina”, a conchis directorul.

Cadrele didactice care predau in comuna Huruiesti au avut parte de o surpriza neplacuta la primirea fluturasilor de salariu pe luna trecuta. Din spusele dascalilor, lefurile au fost diminuate chiar si cu 500 de lei. “Din salariul de 1.630 de lei pe care trebuia sa il iau, am primit doar 1.099 de lei. Nu s-au acordat sporurile, pentru ca se pare ca primaria nu are bani”, a declarat inv. Carmen Cernat, liderul de sindicat al profesorilor din comuna. Nemultumirea cea mai mare a dascalilor este insa ca primaria refuza sa explice cum au fost calculate salariile. “Ne-au inchis usa in nas. Am facut un memoriu scris catre Prefectura, Primarie, Curtea de Conturi si chiar Guvern, ca sa primim o explicatie”, mai spune liderul de sindicat. 20 de cadre didactice sunt in aceasta situatie. Se pare ca nici in viitorul apropiat situatia nu se va schimba. “Luna asta am primit 60 la suta din salariu, dar luna viitoare nu vom primi nici atat. Ne-au anuntat ca banii vin abia in iulie”, a conchis Carmen Cernat. Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) la care sunt afiliati si profesorii din Huruiesti sustine ca va actiona primaria in instanta pentru a apara drepturile membrilor sai. “Vom merge in teritoriu pentru ca situatia este inacceptabila. Acelasi episod a avut loc si inainte de Pasti”, a subliniat vicepresedintele SLI Bacau, Iulian Oprisan.

Trezoreria a respins ordinul de plata

Ioan Zabrautanu, primarul comunei Huruiesti, sustine ca acuzatiile dascalilor sunt total neintemeiate. “Unu, eu pe doamna Cernat nu am vazut-o din 2009, mai exact de la Craciun. Doi, nu primaria plateste salariile cadrelor didactice, ci Guvernul. Trei, nu sunt bani, stim asta cu totii.” Suma primita de dascali pentru luna aprilie e doar “un avans”. Edilul arata ca invatamantul are in cont, la Trezorerie, suma de 14.615 lei, bani care trebuie sa ajunga pentru aprilie, mai si iunie, iar "necesarul pe o luna este de 65.000 lei.” Ioan Zabrautanu sustine ca in niciun caz nu poate fi acuzat de dascali ca nu le-a dat explicatii: “Eu stiam de acum doua luni care este situatia si am trimis adrese scolilor in care le-am recomandat sa faca state de plata pentru suma care e disponibila, dar nu au inteles. Am trimis ordin de plata pentru toata suma necesara, iar Trezoreria mi l-a respins.” Dascalii i-au cerut primarului sa plateasca salariile din bugetul local: “Nu pot sa fac asa ceva. Noi avem vreo 5 miliarde de lei, dar nu avem voie sa platim salariile profesorilor, asta e deturnare de fonduri si se pedepseste, si fapta, si intentia cu 1-5 ani de inchisoare.” Ioan Zabrautanu sustine ca e solidar cu necazurile dascalilor, dar ca nu-i poate ajuta, nici nu le poate da vreo speranta: “Sunt necajiti, eu ii inteleg, doar sunt cetatenii mei, sunt cei care m-au votat, dar asta e situatia, e criza. Doar o eventuala rectificare le-ar rezolva situatia!”

4×4=16. O inmultire cu rezultat deja stiut pentru conducerea clubului FCM Bacau. In ultimele patru etape din Liga secunda, echipa a mancat bataie incasand, la fiecare meci, cate 4 „boabe“. Conducerea clubului invinovateste echipa de rezultatele slabe din ultima perioada, in timp ce jucatorii spun ca sunt neplatiti. Asta, in conditiile in care numai in ultimele trei luni, Consiliul Local Bacau – actionar cu 90 la suta in societatea care administreaza clubul – a virat acestuia 12 miliarde lei vechi, bani destinati unor asa-zise majorari de capital social. De la preluarea echipei fanion de catre Primarie, peste 30 de miliarde lei vechi din bugetul local au fost directionati catre club. Banii s-au „volatilizat“ cat ai clipi din ochi, cheltuirea lor neavand efectul scontat: FCM Bacau a intrat in hora retrogradarii.

Societatea FCM Bacau SA a luat fiinta in iunie 2009. Constituirea acesteia a consemnat preluarea echipei fanion – FCM Bacau – de catre Primarie, municipalitatea bacauana controland 90 la suta din pachetul de actiuni al SA-ului amintit. La data infiintarii, Primaria s-a angajat sa verse in conturile societatii aproximativ 25 de miliarde de lei vechi, bani constand in aport la capitalul social. Ulterior, prin doua hotarari succesive emise de Consiliul Local la interval de cateva luni, societatea controlata de municipalitate a mai primit 12 miliarde de lei vechi.

Majorare de capital pe hartie

In luna martie, in urma unei sedinte “istorice” a CL, alesii bacauanilor au decis sa “majoreze” capitalul social al SA-ului cu inca 7 miliarde de lei vechi. Majorarea urma sa se faca dupa data de 10 iunie cand, conform legii, termenul de 12 luni pentru varsarea capitalului subscris la infiintare se implinea. Banii insa au fost deja cheltuiti. Relu Damian, presedintele clubului bacauan, a confirmat ca cele 7 miliarde au fost folosite pentru achitarea datoriilor pe care clubul le avea catre stat. “Banii aceia s-au terminat acum doua saptamani. 4 miliarde s-au dus la stat, pe datoria pe care o aveam, iar restul de 3 au fost cheltuiti cu restantele pentru jucatori, precum si cheltuieli curente”, a precizat Damian.
In mai, la nici doua luni de la “majorarea” de capital din martie, SA-ul care se ocupa de destinele FCM-ului a mai primit o infuzie de capital, de data aceasta ceva mai redusa: doar 5 miliarde de lei vechi. Banii nu au intrat inca in contul clubului, Damian recunoscand ca acestia vor veni in transe. “Banii nu sunt efectiv in cont. Miercuri ar trebui sa intre. Din cate stiu, vreo 3 miliarde vor veni”, a afirmat presedintele.
Nota de plata a majorarilor succesive de capital se ridica la 12 miliarde, bani din buzunarele platitorilor de taxe si impozite.

„Finantele“ merg inchis

Potrivit unui document postat pe situl Ministerului Finantelor Publice, societatea FCM Bacau SA avea la sfarsitul primului trimestru restante catre bugetul de stat in cuantum de aproximativ 630 milioane de lei vechi. Adrian Anghel, purtator de cuvant la Directia Finantelor Publice, a declarat ca nu poate spune daca lucratorii Directiei fac verificari in cadrul clubului, desi societatea care-l administreaza este publica. “Informatii referitoare la actiunile intreprinse de Activitatea de Inspectie Fiscala din cadrul DGFP Bacau la diversi agenti economici nu pot fi facute publice in conformitate cu prevederile art. 12 din L544/2001”, a declarat Anghel.

Slic si Curca nu vor sa dea cu subsemnatul

Pe 6 mai, la ultima sedinta a CL, Mihai Slic si Liviu Curca, alesi locali din partea PD-L, au anuntat ca demisioneaza din Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) SC FCM Bacau SA. Cei doi si-au motivat decizia prin faptul ca situatia din jurul clubului este inflamabila si ca ea ar putea degenera intr-un scandal cu implicatii penale. “Ce sa fac acolo? Noi avem echipa cu un picior in C si mai cerem bani pentru FCM. Eu nu am de urmarit lulu-lulu pe la club. Ma duc sa-mi vad de treaba mea. Sa dam bani pentru ce? Ca sa ajungem in Divizia C. Eu si Curca am zis ca gluma se ingroasa si ca mai bine ne vedem de treaba si de drumul nostru. La varsta mea nu-mi permit sa mai dau cu subsemnatul”, a declarat Slic.

Majorarea de capital, o problema de juristi

Pe 16 iunie, municipalitatea intentioneaza sa majoreze capitalul social al SC FCM Bacau SA cu sumele virate catre societate in lunile martie si mai. Desi banii aveau destinatia expresa de majorare a capitalului social, ei au fost cheltuiti pe stingerea unor datorii si restante financiare ale clubului. In lipsa banilor, majorarea capitalului se transforma intr-o necunoscuta administrativa. “Asta o sa rezolve juristii. Nu stiu cum se va intampla. Probabil ca se va diminua valoarea nominala a actiunilor”, a confirmat Relu Damian.
De cealalta parte, viceprimarul Dragos Luchian a afirmat ca desi banii au fost cheltuiti majorarea de capital poate fi operata. “Chiar daca banii au fost cheltuiti, nu inseamna ca majorarea de capital nu se poate face. Chiar nu stau sa urmaresc acuma ce se intampla la FCM sau cum se cheltuiesc banii acolo. Si-asa sunt prea putini bani ca sa se puna problema unor situatii de alta natura”, a declarat Luchian.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Sectia Bacau, cerceteaza conditiile in care s-a facut transferul unor terenuri dinspre Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau catre Primaria Bacau si contextul in care au fost puse in posesie mai multe persoane, care au vandut terenurile in scurt timp, la preturi cu mult sub cele ale zonei. Potrivit unor surse, pana in momentul de fata au fost audiate mai multe persoane care si-au pus semnatura pe transferul illegal al terenurilor. Aproximativ 2,3 hectare, situate in Serbanesti, au fost preluate de municipalitatea bacauana, fara a avea baza legala necesara, o Hotarare de Guvern, prin care sa fie aprobata trecerea terenurilor din proprietatea statului, in proprietatea municipiului Bacau.

Ilegalitatile au iesit la iveala in urma sesizarilor facute de Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC). In data de 6 august, reprezentantii sindicatului au depus o plangere la DNA, la adresa primarului Romeo Stavarache, dar si a altor angajati din Primaria Bacau, implicati in preluarea unor terenuri evaluate la peste 2 milioane de euro. Politistii au reclamat faptul ca s-au intocmit documente oficiale cu date false, sau falsificate, prin care au transferat ilegal din proprietatea publica a statului terenurile situate in municipiul Bacau, strada Nicolae Lascar Bogdan, sola 82. Din terenul statului, autoritatile locale bacauane au dat lui Ion Paldau 2.746 mp de teren, lui Saila Sorin, 4.088 mp, iar Fioniei Marcu, 3.919 mp. Noii improprietariti au vandut imediat terenul, cu preturi sub cel al zonei. Au cumparat Titi Cartas si Emanoil Berdila, care au legaturi de afaceri cu oameni politici liberali.
“Procurorii de la DNA trebuie sa decida cine a comis ilegalitatea. In cazul preluarii ilegale a terenurilor statului de la Serbanesti s-au comis o serie de falsuri, fapte de coruptie si de abuz in serviciu. Manevrele s-au facut in arcul PNL Bacau. De transferul terenurilor si de vanzarea acestora nu sunt straini nici primarul Stavarache si nici fostul sef al Politiei, Stefan Alexa”, ne-a precizat Constantin Lovin, liderul SNPPC din Moldova.

Vasile Maftei, chemat la audieri

“L-au chemat la audieri pe fostul sef al Serviciului de Logistica din IPJ Bacau, Vasile Maftei. Din cate am inteles, situatia este destul de grava. Fostul sef al politiei, Stefan Alexa, ar fi vrut sa paseze raspunderea catre seful de la logistica”, ne-a declarat Marian Pavel, liderul Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC) Bacau.

Alexa arunca responsabilitatea pe umerii Primariei Bacau

Stefan Alexa, fostul sef al IPJ Bacau, acum sef al Politiei de Frontiera Iasi considera ca toata responsabilitatea pentru preluarea terenurilor in afara cadrului legal o poarta reprezentantii Primariei Bacau, care au afirmat ca pentru trecerea celor 2,3 hectare de teren nu au nevoie de promovarea unei Hotarari de Guvern, deoarece pot beneficia de prevederile articolului 44 din legea 18/1991. “Terenurile care au apartinut GAZ-urilor se predau la primarii. Eu aveam hotararea Consiliului de Conducere, stiam ca doar trebuie sa dau aceste terenuri. Cei de la Primaria Bacau m-au asigurat ca pot prelua terenurile in baza articolului 44 din legea 18/1991 si ca nu au nevoie de o Hotarare de Guvern”, ne-a declarat Stefan Alexa.

MAI isi cauta terenul la cadastru

Reprezentantii MAI au solicitat de curand cartea funciara a terenurilor din Serbanesti, care fac obiectul cercetarilor procurorilor DNA. Reprezentantii Oficului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCIPI) Bacau considera ca in acest caz doar instantele se pot pronunta. Cu alte cuvinte, doar trimiterea in judecata si cercetarea justa poate aduce clarificari decisive in acest caz. “Juristi din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) dar si de la Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau ne-au solicitat toate informatiile pe care le avem referitor la terenurile politistilor din Serbanesti”, ne-a declarat Liviu Miroseanu, directorul OCPI Bacau.

Conducerea Politiei Romane confirma ilegalitatea

In data de 4 august 2009, Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), Serviciul de Logistica, transmite adresa cu numarul 111558 liderului SNPPC, comisar Marin Gruia. Aceasta adresa confirma in mod clar ilegalitatea produsa in Bacau. In baza deciziei 319/1985, conform Dispozitiei 409/1955, privind reglementarea transmiterii bunurilor proprietate a statului, suprafetele de teren din Serbanesti sunt proprietatea statului, fiind transmise din administrarea consiliilor populare Bacau si Letea Veche in administrarea Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Din suprafata de teren de 45.250 metri patrati, aflata pe teritoriul administrativ al municipiului Bacau, IPJ Bacau a intabulat in anul 2006 numai 22.059 metri patrati si constructiile edificate pe acesta. “Ulterior, IPJ Bacau a facut rectificarea in Cartea Funciara, proprietar fiind IPJ Bacau, din nou eronat, intrucat imobilul este proprietatea Statului Roman si se afla in administrarea MAI, prin IPJ Bacau", afirma, intr-o adresa, comisarul sef de politie Mihaela Boeru, sef al Serviciului de Logistica al IGPR. Din anchetele efectuate de comisii complexe din MAI, rezulta faptul ca demersurile facute de IPJ Bacau au fost eronate. Acesta a fost primul pas facut spre instrainarea si vanzarea unor terenuri, a caror valoare a fost estimata la 2 milioane de euro.

Bate vantul prin bugetele primariilor din judet

Primariile comunelor de pe stanga Siretului au ramas aproape fara niciun ban in vistierie. Bugetul primariilor este format din venituri proprii (taxe si impozite platite de locuitori) care variaza in functie de dezvoltarea economica a comunei, insa cea mai mare parte a bugetului este alimentata de Guvern pe doua cai: 20% prin Consiliul Judetean si 80% direct prin Guvernul Romaniei. Banii catre bugetul primariilor nu sunt trimisi integral la inceputul anului, ci esalonat (trimestrial).

Datorii de sute de milioane

Lipsa banilor a dus si la acumularea de datorii a primariilor, fata de furnizori. In comuna Secuieni situatia nu este roz. Bugetul aprobat de Guvern pe anul 2010 este de 3 miliarde de lei vechi. “Din pacate, am observat ca bugetul primariilor se aloca in functie de apartenenta politica. Sunt primarii care au prioritate”, a declarat Simona Pucher Balaita, viceprimarul comunei Secuieni. Pentru ca banii sunt trimisi trimestrial, reprezentantii primariei s-au ales cu datorii. Aproximativ 200 de milioane de lei vechi reprezinta datoria fata de E.ON Moldova, pentru iluminatul public. O alta datorie ce depaseste 200 de milioane de lei vechi este catre furnizorul de lemne, pentru incalzirea in scoli. In comuna Colonesti, banii pentru ajutorul de caldura nu au mai afost acordati din luna noiembrie a anului trecut. Nici in primele luni ale anului 2010, locuitorii comunei nu au mai primit acest ajutor. Singura exceptie de la regula au constituit-o pensionarii si cetatenii care nu beneficiaza de ajutor social, acest lucru fiind posibil datorita faptului ca finantarea vine direct de la Guvernul Romaniei, in timp ce persoanele care au dosar aprobat la Legea 416 trebuie sa primeasca ajutorul de incalzire de la bugetul local. “Banii sunt alocati si prinsi la buget, insa ei nu vor putea fi alocati decat de la 1 iulie”, a precizat Valentin Marzac, primarul comunei Colonesti.

Nu-si platesc taxele si impozitele

Daca banii de la Guvern catre primarii sunt insuficienti si sunt alocati sacadat, nici tolba bugetului din venituri proprii nu este tocmai plina. Intr-o comuna precum Secuieni, de 2400 de locuitori, taxele si impozitele locale nu sunt achitate la timp sau chiar deloc. “Incasam impozitul foarte greu. Pe an, daca reusim sa incasam jumatate din valoarea totala”, a spus Simona Pucher Balaita, viceprimarul comunei Secuieni. Cel mai grav este faptul ca aproape jumatate din locuitori comunei nu au platit datoriile fata de primarie. Exista si oameni care nu au mai platit darile de mai bine de doi ani. In comuna Colonesti situatia sta mult mai bine. Peste 85% din populatia locala si-a achitat taxele si impozitele in 2009. “Sunt insa multi cetateni care au terenuri in Colonesti si care s-au mutat in alte localitati. Acestia fie nu achita la timp, fie nu achita deloc darile catre primarie”, a declarat Valentin Marzac, primarul comunei Colonesti. Masuri legale care sa-i oblige pe locuitori sa plateasca datoriile nu prea sunt. In cazul neplatii, primaria poate sa refuze eliberarea unor adeverinte sau autorizatii pana la achitarea taxelor si impozitele. De asemenea, la suma datorata pot fi aplicate si penalitati.

Fara ajutoare sociale

In comunele bacauane sarace, pentru multe familii ajutorul social reprezinta singura sursa de venit. Valoarea acestui ajutor variaza in functie de numarul de persoane. Suma pleaca de la 107 lei de persoana, la care se mai adauga 27 de lei pentru fiecare membru al familiei. In comuna Secuieni sunt 165 de dosare aprobate pentru ajutorul social. Din pacate beneficiarii nu au mai primit banii de anul trecut, din lipsa de fonduri la bugetul local. Si in comuna Colonesti este aceeasi situatie. In acest moment sunt 260 de dosare aprobate la Legea 416/200. In 2009, localnicii au primit ajutorul social doar pe luna ianuarie, iar de la inceputul anului 2010 si pana in prezent nu au mai luat niciun ban. Sumele primite sunt infime, mai ales daca ne gandim ca persoanelor declarate apte de munca li se scade 40 lei din ajutorul social de 107 lei. Astfel, oamenii sunt nevoiti sa munceasca cu ziua pe la vecini.

Nicio sanctiune pentru neplata

Situatiile semnalate nu sunt singulare in judet. Anul acesta aproape 90 la suta dintre cele 85 de primarii comunale nu au acordat niciun ajutor social. Anul trecut numai sase primarii din cele 93 din judet au achitat integral acest drept. Restul au restante pe una pana la 12 luni. Nu mai putin de 20.217.579 lei reprezinta datoria primariilor la ajutorul social pe 2009 si aceasta deoarece nu au primit fondurile necesare. Daca ele dovedesc ca nu au bani, nu risca nicio sanctiune. “Primariile au dreptul sa-si stabileasca prioritatile in functie de bugetul pe care il au, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul coordonator al AJPS Bacau. Asa si este firesc. Daca au bani, ele pot achita si ajutoarele restante. Pentru neplata acestora, legea nu prevede nicio masura sanctionatorie.”

La munca, altfel nu vad bani

Comuna Gaiceana este una dintre cele care nu au batai de cap cu beneficiarii Legii 416, a venitului minim garantat. Acestia s-au “cernut” de la sine. “Cand a intrat legea in vigoare, am facut 70 de dosare, ne-a declarat primarul Stefanel Abdula. Ajutoarele s-au suspendat unul cate unul din cauza ca beneficiarii refuzau sa presteze orele de munca.” Edilul spune ca satenii care nu sunt prea instariti ies mai bine muncind cu ziua decat prestand ore pentru comunitate in schimbul ajutorului social. Nici cele 2 locuri de munca pe care Primaria Gaiceana le are in baza Legii 76, a somajului, nu prezinta atractie, desi se asigura salariul minim pe economie pentru a munci in folosul comunitatii. In comuna Secuieni, medicul de familie a sesizat o schimbare in tactica beneficiarilor Legii 416. “Intr-o vreme, aceste persoane cereau adeverinta ca sunt bolnave, pentru a scapa de orele de munca, ne-a declarat dr. Cristina Loghina. Acum, cer adeverinta ca sunt sanatosi, altfel ii trimite primaria la medicina muncii.”