Limita la cheltuielile de personal ale spitalelor

Spitalele publice sunt obligate sa-si tina sub control cheltuielile de personal, astfel incât acestea sa nu depaseasca 70% din bugetul lor. Unele spitale isi consuma toti banii pe salarii si nu le mai ramâne aproape nimic pentru utilitati si medicamente.

Prin modificarea Legii 95/2006, a asigurarilor sociale de sanatate,spitalele publice vor fi obligate ca, incepând cu 1 ianuarie 2011, sa aiba cheltuieli de personal de cel mult 70% din buget. Cu alte cuvinte, drepturile salariale ale angajatilor trebuie sa reprezinte maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sanatatii cu aceasta destinatie. “OUG 48/2010, care modifica Legea 95, introduce aceasta restrictie de la inceputul anului viitor, dar am primit o adresa de la MS prin care li se cere spitalelor sa ia masuri de pe acum si sa nu depaseasca limita nici in a doua parte a acestui an”, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. Conducerea DSP crede ca managerii vor reusi sa respecte noile prevederi in aproape toate spitalele gratie reducerii salariilor cu 25% incepând cu 1 iulie.

Cel mai greu va fi la Pediatrie

Cele mai mari eforturi pentru a se incadra in limita prevazuta de ordonanta de urgenta va trebui sa le faca Spitalul de Pediatrie. Dintre toate spitalele, la acesta, in totalul cheltuielilor, cele de personal detin o pondere foarte mare. Pâna nu demult, din suma alocata de la Casa de Sanatate, cu fondul de salarii se consuma 90 la suta. Prin iesirea la pensie a unor salariati, cheltuielile de personal au scazut la aproape 80 la suta. Dar solutii de a fi reduse si mai mult nu se intrevad. "Mai sunt câtiva salariati care indeplinesc anul acesta conditiile de iesire la pensie, dar nu influenteaza semnificativ cheltuielile, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului. Toate sperantele sunt in finantarea cheltuielilor materiale de catre Consiliul Judetean. Daca vom avea bani mai multi pentru acestea, procentual, cheltuielile de personal din totalul bugetului vor reprezenta mai putin."

Performanta nu este incurajata

La polul opus se situeaza Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Acesta are cheltuieli de personal care se situeaza intre 47 si 53%. Aceasta nu inseamna ca spitalul isi plateste mai putin angajatii decât altele sau ca are un buget foarte mare. “Dimpotriva, in conditiile in care am depasit contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate si nu beneficiem de cumpararea serviciilor, asa cum s-a intâmplat cu spitalele care au avut datorii, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul spitalului. Anul trecut am efectuat servicii de 65 de miliarde de lei vechi, care nu ne-au fost platite. E mult, la un buget anual de 200 de miliarde. Explicatia pentru acest procent al cheltuielilor salariale este ca avem 430 de angajati, in conditiile in care normativul prevede 697. Avem o structura de personal echilibrata. Daca am angaja dupa normativ ar exploda procentul.” Pentru acest spital care nu are datorii catre furnizori si nici nu isi consuma toti banii platind salarii, masurile restrictive ale MS sunt deranjante. Spitalul isi permite sa acorde toate drepturile salariale ale angajatilor. Cu toate acestea, in ultimele luni ale anului trecut a fost obligat sa taie 15% din veniturile angajatilor, iar de la 1 iulie, 25%.
In anii 2008 si 2009, veniturile salariale ale angajatilor din spitale s-au majorat. In acelasi timp, unele spitale s-au inglodat in datorii. La 31 martie, SJU avea facturi neplatite de 10,5 milioane lei, Spitalul de Pediatrie, de 4 milioane lei, Spitalul Onesti, de 1,2 milioane lei, iar cel din Buhusi, de 270.000 lei.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Pagubele generate de valul de inundatii ce s-a abatut asupra judetului Bacau in lunile iunie si iulie se ridica la peste 155 de milioane RON (aproximativ 38 de milioane euro). Potrivit raportului final intocmit de Prefectura Bacau, inundatiile au afectat 792 de case din care 29 au fost complet distruse, iar alte 71 se afla in pericol de prabusire. Raportul mai evidentiaza faptul ca puhoaiele au deteriorat sau distrus 166 de kilometri de drumuri judetene, respectiv 576 de drumuri comunale.

Inundatiile care au afectat judetul Bacau in lunile iunie si iulie au provocat pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Potrivit unui raport intocmit de Prefectura Bacau, valoarea acestora se ridica la peste 155 milioane RON (aprox. 38 milioane de euro). Inundatiile au afectat cu precadere infrastructura judetului, precum si zonele agricole. Peste 166 kilometri de drumuri judetene si 576 de drumuri comunale au fost deteriorate sau distruse de puhoaiele de ape. La aceasta se adauga alti 72 kilometri de strazi. De asemenea, un numar de 139 de poduri si 245 de podete au fost afectate, precum si 4 kilometri de retele de canalizare.

Peste 3900 de hectare de culturi compromise

Diluviul a afectat si productia agricola a judetului. Peste 3900 hectare de culturi au fost compromise, la care se adauga alte 1600 hectare de fânete si pasuni. Cea mai afectata cultura este cea de porumb, peste 2500 hectare cultivate cu aceasta planta fiind compromise. Pagubele nu au ocolit nici fondul silvic. 21.500 de puieti forestieri au fost distrusi, iar 103 kilometri de drumuri forestiere au devenit impracticabili. Peste 5 hectare de plantatii pepiniere au fost afectati de revarsarea apelor.
Lucian Bogdanel

Aproape 800 de case avariate

Pe lânga dezastrul consemnat la capitolul infrastructura, un numar insemnat de case a fost deteriorat sau distrus. Conform datelor consemnate in raportul Prefecturii, 792 de case au fost avariate, iar alte 29 complet distruse. De asemenea, 71 de locuinte se afla in pericol de prabusire si urmeaza a fi reconstruite. Apele au distrus, de asemenea, 80 de anexe gospodaresti si au avariat alte 567.

"Primele ajutoare vor veni de la Guvern, nu de la UE"

Neculai Olaru, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca autoritatile se bizuie pe sprijinul Guvernului, desi România poate accesa bani din Fondul Solidaritatea al Comisiei Europene. "Raportul Prefecturii va ajunge pe masa Ministerului Administratiei si Internelor care va incepe sa lucreze pe doua directii: cea a Fondului Solidaritatea al Comisiei Europene, respectiv identificarea unor resurse guvernamentale care sa fie repartizate in urma inundatiilor. Primele ajutoare pe care ne putem bizui sunt cele pe care le vom primi de la Guvern", a apreciat prefectul bacauan. România poate accesa pâna la 75 milioane de euro din Fondul Solidaritatea. Pagubele inregistrate in judetul Bacau in urma inundatiilor ar inghiti mai bine de jumatate din suma.

Crima sadica la Ciuturesti
Un barbat, aflat deja in cercetare pentru trafic de persoane, dupa ce a incercat sa-si vânda copiii, este acum anchetat pentru savârsirea infractiunii de omor calificat. Asta dupa ce si-a ucis sotia cu sânge rece, in bataie, chiar sub ochii celor mici. Cauza: gelozia si consumul de alcool.

Benone Pavaloaie (33 de ani), din satul Ciuturesti, comuna Odobesti, si-a omorât ieri dimineata sotia, chiar sub ochii copiilor. “Crima s-a produs pe fondul consumului de alcool si al geloziei, ne-a declarat Felix Banila, procurorul de caz de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. Inculpatul si-a recunoscut fapta, dar nu a furnizat suficiente detalii, motivând ca totul s-a petrecut in momentul in care era inca sub influenta bauturilor alcoolice. Este si recidivist, pe fapte de furt, dar si in cercetare prealabila pentru trafic de persoane.” Cazul a fost incadrat la omor calificat, pentru care barbatul risca o pedeapsa cuprinsa intre 15 si 25 de ani. Benone Pavaloaie este aceeasi persoana care anul trecut, in martie 2009, a intrat in atentia procurorilor de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata, Biroul de Combatere a Crimei Organizate pentru trafic de persoane. Pentru numai 12.000 de euro, barbatul a fost de acord, alaturi de un consatean, sa-si dea minorii unor straini, pentru prelevare de organe. Nici unul nu a stiut ca cei care au organizat flagrantul sunt de fapt politistii si procurorii de la Crima Organizata. Pentru a intra in posesia banilor, cei doi si-au dus copiii la un laborator de analize medicale din Bacau si apoi s-au deplasat la un birou notarial unde au dat declaratie pe propria raspundere ca sunt de acord sa incredinteze minorii pentru efectuarea transplantului. Pentru ca nu stiau cu cine au de a face, ei au dat curs solicitarii fara echivoc si au cerut banii inaintea interventiei chirurgicale. Pasenta nu le-a iesit, pentru ca “negociatorii” lor erau chiar politistii. La audieri, cei doi barbati au recunoscut ca au fost de acord cu “tranzactia” si chiar ca intentionau sa ademeneasca alti copii de pe strada, “cu bomboane si ciocolate”, daca se stabilea ca odraslele lor nu erau compatibile. Timpul a trecut, iar Benone Pavaloaie a cedat: ieri dimineata si-a ucis sotia, Oana Pavaloaie, de numai 22 de ani. A snopit-o in bataie pâna a omorât-o, chiar sub ochii copiilor lor, care au 1, 2 si 4 ani. Pe fir a intrat si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. “Am fost solicitati sa preluam in regim de urgenta copiii. Sunt in stare de soc toti trei. Cel mic, de 1 an, va ajunge la un asistent maternal, iar ceilalti doi vor beneficia de consiliere psihologica”, a precizat Alina Iftode, de la DGASPC Bacau. Pavaloaie a fost retinut imediat, iar pe numele lui s-a emis mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile.
Roxana Neagu

Un detinut aflat in arestul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau a intrat in greva foamei. Barbatul sufera de un handicap gradul I si nu se poate deplasa decât cu ajutorul unui carucior cu rotile. Acesta este inchis de mai bine de 2 luni, iar de 10 zile se revolta si refuza mâncarea din arest in semn de protest impotriva conditiilor de detentie la care este supus.

Cristian Gafton are 30 de ani si de mai bine de doua luni este in arestul Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Este cercetat, intr-un dosar care inca este in lucru pe masa procuroriilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) – Serviciul teritorial Bacau. Sustine ca este victima unor infractori, care l-au folosit drept momeala, dar speranta lui ca va scapa este numai in mâna instantei.

A ajuns in Urgenta

Detinutul nu cere decât dreptul de a avea un insotitor sau un asistent personal, care sa il ajute, pentru ca sufera de un handicap gradul I, dovedit si printr-un certificat medical. Ajuns la 40 de kilograme, barbatul a ajuns sâmbata la Spitalului Judetean de Urgenta, cu sindrom depresiv. In data de 31 august 2010, la ora 13.00 el figureaza in evidentele Unitatii de Primire Urgente Bacau, unde a fost consultat si trimis apoi la Psihiatrie, dar fara a fi internat.

Inspectoratul spune ca totul e in regula

Conducerea Inspectoratului de Politie Judetean Bacau a confirmat ca barbatul se afla in arestul unitatii pe un mandat de arestare preventiva care a fost prelungit a doua oara. “Persoana in cauza este cercetata pentru savârsirea unor infractiuni in sfera criminalitatii organizate. Inspectoratul de Politie Judetean Bacau respecta drepturile acestor persoane, conditiile de retinere si detentie fiind conforme cu normele in vigoare”, a precizat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter la Biroul de Informare. Tot reprezentantii IPJ au precizat ca persoanele cu grad de handicap aflate in stare de arest preventiv sunt vizitate zilnic de cadre medicale care monitorizeaza functiile vitale ale organismului, iar atunci când se impune, aceste persoane sunt transportate la spital pentru a primi ingrijiri medicale de specialitate. “In ceea ce priveste dreptul la insotitor, legea prevede clara ca persoanele cu grad de handicap aflate in detentie pot beneficia de un asistent personal, dar tot din rândul persoanelor aflate in detentie”, a mai spus ofiterul.
Roxana Neagu
Lucian Bogdanel

Conditii inumane?

Situatia creata in arestul IPJ a fost confirmata pentru cotidianul Desteptarea chiar de catre un politist. Sub protectia anonimatului, acesta a declarat ca arestul ar fi supraaglomerat si ca detinutii sunt obligati sa manânce doar varza si orez. "Gafton sta de doua luni acolo si are handicap de gradul I. In permanenta trebuie sa stea câte doi colegi dupa el. E la refuz de hrana de vreo 10 zile. A ajuns la 40 de kilograme, iar conditiile de detentie sunt inumane. Pe o suprafata de 3×4 metri stau 6 insi si sunt scosi la aer doar o data pe zi", a dezvaluit lucratorul IPJ.

Legea nu prevede cine e bun de arest

Cristian Cojocaru, avocat in drept penal, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca legea nu prevede expres care sunt situatiile in care o persoana poate sta in arest. Cojocaru a afirmat ca doar copiii cu vârsta sub 14 ani nu pot fi arestati, acestia neavând capacitate juridica. "In lege nu s-a prevazut expres ce fel de persoane pot sau nu pot fi arestate. Doar minorii cu vârsta sub 14 ani nu pot fi arestati pentru ca ei nu au capacitate juridica. Pe de alta parte, organele competente din arestul IPJ sau Penitenciar trebuie sa asigure dreptul la viata si sanatate al detinutului", a spus avocatul.

In urma ploilor de la sfârsitul saptamânii trecute mii de locuitori ai judetului au ramas fara curent electric. Echipele de interventie sunt ca si inexistente, iar cei care au de suferit sunt tot consumatorii casnici.

Ploile de la sfârsitul saptamânii trecute i-au adus in pragul disperarii pe cei mai multi dintre locuitorii judetului. Si nu pentru ca ar fi avut probleme cu inundatiile sau cu grindina. La fel ca si in luna iulie, E.ON-ul a fost cel care le-a creat nenumarate probleme. Localitati precum Pâncesti, Scurta, Orbeni, Gugesti si Letea Veche au fost numai câteva dintre asezarile unde oamenii au fost trimisi inapoi in timp. In total câteva mii de suflete.

Strigat de disperare

De câteva zile, adica din data de 1 august, au ramas fara curent electric. In zadar au fost date zeci de telefoane. Nimeni nu le-a venit in ajutor. “Cred ca numai eu am dat vreo 20 de telefoane. Si la E.ON si la Prefectura. M-am gândit ca macar aici ma va asculta cineva. Eu cred ca s-ar fi putut face ceva provizoriu”, ne-a declarat Vasile Iurchievici din Orbeni. Autoritatile sunt in expectativa. Se pare ca nimeni nu stie ce politica trebuie aplicata pentru ca reprezentantii E.ON sa se mobilizeze.

Autoritatile sunt neputincioase

Amenzile nu mai au de foarte multa vreme impactul scontat. Mai mult decât atât, valoarea acestora este mica raportat la cifra de afaceri a firmei. “Am primit foarte multe reclamatii. Cred ca mai mult de 20. Si asta numai la noi la sediu. In acelasi timp am discutat si cu multi primari din judet care se plângeau de aceleasi probleme. Tot ce stim este ca reprezentantii E.ON ne-au comunicat faptul ca fac fata cu greu in aceste conditii”, a afirmat Toader Fratila, comisar sef adjunct la Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor Bacau. Pentru cei direct afectati situatia este cu mult mai grava.

“Si fara sânge… si fara pulpe”

Din cauza faptului ca pompele de apa sunt si ele cuplate la reteaua de curent electric, au ramas acum si fara apa, si fara lumina. “M-am dus si am donat sânge pentru ca este ziua mea si stau prost cu banii. Mi-am luat si eu un bax de pulpe ca vin copiii la mine. Acum trebuie sa le arunc. Nu mai am ce face cu ele. Le-am pus la sare, dar… degeaba. Acum am ramas si fara sânge, si fara pulpe”, a mai spus Vasile Iurchievici. “Asa ceva nu se poate. Când ploua nu avem curent. Când ninge…iar nu avem curent ca se depune chiciura pe cabluri si se rup. Când e soare nu avem curent pentru ca se repara transformatoarele. Nu stiu ce sa mai inteleg”, a mai spus Iurchievici. Reprezentantii CJPC Bacau spun ca au facut tot ce le-a stat in putinta, dar ca rezultatele intârzie sa apara. “Le-am dat foarte multe amenzi. Am avut chiar si discutii cu directorul de la Iasi in legatura cu aceste probleme”, a mai spus Toader Fratila.
Alexandra Zaharia
Elena Tintaru

La Deranjamente, calm si nepasare

La exasperare au ajuns si mii de locuitori ai altor sate din judet. Fara curent electric stau de zile in sir sateni din comune mai indepartate de Bacau, dar si din localitati aflate la doar un kilometru de capitala judetului. "Nu avem lumina de ieri dimineata (luni – n.n.), ni s-a plâns ieri, in jurul orei 13.30, Teodor Ciubotaru, din satul Siretu, comuna Letea Veche. Tot satul sta fara curent de atunci. Am dat sute de telefoane la E.ON. Ne mint ca sunt pe teren." Locuitorii satului Gugesti, comuna Plopana, nu mai au curent electric si de mai multa vreme. De aproape trei zile traiesc ca in Evul Mediu. "Duminica (1 august – n.n.), la ora 15.00 s-a intrerupt lumina in tot satul, ne-a sesizat Ion Magurean, din Gugesti. A revenit luni, pe la ora 12.00, si am avut lumina pret de o ora si jumatate. Pe la 14.30 s-a luat, din nou, si de atunci nu a mai venit deloc. Nici nu mai stiu câte telefoane am dat la E.ON. Si nu mai spun cât am asteptat ca sa-mi raspunda. Ni s-a stricat mâncarea in frigider, nu mai putem face nimic. Este bataie de joc din partea E.ON-ului!" Locuitorii afectati sustin ca au sunat la 0234929-Serviciul Deranjamente de la E.ON de nenumarate ori si au trebuit sa astepte cel putin un sfert de ora pâna ce sesizarea lor a fost preluata.

Ce spun reprezentantii E.ON Moldova?

„În urma interventiei echipelor E.ON Moldova Distributie care au remediat avariile produse in urma furtunii, alimentarea cu energie electrica a fost reluata treptat in cursul noptii si a zilei de 2 august pentru cea mai mare parte a consumatorilor afectati. Totusi, au ramas nealimentate partial localitatile Scurta si Orbeni, unde sunt in curs de desfasurare lucrarile de inlocuire a stâlpilor distrusi de furtuna”, a afirmat Sorin Munteanu, purtator de cuvânt E.ON Moldova.

Statul român este bun de plata. “Creditorii” sunt toti cei care i-au intentat procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si le-au câstigat. Situatia nu este noua. Ea dureaza de mai bine de 15 ani. Mai mult decât atât, aproape toate cauzele care ajung la CEDO sunt câstigate de catre reclamanti. Nimeni insa nu face nimic. Platile pe care le-a facut sau pe care trebuie sa le faca România sunt insa uriase. Numai pentru 7 bacauani statul a fost nevoit sa acorde despagubiri de peste 100.000 euro.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este privita ca ultimul bastion al justitiei. Nu putini sunt cei care apeleaza la instantele europene pentru solutionarea unor dosare. De cele mai multe ori, CEDO este ultima solutie in cazul in care, conform zicalei “mori cu dreptatea in mâna”. Acest lucru se intâmpla din cauza unor vicii de procedura, a unor legi stufoase si perimate, a unor instante supraaglomerate si, de ce sa nu recunoastem, a unor magistrati slab pregatiti. Asa ca, Statul este obligat sa plateasca sume astronomice celor care au câstig de cauza la CEDO. Exista insa niste reguli care trebuie respectate cu sfintenie in momentul in care doriti sa va adresati Curtii Europene a Drepturilor Omului.

– toate caile ordinare de atac din tara trebuie sa fie epuizate (contestatia in anulare nu se ia in calcul deoarece este o cale extraordinara de atac);
– termenul in care se poate adresa plângerea catre CEDO este de 6 luni de la data deciziei interne definitive;
– trebuie sa fi fost personal si direct victima unei incalcari a drepturilor si garantiilor prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau in protocoalele sale;
– judecatorii de la CEDO nu pot anula hotarârea irevocabila din tara; pot sa acorde insa compensatii banesti;
– asistenta unui avocat specializat este mai mult decât necesara.

Un proces la CEDO poate dura chiar si 2-3 ani. În ultimii 15 ani, Curtea a avut pe rol un numar extrem de mare de cazuri având ca obiect restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist. Aceste cauze nu sunt insa singurele. Si in Bacau au fost inregistrate citeva procese intentate Statului Român de catre cei nemultumiti de hotarârile date in instantele locale.

Cauza BREZOIANU impotriva României (Cererea nr. 10097/05)
HOT|RÂRE STRASBOURG – 21 iulie 2009

La originea cauzei se afla cererea nr. 10097/05 indreptata impotriva României prin care un resortisant al acestui stat, Mariana Brezoianu („reclamanta”), a sesizat Curtea la 3 martie 2005 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. La 26 februarie 2004, reclamanta a sesizat Judecatoria Bacau cu o actiune civila indreptata impotriva a trei persoane particulare care viza recuperarea unei creante de 300.000.000 lei vechi (aproximativ 7.400 euro) care reprezinta contravaloarea unui imobil. Instanta a amânat dezbaterile pentru ca reclamanta sa plateasc? taxele judiciare de timbru de 17.835.000 lei vechi(440 euro). Actiunea reclamantei a fost anulata pentru neplata taxelor judiciare de timbru. Instanta a considerat ca plata taxelor judiciare era o conditie obligatorie pentru ca o instanta sa fie legal abilitata sa examineze o actiune. De asemenea,la momentul la care reclamanta a introdus actiunea care viza recuperarea creantei sale, aceasta era pensionata si primea, ca unic venit, o pensie a carei valoare era de 1.700.000 lei vechi (aproximativ 40 euro). In acest caz, Curtea a considerat ca masura de reparatie cea mai potrivita era redeschiderea procedurii in timp util.

Cauza DORNEANU impotriva României (Cererea nr. 1818/02)
HOT|RÂREA din 26 iulie 2007

La originea cauzei se afla cererea introdusa impotriva României de Claudia Dorneanu. Ea a sesizat Curtea la data de 21 august 2001 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În 1991, în baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, reclamanta a cerut comisiilor locale si judetene de aplicare a acestei legi reconstituirea dreptului sau de proprietate asupra unui teren de 4,5 hectare, din care o livada de 1,89 hectare, ce a apartinut pâna la nationalizare parintilor sai. Cu titlu de prejudiciu material, reclamanta a solicitat plata a 282.000 euro reprezentând valoarea terenurilor. Ulterior, reclamanta si-a majorat pretentiile la 514.000 euro. La rândul sau, Guvernul, a indicat faptul ca pretul pe metru patrat pentru diferitele terenuri litigioase varia intre 0,03 si 0,5 euro. Reclamanta a mai cerut 2031,60 lei (echivalentul a 580 euro) pentru costurile si cheltuielile de judecata. Curtea a hotarit ca Statul trebuie sa plateasca reclamantei, în termen de 3 luni de la data ramânerii definitive a hotarârii, 3.000 euro pentru prejudiciul moral si 580 euro pentru costuri si cheltuieli.

Cauza MACOVEI impotriva României( Cererea nr. 5048/02)
HOT|RÂREA din 21 iunie 2007

La originea cauzei se afla cererea introdusa împotriva României, prin care patru cetateni (Traian Macovei, Istocle Macovei si Ion Macovei si Maria Grigoras) au sesizat Curtea la data de 15 mai 2001 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Reclamantii s-au plâns de incalcarea dreptului la o ancheta efectiva in urma relelor tratamente suferite din partea mai multor terti. La 15 septembrie 1998 un executor judecatoresc s-a deplasat la domiciliul reclamantilor si a stabilit limitele proprietatii lor in conformitate cu o sentinta judecatoreasca definitiva. În aceeasi zi a survenit un conflict intre reclamanti si vecinii lor. A izbucnit o altercatie in urma careia primul si al patrulea reclamant au fost raniti. Cei doi au sesizat Parchetul de pe lânga Judecatoria Onesti cu o plângere penala impotriva a patru vecini. Ei ii acuzau de tentativa de omor. S-au constituit parti civile si au cerut fiecare despagubiri si dobânzi de 20.000.000 lei vechi, adica în jur de 2.000 euro. Judecatoria Onesti a dispus incetarea procesului pe motiv ca actiunea nu putea fi pusa in miscare decât in urma plângerii penale prealabile a victimei. Primul si al treilea reclamant au cerut, cu tilu de prejudiciu, 71.429.358 lei vechi fiecare, adica 3.003 euro.
Reclamantii au mai cerut 24.655.000 lei vechi (730 euro) pentru cheltuielile de judecata. Curtea a hotarât ca statul trebuie sa plateasca 3.000 euro lui Traian Macovei pentru prejudiciul moral; 100 euro lui Traian Macovei si Mariei Grigoras cu titlu de cheltuieli.

Cauza ANA si IOAN RADU impotriva României (Cererea nr. 24977/03)
HOT|RÂREA din 30 septembrie 2008

La originea cauzei se afla cererea, introdusa impotriva României de Ana Radu si Ioan Radu. În baza decretului nr. 394/1988, in aprilie 1989 autoritatile au expropriat 1.100 m² din terenul de 1.300 m² pe care reclamantii l-au cumparat in anul 1971. Nu au primit despagubiri. Terenul a fost partial utilizat de autoritatile locale pentru construirea unui mobil de locuit. In anul 1991, in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 18/1991), reclamantii au cerut comisiilor administrative competente reconstituirea dreptului lor de proprietate asupra terenului de 1.100 m². In cursul procedurii au precizat ca acceptau acordarea unui teren in schimb, dar nu o compensatie baneasca. Totusi, cu titlu de prejudiciu, reclamantii solicita 139.000 euro pentru parcela nerestituita de 139 m², 239.462 lei noi ( 69.000 euro) pentru beneficiul nerealizat si 28.800 euro pentru stressul si frustrarea traite, la care se adauga 100 euro pentru cheltuielile de executare. In acest caz, Curtea a hotarât ca statul trebuie sa plateasca reclamantilor 800 euro fiecaruia din reclamanti pentru prejudiciul moral si 100 euro pentru costuri si cheltuieli.

Cauza PUSCAS împotriva României (Cererea nr. 30.502/03)
HOT|RÂREA din 11 octombrie 2007

La originea cauzei se afla cerea lui Marius Traian Puscas. În anul 1950, invocând Decretul de nationalizare nr. 92/1950, statul a intrat in posesia imobilului sau situat in Brasov, compus dintr-o casa si terenul aferent in suprafata de 1.569 m2, a carui proprietara era mama reclamantului. Mama reclamantului a solicitat comisiei administrative competente restituirea imobilului in discutie. Dar o societate mandatara a Primariei Brasov a vândut doua camere din imobilul respectiv. Judecatoria Brasov a statuat ca nationalizarea imobilului fusese ilegala si a obligat Primaria Brasov sa îi restituie reclamantului casa si terenul aferent. Curtea a hotarât ca statul sa îi restituie reclamantului apartamentul. In lipsa acestei restituiri statul trebuie sa plateasca reclamantului 55.000 euro; la care se adauga 7.000 euro daune morale si 400 euro cheltuieli de judecata.

CAUZA IRINEL POPA si altii împotriva ROMÂNIEI
(Cererile nr. 6289/03, 6297/03 ?i 9115/03)
HOT|RÂRE 1 decembrie 2009

La originea cauzei se afla cererile introduse împotriva României de Irinel Popa, Dorinel Popa, Eduard Colos, Ioana Simona Moroca si Georgeta Pricopoaea. În prima jumatate a anului 2002, în cadrul unei proceduri penale care viza mai multe persoane acuzate de infractiuni economice, reclamantii au fost audiati de Politia Bacau cu privire la niste credite contractate în mod ilegal. Citate pentru a se prezenta în fata Parchetului National Anticoruptie, persoanele în cauza au fost informate ca erau banuite de comiterea altor infractiuni economice în afara celor pentru care fusesera audiate anterior. S-a decis arestarea lor preventiva pentru treizeci de zile. Reclamantii au introdus plângeri împotriva ordonantelor. Au pretins ilegalitatea lor. La cererea Parchetului, arestarea preventiva a reclamantilor a fost prelungita de mai multe ori. Ultimii patru reclamanti au solicitat 340.754 euro, 14.781,43 euro, 7.661,25 euro si, respectiv, 18.315 euro cu titlu de prejudiciu material suferit. Reclamantii au mai solicitat 100.000 euro, 200.000 euro si, fiecare dintre ultimii trei reclamanti, 30.000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Fiecare dintre reclamanti a primit, in urma deciziei Curtii, suma de 6.000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Ultimii trei reclamanti au solicitat fiecare cite1.840 euro pentru cheltuielile de judecata. Curtea a hotarât ca statul trebuie sa plateasca reclamantilor câte 6.000 euro, pentru prejudiciu moral; câte 200 euro, pentru cheltuieli de judecata ultimilor trei reclamanti.

Cauza SCUNDEANU impotriva României (Cererea nr. 10193/02)

La originea cauzei se afla cererea lui Ion Scundeanu. In urma mai multor plângeri penale pentru inselaciune depuse de reprezentantii mai multor societati comerciale, agentii de politie din Comanesti au informat reclamantul cu privire la faptele care i se imputau. A fost declansata urmarirea penala. In acest context, reclamantul a depus o declaratie privind faptele respective. Prin ordonanta Parchetului, reclamantul a fost arestat preventiv pe o perioada de treizeci de zile. Prejudiciu cauzat de reclamant a fost de 40.600 euro. Reclamantul a solicitat revocarea masurii arestarii preventive din motive medicale. Curtea a declarat admisibila cererea reclamantului fara a acorda vreo despaguire.
Din analizele facute de catre specialistii in domeniu, se pare ca procesele judecate la CEDO contra Statului Român sunt pierdute in proportie de aproape 100%. Despagubirile sunt insa platite din bani publici.

Art. 6 este articolul din Conventie in baza caruia se pierd cele mai multe procese.

"Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil
1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pâna ce vinovatia sa va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a.sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse
impotriva sa;
b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale ;
c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu(…);
d. sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
e. sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere."

Plati de peste 100.000 de euro

Numai in urma acestor procese intentate Statului Român de catre câtiva bacauani, o suma consistenta a bugetului consolidat s-a dus pe apa sâmbetei. Est vorba de 101.580 euro. La un curs al euro de 4,2463 lei, suma rezultata este, pentru cei mai multi dintre noi, aproape imposibil de imaginat: 431.339,154 lei. Conform unor statistici ofociale, România a fost condamnata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului la despagubiri de 36.000.000 de euro. Cele mai multe cereri la CEDO vin din Bucuresti, Timisoara, Arad si Oadea. Celor câtorva sute de procese intentate Statului pe diverse teme, li se adauga acum peste 1.000 privind restituirea proprietatilor confiscate.

Pe locul I se afla retrocedarile

“Toti vor sa mearga la CEDO”.Majoritatea bacauanilor care vor sa ajunga la CEDO au probleme legate de retrocedari. Pe locul II, se afla cazurile legate de concedieri si pensionari. Doar 20 la suta dintre petenti, insa, au motive intemeiate sa ajunga la Strasbourg. Doina Sârghie, coordonator al Biroului Teritorial Bacau (BTB) al “Avocatului Poporului” arata ca toti bacauanii care au pierdut procese in tara vor sa mearga la CEDO. Din pacate, “CEDO nu judeca fondul problemei, ci sanctioneaza statul român din punct de vedere administrativ, obligându-l sa ia masuri de despagubire a cetatenilor carora le-au fost incalcate drepturile.” Petentii nu inteleg ca “Avocatul Poporului” nu are nicio legatura cu instantele de judecata, fiind o institutie care mediaza relatia lor cu institutiile publice si ii apara de abuzurile acestora, consiliindu-i sau facând demersuri in numele lor pe cale amiabila. Doina Sârghie arata ca pentru a fi repus in drepturi de CEDO “trebuie sa ai multa rabdare deoarece dureaza foarte mult pâna primesti un raspuns si, inainte de a te adresa CEDO, trebuie sa epuizezi toate caile de atac in România.” Concret, dupa recursul definitiv, te poti adresa CEDO in termen de 6 luni. E bine de stiut ca foarte putini câstiga la CEDO. “Petentul face un memoriu in limba româna, iar Curtea, dupa ce il analizeaza, ii trimite un formular si cere datele pe care le considera necesare”, arata coordonatoarea BTB. Solutionarea poate dura intre 3 si 5 ani. “Toti bacauanii care pierd un proces vin la noi si cer detalii despre posibilitatea de a se adresa CEDO: termen, procedura, sanse etc. Desi nu intra in atributiile noastre, noi ii sfatuim si le dam adresa biroului de la Bucuresti.”

Pe Legea 10, cazurile se judeca “in bloc”

Doar 20 la suta dintre cei care vor sa se adrese Curtii Europene a Drepturilor Omului au motive sa mearga intr-adevar acolo. In aceasta situatie sunt, de exemplu, cei care au fost citati intr-un proces, dar nu se aflau in tara, prin urmare nu au stiut ca sunt citati si nu s-au putut apara. “Noi nu avem competenta de a formula memorii, dar ii putem consilia gratuit in privinta pasilor care trebuie facuti”, arata Doina Sârghie. Majoritatea celor care spera sa li se faca dreptate la CEDO considera ca le-a fost incalcat dreptul de proprietate, pe locul II fiind cei care au nemultumiri legate de legislatia muncii, mai exact, cazuri de concedieri sau pensionari. Recent, CEDO a instituit o procedura pilot care e un fel de sanctiune pentru modul in care s-a aplicat Legea 10 din 2001 incoace. “Procedura pilot e aplicata in vederea solutionarii simultan a unui numar mare de dosare care trateaza, in principiu, aceeasi problema legislativa, arata Doina Sârghie. Scopul procedurii e acela de a reduce numarul cazurilor similare, dar si de a crea un mod rapid si concret de rezolvare a dosarelor aplicantilor care ajung la Strasbourg.” Legea 10 priveste tot dreptul de proprietate, mai exact regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 1945 – 1989, numarul cazurilor fiind exasperant de mare. Si cu Polonia s-a procedat la fel, proiectul pilot insemnând judecarea in bloc a dosarelor, care primesc o decizie unica, si returnarea lor tarii de domiciliu. Bacaunii care cred ca au motive sa ceara ajutorul CEDO se pot adresa Biroului de Informare al Consiliului Europei Bucuresti, str.Alexandru Donici, nr.6, sector 2, telefon 021. 211.68.10.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o jurisdictie internationala cu sediul la Strasbourg. Este alcatuita dintr-un numar de judecatori egal cu cel al Statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului. Judecatorii isi exercita mandatul cu titlu individual si nu-si reprezinta Statul. Isi are originile in Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950, semnata la Roma, pe 4 noiembrie si intrata in vigoare in septembrie 1953.

Dupa ce au fost predate de Ministerul Sanatatii (MS) consiliilor locale si Consiliului Judetean Bacau, spitalele publice ar putea sa recapete o parte din paturile scoase din structura lor in luna iunie. Primele care au avut castig de cauza au fost Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul de Pediatrie. MS a aprobat ca primul sa recapete 65 de paturi din cele 120 reduse, iar Spitalul de Pediatrie, 40 din 96. “Am fost informati ca s-a primit avizul, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Si alte spitale au cerut realocarea unui numar de paturi. Printre acestea, Spitalul Municipal Onesti, care cere inapoi 21 de paturi.” Si spitalele din Moinesti si Buhusi incearca sa recastige macar o parte din ceea ce au pierdut, in timp ce la Comanesti se urmareste modificarea structurii prin transferul de paturi intre sectii, in functie de adresabilitate, “poate chiar redeschiderea maternitatii”, dupa cum ne-a declarat primarul Viorel Miron. Odata cu preluarea spitalelor de catre administratiile locale, procedura s-a schimbat. Managerii solicita consiliului local sau celui judetean, daca este in subordinea acestuia, modificarea structurii. Primarul sau presedintele CJ cere avizul MS, iar daca il primeste, initiaza o hotarare de CL sau CJ. In luna iunie, MS a redus 419 paturi din spitalele bacauane. In cursul lunii iulie, cu structura modificata, unitatile sanitare au trecut in subordinea administratiilor locale.

A inceput vanatoarea „stranierilor”

Luna trecuta, 150 de pensionari de boala nu au fost gasiti acasa si vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza medicala. Toti cei care primesc pensia de invaliditate in cont de card vor fi vizitati la domiciliu. Primariile vor trimite la Casa de Pensii lista cu pensionarii de invaliditate, plecati la munca in strainatate.

Sute de pensionari de invaliditate au fost vizitati la domiciliu pe parcursul lunii trecute de catre o comisie formata din medici experti si alti reprezentanti ai Casei Judetene de Pensii (CJP). Multi dintre ei, spre nenorocul lor, nu au fost gasiti la adresa inscrisa in decizia de pensionare, astfel ca vor suporta consecintele. “Este vorba, pana acum, de 150 de cazuri, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Ei vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza a capacitatii de munca in vederea lamuririi problemei privind domiciliul. Dupa aceea vor fi supusi revizuirii medicale.” Dar la domiciliu vor fi facute verificari si la multi alti pensionari. Toti cei carora li se vireaza pensia de invaliditate pe card vor fi vizitati la adresa la care figureaza in decizia de pensionare ca locuiesc. In prezent, aproape 5.700 de pensionari, printre care si multi, de invaliditate, iau pensia prin cont de card. In cazul a aproximativ 3.000, luna de luna cuponul mov cu achitarea pensiei este returnat CJP, deoarece titularul nu a fost gasit acasa de catre postas pentru a-i fi inmanat.

Liste cu cei plecati la munca

Dar monitorizarea indeaproape a pensionarilor de invaliditate nu se rezuma numai la vizite la domiciliu. Conducerea Casei Judetene de Pensii a solicitat sprijinul Institutiei Prefectului in obtinerea de la toate primariile a listelor cu pensionarii de invaliditate plecati din localitate. “Totodata, am atentionat Posta sa nu inmaneze talonul mov decat titularului pensiei, a mai declarat directorul CJP Bacau. Prin comisia speciala, vom reverifica toate pensiile de invaliditate revizuibile.” S-a instituit si regula ca fiecare inscriere noua la pensia de invaliditate sa fie avizata de catre medicul-sef al Oficiului judetean de expertiza medicala. Concomitent, o comisie, formata din trei medici experti, verifica si ea dosarele noi de la fiecare cabinet si inainteaza saptamanal lista cu acestea Institutului National de Expertiza. Odata cu aceste masuri, s-a introdus si un sistem informatic pentru a crea o baza de date accesibila cu toti pensionarii de invaliditate, compatibila cu datele Casei Nationale de Pensii.

Ore de asteptare pentru o reteta

Sute de bolnavi cu afectiuni cronice s-au inghesuit ieri la usile cabinetelor medicale din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si din policlinica acestuia. Pacientii asteptau sa primeasca retete sau certificate de concediu medical. Intr-o atmosfera sufocanta, sprijiniti de pereti, bolnavii si rudele acestora asteptau sa fie primiti de medicii de la Psihiatrie, Diabet sau Oncologie. Multi dintre ei nu mai aveau putere nici macar sa se planga. Oficial, vina este a pacientilor care nu se programeaza la medic.

Medicii specialisti au dat ieri pe banda rulanta retete si certificate de concediu medical. Aproape ca nu a existat cabinet la care sa nu fie cozi nesfarsite. Bolnavii, cu fetele palide si triste, au avut de indurat ore de chin, pe holurile stramte si cu aer incins. Cel mai mult s-a asteptat la cabinetele de psihiatrie, oncologie si diabet. Pacientii cu afectiuni psihice, tratati la domiciliu, au fost chemati in sectia de psihiatrie a spitalului pentru a-si primi retetele. Pe scara ingusta care duce la primul etaj al cladirii in care se afla aceasta sectie abia se putea urca. Zeci de bolnavi sau apartinatori asteptau sa le vina randul la singurul medic disponibil, dr. Carmen Covrig, sefa sectiei.

Un medic la zeci de pacienti

Cabinetul de oncologie din policlinica SJU se afla intr-un hol ingust, fara geamuri sau sistem de ventilatie. Dupa ore de asteptare, bolnavii nu mai aveau putere nici sa vorbeasca. De cate ori aparea asistenta in usa deschisa, intindeau actele de identitate, trimiterile sau biletele de iesire din spitale. Mai puteau doar sa implore mut mila. Ion Ailenei parea pierdut in pijamaua prea larga. Din soapte se intelegea ca a fost externat, dar avea nevoie de reteta. Statea de 2 ore sprijinit de perete asteptand sa fie chemat in cabinet. Pacientii nu intelegeau de ce merge totul atat de greu. “Ar trebui sa fie 3-4 asistente care sa scrie retetele, iar medicul sa puna parafa.” “Va fi si mai greu. Am auzit ca mai pleaca din doctori in strainatate. Au facut atata scoala ca sa le taie salariul cum vrea cine vine la putere?” Rodica C. trecea in premiera prin asa ceva. “Norocul meu ca am facut pana acum tratamentul in Bucuresti, unde parca nu sunt conditiile de aici.”

Diabeticii, la un pas de lesin

La usa cabinetului de diabet, un barbat tinea in mana o lista de ordine. 79 de pacienti erau inscrisi la un singur cabinet. Gherghina Marin tacea lipita de scaun. A intrat in policlinica la ora 7 si a prins-o pranzul tot fara reteta. Este diabetica si nu mancase inca nimic. Dumitru Popescu, din Glavanesti, a implinit si el 5 ore de asteptare, la fel ca Marin Boghean, din Podu Turcului.

Judetul Bacau, primul loc la numarul de dosare suspendate

Judetul Bacau este pe primul loc in tara la suspendarea dosarelor de ajutor social. Acest lucru atesta ca drepturile banesti au fost acordate necuvenit, urmare a nerespectarii prevederilor legale de catre asistentii sociali din primariile judetului. In prima etapa a campaniei nationale de verificare a acestor dosare, din cele peste 9.000 de cazuri punctuale controlate, 2.459 au fost suspendate de la plata.

Judetul Bacau se afla pe primul loc la nivel national in privinta suspendarii dosarelor privind acordarea venitului minim garantat. Un loc rusinos, care arata ca angajatii primariilor nu isi fac treaba si nici nu au ezitat sa incalce flagrant legea. Pana acum, in cele 7 saptamani de derulare a campaniei nationale pentru verificarea respectarii Legii 416, inspectorii sociali de la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau au reusit sa controleze 67 din cele 92 de primarii din intreg judetul.

30 la suta din dosare, ilegale

Cele 67 de primarii inspectate aveau in plata la data controlului 9.232 de dosare de ajutor sociale, din care, in urma verificarilor, 2.429 au fost suspendate. “S-a constatat de catre inspectorii sociali ca asistentii sociali si referent care trebuiau sa monitorizeze atent aceste dosare nu si-au facut treaba, a declarat Cristian Cucuian, inspector sef ITM Bacau. Nu au efectuat anchete sociale din 6 in 6 luni, asa cum aveau obligatia si nu au aratat clar, prin acte, ca beneficiarii sunt in evidenta Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau.”
Pe langa aceste nereguli constatate s-a mai stabilit ca la unele primarii fisele de calcul nu au fost vizate de Controlul Financiar Preventiv, unele decizii de acordare, modificare sau incetare de plata nu erau depuse la dosar, iar in alte cazuri lipseau adeverintele scolare ale copiilor beneficiarilor si adeverintele de la registrul agricol, prin care trebuie sa se dovedeasca nivelul venitului pe membru de familie.

La Lipova au fost suspendate toate dosarele

Primaria Lipova are 520 de dosare aprobate in baza Legii 416 privind venitul minim garantat si pentru toate 520 a fost suspendata plata. Viceprimarul Costel Holtea sustine ca erorile erau minore: “Nu aveau viza de la fortele de munca sau nu erau actualizate adeverintele medicale. Teoretic, sunt suspendate. Practic, nici nu am facut plati in 2010 din cauza ca nu am avut bani.” Spera, insa, ca va avea in trimestrele III si IV. Si Primaria Horgesti e performera la sanctiuni, cu 527 de dosare suspendate de la plata. Edilul Ionel Turcan sustine ca desi Horgesti e o comuna mare, administratia are putini angajati: “Avem un singur referent la o populatie de 5.200 de locuitori. Pe de alta parte, noi nu am incalcat legea. Eu ii «taiasem» deja pe toti cei care aveau masini, gatere, salupe… Inspectorii au gasit niste adeverinte care nu erau actualizate si ne-au cerut sa refacem dosarele.”

Primarii de “top”:
– Primaria Motoseni – dosare verificate – 223, dosare suspendate – 223
– Primaria Ghimes – dosare verificate – 109, dosare suspendate – 109
– Primaria Horgesti – dosare verificate – 527, dosare suspendate – 527
– Primaria Glavanesti – dosare verificate – 174, dosare suspendate – 174
– Primaria Secuieni – dosare verificate -160, dosare suspendate – 160
– Primaria Lipova – dosare verificate – 520, dosare suspendate – 520
– Primaria Tatarasti – dosare verificate – 114, dosare suspendate – 114
– Primaria Pancesti – dosare verificate – 225, dosare suspendate – 225

Dosare intocmite de bibliotecari

La Pancesti, nici macar nu exista un angajat care sa se ocupe de ajutoare sociale si de incalzire. Se ocupa, de asta, biblotecara. “Suntem 11 angajati si toti avem sarcini suplimentare”, afirma Traian Giurgiu, viceprimarul din Pancesti. De altfel, nu e doar vina autoritatilor, ci si a oamenilor, care nu aduc in termen adeverinta prin care AJOFM confirma ca se afla in cautarea unui loc de munca. Primaria Tatarasti a primit sarcina sa faca 114 anchete sociale de la zero. “Era normal, cand i-am facut noi ancheta nu avea nici cal, nu avea nici vaca, iar intre timp, poate situatia s-a schimbat”, arata Vasile Sidor, viceprimar. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevazut obligativitatea ca primaria sa actualizeze din 6 in 6 luni anchetele sociale. Doar ca la Tatarasti nu a fost respectata. Viceprimarul are si explicatii: volumul de munca e foarte mare, “iar noi suntem 13 cu tot cu paznic si femeia de serviciu, asa incat un singur referent face tot, si dosarele la 416, si la ajutorul de incalzire.” Si din cauza ca primaria e saraca, avand “doar un harb de masina” si benzina putina, referentul “face teren” pe jos dintr-un sat in altul. Acum, ca a fost sarcina de la ITM, s-au mobilizat toti: “Am facut deja anchetele sociale, sustine Vasile Sidor. Toti am participat, si agronom, si secretar, au mers si cei doi casieri si am terminat intr-o saptamana.” Ar putea fi o solutie cu repetitie, mai ales ca suntem in plina criza.

Dosare penale pentru vinovati

“Noi am informat permanent Ministerul Muncii de aceste controale si rezultatele lor, a mai spus Cucuian. Se va lua o masura unitara la nivel de tara, dar cu siguranta mlte dosare vor fi sistate de la plata. Acolo unde e vorba de plati nejustificate, de dosare intocmite fraudulos, se va ajunge si la dosare penale, daca este cazul.” De altfel, ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat ca este decis ca acolo unde se constata o incadrare flagranta a legii, atat beneficiarul dreptului de ajutor social, cat mai ales persoanele care au aprobat dosarele vor fi cercetati penal si vor da explicatii in instanta.