Dezastru inainte de inceputul anului scolar

Reprezentantii Prefecturii Bacau si ai Inspectoratul Scolar Judetean au convocat o intalnire cu primarii din judet pentru a stabili exact care este stadiul actual al unitatilor de invatamant si ce pregatiri mai trebuie facute in prag de incepere a noului an scolar. Bineinteles ca probleme inca mai sunt si doar in 80 la suta dintre scoli s-a reusit finalizarea lucrarilor de igienizare si reparatii curente. “In majoritatea scolilor, in momentul de fata se desfasoara actiuni de igienizare, reparatii curente sau chiar capitale. Doar 80% dintre unitatile de invata­mant au putut finaliza acest proces”, a precizat Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau. Exemplele pozitive prezentate la intalnire sunt in special venite din partea primariilor din mediul urban, insa in mediul rural situatia este dezastruoasa. La Scoala din Caraclau-Barsanesti, inca se mai realizeaza reparatii capitale, care nu vor fi finalizate pana pe 15 septembrie, la Bogdanesti, inca se mai lucreaza la un acoperis de scoala unde invata elevi din clasele V-VIII, iar in Palanca, doua scoli au fost afectate de inundatii si nu sunt semne ca reparatiile vor fi finalizate in timp util. “Exemple negative sunt si Gradinita 6 Buhusi, Scoala 3 Berzunti, Scoala Poiana Negri, Scoala Rahova si Sc. 1 Sarata, unde nici nu s-a inceput procesul de igienizare”, a mai precizat Lazar.

Spirite incinse

Veniti la intalnire in numar destul de mare, primarii au profitat de prezenta reprezentantilor Prefecturii si ai Ins­pectoratului Scolar si au aratat, punctual, care este situatia actuala a scolilor din comunele pe care le reprezinta. Cel mai invocat motiv al nerealizarii reparatiilor si igienizarii din unitatile scolare a fost lipsa fondurilor necesare. “Situatia nu este corecta. Noi am finalizat lucrarile de igienizare. Probabil ca directorul care va trimis situatia ori e plictisit, ori a stat prea mult in concediu si nu stie”, a strigat Ionel Turcea, primar Buhusi. La Ardeoani, Victor Diaconu – primar, a precizat ca s-a apucat de demolarea unei scoli vechi, dar nu a reusit sa termine investitia in scoala noua decat in proportie de 70 la suta. “Scoala Calini din Colonesti este subreda. Nu mai este sigura pentru elevi. Iar alaturat mai am o scoala care e ridicata, dar nefinalizata. Aia veche e la pamant”, s-a plans si Valentin Mirzac, primar Colonesti. Spiridon Adam, primar Solont, a ridicat si el problema scolilor vechi pe care le administeaza. “Sunt neizolate termic, consumam foarte mult combustibil pe iarna. Peste tot sunt probleme deosebite. Am o scoala veche din 1912 care e focar de infectie. Nu mai invata nimeni in ea, dar nici nu pot sa o daram. Sa mi se dea scris”, a spus. “Sa se analizeze fiecare situatie in parte si sa se vada daca noi am gresit ca am facut sau nu investitii. Nu este numai asa cum se vorbeste, ci sunt lucruri reale”, a precizat si Gheorghe Baban, primar Oncesti. Revoltata a fost si Mariana Podaru, primar Corbasca, unde doua scoli, Bacioi si Scarisoara, au nevoie urgenta de reparatii. “Abia anul trecut am reusit sa reabilitez prima scoala din comuna, pe cea din Corbasca. In Bacioi am 400 de elevi care stau in frig iarna, in clase din 1978. Sa se investeasca in scoli cu efective si perspective macare pe cel putin 4 ani de acum incolo, nu in scoli cu 9 elevi”, a strigat.

247 scoli fara autorizatie sanitara

Mai grav este ca nici pe partea de auto­rizari sanitare, situatia nu este mai buna. Unii directori de scoli nu au considerat ca este necesar sa-si depuna documentatia necesara la Directia de Sanatate Publica, iar in alte scoli inca mai sunt probleme legate de neasigurarea apei potabile, grupuri sanitare necorespunzatoare, lipsa circuite functionale la blocurile alimen­tare, spatii improprii desfasurarii acti­vitatilor scolare. “Din totalul de 962 de scoli, 247 nu au autorizatie sanitara. Principalul motiv a fost nesolicitarea. Sunt 115 unitati de invatamant care nici nu au depus documentatia”, a explicat si dr. Marin Bustuc, de la Directia de Sanatate Publica Bacau. Pentru ca problemele sunt grave si nu pot fi rezolvate imediat s-a decis ca in fiecare zi directorii de scoli sa prezinte la Inspectoratul Scolar situatia fiecarui stadiu al realizarii lucrarilor, iar acolo unde se constata atitudini de indiferenta si neimplicare, va interveni Prefectura Bacau care va lua masuri mult mai dure.

Serviciul de spalare a lenjeriei din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a fost externalizat in anul 2002. Conducerea de pe atunci a spitalului a considerat ca este mai eficient si mai putin costisitor sa puna la dispozitia unei firme cladirea in care functiona spalatoria centrala, decat sa o reabiliteze si sa o doteze cu utilaje moderne, care sa le inlocuiasca pe cele foarte vechi. In urma licitatiei, cladirea i-a fost concesionata firmei SC Exim Trade SRL care s-a angajat sa renoveze cladirea, sa inlocuiasca toate utilajele si sa presteze serviciul de spalare a lenjeriei pentru spital. Firma a reabilitat cladirea si a dotat-o cu utilaje moderne. "Contractul a fost incheiat la un anumit pret pe kilogramul de rufe spalate, negociat in euro, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. De atunci pretul a fost indexat anual cu rata inflatiei. A crescut foarte putin, de la 0,872 euro in 2006, la 0,985 in 2009. Anul acesta este de 1,015 euro pe kilogramul de rufe spalate. In ce priveste calitatea serviciului, nu exista nicio nemultumire.” Totusi, suma de bani castigata de la un an la altul de catre firma, din spalatul rufelor spitalului, a crescut semnificativ. In 2007 spitalul i-a platit firmei Exim Trade 570.605 lei pentru spalarea rufelor. Pentru acelasi serviciu prestat spitalului i-a fost achitata in 2008 suma de 835.931 lei iar in 2009-1.082.680 lei. Conducerea spitalului afirma ca aceasta crestere se explica prin faptul ca in timpul derularii contractului, firma amintita a preluat spalarea rufelor si de la Maternitate, si de la sectia Boli Infectioase. Pentru primul semestru din 2010, spitalul i-a achitat firmei suma de 543.364 lei, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din banii platiti pe intreg anul 2009.

„Vom verifica in cel mai scurt timp toate cheltuielile administrative de la Spitalul Judetean de Urgenta. Am inteles ca rufele se spala de cateva ori mai scump decat la un hotel. Exista un contract pe care il vom studia cu atentie.” – Dragos Benea, presedinte Consiliul Judetean Bacau

Economisesc peste 10.000 de lei pe luna

Un alt spital din judet care a externalizat serviciul de spalatorie este cel din Buhusi. Contractul va intra in vigoare la 1 septembrie, iar noul manager al spitalului il considera avantajos pentru unitatea pe care o conduce. “Am negociat un tarif de 3,7 lei pe kilogramul de rufe murdare, ne-a declarat Gabriel Drug. Ajungem la un cost de 10.000 de lei/luna, fata de 22.000-24.000 lei/luna, cat ne costa pana acum sa spalam rufele in spalatoria proprie.”
Managerul spitalului buhusean este convins ca pentru un spital bacauan ar fi obtinut un tarif mai bun, insa fiind vorba despre Buhusi, firma partenera a luat in calcul si cheltuielile de deplasare zilnica. Spalatoria spitalului intra in conservare, iar in ceea ce priveste personalul (4 spalatorese si o lenjereasa), se va lua o decizie pana la sfarsitul saptamanii. “Vom analiza necesarul de angajati si, daca va fi nevoie, va fi redistribuit in cadrul spitalului.”

De 5 ori mai scump

Externalizarea serviciilor nu intra insa in planurile tuturor spitalelor. Conducerea celui din Moinesti crede ca nu va face acest pas in viitorul apropiat decat daca va primi o oferta foarte tentanta. “Ce am primit pana acum a fost cam de 5 ori mai scump decat ne costa spalatul rufelor in propria noastra spalatorie, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Era dezavantajos pentru noi din punct de vedere economic, dar si medical, fiindca ni se cerea prin contract o anumita cantitate zilnica de rufe.” Spalatoria spitalului din Moinesti a fost modernizata in 2007 cu sprijinul Asociatiei Betania si al unei alte organizatii olandeze. In prezent, este inclusa intr-un proiect de reabilitare cu fonduri proprii ale spitalului si spalatoria sectiei de boli contagioase.

Intersectia din fata Colegiului Economic „Ion Ghica” din Bacau creeaza probleme bacauanilor. La ora 23:00, semafoarele nu mai functioneaza. Ajunsi in intersectie, soferilor le trebuie cateva minute sa-si dea seama cine are prioritate de trecere. Motivul? Semnele se circulatie sunt amplasate anapoda. In 2010, in aceasta intersectie s-au produs doua accidente grave de circulatie.

Intersectia strazilor 9 Mai cu Unirii este un adevarat mister pentru multi soferi bacauani. Daca pe timpul zilei se circula oarecum normal, noaptea situatia este alta. In jurul orei 23:00 semafoarele indica doar culoarea galben intermitent. Cei care ajung in intersectia din dreptul Colegiului Economic se opresc pret de cateva secunde pentru a-si da seama cine trece si cine trebuie sa cedeze trecerea. Semnele de circulatie ii baga in ceata pe soferi. Strada cu prioritate este Strada Unirii, dinspre centrul orasului spre autogara. Cu toate acestea, nu au fost amplasate indicatoare de “Drum cu Prioritate”. Motiv pentru care, cei care circula pe aceasta strada se opresc in intersectie si cedeaza trecerea celor fara prioritate. Grav este faptul ca multi dintre soferii care circula pe strada 9 Mai nu vad indicatorul de “Cedeaza trecerea” si traverseaza intersectia cu mare viteza, crezand ca este dreptul lor. Motivul? Indicatoarele nu sunt amplasate la vedere. De exemplu: pe strada 9 Mai, venind dinspre Piata Centrala, semnul “Cedeaza trecerea” este pozitionat pe gardul Colegiului Economic si nu pe stalpul semaforului, unde ar fi putut fi mai usor reperat de conducatori. Aceeasi situatie este si pe partea cealalta a drumului. Reprezentantii Politiei Rutiere recunosc faptul ca aceasta intersectie ridica oarecum probleme, insa nu din cauza semnelor de circulatie, ci din cauza tra­ficului intens. “Intersectia se suprapune pe segmentul de Drum European 85. In aceasta zona se inregistreaza intr-adevar valori ridicate ale traficului rutier. In schimb, din punct de vedere al dinamicii accidentelor rutiere, nu reprezinta un asa-zis «punct negru». Din cate stiu eu, indicatoarele sunt amplasate corect”, a declarat inspector principal Aurelian Nadejde, sef Biroul Politiei Rutiere al Municipiului Bacau. Tot el le recomanda soferilor “sa se asigure la patrunderea in intersectie. Asta este o obligatie prevazuta de actele normative in vigoare”.
De la inceputul anului 2010 si pana in prezent, in intersectia strazilor Unirii cu 9 Mai s-au produs doua accidente grave de circulatie. In urma incidentelor, doua persoane au fost ranite grav, iar alte trei persoane au suferit rani usoare. In acest moment se pare ca intersectia cu pricina va fi modificata. “Aceasta intersectie urmeaza a fi moder­nizata, in sensul instituirii unui sens giratoriu. In momentul actual, aceasta lucrare se afla in stadiul de proiect”, a mai precizat inspector principal Aurelian Nadejde.

Mortii de la Real, „ingropati” in instanta: dupa 3 ani, niciun vinovat

In urma cu exact trei ani, un accident de munca punea pe jar autoritatile locale. Trei muncitori de la societatea Segama SRL au fost „inghititi” de pamant in timp ce executau lucrari la complexul European Retail Park – Real. Doi dintre ei au murit, un al treilea scapand cu viata doar printr-o minune. La trei ani de la moartea celor doi, dosarul accidentului se afla inca pe rolul instantei, fara a se fi gasit inca un vinovat. Dosarul a fost remis Judecatoriei abia in februarie 2010, la mai bine de doi ani de la producerea tragicului accident de munca. Informatiile obtinute de jurnalistii Desteptarii atesta ca Liviu Goian, administratorul societatii Segama si vicepresedinte al organizatiei municipale a PNL, este cercetat pentru ucidere din culpa – intr-un dosar disjuns din cel trimis de procurori la Judecatorie. Mai mult, Bel Rom Cinci, dezvoltatorul complexului comercial Real, a obtinut autorizatie de construire abia la o luna de la moartea celor doi muncitori. Practic, lucrarile executate de angajatii Segama s-au desfasurat in afara legilor in vigoare, Inspectoratul de Stat in Constructii facand plangere la Parchet la sfarsitul anului 2007, dupa ce a amendat dezvoltatorul Bel Rom Cinci cu suma de 10.000 RON (100 milioane lei vechi). Familia uneia dintre victime a cerut in instanta reparatii morale de ordinul sutelor de mii de euro, precum si plata unor despagubiri. Instantele bacauane sunt chemate sa faca lumina intr-un caz pe care, cu sau fara voia lor, l-au taraganat vreme de ani de zile. Urmatorul termen in dosar este pe 9 septembrie.

Ioan Mereuta, de 52 de ani, si Octavian Vieru, de 54 de ani, au murit asfixiati mecanic, prin comprimare (conform adre­selor ulterioare ale Serviciului de Medicina Legala, unde s-a efectuat necropsia cadavrelor). Doar Dumitru Lazar (care atunci avea 45 de ani) a avut noroc. A scapat cu viata, dar si-a vazut moartea cu ochii. El a suferit, dupa cum reiese din scrisoarea medicala si foaia de observatie din spital, un traumatism de bazin si coloana lombara. Imediat in zona s-a deschis o ancheta. A fost sesizat ulterior si Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Fiind vorba de un accident de munca mortal, cazul a intrat si in atentia procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.

Cauza: organizarea necorespunzatoare a locului de munca

Cei trei barbati erau angajati la SC Segama SRL Bacau, societate patronata de Liviu Goian, vicepresedintele muni­cipalei PNL. Mereuta era instalator in constructii, Vieru – sudor electric si Lazar, instalator tehnico-sanitare si gaze. In urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca s-a stabilt ca “evenimentul s-a produs datorita organizarii necores­punzatoare a locului de munca de catre inginerul sef Petrea Gheorghe si seful punctului de lucru, inginer Neculai Marca, concretizata prin neasigurarea peretilor santului cu sprijiniri, avand in vedere ca sapatura avea o adancime de circa 2 m, coroborat cu pozitionarea autobasculantei (…)”, dupa cum se arata in procesul verbal de cercetare al ITM Bacau, incheiat in data de 11.09.2007.

Vieti evaluate la 32.000 lei

ITM Bacau a amendat la acel moment Segama cu suma de 32.000 RON (320 milioane lei vechi). Dumitru Lazar, angajatul care a supravietuit accidentului, lucreaza in conti­nuare la aceeasi firma. Speriat, acesta a ales ca sa nu ne dea prea multe declaratii in legatura cu ce s-a intamplat in urma cu trei ani. “Eu merg inainte. Nu mai vreau nimic. Am un copil de crescut, sunt un om modest, nu am ce sa va spun. Sa ramana asa. Eu nu pot decat sa merg inainte”, a afirmat el. Familia Mereuta, sotia si copiii, au refuzat orice dialog, desi ei sunt cei care au cerut in instanta cele mai mari des­pagubiri. De cealalta parte, familia Vieru, a ales sa “bata palma”. “Nu mai avem nicio pretentie. Pe sotul meu nu il mai aduce nimeni inapoi. Am incheiat cu domnul Goian o intelegere scrisa, la notar, prin care ma ajuta lunar, pana voi muri, cu o suma de bani echivalenta cu 80 la suta din salariul minim pe economie. Mi-a suportat si cheltuielile de inmorman­tare. Ce pretentii sa mai am? Sunt multumita. Eu nu mai am nicio pretentie”, ne-a marturisit categorica Maria Vieru, sotia lui Octav Vieru, mort in accidentul de munca.

Autorizatia de construire, obtinuta dupa o luna de la moartea muncitorilor

Modul “penal” in care a fost construit complexul comercial Real iese in evidenta daca avem in vedere faptul ca dezvoltatorul Bel Rom Cinci a obtinut autorizatie de construire abia la o luna de la moartea celor doi muncitori si doar pentru hipermarketul Baumax, intr-o prima faza. Singurul document emis de Primaria Bacau pentru Bel Rom Cinci inainte de accident este un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), aprobat in sedinta Consiliului Local din 30 aprilie 2007. PUZ-ul a fost atacat in contencios administrativ de Consiliul Judetean, pentru ca in emiterea lui Primaria Bacau nu a cerut avizul CJ Bacau, asa cum prevede Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbansimului. Actiunea CJ primeste girul Tribunalului care printr-o sentinta emisa pe 13 decembrie 2007 atesta ca “planurile urbanistice zonale s-au realizat fara a se obtine in prealabil toate avizele impuse de normele legale in vigoare”. Ulterior, speta basculeaza la Curtea de Apel Bacau (Dosar nr. 4566 /110/2007), unde i se da dreptate, definitiv si irevocabil, municipalitatii!
Pe 26 aprilie 2007, cu doar 4 zile inainte de obtinerea PUZ-ului, Bel Rom Cinci este amendata cu suma de 10.000 lei (100 milioane lei vechi) de catre lucratorii Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru executarea de lucrari fara autorizatie de construire, prin intermediul Segama SRL. Ulterior, lucrarile sunt sistate, dar reluate dupa cateva luni, tot fara autorizatie de construire. Faptul este semnalat in sedinta Consiliului Local din 31 iulie 2007, cand consilierul independent Laurian Lucas atrage atentia ca “la iesirea din municipiul Bacau pe stanga spre Bucuresti exista un santier de 3 hectare unde se lucreaza de 1 an de zile fara autorizatie de constructie”.
Prima autorizatie de construire aprobata dezvoltatorului Bel Rom Cinci dateaza din 21 septembrie 2007, la aproape o luna de la accidentul in care si-au pierdut viata cei doi muncitori ai societatii Segama (Autorizatia nr. 425/21/09.2007). Autorizatia vizeaza doar edificarea hipermaketului Baumax. Catre sfarsitul anului, Inspectoratul de Stat in Constructii face plangere la Parchet pentru modul ilegal in care s-au desfasurat lucrarile de constructie. “ISC a facut plangere la Parchet, parca pe la sfarsitul anului. Din cate stiu, ancheta s-ar fi finalizat cu NUP”, a declarat Valeria Enache, director in cadrul ISC Bacau.
Autorizatia generala privind construirea complexului comercial Real a fost obtinuta abia pe 4 decembrie 2007 (Autorizatia nr. 568 / 04.12.2007), la peste trei luni de la accidentul de munca de la sfarsitul lui august. In ianuarie 2008, ISC Bacau a amendat din nou Bel Rom Cinci cu suma de 1000 lei, pentru executarea de lucrari necorespunzatoare pe timp de iarna.

Indicatii pretioase

In martie 2009, Hendrik-Jan Staffers, mana­ger de proiect al dezvoltatorului Bel Rom Cinci, dezvaluia presei locale ca anumiti reprezentanti ai Primariei Bacau i-au indicat firmele de constructii cu care trebuie realizat parcul retail Real. “Mi s-a spus din Primarie ca trebuie sa lucrez doar cu anumite firme. O societate a oferit 4 milioane de euro, altele aproape 5, iar o alta societate 8 milioane de euro. Pretul era mult umflat si incorect”, a declarat – la data respectiva – Staffers. Printre beneficiarii indicatiilor pretioase venite din Primarie s-a numarat, cum altfel, si societatea lui Goian, Segama SRL.

Dosar ajuns la Judecatorie abia in 2010

Dosarul accidentului de pe 27 august 2007 a fost inregistrat la Judecatorie sub numarul 2801/180/2010, abia la data de 23.02.2010, la mai bine de doi ani de la moartea angajatilor. Parti sunt Petrea Gheorghe – inculpat, Marca Neculai – inculpat, Mereuta Cornelia – parte civila, Mereuta Ciprian Ioan – parte civila, Mereuta Diana-Maria – parte civila, Mereuta Andrei-Nicolae – parte civila, Vieru Maria – parte civila, Vieru Vasilica Bogdan – parte civila, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – parte civila, SC Segama SRL Bacau – parte responsabila civilmente, Lazar Dumitru – parte vatamata. Intr-un cuvant, toti cei implicati in tragedia care a avut loc acum trei ani la “European Retail Park Bacau”. Dupa primele cercetari efectuate a rezultat ca vinovati de producerea accidentului au fost Gheorghe Petrea – sef de santier si Neculai Marca – sef de lucrare. Ei au fost cei care nu au luat masurile legale privind siguranta in munca si au contribuit la crearea unui pericol grav si iminent, rezultand accidentarea mortala a muncitorilor Ioan Mereuta si Octav Vieru, dar si accidentarea lui Dumitru Lazar.

Daune de sute de mii euro

In pagina 4 a rechizitoriului aflat la Dosarul 2801/180/2010 se afla consemnate si alte informatii. Astfel, potrivit documentului citat Liviu Goian, patronul Segama, ar fi cercetat pentru ucidere din culpa intr-un dosar disjuns din cel al accidentului. “Evenimentul s-a produs datorita organizarii necorespunzatoare a locului de munca impotriva pericolelor de surpare. Astfel au fost ignorate normele de santier cuprinse in planul de securitate si sanatate in munca, care impuneau ca sapaturile care depasesc 1,5 metri adancime sa se execute in taluz pentru a se evita surparile”, se arata in rechi­zitoriu. In aceeasi pagina se mai consemneaza ca “din ansamblul probator administrat in cauza, rezulta ca, pe langa cei doi invinuiti, exista si o a treia persoana care a avut atributii in material securitatii si sanatatii in munca pe durata executarii lucrarilor in santierul «European Retail Park». Numitul GOIAN LIVIU a avut, potrivit planului de securitate si sanatate in munca, calitatea de coordanator de securitate de pe santierul «European Retail Park» Bacau. In aceasta calitate, acesta avea obligatia sa coordoneze aplicarea principiilor securitatii si sanatatii in munca, in fazele de executie, conform legislatiei in vigoare si planului propriu de securitate si sanatate in munca. Prin urmare se impune disjungerea acestei cauze si continuarea cercetarilor fata de numitul GOIAN LIVIU, precum si fata de SC Segama SRL, sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 alin. 1,2,5 C.p. si art. 38 alin. 1 din Legea 319/2004 si cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.”
Pana in momentul de fata nu s-a trecut la judecarea pe fond, fiecare parte cerand cate o amanare din diverse motive. Urmatorul termen a fost stabilit de catre instanta pentru data de 9 septembrie 2010. De asemenea, despagubirile cerute de la inculpati in solidar cu SC Segama SRL sunt uriase: 70.000 lei – daune materiale, 150.000 euro – daune morale si 500 de lei pe luna prestatie periodica pentru sotia supravietuitoare Mereuta Cornelia.

Declaratie de meltean

Abordat de jurnalistii Trustului Media Desteptarea, Liviu Goian a declarat ca problema accidentului din 2007 nu trebuie sa priveasca presa, fiind un caz particular. “Eu va urez succes in cercetarile dumneavoastra. Nu mai cautati. Voi cautati degeaba. Mergeti pe o pista gresita. Este o firma privata si nu este problema dumnea­voastra ca sa ma murdariti cu rahat in paginile Desteptarii”, a afirmat vicepresedintele municipalei PNL. Pe langa Segama SRL, Goian mai are in proprietate societatea Ligone International, societate ce detine licenta de emisie a televiziunii de casa a Primariei, 1 TV Bacau, precum si societatea Ecobeton SRL, unde este asociat cu alesul local Ion Rotaru (PNL). Cei doi penelisti au in plan sa puna mana pe mi­lioanele de tone de zgura de la CET pe care, cu ajutorul unui brevet de inventii, sa le foloseasca la producerea unui beton destinat infrastructurii rutiere. In plus, prin intermediul Asociatiei Sport Club Bacau, Goian a devenit actionar, cu 7 la suta, al societatii FCM Bacau SA, infiintata in iunie 2009 de Primarie cu scopul de a finanta performanta sportiva la echipa FCM Bacau. Odata cu retrogradarea deliberata a FCM-ului in Divizia C si dupa risipirea a aproape 1 milion de euro bani publici, societatea urmeaza sa-si schimbe numele in Sport Club Bacau SA.

UCIDEREA DIN CULPA a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Uciderea din culpa ca urmare a neres­pectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune, se aplica re­gulile privind concursul de infractiuni. Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alineatele precedente se majoreaza cu jumatate.

In insolventa pentru datorii de 2,8 miliarde lei vechi

Situatia firmei SC Segama este complicata de o actiune deschisa in instanta de societatea Valrom Industries SRL pentru mai multe datorii ce dateaza din timpul constructiei complexului comercial Real. La Tribunalul Bacau, sectia comerciala si contencios administrativ este inregistrat dosarul cu numarul 2169/110/ 2010 prin care Valrom a cerut falimentul Segama. Motivul? “Avand in vedere faptul ca societatea noastra detine impotriva debitoarei (n.r. – SC Segama SRL) o creanta certa, lichida si exigibila in suma de 283.117,13 lei din care 15.446,24 lei reprezinta debit si 127.671,13 reprezinta penalitati scadente la mai mult de 30 de zile, iar debitoarea a incetat platile fata de societatea noastra, fiind in insolventa vadita. Solicitam obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu aceasta procedura”. Marturie a relatiilor comerciale dintre cele doua societati este contractul cadru de furnizare nr. 72438/07.07.2007. Livrarea marfurilor a fost facuta in transe in limita a 300.000 lei, pe baza avizelor de insotire a marfii si a facturilor emise, care contin in afara mentiunilor prevazute de lege, specificatia marfurilor, codurile de comercializare, pretul in lei, data scadentei precum si mentiunea ca “livrarea s-a facut in conformitate cu clauzele si conditiile contractului de vanzare-cumparare nr. 75913/12.11.2007.”
Creditoarea, SC Valrom Industries SRL, mai face urmatoarele precizari: ”Marfurile au fost livrate in termen de 48 de ore in localitatea Bacau, la santierul REAL, unde debitoarea executa lucrarile la magazinul REAL Bacau. Lucrarile au fost finalizate la sfarsitul lunii iulie 2008, cand a fost inaugurat magazinul REAL, insa debitoarea nu a efectuat plata marfurilor puse in manopera nici pana la aceasta data. Din valoarea consemnata in facturile fiscale mentionate, debitoarea nu a efectuat nicio plata.” Exista insa efectuate doar doua plati partiale in valoare totala de 15.697,11 lei, total insuficiente in vederea stingerii debitului. La dosarul 2169/110/2010 au fost depuse 6 oferte.

Bacalaureatul de toamna a continuat cu cea de a doua proba, respectiv testarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala. Pentru inceput, candidatii inscrisi au avut de sustinut probele de auditie si cele scrise, iar miercuri, 25 august, vor sustine probele orale la aceeasi materie.

Examenul de bacalaureat, sesiunea de toamna, continua. Absolventii claselor a XII-a, care s-au inscris pentru a-si testa cunostintele in aceasta perioada, au avut de sustinut a doua proba de bacalaureat, cea de competente lingvistice intr-o limba de circulatie internationala. Candidatii au ales engleza, franceza si rusa. “Proba are trei parti. Primele doua se sustin acum (marti, 24 august – n.r.), iar a treia maine (miercuri, 25 august – n.r.), a explicat prof. Tania Radu – presedinte comisie si director adjunct la Grupul Scolar “Letea” Bacau. Proba de auditie dureaza 20 de minute, timp in care elevii audiaza un text si raspund la intrebari pe o foaie de examen, iar proba a doua, scrisa, este de 90 de minute, in care elevii trebuie sa rezolve subiecte de dificultate medie si mai mare.”

Certificate internationale de competenta

Cea de a treia proba, la aceeasi materie, va fi organizata in data de 25 august, cand elevii vor trebui sa-si demonstreze competentele lingvistice orale, timp de 10-15 minute pe fiecare candidat. La sfarsitul tuturor probelor ei vor primi calificative, si nu note, pe diferite nivele de cunostere a limbii straine de tip A1, A2, B1 si B2, mai rar C, care reprezinta nivelul avansat. In final, aceste testari ale competentelor vor fi certificate printr-un act recunoscut la nivel international.
“Pentru fiecare proba, de competentele lingvistice de limba romana, de limba straina si competente digitale, fiecare candidat primeste un certificat de atestare a competentei respective, stabilite dupa standarde internationale”, a mai precizat prof. Tania Radu.

Absente. Destule

Ingrijorator este faptul ca si in aceasta a doua sesiune a examenului maturitatii se inregistreaza absente. La prima proba, cea de competente lingvistice la limba si literatura romana, din 63 de inscrisi s-au prezentat doar 46, iar acum, la proba de competente lingvistice pentru o limba moderna, s-au inscris 75 de elevi, insa 18 dintre ei nu s-au mai prezentat la examen. Urmeaza ca in zilele de 26 si 27 august sa fie evaluate competentele digitale ale candidatilor, iar probele scrise vor incepe de luni, 30 august. Pe total, in cea de a doua sesiune a examenului de bacalaureat 2010 vor participa 134 de elevi.

Inarmati-va cu multa rabdare, cativa zeci de litri de combustibil in plus si incercati sa folositi scurtaturile daca aveti de gand sa iesiti cu masina prin oras. Modul in care se circula in ultima saptamana in municipiul nostru ii nemultumeste total pe soferii bacauani. Pentru a traversa orasul la orele de varf aveti nevoie de cel putin o ora.

Caldura, nervi intinsi la maxim si ambuteiaje. Cam asa poate fi descris traficul in Bacau pe timpul zilei. Soferii sunt nevoiti sa stea la cozi interminabile. Motivele care au dus la supra­aglomerarea traficului sunt lucrarile de asfaltare pe care municipalitatea le-a inceput in urma cu cateva saptamani. Asfaltarile erau mai mult decat necesare, daca ne gandim la faptul ca strazile Bacaului aratau ca dupa razboi. Problema soferilor este insa ca nimeni nu a anutat populatia din timp cu privire la zona si ziua in care se executa lucrarile. Pentru a evita haosul creat, una dintre solutii ar fi fost asfaltarea pe timp de noapte. Aglomeratie sau nu, odata incepute, lucrarile de asfaltare trebuie finalizate, chiar daca asta va dura ceva timp.
“Nu cred ca soferii nu au fost informati ca se fac asfaltari. Cum trebuia sa fie informati? Masina cu masina, usa cu usa? Asfaltul nu poate fi turnat noaptea din cauza unor restrictii de temperatura. Ei au vazut ca se lucreaza la asfaltari si ca se vine inspre centru cu refacerea strazilor. Ce trebuia sa le mai spunem?”, a declarat Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau.
Pentru ca marti au inceput lucrarile de asfaltare pe strada Ioniza Sandu Sturza, strazile Oituz, Vasile Alecsandri, Razboieni si Aleea Parcului au fost supra-aglomerate. Soferii au fost nevoiti sa stea in masina chiar si o ora.

Pentru a treia oara in acest an, medicii ar putea fi pusi in situatia de a alege intre locurile de munca din sistemul sanitar public si cel privat. Pentru a-si justifica intentia, ministrul Sanatatii a dat exemplul medicilor care fac sa interactioneze cele doua sisteme in folosul lor. De cealalta parte, medicii declara ca ar alege sistemul privat si cer verificari, nu incalcarea dreptului la munca.

Obligatia de a opta intre “stat” si privat a fost mai intai stipulata in Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010. Imediat dupa publicarea acestuia, medicii din intreaga tara au protestat impotriva prevederii care delimita activitatea din sistemul public de sanatate de cea din sistemul privat. Ca urmare a nemultumirii generale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a eliminat restrictia chiar inainte de semnarea contractelor dintre casele judetene si furnizorii de servicii medicale (in luna aprilie). La sfarsitul lunii iulie, ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a anuntat din nou ca intentioneaza sa gaseasca o solutie pentru a separa cele doua sisteme. Mai mult, a precizat ca unii medici incalca etica si se folosesc de infrastructura si dotarea spitalelor publice pentru pacientii de la cabinetele private. Zilele acestea, ministrul a reluat ideea si a dat exemplul medicilor care efectueaza analizele pacientilor in spitale, apoi ii cheama in cabinetele private pentru interpretarea rezultatelor.

Mult zgomot pentru nimic

“Aceasta este decizia unui ministru a carui competenta este, elegant spus, indoielnica,ne-a declarat medicul cardiolog Radu Grigoriu. Cand ai un deficit major de personal, riscul de a depopula spitalele este major prin aplicarea acestei masuri. Daca ar trebui sa aleg, fara indoiala as opta pentru cabinetul privat. Intentia ministerului este antidemocratica si incalca libertatea medicului de a lucra unde doreste in timpul liber.” Medicul ginecolog Doina Sargu are aceeasi optiune. “In privat am toate conditiile. In plus, in timpul liber am voie sa fac ce vreau. Cred ca ar avea cine ne inlocui, numai ca este nevoie de medici cu experienta si in spitalele publice. Eu nu cred ca fac o concurenta neloiala sistemului public. Dintre pacientele pe care le vad in privat, daca trimit doua intr-o luna la maternitate, si numai pentru ca nu-si permit altceva. Mai corect este sa supraveghezi activitatea din cele doua sisteme, decat sa pui interdictii.” Managerul Spitalului Judetean de Urgenta, Dan Stoica, crede ca intentia, despre care tot aude de 10 ani, nu poate fi pusa in practica. “Sunt cel putin doua motive: avem cel mai mic numar de medici la mia de locuitori raportat la tarile europene, iar dreptul la munca nu poate fi ingradit.” Daca ministrul Sanatatii va pune in practica amenintarea, medicii nu vor ezita sa se adreseze justitiei.

„Voi renunta la spital”

Desi in numar mai mic, si medici din Spitalul de Pediatrie au cabinete private. Nici ei nu subscriu la intentia ministrului Sanatatii de a-i obliga sa aleaga intre cele doua locuri de munca. "Daca ministrul are cu cine lucra in spitale, sa ia o asemenea decizie, ne-a spus dr. Ana Olinic, medic primar pediatru. Eu, daca voi fi nevoita sa aleg, voi opta pentru cabinetul privat. Voi renunta la spital." Acum, medicii din spitale au un argument in plus pentru a lua o asemenea decizie. Veniturile salariale li s-au redus si lor cu 25 la suta. Astfel, daca in luna mai un medic primar din sectia Chirurgie Pediatrica a realizat un venit net de 3.705 lei, in iulie a luat 3.242 lei. Venitul salarial net al unui medic specialist a scazut de la 3.445 lei la 2.728 lei. In Anglia, un medic chirurg poate castiga intre 8.800 si 10.000 de euro.

Infrastructura Bacaului, intre promisiuni electorale si finantari europene

Douazeci de ani au trecut de la caderea comunismului si intrarea in ravnitul, prosperul capitalism, cinci mandate s-au incheiat, tot atatea echipe de politicieni au gestionat tara si judetul si ne-au vorbit despre importanta infrastructurii rutiere, despre felul in care drumurile bune scad costurile, economisesc timpul, atrag investitorii si asigura confortul cetateanului. Totusi, nu avem infrastructura moderna, iar in Bacau, nici macar un capat de sosea de centura. Drept explicatii, am auzit, mereu, acelasi refren: „Nu sunt bani!”

Drumurile si podurile au fost intotdeauna prezente in programul celor care au candidat pentru o functie publica. Din patru in patru ani, aspirantii la presedintia CJ au promis ca vor moderniza drumurile judetene, potentialii primari, ca le vor asfalta toate ulitele, iar politicienii care au candidat la Parlament in colegiul respective ca vor ajuta autoritatile locale sa faca toate astea. Unii au vrut sa-si onoreze promisiunile dar nu au avut bani, altii nici nu au incercat. Nu au lipsit doar proiectele, ci si programele de finantare. Si chestiunea asta a depins tot de clasa politica, mai exact de felul in care a negociat cu UE. Pentru drumurile comunale a existat o posibilitate de finantare prin Sapard, insa pentru reabilitarea DJ nu se puteau accesa decat sume foarte modeste prin programul Phare. Astfel, CJ a obtinut 500.000 de euro pentru DJ 241 Podu Turcului – Colonesti si pentru doua poduri din Darmanesti. Majoritatea covarsitoare a lucrarilor de reabi­litare au fost suportate din bugetul judetului. Lucrurile s-au schimbat incepand cu 2007, cand a aparut sansa de a depune proiecte la ADR N-E, in cadrul Programului Operational Regional. CJ Bacau a venit imediat cu trei proiecte. Autoritatile se plang, insa, ca dureaza foarte mult implementarea. De vina sunt birocratia si constestarea rezultatelor licitatiilor, care a devenit o moda.

Drumurile judetene sunt juma’ – juma’

Consiliul Judetean (CJ) Bacau administreaza aproape o mie de kilometri de drumuri, din care jumatate sunt bune, iar jumatate trebuie modernizate urgent. Valentin Palea sustine ca vreo 500 km se afla in stare foarte buna, alti 100 km de drum, in stare buna, iar 300 km se afla in stare proasta. Avem si drumuri ingrozitoare, pe care aproape nu se mai poate circula: cam 100 km. Intre drumurile importante pentru locuitori, asadar si pentru autoritati, se numara 207 G Letea Veche – Rusi Ciutea, si 119 B Bacau – Hemeius, care au fost reabi­litate in urma cu 5 ani. “Cele doua poduri de pe 207 G trebuie facute neaparat, dar si drumurile trebuie aduse la starea ideala pentru traficul actual”, sustine directorul Palea. DJ 207 G Letea – Rusi Ciutea nici nu avea cum sa reziste din 2005 avand in vedere traficul greu la care e supus din cauza ca lipseste soseaua de centura a Bacaului. Foarte circulat este DJ 118 Ardeoani – Sanduleni, care leaga doua drumuri nationale, motiv pentru care a fost reabilitat si pe care, acum, se circula foarte bine.

Ministerul Dezvoltarii va evalua si va decide

Anul acesta, vor fi finalizate doua drumuri, Caiuti – Pralea, 14 km, si Pargaresti – Oituz, 10 km, in valoarea de 9 milioane de euro, iar o alta investitie foarte importanta, DJ 252, va lua startul. CJ are in plan sa realizeze 21 de obiective de infrastructura rutiera, insa nu e suficient sa obtina finantare guvernamentala sau europeana nerambursabila. Trebuie sa fie sigur ca are bani ca sa sustina lucrarile atunci cand depune proiecte la ADR N-E deoarece UE aloca fonduri dupa executarea lor, pe baza de facturi. Finantatorul acopera cheltuielile efectuate de CJ in trei luni de la depunerea cererii. O alta sursa de finantare ar putea fi “Programul pentru reabilitarea si modernizarea a 10.000 km de drumuri”, aprobat in luna iunie, dar autoritaile se tem ca efectele crizei se vor adanci si nu vor vedea niciun leu. CJ Bacau a cerut Ministerului Dezvoltari sa prinda in acest program tronsonul Onesti – Gura Vaii – Parava – Racaciuni, iar luna asta, va depune solicitare si pentru DJ 117, sectorul Zemes – Bolatau, care e plin gropi si a carui reabilitare ar costa 10 mi­lioane de euro. Ramane ca ministerul sa evalueze dosarele si sa decida.

Bani cheltuiti fara noima

Consiliul Judetean (CJ) Bacau are in administrare si drumuri “fara noima”, mai exact ulite pietruite pe care nu circula nimeni sau, poate, arareori, taranii care se intorc de la prasit sau vreo caruta incarcata cu lucerna. Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, arata ca prioritatea, atunci cand se stabileste care portiune se reabiliteaza si care nu, se stabileste tinandu-se cont de numarul celor care il folosesc. “Politica CJ Bacau este de a moderniza, in prima etapa, acele drumuri care indeplinesc anumiti parametri din punct de vedere al viabilitatii si al traficului. Exista si drumuri care au un trafic extrem de scazut.” Totusi, acestea inghit bani frumosi din cauza ca trebuie intretinute de CJ chiar daca nu folosesc nimanui. In situatia se afla DJ 252F Viforeni – Bartasesti – Brad – Balaia – Izvoru Berheciului, care “exista mai mult pe harta, deoarece pe acolo nu trec mai mult de o masina si doua carute pe luna.” Alte doua drumuri care nici nu ar trebui sa se numeasca “judetene”fac parte din DJ 241C: tronsonul Valea Caselor – Malosu, din Lipova, si Valea Hogei – Satu Nou – Lipova. Sunt cai rutiere balastate, unele parand a fi drumuri de pamant, dar practicabile la un nivel multumitor, iar altele, in stare foarte proasta.

Petrom strica, CJ trebuie sa repare!

Ingrozitor, s-ar putea spune, e DJ 117 Zemes – Bolatau, pe care circula de zeci de ani masinile de mare tonaj al Petrom SA. Acesta a fost candva asfaltat, dar acum abia zaresti usoare urme de bitum. DJ 119B Luizi Calugara – Sarata are un trafic foarte scazut, dar “asa l-am mostenit, o parte in clasificarea lor datand dinainte de ‘89”, arata seful SPJD. Alte drumuri foarte putin circulate dar intretinute de autoritatile judetului sunt DJ 123 Darmanesti – granita cu Harghita, DJ 252A Horgesti – Racatau – Pancesti si DJ 252B Gioseni – Pancesti – Racataul de Jos, care trece prin camp. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, isi doreste sa asfalteze tot, dar ne indoim ca va reusi, mai ales ca Programul Operational Sectorial (POS), in cadrul caruia pot fi obtinute fonduri europene, se incheie in 2013. Pentru ca toate drumurile considerate judetene sa fie asfaltate e nevoie de inca un deceniu, iar noi nu stim nici cat va mai tine criza, nici cine va conduce judetul sau regiunea in man­datul 2012-2016.

Declasificarea e aproape imposibila

Bugetul repartizat infrastructurii rutiere este folosit in cea mai mare parte pentru investitii, mai exact 70 la suta, restul de 30 la suta fiind cheltuit pentru intretinere. Din cele 30 de procente, 5 sunt consumate de aceste drumuri putin circulate care, adunate, au circa 100 km. Valentin Palea arata ca pentru declasificarea lor e nevoie sa vrea si Guvernul, si consilile locale din comunele tranzitate, deoarece acestea le-ar prelua in administrare. Or, nu au niciun interes. “Noi am vrut, in 2008, sa declasificam DJ 116A Slanic Moldova – Oituz si am facut toate demersurile necesare. Am inaintat solicitarea Prefecturii, care a facut un proiect de hotarare de guvern, iar la acesta am anexat hotararile CJ si ale consiliilor locale care aprobau preluarea, dar nu am primit niciun raspuns. L-am retrimis in 2009, dar tot nu ne-au raspuns.” Lucrarile care se fac pe aceste drumuri pietruite sunt de reprofilare cu autogrederul, refacere a pantei cu balast si tasarea cu cilindrul compresor, curatarea sau refa­cerea santurilor, intretinerea acostamentului, acel “pietonal” al drumurilor rurale, precum si repararea podurilor si podetelor.

Sanse „zero” pentru soseaua de centura

Soseaua de centura e o investitie foarte importanta si pentru municipiul Bacau, si pentru judet, fiind un proiect zonal. La ora asta, obiectivul trebuia sa fie terminat sau, in cel mai sceptic scenariu, in curs de realizare. Lucrarile de constructie, insa, nu au inceput si nici nu sunt semne ca asta se va intampla curand. Poate vor fi demarate in primavara 2012, cand toate partidele isi vor prezenta programul pentru alegerile locale. Soseaua ocolitoare ar fi relaxat traficul prin Letea Veche si periferia orasului. Masinile grele, dar si autoturismele care vin dinspre Bucuresti si se indreapta spre judetele din nordul Moldovei strabat strada principala a comunei, apoi intra pe str.Tecuciului si Calea Romanului din Bacau. “Centura” face parte din proiectul 4754-RO si trebuia integrata in autostrada care leaga sudul Europei de nordul continentului. Durata de realizarea a investitiei era de 36 luni, iulie 2006 – iulie 2009, iar costurile erau estimate la 84,14 mililoane de euro. Prin urmare, ar fi trebuit sa avem sosea ocolitoare inca din vara trecuta. Terminata. Premierul Tariceanu a inaugurat Podul Serbanesti si a promis ferm ca proiectul va fi realizat. Nu s-a intamplat asa. Si Ludovic Orban, ministru al Transporturilor, a declarat, inainte de alegerile parlamentare din toamna 2008, ca bacauanii vor avea centura. Anul trecut, in timpul guvernarii PSD-PD-L, alte promisiuni, alte amanari. Nu numai ca se analiza prelungirea acordului cu Banca Mondiala, dar exista si lista cu firmele inscrise la licitatie pentru executia soselei. Vicepresedintele Silviu Bondor sustine ca CJ Bacau a incercat sa reactiveze investitia dar a avut la dispozitie doar o luna. “Proiectul a fost pierdut in timpul Guvernului Tariceanu, cand doi ani, 2007 si 2008, nu s-a facut nimic, afirma el. Noi ne-am implicat pentru a obtine, la nivel guvernamental, o noua finantare, dar intre timp a expirat acordul cu Banca Mondiala.” Silviu Bondor sustine ca posibilitati de a realiza acest proiect nu prea sunt, poate dupa ce se va “inmuia” criza. Ca sa fim mai practici, sansele, pentru demararea centurii, sunt zero.

DJ 252: Cea mai mare investitie a ultimelor doua decenii

Traseul Buhoci – Bibiresti – Parincea este un cosmar pentru conducatorii auto. Gropi, pe­tice, damburi, eroziuni, toate fac sa nu-ti doresti sa mai circuli vreodata pe acest tronson. Soferii, profesionisti sau amatori, injura autoritatile si incearca sa faca slalom prin­tre gropi, dar nu reusesc. Daca pot evita acest drum o fac, alegand varianta Racaciuni – Dienet. Ii supara nu doar disconfortul, ci si faptul ca isi strica masinile. Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri, afirma ca cetatenii trebuie sa aiba rabdare deoarece CJ Bacau a castigat o finantare europeana pentru reabilitarea infrastructurii si, in curand, vor fi demarate lucrarile. “Acest sector de drum este cel mai pacatos din judet, ca sa ma exprim plastic, recunoaste Valentin Palea. Face parte din DJ 252, care are 55 km si a carui reabilitare costa foarte mult. Nu am fi avut banii necesari daca nu am fi obtinut o finantare europeana. E vorba de 20 de milioane de euro, cea mai mare suma pe care a accesat-o o autoritate locala din judet in ultimii 20 de ani.” Modernizarea DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni e ultimul si cel mai important proiect al CJ Bacau finantat prin ADR N-E. Contractul a fost semnat, dar urmeaza licitatia, asa incat nu se stie cu precizie cand vor fi incepute lucrarile. De obicei, firmele de constructii care pierd licitatia nu accepta rezultatul, iar solutionarea contestatiilor poate dura si 12 luni. Se estimeaza, totusi, ca in vara viitoare, pe vremea asta, se va putea circula in conditii civilizate pe acest traseu. Pentru a reabilita pe cont propriu DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni, SPJD ar fi trebuit sa consume bugetul pe patru ani, or, nu si-ar fi permis asa ceva. In judet, mai sunt de reabilitat 500 de kilometri de drumuri, iar de intretinut, aproape o mie de kilometri.

Doua sute de miliarde inghitite de viituri

Niciun guvern dintre cele care au condus tara din ’89 incoace nu a stiut sau nu a fost interesat sa previna inundatiile si sa se protejeze, astfel, de surpriza neplacuta ca trebuie sa cheltuie banii prevazuti pentru alte capitole la repararea drumurilor si podurilor distruse de viituri. Cam o data la doi-trei ani, paraiase de obicei aproape secate se umfla si fac prapad. Padurile au fost masacrate de proprietari si de straini, iar cand ploua mai tare, de pe versantii golasi vin torenti purtand cioate si bolovani, care zdrobesc tot ce intalnesc in cale. Drumuri si poduri abia reparate sunt rupte din nou, astfel incat banii destinati investitiilor noi sunt inghititi de repetarea lucrarilor. Dar nu ne-am invatat minte. Nu suntem obisnuiti sa facem lucrurile asezat, ca sa ne foloseasca pe termen lung. Exact asa s-a intamplat sI in vara aceasta. Inundatiile de la sfarsitul lunii iunie si inceputul lui iulie au facut ravagii in judet, in pri­vinta infrastructurii. Cea mai costisitoare lucrare va fi refacerea apararilor de mal pentru podurile din Zemes, si­tuate pe DJ 117, lucrare pentru care sunt necesari 4.530.000 lei. Tot in Zemes, vor fi reconstruite apararile de mal pentru protectia drumului judetean, care vor costa inca 816.000 lei. Dintr-un foc, se vor cheltui 5,3 milioane de lei pentru o singura comuna. O alta paguba de proportii s-a produs in Parava, unde DJ 206 B a fost avariat pe o distanta de 12,5 km, cheltuielile ajungand la 3.016.000.

Toata lumea asteapta „Solidaritatea”

Si in Gura Vaii, revarsarea apelor a produs pagube importante, pentru consolidarea DJ 119, distrus pe o distanta de 2,2 km, fiind nevoie de 1.640.200 lei. Drumul a fost afectat si in alte puncte din comuna Gura Vaii, costurile cu reabilitarea presupunand cheltuirea altor 211.000 lei. La Parincea, pe DJ 252, au fost afectati 15 km de drum, valoarea pagubei fiind de 840.000 lei, iar la Pancesti, tot pe DJ 252 si DJ 252B, distrus pe tronsoane care insumeaza 7 km, pagubele ajung la 600.000 lei. In Caiuti, indepartarea efectelor inundatiilor din vara asta va costa 700.000 de lei. In total, sunt necesare 60 de lucrari. CJ Bacau nu are de unde sa-i plateasca pe constructori si asteapta bani de la Guvern. Ca sa fim corecti, nu a stat cu mainile in san, a demarat lucrari acolo unde trebuia deblocat traficul, dar tot in speranta ca Guvernul va acoperi cheltuielile. “In sase puncte, am inceput lucrarile pentru ca era absolut necesar, afirma Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Sunt lucrari care vor costa 15-20 de miliarde de lei vechi. Nu-i avem, dar eu cred ca ii vom primi.” Pagubele produse de viituri ajung la 19.867.770 lei, ceea ce inseamna aproape 200 de miliarde de lei vechi. Numai in judetul Bacau. Refacerea drumurilor judetene si a podurilor, consolidarea versantilor, decolmatarea santurilor si a rigolelor nu poate fi sustinuta de la bugetul consolidat al statului, mai ales ca suntem in plina criza. Singura sansa a Guvernului e sa obtina banii necesari din Fondul European de Solidaritate, destinat calamitatilor. Prefectura Bacau a preluat datele, le-a centralizat si le-a trimis MAI. Acum, toata lumea asteapta. Nu se stie daca banii vor veni mai devreme decat frigul.

Investitii pe hartie la scolile din Berzunti

S-a tot spus ca, in mandatul trecut, tara era „un santier” si ca s-au construit multe scoli. Aflam, insa, ca unele au fost modernizate doar pe hartie, desi au inghitit miliarde. E cazul a doua unitati din Berzunti, pentru care s-a platit parchetul de molid, lambriul si caloriferele de fonta care, potrivit directorului scolii, nu exista. MECTS a controlat, a cerut masuri, iar raportul sta in dulapul ISJ.

Bogdan Botezatu, directorul Scolii nr. 1 Berzunti, afirma ca in comuna sunt doua unitati de invatamant care au beneficiat de sume importante de la Guvern, prin ISJ Bacau si prin CL, dar lucrarile “nu se vad”. Botezatu a fost numit director in decembrie 2009. “Auzisem ca au venit multi bani si stiam ca nu se efectuasera lucrari. M-am uitat in Monitorul Oficial si am vazut ca scolile noastre au primit 538.000 lei. Am venit la ISJ si l-am informat pe Adrian Fuioaga, inspectorul general.” Seful ISJ Bacau a cerut date de la ing. Viorel Marin, cel care se ocupa de investitii. In situatie, “apareau 8 cabine WC la scoala de centru si 3 la Scoala 3 din Berzunti. Or, acestea nu exista, acuza Botezatu. In acte, s-a pus parchet nou-nout, de molid, in fiecare clasa, si de fapt parchetul e cel vechi, din 1968, lambriuri de molid, instalatie electrica noua, ingropata in perete… Unde sunt toate astea? Nu exista lambriuri. Instalatia e noua, dar e pusa pe exterior, in bataie de joc”. Directorul a soli­citat ISJ sa verifice ce s-a platit si ce s-a executat, drept urmare, inspectoratul a trimis o echipa de control care “a facut niste fotografii si a numarat becurile”.

Nu a fost gasit dosarul achizitiei

Vazand ca nu se misca nimic, directorul scolii a sesizat Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS). Mai receptiv, acesta a trimis, in iulie 2010, Corpul de Control al Ministrului, care a verificat situatia in teren. Si i-a dat dreptate directorului. Inspectorii au constatat ca parchetul era uzat, vechi, iar lucrarile de montarea caloriferelor si conductelor nu fusesera executate. S-au platit, pentru… nimic, 47.356 de lei. Instalatiile electrice din Corpurile A si B nu au fost desfiintate, s-au acoperit doar gaurile dozelor, iar cea noua nu corespunde “situatiei de lucrari”. Toate au costat 2.544 lei. Nu exista instalatie paratraznet si priza de pamant, dar s-au achitat 3.148 lei. Si ISJ a facut un control, pe 19.12.2006, si a constatat ca la Scoala nr.1 Berzunti nu sunt incepute lucrarile, iar 3 zile mai tarziu se achita 132.663 lei, pe baza situatiilor de lucrari semnate de primar, director si constructor, “fictive”, precizeaza, in paranteza, MECTS.
Controlul ordonat de minister a mai evidentiat ca nu au fost respectate prevederile privind “receptia in constructii” si ca primaria a dat dovada din “netrasparenta” in executarea investitiilor. Raportul de control mai precizeaza si ca nu au fost gasite documentele de baza privind proiectarea, executia, documentatia de receptie, nici “dosarul achizitiei publice” conform OUG 34/2006.

Nu e la curent

Corpul de Control a constatat deficientele si a stabilit masuri, sarcina aplicarii lor revenid ISJ Bacau. “Iar inspectoratul a tinut raportul in sertar, l-a musamalizat”, acuza directorul Scolii nr. 1 Berzunti. Am incercat sa-l contactam pe Adrian Fuioaga, fost inspector scolar general, pentru a afla ce s-a intamplat cu raportul si cu masurile stabilite de minister, dar acesta nu a raspuns repetatelor apeluri telefonice din partea jurnalistilor Desteptarii.
Nicu Harasemciuc, adjunctul ISJ, afirma ca nu e la curent cu situatia creata in scolile de la Berzunti: “Eu stiu ca a venit o echipa de la minister si a facut un control, dar nu stiu nimic despre acest raport. Cand se va preda postul, viitorul inspector general va prelua si aceste documente.”

Primarul spune ca banii promisi nu au existat

Din comisia de receptie a CL Berzunti au facut parte Constantin Jugaru, viceprimar in 2007, un contabil si un jurist, care au si semnat procesul-verbal. Constantin Jugaru, insa, neaga: “Nu am facut parte din aceasta comisie si nu am semnat nimic. Nu vreau sa trag pe nedrept, pentru altii.” Daca spune adevarul, atunci semnatura a fost falsificata. “Daca era cumva in concediu, am semnat eu in locul lui. Nu putea sa-l astept sa vina de la mare”, afirma Gh. Balan, primarul comunei.
Edilul sustine ca CL Berzunti nu a primit decat 2 miliarde lei vechi, de restul fiind responsabil ISJ. “Noi raspundem pentru ce am cheltuit noi. La final, ne-au dat si noua 2,4 mi­liarde, din care am consumat 2,1, iar 300 de milioane ni le-au luat inapoi. Cu banii astia am facut instalatia electrica la cele doua scoli si puturile de apa. Restul s-a derulat prin ISJ, ei au facut si achizitiile, si tot!”.
Neculai Olaru, prefectul judetului, a decis sa verifice situatia de la Berzunti: “Voi declansa o cercetare in legatura cu modul in care au fost realizate investitiile de la Scoala 1 si Scoala 3, pentru a vedea daca institutiile si persoanele implicate au respectat legea. In functie de concluzii, vom stabili masurile. Daca va fi cazul, vom sesiza Parchetul.”

Duminica, in jurul orei 6 dimineata, pe pasarela de pe Calea Republicii s-a produs un accident de circulatie in care au fost implicate trei autoturisme. In urma cercetarilor efectuate de politisti la fata locului s-a stabilit ca Silviu M., de 20 de ani, din judetul Constanta, se afla la volanul masinii si in timp ce acesta se afla pe pasarela, pe prima banda, a fost lovit in spate de o alta masina, dupa care soferul a fugit de la fata locului. “In urma impactului dintre cele doua autovehicule, autoturismul condus de Silviu M. a fost proiectat intr-o masina care circula in aceeasi directie de mers, pe banda a doua de circulatie, dupa care s-a rasturnat, oprindu-se in parapetul metalic de la marginea partii carosabile”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Pasagerul din dreapta care se afla in masina de Constanta, pe numele sau Petre M., de 48 de ani, a suferit mai multe leziuni, motiv pentru care a fost transportat imediat la Spitalul Judetean Bacau. Medicii au decis ca barbatul sa ramana internat. La putin timp, “fugarul” a fost identificat de politisti. Acesta se numeste Cosmin S., are 19 ani si este din Bacau. Desi tanarul avea permis de condu­cere, categoria B, acesta ii fu­sese suspendat pana in luna septembrie, pentru ca a fost prins de politisti in urma cu ceva timp baut la volan. Nici de aceasta data baiatul de 19 ani nu era tocmai “curat”. Dupa ce a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul a iesit pozitiv, 0,06 mg/l alcool pur in aerul expirat. Politistii l-au condus la Spitalul Judetean Bacau unde i-au fost recoltate probe biologice de sange pentru stabilirea alcoolemiei. Cosmin S. s-a ales acum cu dosar penal pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, condu­cere cu permisul suspendat si parasirea locului accidentului.

Discriminare in randul pensionarilor

De ani de zile, plafonul de venit, in functie de care se acorda ajutorul, nu a mai fost majorat. Intre timp pensiile au crescut. Foarte putini mai indeplinesc conditia de venit. Cei care primesc de multi ani ajutorul, vor beneficia de el in continuare, chiar daca au pensii mai mari decat plafonul.

In ciuda masurilor luate in ultimii ani de catre guvernanti, sistemul public de pensii nu a inlaturat in totalitate discri­minarea unor pensionari in raport cu altii. In acest sens, re­levant este faptul ca Legea 578/2004 privind acordarea ajutorului pentru sotul supravietuitor nu a mai fost actualizata deloc in ultimii aproape trei ani. Astfel, plafonul venitului in functie de care se stabileste dreptul la ajutor nu a mai fost majorat, incat, practic, acum nu se mai incadreaza in conditiile legii aproape nimeni dintre cei care isi pierd sotul pensionar. Si aceasta pentru ca legislatia privind ajutorul pentru sotul supravietuitor nu a fost adaptata in raport de majorarile care au fost operate la pensii de-a lungul timpului. “Pentru a beneficia de ajutor, pensionarii de stat trebuie sa aiba o pensie de pana in 364 lei, iar cei din agricultura, de cel mult 140 lei, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Bacau. Evident, un numar foarte redus de pensionari mai are acum o pensie atat de mica. Sunt avantajati in continuare cei care la momentul decesului sotului aveau o pensie care se incadra in plafonul prevazut de lege. Ei raman in continuare cu dreptul la ajutor, chiar daca, intre timp, li s-a majorat pensia si au depasit, astfel, plafonul de venit.” Avantajati sunt si cei care primesc pensie minima garantata (sociala) de 350 lei. Si aceasta deoarece la stabilirea ajutorului se iau in calcul strict veniturile realizate din pensie, nu si diferenta acordata pana la atingerea sumei de 350 lei. Prin urmare, cei care au pensie minima garantata, desi au lucrat cativa ani si au contribuit extrem de putin la sistemul public, au ajuns sa aiba un venit mai mare decat altii care au muncit mult mai mult.

Numarul beneficiarilor, in scadere

Potrivit legii, pe langa criteriul de venit, sotul supravietuitor al unui pensionar decedat poate beneficia de un ajutor daca este si el pensionar, are cel putin varsta standard de pensionare, nu s-a recasatorit dupa deces si durata casatoriei este de cel putin 10 ani. In cazul acesta, cuan­tumul ajutorului lunar este de 90 lei, pentru pensionarii de stat, si de 35 lei, pentru agricultori. Daca mariajul a durat sub 10 ani, dar nu mai putin de cinci ani, cuantumul ajutorului se diminueaza proportional. Dar pentru ca legea nu a fost adaptata, numarul beneficiarilor este in scadere. In momentul de fata, din judetul Bacau beneficiaza de acest ajutor 7.207 persoane fata de 7.259, cate il primeau in luna martie. Si vor fi tot mai putini beneficiari, deoarece pentru marea majoritate a pensionarilor care acum isi pierd sotul legea nu mai functioneaza.

Inca un proiect guvernamental mort din fasa

Nici in acest an scolar, nu se vor mai acorda bursele sociale „Guvernul Romaniei”, ajutor oferit elevilor din mediul rural, capabili de performanta. Acesta a fost anulat, culmea, nu din lipsa de fonduri, ci de candidati. Anul trecut, la Inspectoratul Scolar au fost aprobate doar 8 dosare, insa parintii au refuzat sa-si mai trimita copiii „la oras”, nemultumiti de conditiile de cazare.

Programul burse sociale “Guvernul Romaniei”, demarat in urma cu doi ani in sistemul de invatamant, a murit din fasa in acest nou an scolar. Ajutorul este dat elevilor din mediul rural, capabili de performanta, care au finalizat cursurile ciclului primar de invatamant. Daca in 2008, inca din primele zile ale lunii septembrie, cand s-a inceput recrutarea candidatilor, clasa de 18 elevi a fost completata imediat, in 2009 s-au aprobat doar 8 dosare in acest proiect. Insa programul nu a mai fost derulat, intrucat parintii elevilor acceptati au vazut conditiile de cazare si clasa unde urmau sa invete si au renuntat sa-si mai trimita copiii la oras. Iar alte solicitari nu au mai fost. “Copiii inregistrati erau din Stanisesti, Cleja, Ungureni si Colonesti. De depunerea dosarelor raspund in mod direct directorii de scoli, care se pare ca au uitat de aceasta responsabilitate. Din acest motiv, inscrierea noilor candidati a fost prelungita, dar tot degeaba. Nici in acest an nu se va mai derula programul”, ne-a confirmat prof. Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct.

Banii oricum vin greu

Pentru selectia elevilor beneficiari de burse scolare se au in vedere mai multe criterii, dar important este ca familia co­pilului sa aiba un venit pe membru de familie sub o treime din salariul de baza minim brut pe tara. Prioritar este insa si faptul ca elevul sa fi absolvit clasa a IV-a cu merite deosebite. Initial institutia de invatamant care urma sa gazduiasca elevii beneficiari ai burselor “Guvernul Romaniei” era Colegiul National “Ferdinand I” din Bacau. Programul continua doar pentru cei 17 elevii recrutati din 2008, care acum invata la Colegiul National “Vasile Alecsandri” din Bacau, pana ce acestia termina ciclul gimnazial de studiu. Liceul a format clasa, dar cu eforturi deosebite. Tot anul au fost greutati, “iar banii au venit tocmai la sfarsitul anului scolar”, dupa cum ne-a spus chiar directorul, prof. Vasile Cautis.

Conditii de scolarizare

Cei 17 copiii bursieri care sunt acum in pregatire, pe selectia de acum doi ani, beneficiaza de conditii de scolarizare normale, la fel ca si ceilalti copii. Dupa programul scolar ei sunt supravegheati permanent de catre psihologi, voluntari si profesori, fac ore suplimentare de romana, matematica, informa­tica, limba engleza intr-un proiect “school after school”, in timpul liber au programe recreative, viziteaza muzee, merg la manifestari sportive si spectacole, iar cine vrea, poate pleca in weekend acasa. Conform legii, cuantumul bursei este de 350 lei pe elev, in fiecare luna, pentru cazare si masa, la care se adauga alti 150 de lei pentru cheltuieli de nevoi personale. Nu de aceeasi sansa vor beneficia si elevii din acest an scolar.