Doua proiecte in trei ani

Consilierul pentru problemele minoritatilor din cadrul Prefecturii Bacau, Ramona Dobrescu, i-a convocat pe toti cei implicati in solutionarea problemelor comunitatilor defavorizate – experti pentru problemele romilor din judet, care sunt angajati ai primariilor, profesori de limba romani, mediatori scolari, sanitari etc. – la o sedinta de evaluare a retelei pe 2008, 2009 si 2010. “Am facut analiza activitatii reprezentantilor nostri si masura in care am reusit sa implementam strategia destinata acestor comunitati”, a declarat Ramona Dobrescu. Intalnirea a avut loc la sediul Partidei Romilor, str. Stefan cel Mare, si a beneficiat de prezenta a peste 50 de persoane, alaturi de mediatori fiind reprezentantii Politiei, ai Jandarmeriei, DSP, DGASPC, ISJ. Concluzia a fost ca “realizarile sunt putine, iar proiectele si mai putine.” Ramona Dobrescu arata ca s-au derulat doar doua proiecte, unul prin CRCR Cluj, pentru formarea expertilor, si unul prin ANR in colaborare cu primariile rurale. Din pacate, din cele 5 consilii locale contactate, doar 3 au acceptat parteneriatul: Tamasi, Racaciuni si Corbasca. “Am incercat sa implementam si masura privind angajarea unui expert pentru romi in deconcentrate, dar adancirea crizei economice si blocarea posturilor ne-au impiedicat sa o ducem la bun sfarsit.” Exista si domenii in care s-au facut progrese: in educatie, abandonul scolar fiind in scadere in satele de romi, si in sanatate, gratie bunei relatii cu medicii de familie. “Si relatia cu primarii e tot mai buna", afirma Ramona Dobrescu si il da drept exemplu pe Ioan Bujor, edilul din Dofteana, “care e un om cu inima”. Totusi, pentru viitor, consilierul isi doreste mai mult: “Vom cere sprijinul primarilor in identificarea problemelor din comunitatile de romi, pe baza unor chestionare, si vom folosi informatiile in elaborarea viitoarei strategii.”

Vin si „valuri de contestatii“

La o luna de la inundatiile produse in comuna Sanduleni, multi dintre localnicii afectati sunt din ce in ce mai nemultumiti de faptul ca nu sunt ajutati de catre autoritati. Oamenii se plang ca nu au materiale ca sa-si construiasca o noua casa in locul celei distruse de ape. “Nu mai am casa si nici dependinte, am pierdut tot, ni se plange Petru Cercelaru, din satul Orsa-Avram, comuna Sanduleni. Am avut o gospodarie frumoasa, dar nu mai este. Acum stau ba la un vecin, ba la un copil sau la altul. Primaria mi-a dat teren ca sa-mi ridic o alta casa, mi-a adus ciment, scanduri si leturi, dar nu este suficient. Am nevoie de mult mai multe materiale de constructii si de sprijin financiar pentru a construi casa. Eu nu am niciun venit. Am 63 de ani si nu mai sunt in stare sa imi fac singur casa.” La randul lui Anton Paulet, din acelasi sat, reclama ca Primaria Sanduleni refuza sa-l ajute cu materiale de constructie. “Comisia de evaluare a stabilit ca mie casa mi-a fost afectata in proportie de 80% si ca nu mai poate fi locuita pentru ca se darama pana la urma, ne-a spus Anton Paulet. Primaria a impartit la o parte dintre sinistrati materiale de constructie, dar mie si altora nu ne-a dat nimic. Primarul a spus pur si simplu ca nu-mi da, fara sa motiveze de ce.”

„Le-am dat tot ce am avut!”

Vasile Dumitru, edilul din Sanduleni, sustine ca cei doi „sunt oameni care nu au cuvant. Azi spun intr-un fel, maine, in alt fel! Eu le-am dat tot ce am avut”. Necajit ca, ieri, catunul Orsa-Avram a fost inundat din nou si inca mai rau decat data trecuta, primarul vrea “sa aiba mila Dumnezeu de noi si sa scapam de inundatii.” El sustine ca Paulet si Cercelaru “cer ce nu li se cuvine”. La Prefectura se stia altceva: “Primarul din Sanduleni vrea doua case in loc de trei din cauza ca nu-l simpatizeaza pe unul dintre sinistrati. Comisia a facut evaluarea si nu vom acorda sprijin pe baza simpatiilor sau antipatiilor primarului.” In sedinta de luni a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau, subprefectul Constantin Scripat a afirmat ca sesizari vor fi mereu. In 2010, mai vin contestatii de la oamenii inundati, in Saucesti, in 2008: “Proprietarul a optat sa-si faca locuinta in regie proprie, a luat banii, apoi a decedat. Firma nu e una prea serioasa, deci nu stim cum a lucrat, iar nepotii ne acuza pe noi ca nu ne-am facut datoria.” Neculai Olaru, prefectul judetului, a dispus infintarea unei comisii care se va ocupa numai de sesizari. Daca, la verificare, acestea se vor dovedi justificate, se va gasi o solutie: casele vor fi trecute de la o categorie de pagube la alta, iar solicitarea privind materialele de constructie va fi suplimentata.

Cine va pune mana pe deseurile judetului?

Depozitul ecologic de deseuri din municipiul Bacau va fi dat in folosinta cu o intarziere apreciabila. Daca la sfarsitul anului trecut edilii dadeau asigurari ca noua groapa de gunoi va fi pusa in functiune pana cel tarziu in primavara, acestia s-au vazut obligati sa „impinga” termenul limita catre sfarsitul verii. Principala motivatie a intarzierii este faptul ca nici pana la aceasta ora municipalitatea nu a contractat un operator pentru depozitul de deseuri, desi se lauda ca in primavara lui 2010 va organiza o licitatie in acest sens.

Inaugurarea depozitului ecologic din Bacau mai are de asteptat. Inca de la sfarsitul anului trecut municipalitatea anunta ca in primavara lui 2010 va scoate la licitatie serviciul de salubrizare. Situatia s-a complicat pe parcurs, lucrarile au inaintat cu greutate, iar administratia locala nu s-a putut tine de promisiune. In plus, darea in folosinta a noului depozit de gunoi implica o dubla contractare: cea a transportatorului de deseuri, respectiv cea a operatorului depozitului. Banii pusi in joc nu sunt de ici, de colo.

Groapa cu cantec

Primarul Romeo Stavarache a mostenit proiectul depozitului ecologic de la administratia Sechelariu, in 2004. Dupa ce l-a continuat o perioada in termenii angajati de fostul primar, municipalitatea a fost nevoita sa refaca proiectul. In 2005, edilii bacauani incep sa “adune” pamant pentru crearea suprafetei de peste 30 de hectare destinate construirii noii gropi de gunoi.
Prin Hotararea nr. 184 a Consiliului Local din 11 iulie 2005, alesii aproba un schimb de terenuri intre CL Bacau si Adrian Solomon, primarul comunei Faraoani, precum si Anton Patrascu, locuitor din comuna Nicolae Balcescu. Acestia dau la schimb doua terenuri in suprafata totala de 3,81 hectare. In contrapartida, Solomon primeste de la CL Bacau un teren de 2,56 hectare pe strada Poligonului, in timp ce Patrascu ia in primire suprafata de 0,91 hectare situata pe aceeasi strada (pe DJ 119 Bacau – Sarata). Raportul de evaluare pe care s-a bazat schimbul este realizat de firma Intercon SRL, cea care tine contabilitatea societatii de termoficare CET Bacau.
In 2006, prin HCL 135 din 31 mai, edilii aproba trecerea in domeniul public al municipiului Bacau a 23,63 hectare din domeniul privat “pentru cauza de utilitate publica”: edificarea noului depozit. In acelasi an, prin HCL 157 din 29 iunie, este aprobata documentatia tehnico-economica a proiectului. Consilierii locali aproba indicatorii tehnici ai proiectului, evaluand costurile totale la 20 de milioane de euro. Cu prilejul sedintei din 29 iunie, acestia stabilesc si un calendar privind esalonarea investitiei pe 5 ani. Calendarul nu a fost respectat, date fiind intarzierile din proiect. Pentru realizarea proiectului, municipalitatea a beneficiat de 15 milioane de euro fonduri din programul european ISPA, la care mai era necesara o cofinantare de 5 milioane de euro. In vederea asigurarii cofinantarii, alesii aproba prin HCL 158/2006 contractarea unui credit extern de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Desi linia de creditare a fost deschisa in 2006, Primaria s-a folosit de bani abia in 2010, cand printr-o hotarare a CL a cerut BERD prelungirea termenului de tragere a acestora.
In 2007, prin HCL 113 din 30 aprilie, consilierii aproba trecerea in domeniul public al municipiului a suprafetei de 8,55 hectare pe cauza de utilitate publica. Prin alocarea suprafetei, terenul afectat construirii depozitului ajunge la 32 hectare. Lucrarile inca nu incepusera, desi odata cu integrarea in Uniunea Europeana, autoritatile locale aveau termen limita pentru inchiderea vechilor gropi de gunoi si conformarea la normativele de mediu europene.
Tot in 2007, prin HCL 245, municipalitatea semneaza Acordul cadru privind implementarea proiectului.

TVA de 1 milion de euro

Dupa doi ani, in 2009, consilierii aproba, prin HCL 298 din 20 august, suportarea din bugetul local a sumei de 950.000 euro, constand in TVA aferenta sumelor destinate cofinantarii proiectului depozitului ecologic. In septembrie 2009, proiectul este revizuit din nou, depozitul ecologic din Bacau devenind singurul de acest fel din judet. Initial, in municipiul Onesti trebuia construit un al doilea depozit care sa preia deseurile din localitatile situate pe Valea Trotusului. Proiectul a picat in cele din urma.

Padureanu, mut ca o lebada

In octombrie 2009, prin HCL 345, consilierii locali au aprobat, cu evidenta intarziere, regulamentul de functionare a Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP). Seful UIP a fost numit prin decizie a primarului Stavarache, in persoana lui Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului. In conformitate cu normele europene, regulamentul prevede ca UIP sa colaboreze cu institutiile mass-media din Bacau (p. 19 din HCL 345). Acest lucru nu s-a intamplat niciodata. Ba, mai mult, Padureanu a refuzat in repetate randuri sa ofere declaratii presei, pasand problema catre purtatorul de cuvant al Primariei, desi UIP pe care o conduce are incadrat un post de “expert in comunicare”.

Functioneaza ilegal

De curand, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara pentru un cotidian central ca sase judete din Romania – intre acestea fiind incriminat si Bacaul – nu au, teoretic, unde sa depuna gunoiul, gropile folosite pana de curand fiind inchise ori functionand ilegal. “In momentul de fata, judetele Teleorman, Satu Mare, Timis, Vaslui, Bacau si Mures nu au un sistem de gestionare a gunoiului colectat de la populatie. Autoritatile din aceste judete fie depoziteaza in gropi care ar fi trebuit inchise si care functioneaza ilegal, fie aleg sa transporte gunoiul in gropile din alte judete”, a precizat Laszlo Borbely.

Groapa de retrocedat

O parte semnificativa a depozitului ecologic a fost construita pe un teren revendicat de catre urmasii latifundiarului bacauan Anton Fodor. Cele peste 9,23 de hectare situate in vecinatatea fostului CIC au apartinut mosierului pana in 1949, an in care acesta a fost expropriat de catre regimul comunist. Pe o portiune din aceasta suprafata au rasarit mai multe constructii care vor face parte din depozit. Cristiana Fodor, urmas de drept al mosierului, a depus inca din 2005 o notificare la Primaria Bacau prin care cerea municipalitatii demararea procedurii de reconstituire a proprietatii in conformitate cu prevederile Legii 247. Femeia locuieste in Bucuresti, motiv pentru care cererea a fost inaintata catre administratia locala prin intermediul lui Ioan Furdui, reprezentantul legal al mostenitorilor. Acesta a declarat ca timp de cinci ani a fost dus cu zaharelul de catre sefii municipalitatii, iar cele peste 9 hectare nu au mai intrat in posesia proprietarului.
“Am facut demersuri pe cele 10 hectare de teren in vederea retrocedarii. Nu am primit nici pana azi vreun raspuns. De fiecare data cand mergeam la Primarie mi se spunea ca se va rezolva. Din 2005 tot asteptam sa se rezolve”, a afirmat Furdui. El a adaugat ca este posibil ca pe respectiva suprafata Primaria sa fi eliberat deja certificate de proprietate, dar pentru alti doritori.
Anton Fodor a fost un latifundiar bacauan care a avut proprietati ce insumau peste 300 de hectare. Acestea erau raspandite in mai multe zone din judet. In municipiul Bacau, Fodor a detinut aproximativ 50 de hectare. Conform unei expertize extrajudiciare facuta in primavara lui 2008, cele 9,23 de hectare revendicate de urmasii sai faceau parte din “lanul de la Lunca”. Mostenitorii au declarat ca pe aceasta suprafata s-a aflat conacul mosierului bacauan. In 1949, regimul comunist l-a expropriat pe Fodor de toate terenurile avute in proprietate.

Ce fel de salubrizare va face Novabac?

Alesii locali au aprobat in urma cu mai mult timp constituirea unei noi societati sub aripa municipalitatii: Novabac SA. Aceasta integreaza, ca obiect de activitate, tot spectrul serviciilor comunitare din zona salubrizare – transport – colectare deseuri etc. Pentru constituirea Novabac SA – societate care a fost reactivata, ea fiintand de drept inca din 2006 – municipalitatea a scos din vistierie 20 de miliarde lei vechi. Suma constituie capitalul social minim cu care va pleca la drum SA-ul amintit. Societatea se va ocupa de toate activitatile efectuate, anterior, de serviciul de salubrizare. In plus, firmei i s-a atribuit si gestiunea activitatilor de depozitare controlata a deseurilor din municipiu, precum si colectarea, transportul, sortarea si valorificarea deseurilor provenite din gospodariile populatiei. Crearea Novabac pare a fi un sah dat de edili societatii Soma, actualul operator de salubritate din municipiul Bacau.
In luna mai 2010, Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie, dadea asigurari ca activitatile efectuate de Soma vor fi facute si de catre operatorul care va castiga licitatia privind concesionarea serviciului de salubritate. “Actualul contract de concesionare a serviciului de salubrizare catre Soma se va finaliza cand se va da in folosinta rampa ecologica. Contractul este sub rezerva incetarii in momentul in care depozitul va fi dat in functiune”, a afirmat ea, la data respectiva. Structurile de conducere ale Novabac sunt impregnate politic, dupa o traditie deja consacrata in peisajul administratiei bacauane. Astfel, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) numara cinci membri, din care 3 sunt consilieri locali ai PNL: Isabela Adam, Ileana Paduraru, respectiv Vasilica Hirtescu. Ceilalti membri ai AGA sunt Irina Florea (PSD) si Florin Toma (PD-L).

La limita legii

In fiecare localitate din judet primarii sunt obligati sa gaseasca solutii la limita legii in ceea ce priveste depozitarea gunoiului menajer. In Sascut, lucratorii care beneficiaza de ajutor social conform legii 416, aduna resturile menajere o data pe saptamana. Autoritatile locale si judetene au ajuns la un compromis: voi depozitati gunoiul la vechea groapa din localitate iar noi ne facem ca nu vedem ce se intampla. “Gunoiul este dus la groapa noastra de gunoi. Cei de la Mediu au acceptat. Ne-au dat un fel de derogare, chiar daca groapa noastra de gunoi trebuie inchisa”, ne-a declarat primarul Cristinel Bostan. Pentru viitor, autoritatile din Sascut sunt hotarate sa adopte cea mai avantajoasa solutie. O alta groapa ecologica de gunoi va functiona si in Adjud. Asa ca, societatea care va cere pretul cel mai mic pentru colectarea deseurilor menajere va avea castig de cauza. “Il voi duce acolo unde este mai ieftin. Atat din punctul de vedere al transportului cat si din punctul de vedere al depozitarii. Nu vreau ca cei din Sascut sa plateasca 5-6 lei de persoana”, a mai afirmat primarul Bostan. Fiecare familie din Sascut plateste acum 1 leu pe luna pentru colectarea deseurilor. Situatia din Sascut nu este singura de acest fel. La Racaciuni administratia locala se confrunta cu aceeasi problema. Colac peste pupaza, gropile de gunoi din localitate au fost inchise din anul 2009 printr-un program ISPA. In schimb, 7 noi platforme de colectare a deseurilor, au fost deschise. Tot prin acelasi program. “Anul trecut am avut 986 de tone de gunoi. Avem un contract de delegare a gestiunii unei firme de salubritate. Practic, gunoiul nostru va merge unde il va duce operatorul”, a afirmat viceprimarul Ionut Ciciu. Nu toata lumea reuseste insa sa se descurce cu bani putini. 2,5 lei pe luna pentru fiecare membru al familiei. Acesta este pretul gunoiului in Racaciuni. Si la Faraoani, gropile de gunoi s-au inchis inca din luna iulie 2009. Acum, resturile sunt carate de o firma specializata in Bacau. “Vom mentine in continuare contractul cu firma de salubritare. Oricum nu avem o alternativa. Acum, fiecare persoana plateste o taxa de 30 de lei pe an”, a afirmat primarul din localitate, Adrian Solomon. Lunar, firma colecteaza peste 40 de tone de gunoi. Dar cum “afacerea gunoiul” este una banoasa si putin riscanta, situatia trebuie analizata cu mare atentie pentru ca profiturile dolofane sa intre in conturile cui trebuie. Mai ales in vremuri de criza.

Zicem ca UE si facem ca noi

Pe 17 iulie 2009, toate gropile de gunoi din mediul rural ar fi trebuit sa fie inchise. Cum insa, la noi, toate se fac pe dos, dupa ce au fost desfiintate, mai exact, acoperite cu pamant, specialistii de la APM, care monitorizau operatiunea, au descoperit ca taranii nu mai au unde sa duca deseurile. Concret, ce se intampla? Amenintati cu amenzi, edilii au inchis gropile si le-au cerut cetatenilor sa faca ce-or sti cu gunoaiele. Iar oamenii au facut ce au stiut: au ars crengile, frunzele, hartiile, iar PET-urile, lighenele, cutiile de conserve au fost transportate, pe furis, in comuna alaturata, ca sa-l amendeze “Garda” pe primarul de acolo. La fel procedau si megiesii lor: veneau noaptea, cu caruta, si rasturnau gunoaiele in comuna vecina, la marginea padurii. Primarii au recunoscut, in final, ca, disperati fiind de schimbul permanent de deseuri, au incalcat dispozitiile: “Le ducem tot la groapa veche. Dam pamantul la o parte, le rasturnam si tasam pamantul la loc.” Cum la fel se intampla in toata tara, ministerul a dat o derogare pentru ca primarii, sa depoziteze, totusi, gunoaiele in comuna. Nici acum, dupa un an, cei de la maginea judetului nu au alta solutie: firmele de colectare nu au chef sa faca, dus-intors, 100 de kilometri pentru un camion de deseuri si, de fapt, nici nu au unde sa le transporte deoarece faimoasa “celula 1” nu exista.

Avem „Master Plan“ pentru gunoaie, dar inca nu avem depozite ecologice

Consilierii judeteni au aprobat, zilele trecute, “Master Planul Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Bacau”, lista de investitii in domeniu si “Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Bacau.” Fiind realizat de CJ cu asistenta tehnica ISPA, probabil ca planul e bun. Intrebarea e de ce a fost realizat dupa trei ani si jumatate de la integrare. Intai s-au dat dispozitii, au fost demarate proiecte, actiuni, apoi s-a facut si un plan. E normal? E eficient? De ce abia in iulie 2010 cand termenul de inchidere a gropilor din judet era in iulie 2009? Reprezentantii CJ Bacau sustin ca nu puteau elabora “Master Planul” pe mediu mai devreme pentru ca nu aveau atributii in domeniu. “Programul Operational Sectorial (POS) pe Mediu – Axa prioritara 2 a fost aprobat in iulie 2007 printr-o hotarare de guvern, arata Cornelia Gireada, director de urbanism in cadrul CJ Bacau. In 2008, Ministerul Mediului a organizat licitatia internationala pentru elaborarea master planului si a incheiat contractul cu firma castigatoare. Din toamna 2008 a inceput strangerea datelor din fiecare judet, pentru master-plan.” Nu s-a putut mai devreme si din cauza ca nu CJ avea relatii contractuale cu consultantul. “Actul normativ privind stabilirea unor competente in domeniul gestionarii deseurilor, Legea 101, a aparut abia pe 28 octombrie 2008, desi cu asta ar fi trebuit sa se inceapa.” Specialistii care invart hartiile in minister si-au amintit de CJ abia cand si-au dat seama ca trebuie culese date din toate judetele, ca o zona nu seamana cu alta si ca lucrurile trebuie analizate la fata locului, prin urmare, va fi ingrozitor de mult de muncit.

Edilii vor pune 7 milioane de euro

“Master Planul” are peste 1000 de pagini si prevede investitii care vor costa 44,8 milioane de euro, din care 37,5 vor fi asigurate prin POS Mediu, iar diferenta de 7,3 milioane, din bugetele locale. Initial, planul a cuprins 5 alternative de lucru, apoi au ramas 3. Prima dintre ele, de exemplu, prevede 2 depozite, unul la Onesti si altul in Bacau. A doua, cea recomandata de urbanisti, opteaza pentru un singur depozit cu doua celule in Bacau. “Celula 1”, la care sunt arondate 22 de comune, e o investitie finantata prin programul ISPA. Celelalte comune urmeaza sa fie arondate la “celula 2”, realizata prin POS. Din cauza ca “celula 2” va fi gata, probabil, in 2012, s-a obtinut acceptul Comisiei Europene ca si celelalte 63 de comune sa aduca deseurile in “celula 1”, mai exact, sa imprumute spatiu din “celula 1”, iar ulterior sa-l restituie din “celula 2”. Asta ca sa se repare ne-gandirea de pana acum. Conform master-planului, aceasta varianta mai cuprinde o statie de transfer la Tescani, unde deseurile vor fi selectate si aduse in Bacau, una in Gaiceana, pentru zona de sud-est, una la B. Tazlau si o statie de sortare, compostare si transfer in Onesti, in loc de depozit. “A trebuit sa integram in master-plan si ceea ce se demarase deja, arata Cornelia Gireada. E vorba de celula 1, pe ISPA, in Bacau, si proiectele finantate prin Phare: statia de sortare din Moinesti, cu 4 comune arondate, statia din Comanesti, cu 9 comune, statia de balotare din Tg. Ocna si sistemul de colectare si transport din Casin si M. Casin.” Acest ultim serviciu are europubele, dar si o masina cu care transporta gunoiul la depozitul din Adjud, care va fi inchis in 2012 pentru ca edilul de acolo a fost mai destupat la minte si a negociat un termen rezonabil.

Ploaia a paralizat orasul

Ploaia torentiala care a cazut peste oras a bagat Bacaul sub apa. Cartierul CFR a fost cel mai afectat. Strada Arcadie Septilici si Calea Moinesti au fost efectiv maturate de ape. Zeci de case sunt acum inundate. Oamenii traiesc din nou sub teroarea apei, la fel ca in urma cu cinci ani. De atunci, autoritatile locale nu au mai facut nimic pentru protejarea locuintelor si a gospodariilor oamenilor. Mai mult, gurile de scurgere si intreaga retea de canalizate au paralizat si nu au mai facut fata debitului.

Rafalele de ploaie care s-au abatut peste oras au prins din nou in ofsaid autoritatile locale. Zeci de canalizari infundate, strazi pline de balti imense, masini blocate in mijlocul apelor au facut viata sutelor de bacauani un adevarat calvar. Ploaia torentiala a inundat totul. Capacitatea sistemului de preluare a apei pluviale a fost depasita din nou, in multe locuri, gurile de scurgere fiind obturate de mizerie si mal. Cel mai afectat este cartierul CFR, inundat din nou. A cata oara?

“Ne-am trezit cu apa peste noi”

“Vai de mine. Copiii erau in casa. Ne-a luat apa prin surprindere, nu am mai putut face nimic”, ne-a spus speriata Liliana Iacob. “A venit viitura dimineata, la 08.30. Nu am putut face nimic. Ne-am trezit cu apa peste noi. Nu au facut nimic autoritatile locale. Au ridicat un dig, dar s-au oprit aici, la noi. Au distrus o gramada de vieti”, ne-a declarat revoltat si Eugen Ursu. Oamenii s-au bagat in apa pana la brau pentru a-si mai salva o parte dintre bunuri. Care au mai avut putere au scos animalele, paturile, plapumile, hainele, afara in saci. "Apa este peste tot, nu a venit nimeni sa ne ajute. Mereu sunt probleme aici. Au ridicat strada, dar noi avem casele mai jos de bordura si toata apa intra la noi. O sa plec de nevoie si din casa, dar murim aici cu apa cu tot. Ne-a distrus complet”, s-a tanguit si mos Ion Gaiceanu, de 83 de ani.

“N-au facut nimic”

Zeci de case, gradini si curti de pe strada Arcadie Septilici au fost inghitite de suvoiul viiturii. Peste tot apa baltea, interiorul caselor a fost inundat. Neputinciosi in fata naturii, localnicii strigau dupa ajutor. “Au taiat copacii de langa calea ferata. Au zis ca ridica si aici un dig. N-au facut nimic. Au taiat si au plecat. Sa vina si acum sa vada cum ne luptam cu apele”, a strigat nervos si Marin Curaru. Oamenii cer indignati explicatii autoritatilor locale. “Platim impozite de milioane de lei aici, ce s-a facut pentru noi. Au inaltat soseaua asta de 7 ori. De 7 ori, iar noi stam cu apa in case. Canalizarea e jale. Ne vidanjam WC-urile ca nu ne putem racorda la retea. Nu e normal asa ceva. Am iesit din casa cu hainele de pe mine. E distrus totul”, ne-a spus si Mihai Nastase.

Ordin de evacuare

Pentru a-si proteja casele, oamenii au pus saci cu nisip in porti, carpe si ce au mai gasit la indemana, insa ploaia ameninta nemilos, minut cu minut. In jurul orelor pranzului s-a dat ordin de evacuare a oamenilor. “Am iesit din casa. Am vazut cum se darama peretii. Sunt bolnav, nu am mai rezistat. Nici pastilele nu le-am luat. Doar actele in mapa si am plecat”, s-a plans si Ion Imparatu (57 de ani). In poarta, nenea Gheorghe, Albert Gheorghe, proptit in carja, sleit de putere, se ruga la Ceruri si cerea ajutor. “Am 86 de ani. Nu mai am putere. A intrat apa in casa, cam un metru. Sper sa nu fie nevoie sa parasesc gospodaria, ca n-am unde sa ma duc”, ne-a spus cu lacrimi in ochi. In curti pluteau papuci, crengi, frunze si haine, accesul in case a fost blocat inca de la poarta. Suvoiul de apa a scos toti oamenii din case. Cu toti se simt blestemati. Si in urma cu cinci ani, au trecut prin acelasi calvar, iar apoi, anual, la fiecare ploaie mai zdravana, s-au luptat mereu cu apele. Acum insa e prapad. Pe fetele tuturor se citea indignarea, frica, neputinta, revolta. La fata locului a ajuns si viceprimarul municipiului Bacau, Roxana Mironescu.

Treceri blocate

Si in partea cealalta a cartierului, pe Calea Moinesti, apa a navalit peste tot. Toata zona a fost pur si simplu paralizata. Circulatia pe acel tronson de drum a fost intrerupta, iar filtrele Politiei au blocat trecerea dinspre ambele sensuri. In curtile societatilor comerciale din zona apa a depasit inaltimea de un metru, insa o evaluare a pagubelor nu a fost inca facuta. Meteorologii anunta in continuare caderi masive de apa.

Inca de la primele ore ale diminetii zeci de bacauani au sunat la redactia Trustului Media Desteptarea. Numarul de telefon 0745.238.118 a sunat incontinuu. Cei mai multi dintre ei reclamau faptul ca autoritatile i-au lasat balta. Dupa inundatiile din anul 2005 nu s-a facut mare lucru, spun acestia. Mai mult decat atat, unele zone, cum ar fi strada Arcadie Septilici, nu s-au numarat printre locatiile preferate de catre autoritatile locale. Cei mai multi reprezentanti ai puterii s-au “ingramadit” la Digul Barnat. Desi izolati, pana la inchiderea editiei, bacauanii din aceste cartiere afectate de inundatii nu primisera inca ajutoare sub forma de alimente si apa potabila.

Cartierul Nord amenintat de ape

Dupa ploile torentiale de noaptea trecuta debitul paraului Barnat a inceput sa creasca. Dupa cateva ore digul a fost depasit de ape si o parte din el a cedat. La primele ore ale diminetii cartierul Nord din Bacau era amenintat de inundatii. La fata locului au venit imediat reprezentantii Comitetului pentru Situatii de Urgenta. “Am fost solicitati pentru a actiona la suprainaltarea digului Barnat pentru a nu produce inundatii in zona cartierului Nord. In cursul diminetii locuitorii au fost atentionati cu privire la riscul unor posibile inundatii”, a declarat colonel Nelu Popovici, adjunct Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau. Reprezentantii Apelor Romane nu s-au asteptat la o asemenea situatie. “Luni seara am fost atentionati cu privire la codul galben de precipitatii. A plouat toata noaptea. S-au inregistrat precipitatii de peste 100 de l/mp, care au contribuit la formarea de viituri pe paraie, pe cursuri de apa mici si din pacate, au fost inundate cateva zone din Bacau”, a precizat Mircea Olaru, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau. Speriati, oamenii au iesit imediat din case si s-au adunat in zona Podului cu Lanturi, sperand ca de aceasta data nu vor fi inundati. “Ne uitam la apa asta care vine de la Margineni. Acum cinci ani am fost inundati. Problema asta se stie de ani de zile. Primarul Stavarache trebuia sa ia masuri, sa faca digul de la podul de fier. Nu s-a facut nimic”, ne-a spus Mihai Zaharia. “Saptamana aceasta s-a cosit iarba de pe dig si nu a strans-o nimeni. Cand o ia acum apa, o impinge undeva si se infunda mai incolo. Uite asa se va sparge digul in alta parte”, a zis Dorina Enea.
Lucrarile de indiguire au reusit sa protejeze doar zona cu blocuri. Imediat dupa Podul cu Lanturi, apa iesita din matca a inundat curtile oamenilor. Nimeni nu a putut face nimic. “Dimineata la ora 8.30 apa a inceput sa intre in gradina. Pana la ora 12.00 a inundat aproape toata curtea. Nu a venit nimeni sa ne ajute. Am sunat la 112 si nu ne-a bagat nimeni in seama. Apa continua sa patrunda cu o viteza destul de mare”, a povestit Clementina Hutu. De frica apelor, Lia Ignatov a plecat de acasa. “A intrat apa in gradina si acum e aproape de casa. Mi-e frica de ce s-ar putea intampla. Am plecat de acasa sa nu mai vad ce este acolo”, a spus aceasta.
Un punct de lucru a fost infiintat si in zona caii ferate din partea de nord a orasului, unde Digul Barnat a cedat si a inundat campurile. “Pericolul ca Bacaul sa fie inundat se diminueaza pentru ca debitul apei este in scadere. Pentru ca apele au depasit Digul Barnat, am decis sa obturam trecerea apei de sub cale ferata, pe unde si-a facut drum”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau.

Ani de zile au visat ca vine iar puhoiul

Pe strazile din Cartierul Nord al Bacaului s-a dat ieri dimineata alarma: „Fiti pregatiti de evacuare! Vine viitura!” Oamenii de pe strazile Prelungirea Bradului, Ion Ionescu de la Brad, Vrancei, Lunei, Sucevei au iesit pe la porti. Anuntul a trezit amintirea inundatiilor de acum 5 ani.

Ieri dimineata, locatarii din Cartierul Nord au retrait spaimele de acum 5 ani. Masini cu portavoce au strabatut zona anuntandu-i pe oameni sa-si faca un bagaj sumar si sa fie gata de evacuare. In loc sa-si stranga lucrurile, acestia au iesit pe la porti. Parca nu le venea sa creada ca ar putea fi loviti inca o data de soarta. “Nu stiu ce as putea face, ne-a declarat Gina Popovici. Sa iau geanta cu pastile si actele si unde sa ma duc?” Soacra ei, Elena Popovici, isi aminteste de 2005. N-ar vrea sa mai treaca prin asa ceva. “Am si sotul bolnav. Unde sa-l duc?” Mihai Avasiloaie, Aurelia Popovici si vecinii lor stateau de vorba la poarta. Si acum mai trag din cauza inundatiilor de acum 5 ani. “Avem mucegai in casa, nu mai scapam”, se plangea Aurelia Popovici. Multi s-au invoit de la serviciu, dar simt ca stau de pomana, neputinciosi in fata dezastrului anuntat.

Cativa saci pe la porti

Unii s-au hotarat sa nu astepte apa sau ajutor de la autoritati. Familia Ficuta are o curte dichisita. Din fericire, temelia gardului este solida si inalta. La poarta au cladit saci cu nisip. “M-am pregatit, dar cred ca ne-au speriat degeaba”, spune barbatul. Leontina Salceanu are deja o casa in apa, la Margineni. Acum sta cu teama pentru proprietatea de pe strada Prelungirea Bradului. “Am vrut sa vedem ce este cu casa de la Margineni, dar nu am putut trece. Ne-au spus vecinii, la telefon, ca suntem inundati.Acum ne pregatim sa aparam curtea de aici. Sotul a plecat sa cumpere folie.” Familia Salceanu s-a mutat in zona in 2007. Nu a prins inundatia din 2005. “Sotul meu a spus ca nu va mai fi alta, fiindca dupa ce au tras oamenii atunci, sigur s-au facut lucrari pentru prevenirea inundatiilor.“

Ori de la dig, ori din canalizare

Oamenii se plang insa ca, incepand cu 2005, s-au simtit mereu in pericol. “Daca nu vine viitura, da pe afara canalizarea cand ploua”, sustin ei. La familia Tugui, curtea a fost deja inundata. “De la ploile de peste noapte, canalizarea a busit in curte, in dependinte, ne-a declarat Vasile Tugui. Mereu ne-am plans ca nu este buna canalizarea, dar nu ne baga nimeni in seama. Si acum o saptamana am fost la unui dintre directorii Companiei de Apa. Mi-a promis ajutor si atat. Strada este lasata chiar la mijloc.” In 2005, zeci de case din zona au fost afectate. Unele s-au prabusit, altele au foste deteriorate grav. “Dupa cum s-a schimbat natura, numai de asa ceva vom avea parte”, spune profetic o femeie. Intre timp, masini ce apartin Ministerului Administratiei si Internelor strabat zona. Oamenii asteapta informatii certe pe care nu le ofera nimeni.

Ravagii si in judet

Si judetul Bacau, aflat sub avertizare de cod galben, a fost afectat de inundatii. Au fost inregistrate averse, cu caracter torential, insotite de descarcari electrice si intensificari de vant. Cele mai afectate zone, unde cantitatile de apa au depasit si 90 de litri pe metru patrat, au fost Margineni, Magura, Podis, Cremenea, Racaciuni, Tazlau, Blagesti si Horgesti.

Furtuna a facut ravagii si in judet. Pompierii militari au fost solicitati sa intervina in mai multe zone pentru inlaturarea efectelor produse de precipitatiile abundente cazute in ultimele ore. In comuna Margineni, s-a intervenit si cu o barca pneumatica pentru salvarea oamenilor. in urma cresterii debitelor paraielor au fost inundate sute de gospodarii si in Magura, Podus, Racaciuni, Blagesti, Horgesti. ”Ne-am saturat. Mereu avem probleme din cauza acestui rau, Negel. Si-a deviat cursul, pentru ca nu s-a mai facut nimic, iar acum a intrat in casele si curtile noastre”, ne-a declarat Dumitru Venta, din Magura, in timp ce-si scotea malul din casa. „Nu vrem decat sa se decolmateze, sa se indiguiasca, sa se faca ceva, pentru ca acum apa intra in case. Si in 2005 a fost la fel, si in 2008, primarul si viceprimarul dau vina unul pe altul, iar noi nu mai putem. E jale”, a adaugat si Adriana Cozmei. Constantin Traiastaru, viceprimar Magura (PNL) – fost primar in mandatul trecut, s-a incurcat si el in declaratii: ”Oamenii pot sa vorbeasca ce vor. Ei nu au dorit sa intervenim ca sa nu le distrugem curtile. Lumea tipa doar cand e la necaz. Avem hartii depuse la Directia Apelor, s-a facut un studiu de fezabilitate, dar ni s-a spus ca nu sunt destui bani.” In vale, toate casele construite din chirpici au fost puse la pamant.

Persoane evacuate, drumuri blocate

Numai in Margineni au fost evacuate 19 persoane. Precipitatiile torentiale inregistrate au totalizat in ultimele 24 de ore, la statia hidrometrica Podis, paraul Trebes, 104 l/mp. Si personalul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunelor Cleja si Racaciuni a actionat in cooperare cu personalul de la Sectia Drumuri Nationale Bacau pentru decolmatarea drumului european E-85. Circulatia feroviara a fost oprita intre orele 04.00 – 05.00, pe raza comunei Nicolae Balcescu, sat Valea Seaca, din cauza torentilor si a aluviunilor depuse pe calea ferata. La ora 05.00 circulatia a fost reluata, dar incepand cu ora 06.30, a fost oprita din nou pentru remedierea situatiei. Abia dupa ora 12.00 s-a putut circula, dar cu restrictie.

Cresteri ale cotelor de pericol

Specialistii anunta ca pe raurile din judetul Bacau, nivelurile si debitele vor fi in crestere. in aval de acumulari, debitele vor fi influentate de manevrele efectuate la baraje. Sectoarele de rau sunt permanent monitorizate de lucratorii hidrometri. Conform buletinului hidrologic transmis de Sistemul de Gospodarire a Apelor s-au atins si depasit cotele de pericol pe raurile Racaciuni, Barnat, Casin, Trebes si Negel.

S-a inecat in Paraul Mare

La ora 09.17, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a fost anuntat prin serviciul unic pentru apeluri 112, ca o persoana de 32 de ani, din comuna Gura Vaii, sat Dumbrava, care suferea de epilepsie si prezenta afectiuni psihice s-a apropiat de malul Paraului Mare, din satul Dumbrava, s-a dezechilibrat, a cazut in apa si s-a inecat. in urma cautarilor efectuate de catre localnici, persoana a fost gasita si predata unui echipaj de la Serviciul de Medicina Legala.

La Colegiul National “Dimitrie Cantemir” din Onesti s-a reinnodat traditia organizarii pe parcursul vacantei a Scolii de vara de limba franceza. Astfel, un numar de 60 de cursanti, repartizati pe 4 grupe, sunt angrenati in programul actiunilor scolii de vara, la care sunt prezenti 6 profesori voluntari din Franta. Ei sunt membri ai asociatiilor “Girondine – Roumanie” si AGIR Gironde Bordeaux si sustin cursuri de initiere si conversatie in limba franceza precum si de civilizatie franceza. Demn de mentionat este faptul ca intre cursanti se afla studenti de la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau si de la universitati din Lille (Franta), profesori de limba franceza care vor sa se perfectioneze, elevi ai colegiilor onestene si din Targu Ocna precum si elevi ai scolilor cu clasele I-VIII din Onesti. Alaturi de cursuri se desfasoara si activitati, la Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” intr-un atelier de teatru francofon, sustinut de o trupa a Facultatii de Litere Bacau. Aceste activitati sunt cuprinse in proiectul europeasn “Kaleco” (“Kaleidoscope des langues en couleurs” – Caleidoscopul limbilor si culorilor), proiectul desfasurandu-se in parteneriat cu universitati din Italia, Franta, Marea Britanie, Suedia, Estonia, Spania si Germania.
Prof. Maria Perrouault, membra a Asociatiei “Girondine – Roumanie” si a Asociatiei AGIR ne-a declarat: “Sunt foarte bucuroasa sa particip la Scoala de vara, care nu face decat sa intensifice legaturile dintre Franta si Romania si in special nivelul de cunoastere a limbii franceze. De peste 10 ani vin in Romania, am insotit in 1990 un convoi umanitar aici, de sprijin, cu medicamente. Doresc sa ajut romanii in vederea unei dezvoltari proprii, prezentand experienta Frantei. Este dificil ca atat in Franta, cat si in Romania este vizibila criza economica. Daca Romania doreste sa se dezvolte, ea trebuie sa pastreze «materia cenusie» in tara, pentru ca aici exista resurse, mijloace si oameni competenti”. Scoala de vara de limba franceza de la Onesti este coordonata de o echipa de profesori de limba franceza (Emilia Munteanu, Elena Lacramioara Agache, Olga Manolache si Smaranda Ciubotaru si are ca organizatori Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau, Colegiul National “Dimitrie Cantemir”, Scoala Nr. 1, Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” si Asociatia “Forum” din Onesti.

Un parteneriat semnat intre Facultatea de Inginerie din cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri” si ADA – The PLM Company, specializata in managementul ciclului de viata al produsului da primele semne de succes. 107 studenti au finalizat in luna iunie a acestui an primul modul de pregatire „Conceptia si proiectarea produselor” din cadrul unui proiect mai larg care sustine dezvoltarea resurselor umane. Acesta este cofinantat prin Fondul Social European. Timp de opt luni, studentii au dobandit competente pentru conceperea si realizarea unui prototip virtual cu ajutorul unor solutii software de ultima generatie. Ei au avut de realizat desene in format 2D si 3D pe baza de schita cu aplicatie de tipul proiectarii asistate pe calculator, au transpus fisierele pe suport, au multiplicat informatia si au realizat ansambluri si componente. Batalia pentru a obtine un loc in acest program a fost destul de mare: 151 de candidati s-au inscris initial pentru cele 100 de locuri. In finalul modulului, elevii au fost evaluati pe baza unor teste specifice. „Prin acest program am certificat anumite competente conform cerintelor de azi ale industriei si aceasta asigura studentilor sanse concrete de angajare si un debut favorabil in cariera”, a declarat Ionel Barbu, manager de proiect si director general al companiei.

Urmeaza un nou modul

In luna septembrie debuteaza o noua runda de inscrieri pentru modulul „Simularea si analiza prototipului virtual”. Acesta va incepe in luna octombrie si va fi o continuare a modulului de realizare a fabricatiei digitale a produsului. Acest modul va aduce in plus informatii despre integrarea etapelor de dezvoltare a produsului, colaborarea in intreprinderea virtuala si managementul documentatiei tehnice despre produse. Totodata, pe durata proiectului vor fi organizate doua evenimente tip bursa a locurilor de munca la care vor fi invitate firmele din industrie si studentii implicati in proiect.

Contrabanda, evaziune si criza de personal

La Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Bacau s-au inmultit sarcinile de serviciu la nivelul fiecarui compartiment, dar totul pe seama aceluiasi personal. Deficitul de resurse umane de la Vama Bacau se adanceste, iar situatia pare fara iesire mai ales dupa ce unitatea si-a largit atributiile prin preluarea tuturor activitatilor de supraveghere si control a produselor supuse accizarii. Practic, desi volumul de munca este foarte mare, in Directie lucreaza acum doar 24 de inspectori. “Dintr-o schema de personal de 37 de posturi, din care 4 functii de conducere, sunt ocupate doar 3 pe linie de conducere si 21, de executie, cu un grad de ocupare de 65%”, a explicat Valentin Grosu, director executiv DJAOV Bacau. Directia isi desfasoara activitatea pe mai multe structuri teritoriale, respectiv in Bacau – la sediul central si posta vamala la Oficiul 9 Bacau, si in Onesti – la punctul de lucru vamal si posta vamala Oficiul 3 Onesti. Mai mult, pana luna trecuta, 4 lucratori vamali de la compatimentul operatiuni vamale au asigurat activitatea vamala si la Aeroportul International “George Enescu” Bacau.

Posturi blocate

Pentru gasirea unor solutii, directorul Vamii incearca sa faca tot felul de modificari si distribuiri de personal ca sa faca fata situatiei. “In acest moment avem un deficit de personal de 35%, situatie care ne obliga sa gasim si sa identificam tot felul de forme pentru a acoperi complexitatea fenomenelor cu care ne confruntam”, a mai spus directorul Grosu. Mai grav este ca posturile vacante au fost blocate si nici nu exista alte solutii. Mai mult, nici salariile din sistem nu sunt atat de atractive (cel mult 2.000 de lei la gradul cel mai mare).

Minus la inspectia fiscala, supraveghere si echipaje mobile

Cele mai mari probleme de personal sunt la Compartimentul de inspectie fiscala, la cel de supaveghere speciala si la cel de echipaje mobile. Pe inspectie fiscala nu sunt incadrate suficiente resurse umane raportat la complexitatea fenemenelor existente la nivelul zonei de competenta. Aici lucreaza doar un singur lucrator vamal, iar al doilea este in concediu de crestere a copilului. Pe supraveghere speciala (urmarire de produse accizabile) nu exista deloc personal incadrat, de aceea conducerea recurge la variante de comasari de sarcini, cu lucratori de la Compartimentul de Analiza de Risc si de la Control Fizic. Si la Compartimentul echipaje mobile exista doar un singur salariat, care formeaza o singura echipa mobila, incompleta din punct de vedere procedural. Acest fapt este general in special si de faptul ca, incepand cu luna iulie 2010, cu toata lipsa acuta de personal, fara nicio consultare a structurii teritoriale, Agentia Nationala a Vamilor a decis sa detaseze 3 lucratori vamali la biroul vamal al aeroportului. Doi dintre acestia lucrau chiar la Compartimentul echipaje mobile.

Reprezentantii Prefecturii, Consiliului Judetean, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si ai institutiilor deconcentrate s-au intalnit, ieri, pentru a analiza si aproba raportul final de evaluare post-inundatii. Valoarea pagubelor depaseste, in judetul Bacau, 100 de milioane de lei.

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta s-a intrunit, ieri, in sala mica a Prefecturii Bacau, pentru a analiza raportul final al comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundatiile din 28 iunie – 2 iulie. Documentul va fi trimis Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), care va stabili cum si de unde vor fi alocati banii necesari refacerii locuintelor si infrastructurii. In debutul sedintei, s-a propus stabilirea unei date pana la care sa fie admise contestatiile, insa Neculai Olaru, prefectul judetului, nu a fost de acord: “Nu cred ca putem sa fixam un termen si sa refuzam contestatiile care sosesc dupa acest termen”, a declarat Neculai Olaru. Pe langa CJSU, exista deja o comisie care verifica daca sesizarile sunt sau nu intemeiate. Problema e ca sumele rezultate din evaluarea pagubelor in teren ar putea suferi modificari daca tot apar sesizari. “Va fi luata in consideratie situatia care se va afla pe masa Guvernului in momentul alocarii fondurilor”, a precizat prefectul. Cat priveste contestatiile, acestea vor curge in continuare, „iar unele vor aparea si obiectiv, i-a prevenit Constantin Scripat, subprefect, pe colegii din CJSU. A intrat apa, apoi s-a retras apa, iar casa poate sa cada in mod natural si peste doua saptamani.” Nu astfel de sesizari il nemultumesc, insa, pe subprefect, ci acelea in care “sinistratii acuza ca nu au primit nici macar o sticla de apa minerala” desi toata lumea stie ca lucrurile stau altfel. Unii reclama ca ”sunt persoane care si-au creat adevarate depozite acasa” si ca “duc conservele la punctul alimentar, ceea ce e foarte grav”, a spus Scripat, adaugand ca a luat legatura cu Politia si ca se vor face verificari. Reprezentantii CJSU au aprobat raportul final, urmand ca acesta sa fie trimis, peste doua zile, ministerului. Prefectul Neculai Olaru a cerut ca, inainte de expedierea documentului, sa fie adaugata o rubrica speciala cu locuintele care sunt asigurate impotriva inundatiilor. Pentru reconstruirea drumurilor, a podurilor si retelelor de utilitati, vor fi alocate sume din Fondul European de Solidaritate. Pentru sprijinirea persoanelor care si-au pierdut casele, anexele si alte bunuri, Guvernul va trebui sa se descurce din ce mai are in fondul de rezerva sau sa taie de la investitii.

Mult mai rau decat in 2008

Pagubele produse, anul acesta, de revarsarea apelor sunt mai mari decat cele din 2008. Din raport final, aprobat ieri de CJSU, reiese ca, in judetul Bacau, au fost afectate de inundatii 115 poduri, 203 podete, aproape 2 km de dig, 1736 de fantani, 118 km din reteua de drumuri judetene si 414 km de drumuri comunale. De asemenea, au fost avariate 447 case, alte 18 au fost distruse total, iar 65 sunt in pericol de prabusire. Inundatiile au afectat si culturile: 5000 de hectare de teren au fost acoperite de ape, iar 20.000 de puieti au fost total distrusi. Valoarea totala a pagubelor din judet se ridica la 100.717.000 lei, ceea ce inseamna peste 1000 de miliardede lei vechi.

Cseke promite, iar Benea crede!

Dragos Benea, presedintele CJ, a revenit asupra refuzului de a prelua SJU si Spitalul de Pediatrie. Asta pentru ca si ministrul Sanatatii a revenit la decizia de a reduce numarul paturilor. Hotararile privind preluarea vor fi aprobate miercuri, intr-o sedinta extraordinara a CJ Bacau.

Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau si Spitalul de Pediatrie sunt singurele din judet care nu au fost transferate, pana la ora asta, din curtea ministerului in cea a administratiei locale. Din primul moment, Dragos Benea, presedintele CJ, a declarat ca va prelua cele doua unitati doar daca Ministerul Sanatatii va respecta doua conditii: va reveni asupra deciziei de a reduce 419 paturi si va acoperi toate datoriile existente la 30 iunie 2010, nu la 31 martie, asa cum hotarase Attila Cseke, ministrul Sanatatii. Cel mai tare l-a suparat, pe Dragos Benea, faptul ca secretarul de stat Cristian Irimie, venit in Bacau sa evalueze spitalele inainte de “taiere”, nu a luat legatura cu CJ, “desi stia ca urmeaza sa le preluam.” Attila Cseke i-a promis lui Dragos Benea, la videoconferinta privind descentralizarea Sanatatii, ca Irimie va veni in Bacau, sa renegocieze numarul paturilor sacrificate. Cristian Irimie a venit, dar intalnirea, la care au participat si vreo 20 de medici, a fost un esec. Fiecare a venit si a plecat cu parerea lui. “Nu mizati pe faptul ca veti face descentralizarea cu forta, avertiza Benea. CJ nu poate fi obligat sa preia spitalele”. “Preluarea va avea loc”, declara prefectul Neculai Olaru. Pana la urma, Attila Cseke a facut primul pas spre conciliere: “Ministrul Sanatatii m-a sunat vineri si mi-a spus ca va fi un ordin de ministru care va raspunde solicitarilor noastre, a declarat Dragos Benea, ieri. Miercuri, vom avea sedinta extraordinara de CJ pentru a aproba preluarea SJU si a Spitalului de Pediatrie.” Intrebat daca nu asteapta intai ordinul ministrului, presedintele CJ a replicat: “Eu nu merg la santaj, am incredere in Ministrul Sanatatii.” Numarul paturilor a fost redus prin ordin de ministru, deci revenirea se va face la fel. Nu se stie insa cate paturi, din cele 145 solicitate, va primi CJ inapoi. In privinta arieratelor, a ramas asa cum a vrut ministerul: “Datoriile inregistrate dupa 31 martie vor fi preluate de noi”, a declarat Dragos Benea.

Achizitiile, luate la puricat

“Nu stim nimic despre recastigarea paturilor, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Stim doar ca miercuri se va incheia procesul verbal de preluare-primire a spitalelor de catre CJ.” In zilele urmatoare, o comisie formata din reprezentanti ai DSP si ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate va analiza toate documentele care stau in spatele datoriilor acumulate de spitalele publice. Din cele 7 astfel de spitale, 4 aveau datorii la data de 31 martie, suma totala fiind de 13,5 milioane lei. “Pentru stingerea datoriilor de catre MS, va fi analizat modul in care s-au facut achizitiile, a declarat directorul CJAS, Viorica Draganuta. MS va deconta doar facturile pentru care managerii isi asuma raspunderea, iar comisia da «bun de plata»”. Problema e ca, in unele spitale, managerii de la vremea acumularii datoriilor nu mai sunt in functie, iar cei noi ar putea sa nu semneze pentru achizitiile vechi. “Inca nu stiu pe ce imi voi asuma raspunderea, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, managerul SJU. Maine (marti, n.r.) voi vedea lista cu achizitiile.”

La Pediatrie, fara teama

In ce il priveste, Spitalul de Pediatrie a acumulat pana la 31 martie datorii de 1.200.000 lei. Acestea reprezinta facturi la medicamente, materiale sanitare, alimente si utilitati, al caror termen legal de plata a fost depasit de mai multa vreme. “Achizitiile facute sunt pe deplin justificate, astfel ca nu-mi este teama ca vor fi probleme la avizarea si plata lor de catre minister, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului. Prin faptul ca mi-am pus semnatura pe fiecare factura, implicit, mi-am asumat raspunderea pentru ele.”