“Zilele portilor deschise” la Scoala “Octavian Voicu” au debutat anul acesta având in centrul atentiei triunghiul scoala – familie – comunitate. Pe lânga activatile demonstrative de la orele de curs, organizatorii au pus la cale si o dezbatere pe o tema de actualitate: violenta in scoala si consumul de droguri care a avut loc vineri. “Aceasta activitate face parte dintr-un program mai amplu de manifestari prin care ne dorim sa ii informam si sa ii prevenim pe elevii nostri cu privire la consumul de droguri si violenta in scoala. Din fericire, scoala noastra nu s-a confruntat cu situatii grave, dar este bine sa prevenim”, a explicat prof. Domnica Hodea, directorul unitatii scolare. Discutiile au pornit de la o sceneta inspirata de o situatie reala, care demonstreaza cât de raspândit este fenomenul violentei. La dezbaterea moderata de coordonatorul pe programe si proiecte scolare, prof. Adriana Vrabie, au participat elevii de clasa a VII-a si a VIII-a, dar si liceeni de la Colegiul “Henri Coanda”, insotiti de directorul adjunct, prof. Gabriela Comandasu. Reprezentantul Centrului Antidrog Bacau, Marta Butnaru, a incercat sa le explice elevilor care sunt riscurile la care se expun consumând droguri sau substante halucinogene. In programul manifestarii sunt incluse lansari de proiecte educationale interdisciplinare, colocvii literare si lansarea unui volum de poezii a lui Stefan Dincescu.

Absolventii Facultatii de Litere din cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri”, promotia 2010, s-au reunit pentru ultima oara in cadru oficial, la cursul festiv. Sala Ateneu a fost neincapatoare pentru familie, rude si toti cei dragi care au venit sa ii felicite pe studenti. Manifestarea a stat sub semnul jocului de litere si cuvinte, cum altfel pentru o facultate de profil. Decanul, prof.univ.dr. Adriana Romedea, i-a incurajat pe studenti sa priveasca spre viitor cu optimism si sa pastreze bucuria acestui moment. “Pastrati un orizont larg, incercati sa priviti comunitatea in care traiti intr-un mod detasat si veti avea o alta perspectiva. Veti gasi solutii la multe probleme. Indrazniti sa visati!”, le-a spus decanul studentilor in debutul intâlnirii. Dincolo de discursuri si urari, studentii au intretinut atmosfera amintindu-si acum cu placere si de partea mai putin distractiva a facultatii si anume sesiunea, restantele si toate emotiile prin care au trecut. Promotia 2010 a Facultatii de Litere numara 266 de absolventi, care au incheiat ciclul de licenta, masterat universitar sau masterat postuniversitar. Acestia provin de la specializari precum limba si literatura româna in combinatie cu o limba straina, limbi straine, comunicare si relatii publice si istorie.
Andreea Lupascu

Medicii de familie incep sa aiba emotii si se tem ca nu-si vor primi la timp banii pentru munca depusa in luna aprilie. Desi ar fi trebuit sa-si raporteze activitatea in prima saptamâna a acestei luni, nici pâna la aceasta ora nu au reusit sa transmita datele in format electronic. De vina este programul informatic SIUI.

In prima saptamâna a fiecarei luni, medicii de familie trebuie sa transmita la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate datele despre activitatea desfasurata in luna precedenta. Raportarea se face prin programul SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat), insa acesta nu a fost adaptat normelor de aplicare a contractului cadru de acordare a asistentei medicale in acest an. Programul este impus de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se utilizeaza in toate judetele. “Raportarea este in ceata luna asta, ne-a declarat dr. George Coneac, medic de familie. Suntem la jumatatea anului, iar programul face asemenea necazuri. Nu a tinut pasul cu schimbarile. Ne pune in situatie dificila. Trebuia inghetat contractul de anul trecut, fiindca nu le aducea doctorilor atâtia bani incât sa fie dezavantajos pentru tara.”

“Daca va merge tot asa, poate la anul medicii de familie isi vor gasi alt partener de contract. Nu este obligatoriu sa incheiem contracte cu casele judetene de asigurari de sanatate. Acum suntem bine organizati si ne vom gândi la o solutie.”
Dr. George Coneac, medic de familie

“Ar fi trebuit sa incheiem raportarea pe 7 mai, pentru ca la CJAS sa se termine calculele pâna pe 20 si sa primim banii,a explicat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Nu este vina Casei Bacau. Nu functioneaza tocmai programul care trebuie sa calculeze suma pe care o are de primit fiecare doctor. SIUI nu discerne nici intre serviciile care intra in per capita si cele care se platesc separat.” Medicii dau ca exemplu situatia unui virtual pacient cronic. Daca acesta a fost vazut de medicul de familie intr-o luna si a primit reteta, când mai vine o data pentru o afectiune cronica nu mai este acceptat de SIUI. Medicul ajunge sa faca munca voluntara, ba chiar sa i se impute prescriptiile.

Harababura de la inceput

De altfel, de la introducerea lui, SIUI a creat probleme. La inceputul acestui an, Federatia Nationala a Patronatelor Medicilor de Familie le-a centralizat si le-a depus la CNAS. Medicii din judetul Bacau au semnalat ca, in mediu rural, unde nu exista medic scolar, vaccinarile la elevii aflati pe listele altui medic decât cel din comuna nu sunt platite. Alti medici au sesizat ca pacientii vaccinati impotriva gripei si a virusului HPV au fost transferati informatic pe listele altor medici. “Nou-nascutii apar pe listele medicilor dupa mai multe luni de la luarea in evidenta”, a mai spus dr. Caliman. De pe liste dispar asiguratii care au implinit 18 ani si sunt inca elevi sau studentii. Pe de alta parte, asiguratii decedati ramân pe listele medicilor multe luni dupa ce se prezinta acte doveditoare. Dupa un timp, medicului ii sunt imputati banii, desi nu a fost vina sa. Medicii spun ca ani de zile au raportat activitatea pe un program foarte bun, creat la CJAS Bacau. Acesta a fost insa inlocuit de SIUI, care le face zile fripte.

Comisia Fulbright, prin intermediul Centrului “American Corner” Bacau si-a popularizat oferta de burse pentru studii in Statele Unite ale Americii. Publicul vizat a fost constituit din elevii de la Colegiile “Gheorghe Vranceanu” si “Ferdinand I”, dar si studentii Facultatii de Litere. Pe parcursul workshop-urilor ei au aflat pentru ce burse pot opta, daca pot obtine finantare si cum, care sunt criteriile de admitere si cum se face alegerea intre diverse universitati.
“Argumentul principal pentru a studia in State este calitatea superioara a programelor universitare, probata de faptul ca, in mod constant, universitatile americane se afla in topurile institutiilor de invatamânt superioare in primele 20 din lume”, a declarat Mihaela Arsene, directorul Centrului Educational Fulbright, Bucuresti. Din datele institutiei, exista si in acest moment elevi sau studenti bacauani aflati la studii in S.U.A. In total, 3.000 de români invata peste ocean. Aceste date sunt incurajatoare pentru cei care indraznesc sa se viseze studenti in Statele Unite.

Profilul candidatului ideal – greu de atins

Cei care adera la o bursa Fulbright trebuie sa stie ca au de trecut un examen sofisticat, iar foaia matricola si media generala a anilor de facultate din România atârna si ele greu în ochii comisiei de evaluare. Elevii trebuie sa aiba, pe lânga rezultate academice deosebite si activitati extracuriculare care sa dovedeasca implicarea lor in comunitate, in timp ce studentii care doresc sa isi continue studiile superioare trebuie sa arate viziunea pe care au si cum s-au canalizat pe domeniul de studiu. Dupa incheierea studiilor, bursierii pot reveni in tara, unde ii asteapta salarii frumoase. Programul de burse Fulbright este sponsorizat în proportie de 70 la suta de Guvernul Statelor Unite, iar Guvernul României contribuie si el cu 30 la suta. Mai multe detalii despre oportunitati si toti pasii care trebuie urmati se gasesc pe site-ul www.fulbright.ro.

Traim intr-o tara in care politicul joaca un rol foarte important. E in mintea tuturor, e in viata tuturor, fie ca ne place sau nu. Zi de zi auzim la televizor, prin ziare aceleasi noi mesaje vechi si cand totul pare a stagna, noua, tinerilor, ce ne ramane de facut? Sa ne uitam cum altii ne conduc viata sau sa incercam sa facem ceva?
Evident ca am ales a doua optiune si astfel ne-am facut bagajele si am plecat la Sesiunea Regionala Moldova I a Parlamentului European al Tinerilor (EYP). EYP-ul este o organizatie internationala sustinuta de Uniunea Europeana in cadrul careia tinerii se aduna nu doar pentru a gasi solutii la problemele societatii contemporane, dar si pentru a aduce mai aproape culturi diferite (caci pana la urma sloganul UE ramane ”Unitate in diversitate”). Romani, suedezi, polonezi, cu totii ne-am intalnit, ne-am imprietenit, am dezbatut si la final am propus rezolutii pentru problemele desemnate, care vor ajunge chiar in mainile europarlamentarilor adevarati.
Grupul nostru a fost format din 11 “vranceni” (elevi ai C.N. ”Gh. Vranceanu”), toti unul si unul. Pot spune ca am ajuns sa ne cunoastem mai bine, dar ce e si mai important e faptul ca am invatat sa lucram ca o echipa; si acest lucru nu s-ar fi putut intampla fara cei doi hairperson (coordonatori de grup), Paul, un englezo-polonez (dupa cum s-a descris) si Andrei, care, desi sucevean, cred ca este cel putin 10 la suta si bacauan. Ei au fost cei care au pus pe masa regulile jocului si au stat pana la ore tarzii din noapte pentru a termina rezolutia. Pe de alta parte, noi am fost jucatorii, cei care au alergat, au luptat si au invins. Aflati in postura de parlamentari europeni, pe umerii nostri statea dezvoltarea regionala a Romaniei. Trebuia sa gasim solutii pentru a stimula consumul de produse romanesti si cred ca, in mare parte, am reusit, deoarece rezolutia noastra a trecut cu foarte multe voturi pro.
Pe langa activitatile intelectuale, o parte importanta a sesiunii a constituit-o si promovarea zonei din care provenim. Astfel, am fost nevoiti sa ne transformam in tineri ambasadori ai Bacaului si sa le dovedim celorlalti cu ce traditii ne mandrim, de la port, mancare si pana la dansuri populare. A fost un succes total ce s-a finalizat prin aclamatiile publicului, 70 de oameni scandand Bacau. Cum sesiunea s-a tinut in Oglinzi, judetul Neamt, trebuie sa multumim firmei Dragoliv pentru sponsorizarea integrala a transportului.
Cu bune, cu rele, cele 3 zile pe care le-am petrecut la Oglinzi sunt sigura ca vor ramane in mintea tuturor membrilor comitetului bacauan: Aron Roxana, Botezatu Vanina, Cosa Adrian, Dinu Loredana, Dospinescu Giuliano, Grigoras Crina, Marcociu Andreea, Popa Miruna, Racovita Claudiu, Terinte George si povestitoarea aici de fata.

Panica printre bolnavii de cancer

Bolnavii de cancer care sunt programati in lunile urmatoare la radioterapie (cobaltoterapie) in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau risca sa fie amanati ori trimisi la alte unitati medicale din tara pentru a fi supusi tratamentului. Ingrijorata ca trebuie sa mearga la alt spital cu mama ei, fiica unei bolnave ne-a sesizat: "Mama mea a fost programata cu mai mult timp in urma la tratament pe la sfarsitul lunii iunie, ne-a spus E.M. Zilele acestea am fost la sectia de Radioterapie a spitalului pentru a ma interesa daca ramane valabila programarea. Dar personalul sanitar mi-a spus, si el ingrijorat, ca s-ar putea ca sectia sa fie inchisa, pentru ca ii expira autorizatia si, sigur, alta nu i se va mai da. Ce sa fac cu mama, unde sa ma duc cu ea?" Temerea a fost confirmata de catre conducerea spitalului. "Autorizatia expira la 31 iulie si nu va mai fi reinnoita, daca nu vom indeplini niste conditii, a precizat dr. Mihaela Popescu, manager al SJU Bacau, din data de 15 decembrie 2009. Trebuie sa inlocuim sursa de cobalt, pentru ca nu corespunde normelor sanitare, cu un alt aparat, performant. Acest lucru trebuia gandit si demarat cu mult timp in urma. Credem ca pacientii sunt in panica, dar noi nu stam degeaba. Facem tot ce se poate, impreuna cu conducerea Consiliului Judetean, pentru a aduce un alt aparat cat mai repede." Chiar daca vor fi gasite fondurile necesare pentru achizitionarea aparatului, punerea lui in functiune va mai dura. Inainte de aceasta va trebui dezactivata actuala sursa de cobalt, ceea ce implica o multime de operatiuni si formalitati de indeplinit. Astfel ca, mai mult ca sigur, o perioada pacientii vor trebui reorientati spre alte centre de radioterapie din tara.

Aparatul actual, piesa de muzeu

In conditiile actuale, reautorizarea sectiei este exclusa pentru ca aparatul pe care il are este foarte vechi iar sursa lui de cobalt e aproape epuizata. Fascicolul ei de raze gama are un debit mult mai mic fata de cat ar trebui sa aiba. Din aceasta cauza, pentru a primi doza de tratament necesara, bolnavul trebuie sa stea mult mai mult timp intins pe masa. Cu un aparat modern, tratamentul se face in 1-2 minute. Cu cel din SJU Bacau, care este piesa de muzeu, fiind din anii ’70, tratamentul dureaza 15-30 minute. Cu ani in urma a fost promovat un proiect de constructie a unei noi cladiri in care sa functioneze atat Oncologia cat si Radioterapia. Totodata, in proiect a fost prinsa si dotarea cu aparatura performanta. Dar pentru acest proiect inca nu a fost gasita sursa de finantare.

Este ora pranzului. In cladirea Primariei Colonesti este agitatie. Angajatii Centrului de zi pentru copii minori se pregatesc parca pentru musafiri. In bucatarie fierb oalele. Bucatareasa Irina Huluba a pregatit o ciorba si prajeste pestele. In sala centrului, scaunele, mesele si jucariile sunt asezate intr-o ordine perfecta. Peretii sunt vopsiti in culori vesele, au desene si afise. Televizorul abia asteapta sa fie pornit pe “desene”. “In cateva minute trebuie sa soseasca si copiii, ne spune Liliana Marzac, educator. Microbuzul ii ia de la scoala si ii aduce aici. La sfarsitul programului, in jur de ora patru, copiii sunt dusi la casele lor.”Au fost alesi cei mai necajiti copii din comuna, din familii destramate sau cu grave probleme financiare. “Unii nu au parinti, altii duceau o viata dezordonata, ne-a spus si asistentul social Elena Butnariuc. Chiar si acum, dupa ce pleaca de aici, unii se duc in carciuma, cu tata, unde stau pana la zece noaptea. A doua zi sunt obositi. De limbajul pe care il invata acolo, ce sa mai zicem…”.

Ingrijiti, educati si iubiti

Sala de zi se umple de copii. Trec pe langa noi si nu este unul care sa nu spuna “Hristos a inviat!”. Musafirii ii intimideaza. Isi pun ghiozdanelele pe scaune si raman in picioare. Zambesc rusinati. Au tot venit oameni pe aici, dar nu prea au vazut microfoane si camere de luat vederi. Unii dintre ei nu au iesit niciodata din sat. Sunt cazuri disperate. Copii cu parinti plecati aiurea, lasati in grija celui mai mare dintre ei. Copii parasiti de mama batuta crunt de tata. Copii care cresc impreuna cu ambii parinti, betivi si neputinciosi. Aici mananca, ba mai primesc si pachetel pentru seara. Aici li se face dus, le sunt spalate hainutele, sunt ajutati la lectii, mangaiati si iubiti. “Iarna veneau cu papucii rupti si hainele ude, isi aminteste Liliana Marzac. De doi ani, o firma le aduce incaltaminte de Craciun. Am mai primit si donatii de la Crucea Rosie.” Printre copilasi sunt si cativa din Satul Nou, un catun rupt de realitate.

Proiect pentru Satu Nou

Centrul deschis printr-un proiect Phare, in colaborare cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, a costat 56.000 de euro. Prin proiect, s-a asigurat finantarea timp de 6 luni, dupa care a trecut in administrare locala. Primaria Colonesti cheltuieste anual 90.000 de lei pentru el. Si copiii din Satu Nou vor beneficia de un centru de zi. Cel putin aceasta este speranta primarului Valentin Marzac. A depus pe 31 martie, anul acesta, un proiect cu finantare europeana in valoare de 350.000 de euro. Centrul ar urma sa aiba peste 3.000 de metri patrati si sa asigure si servicii sociale. Totodata, acolo isi va gasi locul si un cabinet medical modern pentru consultatii.

Alti bani, alta distractie

Primaria Bacau ar putea fi nevoita sa plateasca cei 2500 de stalpi pe care va trebui sa-i preia de la E.ON, odata cu infiintarea Serviciului de iluminat public si, ulterior, scoaterea lui la licitatie. Pozitia furnizorului de energie electrica este intransigenta. Reprezentantii acestuia au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca stalpii nu pot trece la Primarie fara o "justa si prealabila despagubire", valoarea acesteia urmand a fi negociata in saptamanile urmatoare.

Edilii vor trebui sa plateasca stalpii pe care municipalitatea bacauana urmeaza sa-i preia de la furnizorul de electricitate E.ON. Odata cu infiintarea Serviciului de iluminat public, aproximativ 2500 de stalpi din municipiul Bacau vor trece din proprietatea E.ON in patrimoniul Primariei, urmand ca dupa elaborarea unui caiet de sarcini, municipalitatea sa scoata la licitatie serviciul nou-creat.

Vor bani, nu vorbe

Reprezentantii E.ON sunt insa transanti. Acestia afirma ca Primaria va trebui sa plateasca pentru fiecare stalp preluat din proprietatea furnizorului de energie electrica. Sorin Munteanu, angajat in cadrul Departamentului Comunicare al E.ON Romania, a afirmat ca Primaria va putea prelua stalpii dupa o justa si prealabila despagubire, in conformitate cu prevederile legale. "Potrivit legii, sistemele de iluminat aflate in proprietatea unor persoane juridice de drept privat, vor fi transferate – cu justa despagubire – autoritatilor administratiei publice locale, la cererea acestora. Compania isi reafirma intreaga disponibilitate pentru predarea, in cel mai scurt timp cu putinta, a sistemului de iluminat public, insa acest lucru nu a putut fi facut in absenta unei solicitari oficiale din partea Primariei", a declarat Munteanu. El a mai spus ca dupa solicitarea municipalitatii bacauane, cele doua parti vor trece la negocierea conditiilor de vanzare – cumparare a instalatiilor de iluminat public, urmand ca aceasta sa fie urmata de semnarea unui contract intre Primarie si E.ON.

"Nu avem de unde"

De cealalta parte, reprezentantii municipalitatii bacauane spun ca nu au bani pentru a acoperi cererile financiare ale E.ON. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca saptamana viitoare va avea loc o prima runda de negocieri intre cele doua parti. "Am avut deja o intalnire. Urmeaza sa mergem la Iasi la discutii cu conducerea E.ON. Nu cred ca vom plati pentru acesti stalpi. In primul rand, nu avem sumele necesare pentru a acoperi aceste cheltuieli", a afirmat Luchian.

Caiet de sarcini supus aprobarii in mai

Toader Otetea, seful Serviciului retele din Primaria Bacau, a invinovatit furnizorul de electricitate ca forteaza mana municipalitatii bacauane, in incercarea de a se alege cu mai multi bani decat valoreaza stalpii din oras. Otetea a declarat ca in sedinta ordinara din mai a Consiliului Local alesii vor aproba caietul de sarcini privind scoaterea la licitatie a Serviciului de iluminat. "Am inteles ca sefii de la Iasi ai E.ON ne asteapta la discutii. Trebuie gasita o solutie. Nu putem cumpara stalpi invechiti, degradati. Infrastructura este degradata. Eu sper ca cei de la E.ON sa inteleaga acest lucru. Trebuie vazut daca in contabilitatea lor stalpii mai au vreo valoare. Ei ne cam forteaza mana, dar trebuie sa negociem", a opinat Otetea.

Arest la domiciliu

Pe langa situatia grea pe care trebuie sa o indure in fiecare zi din cauza problemelor de sanatate, personele cu dizabilitati trebuie sa indure si indiferenta autoritatilor. Acest lucru se intampla din cauza ca legea care prevede dotarea institutiilor cu rampe de acces pentru persoanele cu handicap nu este respectata.

Persoanele cu handicap locomotor sunt nevoite sa-si petreaca majoritatea timpului in casa, pentru ca orice iesire pe strazile din Bacau se transforma intr-un adevarat cosmar. In judetul Bacau sunt 16.400 de persoane cu handicap, atat adulti, cat si copii. Dintre acestea, 4015 persoane sunt cu handicap fizic. Conform legii, toate institutiile sunt obligate sa puna la dispozitia acestor persoane rampe de acces functionale. Din pacate, putine sunt institutiile care respecta aceasta norma. Chiar daca la orice intrare sunt amplasate astfel de rampe, cele mai multe dintre ele sunt impracticabile, ba chiar periculoase. Potrivit legii, rampele de acces ar trebui sa aiba o înclinare de maximum 30 de grade.

Mersul cu caruciorul – un sport extrem

La sediul Oficiului Postal nr. 1 din centrul Bacaului, persoanele cu handicap sunt nevoite sa faca fata unei rampe din fier care nu are mai mult de 1 metru si jumatate lungime si care are un grad de inclinare ce nu respecta nici pe departe normele stabilite. Mai grav este insa ca aceasta improvizatie, in cazul in care cineva reuseste s-o “escaladeze”, se finalizeaza cu o usa metalica vesnic incuiata. “Eu sunt cu nepotul meu in carut si a trebuit sa cer ajutorul cuiva pentru a intra in Posta. Nu ai cum sa folosesti aceasta rampa. Persoanele cu handicap nu au nicio sansa de a o folosi”, ne-a spus Maria Merisanu. Sunt insa si institutii dotate cu rampe de acces electrice, cum ar fi sediul E-ON de pe strada Stefan cel Mare. “Persoanele in carucior se descurca foarte greu in astfel de situatii. Rampele astea sunt facute doar ca sa se vada din avion, pentru ca nu sunt functionale, nu au nicio eficienta”, a spus Mihaela Isac. La polul opus, exista institutii unde rampele sunt accesibile, de exemplu Inspectoratul de Politie Judetean Bacau sau Inspectoratul Teritorial de Munca, unde normele de construire a cailor de acces pentru persoanele cu handicap au fost respectate. Din pacate, la unele institutii rampele sunt inexistente. Cei care merg la Spitalul Judetean Bacau si aleg intrarea in Ambulatoriul de Specialitate nu au pe unde urca. La intrarea pentru vizitatori a Spitalului Judetean Bacau a fost montata o rampa, mult prea abrupta, si aceasta impracticabila. In cazul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, rampele de acces lipsesc cu desavarsire.

De ochii lumi

Legea 448/2002 reglementeaza drepturile persoanelor cu handicap. Pentru nerespectarea normelor europene cu privire la adaptarea cladirilor si spatiilor urbane aferente la nevoile persoanelor cu handicap, constructorii sau proprietarii pot primi amenzi de pana la 46 de mii de lei. Este clar ca institutiile s-au dotat cu astfel de improvizatii doar de ochii lumii, fara sa fie interesate daca aceste rampe pot fi utilizate in vreun fel. Poate ca dupa o zi petrecuta intr-un scaun cu rotile lucrurile ar arata altfel si multi si-ar da seama prin ce chin trec persoanele care sunt nevoite sa stea tintuite in acestea.

Mii de bacauani isi vor usca rufele pe unde apuca

Peste 100 de uscatoare, din blocurile sociale si ANL, vor fi date de Primaria Bacau celor care detin deja garsoniere invecinate acestor incaperi. Administratia locala, in lipsa de idei, presata de cererile clientilor care au obtinut garsoniere in anii anteriori a decis sa-si faca de treaba cu spatii care erau detinute in comun de toti locatarii blocurilor. Ideea edililor va lasa fara uscator peste cinci mii de bacauani, aglomerati in blocuri construite special pentru cei fara dare de mana. Desi exista peste 2500 de bacauani care au dosarele aprobate pentru o locuinta sociala sau ANL, sefii municipalitatii au decis sa imparta uscatoarele celor care au deja o locuinta. In urmatorii doi ani, ANL va mai inaugura in Bacau doar 125 de apartamente, destinate tinerilor pana in 35 de ani.

Primaria Bacau se pregateste sa dea o noua lovitura. Toate uscatoarele din cele peste 20 de imobile sociale si ANL din Bacau vor fi alipite la garsonierele invecinate. Cine va primi si cine nu va primi un uscator vor decide comisiile primariei. Municipalitatea nu a facut pana in momentul de fata nicio dezbatere publica pe seama acestui proiect, care va lasa mii de bacauani, aglomerati in locuinte mici, fara un spatiu de uscat rufele.

Hotarare de CL, data cu dedicatie pentru 31 de clienti

In data de 29 aprilie, Consiliul Local Bacau, majoritar liberal, a aprobat initiativa primarului Stavarache de a instraina spatiile cu destinatia de uscatorie, catre cei care detin garsoniere invecinate cu acestea, in blocurile ANL pentru tineri, precum si in cele sociale. Pot solicita aceste spatii chiriasii garsonierelor care se invecineaza cu uscatoarele si care au situatia familiala modificata (n.r. – mai multi copii fata de momentul primirii locuintei, de exemplu). Aprobarea se va face individual, dupa depunerea cererii si a documentelor la Registratura Primariei Bacau. In urma discutiilor purtate cu proiectantul blocurilor este permisa recompartimentarea uscatoarelor, prin transformarea lor in spatii de locuit, fara afectarea rezistentei imobilului. “Prin HCL 121 din 29 aprilie s-a dat o aprobare de principiu pentru inchirierea acestor uscatoare. Pana in momentul de fata s-au inregistrat 31 de solicitari venite din partea chiriasilor primariei”, ne-a declarat Cristina Bardasu, seful Serviciului de Administrare a Fondului Locativ din cadrul Primariei Bacau. Fiecare scara de bloc social are cate uscator, iar in cazul blocurilor ANL, exista cate un uscator la fiecare etaj. Deocamdata reprezentantii primariei nu au pus un termen limita pentru depunerea documentatiilor. “Dupa primirea solicitarilor, fiecare va trebui sa vina cu documente care sa ateste cele declarate. O comisie va verifica daca acestia se incadreaza in cerinte. Nu s-a stabilit inca un termen limita pentru depunerea solicitarilor”, a mai declarat Cristina Bardasu.

Niciun uscator pentru 2500 de familii

Peste 7500 de bacauani au depus in ultimii ani cereri la Primaria Bacau pentru obtinerea unei locuinte. In momentul de fata sunt aprobate peste 2500 de dosare, care stau in asteptare pana la construirea altor blocuri. Din 1996, cand s-au facut primele repartitii de locuinte sociale, 1178 de familii au primit locuinte. Odata cu lansarea programului ANL, in 2001, ritmul de recaptionare a locuintelor a crescut. Din 2004 pana in prezent au fost date 521 de locuinte sociale si ANL. Pana in 2012, in Bacau, ANL va receptiona doar 125 de apartamente in blocurile construite pe strada Bucegi.

Bogati abonati la ANL-uri

Modul de repartitie a locuintelor sociale si ANL, in Bacau, a dat nastere in ultimii ani la mai multe scandaluri. Apropiati ai primarului Romeo Stavarache, cu o situatie materiala de invidiat, au primit locuinte sociale si ANL, fapt care a starnit indignarea celorlalti locatari, dar si a bacauanilor de bun simt. Profesorul de sport Ioan Balcan, directorul Colegiului Tehnic “D. Mangeron", a fost reclamat, in urma cu cateva luni, de vecinii sai de la bloc pentru ca a vrut sa puna mana pe o garsoniera, care are destinatia de uscator. Un alt caz este al lui Gabriel Manea (fiul Mioarei Manea, care a condus Directia Juridica din Prefectura), angajat la Serviciul Pasapoarte, cu sotie medic stomatolog, care este si beneficiarul unei garsoniere sociale.