Nominalizare politica

Consilierul local Lucian Ciubotariu ar putea reprezenta municipiul in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la Compania Regionala de Apa Bacau, daca alesii vor vota un proiect de hotarare in acest sens. Misiunea e o formalitate pentru ca PNL, partid din care Ciubotariu face parte, detine majoritatea simpla in Consiliul Local. La sedinta programata pe 31 august, alesii bacauanilor urmeaza sa aprobe si Actul Constitutiv al societatii de utilitati rezultata din fuziunea Companiei de Apa cu Apa Serv, operator aflat in subordinea Consiliului Judetean.

Infiintarea Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB) parcurge ultima etapa, consilierii locali fiind chemati sa aprobe, marti 31 august, Actul Constitutiv al operatorului de utilitati. Societatea nou-creata este rodul fuziunii Companiei de Apa – operator administrat de municipalitatea bacauana – cu Apa Serv, companie de utilitati detinuta de Consiliul Judetean. Potrivit proiectului de hotarare ce urmeaza a fi supus dezbaterii in CL, Lucian Ciubotariu – ales local din partea PNL – a fost nominalizat pentru a reprezenta municipiul in AGA de la CRAB. Nominalizarea survine pe fondul unei secretomanii instalate in jurul subiectului constituirii operatorului regional de utilitati.
La inceputul lunii mai, aceeasi consilieri locali si-au desemnat im­puternicitii pentru semnarea Actului Constitutiv al CRAB. Sub pretextul ca trebuie sa aprobe situatiile financiare ale companiei de utilitati, imputernicirea reprezentantilor CL a starnit discutii in contradictoriu, alesii din opozitie acuzand majoritatea penelista ca vrea sa-si planteze oamenii pe sest in structurile de conducere ale CRAB. La data respectiva, Prefectura a fost pe punctul de a ataca hotararea CL, insa luptele intestine din PD-L, cu privire la titularul functiei de prefect, au facut ca actiunea sa treaca in plan secund.

Administratori… politici

Conform Actului Constitutiv, pri­mii administratori ai CRAB repre­zinta o vitrina a intereselor politice locale. Din randul acestora fac parte Petre Haineala, sotul Olgai Haineala, director de buget-finante al CJ Bacau; “eternul” Constantin Apostol, cumatrul primarului Stavarache si sef al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est; Carmen Cenusa, sotia lui Liviu Cenusa, patronul societatii SSC Invest SRL care editeaza oficiosul personal al edilului sef; Marius Danciu, fost consilier judetean din partea PNL, demisionat din CJ pe motiv de incompatibilitate cu statutul de ales local; Gabriel Lupu, membru al PNL dezertat din Partidul Conservator, dar si membru in Consiliul de Administratie al CET Bacau, respectiv Valentin Palea, seful Serviciului public judetean de drumuri aflat in subordinea CJ Bacau. Printre admi­nistratori figureaza si doi pedelisti, preluati din vechiul Consiliu de Administratie al operatorului jude­tean Apa Serv. Acestia sunt Neculai Olaru, in prezent prefect al judetului Bacau, si Vasile Dragusanu, fost manager al CET, ajuns intre timp director in cadrul Transelectrica. Ambii apareau in CA de la Apa Serv, Olaru fiind la acea data seful Directiei Apelor Siret.
Presedintele Consiliului de Administratie al CRAB va fi Razvan Gaina. Municipiul Bacau detine 51% din CRAB, in timp ce Consiliul Judetean este proprietar pe 45% din actiunile societatii.

Mandat expirat de administrator

Lucian Ciubotariu figureaza drept administrator special al societatii Vinalcool SA. Potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, mandatul sau a expirat pe 11 aprilie 2010, societatea Vinalcool figurand cu mandate expirate si pentru cenzori. De asemenea, societatea nu si-a echilibrat capitalul social ca urmare a unei denominari de actiuni. Acelasi Ciubotariu este actionar in cadrul societatii Ludino-Company, unde figu­reaza alaturi de tatal sau – Vasile Ciubotariu, primarul PNL de Itesti – respectiv de fratele sau, Norocel Ciubotariu. In ultimii ani, societatea a facut obiectul mai multor actiuni in instanta declansate de diversi creditori. Consilierul local e membru in Adunarea Generala a Actiona­rilor de la societatea FCM Bacau SA, societatea a municipalitatii prin care in ultimul an s-a scurs aproape 1 milion de euro in tentativa de sustinere a fotbalului bacauan.

Meniu de criza in spitale: supa de legume si fasole fiarta

In timp ce preturile la toate alimentele au crescut chiar si de la o luna la alta, alocatia zilnica de hrana pentru bolnavii din spitale nu a mai fost majorata de cativa ani. Conducerile spitalelor trebuie sa faca apel disperat la intelegerea furnizorilor pentru a-i indupleca sa accepte preturi mai convenabile pentru unitatile medicale. Mai mult, siliti de subfinantare, unii manageri de spitale au „umblat” la hrana bolnavilor pentru a acoperi alte cheltuieli. In farfuriile bolnavilor se vede in fiecare zi ca prin bucatarie bate vantul saraciei.

Este ora pranzului si pe holurile Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) miroase, inconfundabil, a mancare de fasole. Am ales, la intamplare o sectie: ORL. Pacientii trec pe la geamul oficiului alimentar si primesc in castroane supa de legume. Se intorc pentru a lua farfuriile cu felul doi. Fiecare poarta o pungulita cu paine. Trei paciente impart o masa. „Frunzaresc” supa de o culoare nedefinita. Se vad in zeama bucati de morcov, ceva verde, probabil patlagele, si taietei. „Macar e calda”, spune una dintre femei. Nu le place dar s-au saturat de hrana uscata adusa de acasa. Dupa cateva linguri trec la fasole. Boabele mici, mai mult coaja, nu stimuleaza apetitul. „Bine ca ne da voie sa plecam din spital, dupa tratament, spune una dintre paciente. Eu stau aproape si merg sa mananc acasa. La mancare nu am pretentie, dar macar medicamente daca aveau. Ca sa-mi faca o perfuzie m-au trimis sa o cumpar. Am dat 70 de lei pe ea.” La masa de alaturi, trei barbati mananca tacuti. „E buna supa, merge, spune Ioan Garbea. Am stat internat la spitalul din Buhusi, unde mancarea era si mai rea.” Gheorghe Evu, din Lipova, inghite zeama hotarat. „Decat hrana rece, ca in alte parti, e mai bine asa.”

Piure gol pentru medici

In oficiul alimentar, dr. Zenovia Dumbrava, care abia a iesit din sala de operatie, incearca sa ia masa de pranz. I s-a adus de la bucatarie piure de cartofi, cam straveziu, si o salata de varza. „Mi-am adus pachet de acasa, dar este la frigider si dureaza sa-l incalzesc. Mananc ce am primit de la bucatarie. Asta e situatia cu hrana. Carne se da de doua ori pe saptamana. Pentru bolnavii care nu primesc alimente de acasa e greu. La noi, la ORL, vin mai mult amarati. Cei cu bani se duc in privat. Ar avea nevoie de hrana buna, fiindca fac si tratament. Speram sa se imbunatateasca situatia.”

Tot fasole, dar servita de maicute

Managerul SJU, Dan Stoica, a refuzat sa comenteze pe acest subiect. Cum spitalul este administrat de o luna de Consiliul Judetean Bacau, i-am cerut opinia presedintelui Dragos Benea. “In 3-4 luni se vor vedea mari schimbari. Sa vedem intai datoriile spitalului platite de Ministerul Sanatatii. Nu se poate schimba totul imediat. Mai vorbim dupa 1 octombrie.” Presedintele CJ si managerul spitalului, revenit la conducere dupa o pauza de 8 luni, intentioneaza sa schimbe si procedura de servire a mesei in spitale. Pentru a stopa furtul din farfuriile bolnavilor, vor face demersuri ca servirea mesei sa fie asigurata de maicute. Acest sistem functioneaza intr-un spital din alt judet si a avut succes.

Pentru copii, putin mai bine

“Alocatia de hrana este aceeasi de la inceputul anului 2007, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al Spitalului de Pediatrie. Preturile au crescut, dar le-am negociat in limita fondurilor pe care le-am avut. Noroc ca furnizorii sunt sensibili la faptul ca pacientii nostri sunt copii si mai lasa la pret, ne pasuiesc la plata facturilor. Dar ca sa asiguram hrana si medicamentele necesare, care pentru noi sunt prioritare, a trebuit sa renuntam la altele. Nu am mai cumparat aechizite, de exemplu, de anul trecut.” Anual in Spitalul de Pediatrie sunt rezolvate aproximativ 9.000 de cazuri. In 2008 cu hrana bolnavilor spitalul a cheltuit 370.000 lei. In 2009 a consumat 399.400 lei iar in primul semestru din acest an a alocat 189.000 lei. “Alocatia a ramas mica, in schimb, acum, cu majorarea TVA-ului, preturile au crescut si mai mult, ne-a declarat Didina Manea, asistent sef la Blocul alimentar al spitalului. Acest lucru pune probleme serioase.”
Conducerea spitalului sustine ca se asigura carne de pui zilnic. Dar din meniu lipsesc de multa vreme cascavalul, untul, branza topita etc. Pentru a mai diversifica meniul, bucataresele mai prepara clatite, gogosi, budinca de gris, pandispan sau chec, afirma asistenta sefa. Dar toate acestea cu angajarea unor datorii destul de mari la furnizorii de alimente. Din cele 1,7 milioane lei cat reprezenta datoria spitalului la 30 iunie, 215.000 lei este restanta la acesti furnizori. Spitalul are de achitat facturi la alimente, emise inca din iunie 2009.

Pentru mesele bolnavilor adulti se pot aloca 7 lei/zi, daca sunt incadrati „la comun”, pentru lauze 8 lei/zi, pentru pacientii cu TBC sau HIV/SIDA – 13 lei/zi, pentru cei cu diabet 12 lei/zi, iar pentru cei din sectia de psihiatrie, 10 lei/zi.

Cornelia Mereuta, sotia unuia dintre barbatii morti in accidentul petrecut in urma cu trei ani la santierul complexului comercial Real, s-a destainuit. Intrigata de tot ce se intampla, de coruptia din justitia bacauana, de presiunile care s-au facut asupra ei, femeia indoliata isi striga disperarea. A tacut trei ani, dar nu mai rezista. Ramasa singura, cu trei copii, Cornelia Mereuta nu-si doreste decat un singur lucru: sa se faca dreptate.

Am gasit-o singura, in apartamentul ei cu 3 camere, in care locuiesc cu totii: cei trei copii, nepotica si o nora. Cornelia Mereuta isi plange si acum sotul, cu lacrimi amare. Nu-si doreste decat ca cei vinovati sa plateasca pentru moartea barbatului ei. Simte ca nu mai are putere, e bolnava, abia se mai poate deplasa. Priveste mereu in gol fotografia lui Ioan, sotul ei, inghitit de pamant in accidentul de munca. “Era constiincios, isi iubea meseria. Dar mereu imi spunea ca s-a saturat sa lucreze numai in pamant, fara protectie, fara nimic. Asa a lucrat mereu. Si in pamant a ajuns, la 52 de ani. Acum, pe 12 septembrie ar fi implinit 55 de ani. Ne vedeam altfel viata. Ne doream nepoti, sa mergem la tara, sa traim linistiti. Or, acum, eu nu-mi mai gasesc linistea”, marturiseste femeia. In colt, pe o masuta din bucatarie, o candela aprinsa. “Numai Dumnezeu ma mai poate ajuta acum. Vreau sa-mi gasesc linistea si sa se faca lu­mina in acest caz. Nu inteleg de ce se tergiverseaza atat lucrurile. A fost un accident mortal, nu a fost contestat de nimeni, au fost doi morti, pe care nu-i mai putem invia, de ce nu se da un verdict, atat intreb si eu. De ce?”, adauga trist.

„A scapat de tot”

Era la farmacie cand a aflat de la o vecina ca este cautata de Politie. “Asa am aflat ca Ioan a murit. Groaznic… (pange, n.r.). A plecat de acasa la 6.40 pe bicicleta si la 8.30 era mort. Toata saptamana de dinainte era agitat. Imi spunea mereu ca e ultimul sant pe care il sapa si gata, scapa. Si a scapat, de tot. Mi-au zis de la morga ca nici nu a simtit ca a murit. El era ultimul in groapa aia. A avut gatul rupt. Pe celalat coleg de-al lui, Vieru, l-a prins rezemat de mal si cu lopata in piept. Dar al meu era in fundul gropii, facea mufarea”, adauga femeia. Conform certificatului medico-legal (249/28.08.2007), cauza mortii lui Ioan Mereuta a fost una crunta: insuficienta cardio-respiratorie si fractura mielica coloana cervicala prin comprimare (accident de munca).

Bani doar de inmormantare

In ziua respectiva a fost sunata si de Liviu Goian, patronul firmei SC Segama SRL la care Ioan era angajat. “Mi-a dat 50 de milioane pentru inmormantare. Atat. Iar eu am cheltuit 132 de milioane, ca asa sunt obiceiurile la noi, iar la inmormantare nu-ti vin doar zece oameni. Si apoi mi-a mai dat inca 20 de milioane la pomana de 40 de zile. I-am zis ca nu-mi ajung, dar el mi-a spus sec ca atat poate sa-mi dea”, continua. Apoi au convenit sa-i mai dea o suma lunara echivalenta cu 80 la suta din salariul minim pe economie. Pana anul trecut, banii au fost dati. “Ma duceam lunar la firma, personal. Desi ma sim­team umilita, ma duceam, ca aveam nevoie de bani. Pe el nu l-am vazut pe acolo. Ma puneau sa semnez o chitanta si gata. Pe numele firmei, nu al lui Goian personal. Am luat si aceasta farama de bani, pana cand s-a trezit cu citatie de la mine. Am deschis in paralel un dosar civil, pe aceeasi cauza, in martie anul trecut.”

Nu gaseau dosarul…

Accidentul de munca a ajuns si pe masa procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Doi ani si jumatate a durat cercetarea. “Doi ani si jumatate am facut drumuri zilnice la Parchet. In octombrie 2009 mi s-a spus sec «Nu gasim dosarul, nu gasim dosarul». Apoi am primit o scrisoare prin care am fost anuntata ca s-a finalizat urma­rirea penala si ca in cel mai scurt timp o sa fie dispusa masura legala. Iar eu am intrat in posesia rechizitoriului tocmai pe 18 februarie 2010. Atunci mi l-au dat. A fost pe la trei procurori. Foarte greu, doi ani jumatate pentru un mort? Ca doar nu mai traieste nimeni. Si acum citesc la dumneavoastra in ziar ca spune Goian ca ati luat-o pe piste gresite. Care piste gresite? Mor­tul mai traieste cumva si nu stiu eu? Nu inteleg?”, se intreaba revoltata Cornelia Mereuta, acum in varsta de 52 de ani.

Marca, inculpat in dosar, are rude „plantate” in Baroul Avocatilor din Bacau

A decis din prima secunda ca va merge in instanta pentru a face lumina in acest caz si a gasi vinovatii. Dar nu a crezut nicio clipa ca se va izbi de obstacole mult prea mari pentru puterea si sanatatea ei subrezita. “Nu voia nici un avocat sa ma bage in seama. In dosar mai este cercetat si Neculai Marca – sef de lucrare, pe langa toti ceilalti. Or, acest om are fiul si nora avocati, iar sotia lui este secretarul Baroului Bacau. Din acest motiv, niciun avocat de pe penal nu a vrut sa vorbeasca cu mine. Toti m-au refuzat. Acum am reusit sa gasesc un avocat, dar nu din Bacau. Si la ITM (Inspectoratul teritorial de Munca, n.r.) am avut neplaceri cand am cerut sa mi se dea procesul de ancheta al accidentului de mun­ca. Am informatii ca si de acolo, unii inspectori care au cercetat totul atunci, in 2007, sunt prieteni cu Liviu Goian. Ce sa mai cred?”, se intreaba. Cornelia Mereuta a cerut de la inculpati in solidar cu SC Segama SRL 70.000 lei – daune materiale, 150.000 euro – daune morale si 500 de lei pe luna prestatie periodica.

„Ne-a trimis pe toti la munca”

Cornelia Mereuta recunoaste ca mai mult a ajutat-o firma belgiana Bel Rom Cinci, care a subcontractat lucrarea la SC Segama SRL pentru construirea unei parti din complexul comercial REAL. “Ei mi-au dat o bursa pentru ca fata mea sa-si continue studiile la facultate, iar la pomenirea de un an mi-au mai dat si alti bani. Sunt oameni seriosi. Aceste lucruri trebuia sa le faca Goian, pentru ca sotul meu la Goian era angajat. Dar Goian ne-a trimis pe toti la munca. Asa ne-a spus: «Toata lumea la munca. Si baiatul meu munceste»”, a marturisit Cornelia Mereuta, revoltata. “Sotul meu era stalpul casei. Avea 5 milioane pe cartea de munca, dar i se dadeau 10 milioane in mana. Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar nu mai pot. Asta e, nu mai pot.” Discutia am incheiat-o trist. Indoliata, sfarsita, Cornelia Mereuta nu a mai gasit puterea de a continua. Nedreptatea din jurul ei e cel mai greu lucru pe care il poate suporta acum.

A deschis un nou dosar, pe civil

Satula de tergiversarile din proces, Cornelia Mereuta a decis impreuna cu avocatul ei, sa deschida un nou proces in instanta, dar pe civil, in dosarul 9194/180/2009, pentru care a cerut si stramutarea catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. “Nu mai am incredere in justitia de aici din Bacau. Nu se poate ca in trei ani sa nu se dea o sentinta! Si in penal au fost trei termene si tot atatea amanari. Toti au avocati si Goian, si Marca si celalalt sef, Petrea, dar niciunul nu a venit in instanta. Au venit doar avocatii. Pe 9 septembrie 2010 e alt termen. Sa vedem acum ce o sa mai amane. Nu mai am incredere in nimeni. Slabe sperante sunt sa se ia o decizie aici, la Bacau”, a mai spus femeia.

Parchetul confirma ce a scris cotidianul Desteptarea

In rechizitoriul procurorului s-a stabilit ca “pe langa cei doi invinuiti, exista si o a treia persoana care a avut atributii in materia securitatii si sanatatii in munca pe durata executarii lucrarilor in santierul «European Retail Park». Numitul GOIAN LIVIU a avut, potrivit planului de securitate si sanatate in munca, calitatea de coordanator de securitate de pe santierul «European Retail Park» Bacau. In aceasta calitate, acesta avea obligatia sa coordoneze aplicarea principiilor securitatii si sanatatii in munca, in fazele de executie, conform legislatiei in vigoare si planului propriu de securitate si sanatate in munca. Prin urmare se impune disjungerea acestei cauze si continuarea cercetarilor fata de numitul GOIAN LIVIU, precum si fata de SC SEGAMA SRL, sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca”, se arata in raspunsul remis de Parchet. La ce­rerea Trustului Media Desteptarea, Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau a formulat o serie de precizari, confirmand practic cele aparute in editia de joi, 26 august, a cotidianului. “La data de 17.02.2010, unitatea noastra de parchet a inaintat spre Judecatoria Bacau dosarul 4823/P/2007, impreuna cu rechizitoriul cuprinzand concluziile relevante in urma cercetarilor privitoare la imprejurarile in care s-au produs accidentul de munca, in urma caruia au decedat Mereuta Ioan si Vieru Octav. Actele si lucrarile efectuate in acest dosar, in timpul urmaririi penale, au decelat unele indicii de natura sa sustina presupunerea rezonabila ca producerea accidentului de munca a avut o antecedenta cauzala complexa, care include si vinovatia altor persoane decat cele care au fost cercetate initial.” (A. Zaharia)

Incepand cu 25 august, Politia de Proximitate in colaborare cu Inspectoratul de Politie Judetean deruleaza campania “Alege Siguranta”, ce se va desfasura atat in mediul urban, cat si in mediul rural si care are ca scop consolidarea parteneriatului politie-comunitate. Trei voluntari au impartit pliante in oras iar aceasta activitate va continua si in saptamanile ce urmeaza.
“Prin actiunile desfasurate urmarim dezvoltarea unui comportament proactiv in randul cetatenilor si o informare cat mai buna a lor in ceea ce priveste masurile de prevenire a infractionlitatii”, a declarat inspector Stefanescu Gabriel din cadrul Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii al IPJ Bacau.
De asemenea, in cadrul sedintei ce a avut loc la sediul Centrului Europe Direct din Comanesti, reprezentantul Politiei de Proximitate din localitate, Dumitru Dobos, a facut si un sumar al activitatilor pe care Politia de Proximitatea le-a desfasurat atat in Comanesti, cat si pe toata Valea Trotusului, atat in calitate de partener cu unitatile de invatamant, cat si in calitate de organizator. Astfel ca acesta campanie va fi la fel de bine primita in orasul de pe malul stang al Trotusului intrucat nu este prima de acest gen. De asemenea si reprezentatii IPJ Bacau si-au manifestat sprijinul pentru viitoarele activitati pe care Primaria Comanesti, Centrul de Informare Europe Direct si Politia de Proximitate Comanesti le vor desfasura in mica urbe.

Din dispozitia primarului Ionel Turcea, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Buhusi, coordonat de Ion Vasilache, a efectuat, in regim de… urgenta, un control de fond la Spitalul Buhusi. Concluziile nu sunt dintre cele linistitoare. Un rezumat al constatarilor ne spune ca instalatiile electrice sunt vechi si improvizate, pe alocuri; multi hidranti sunt necorespunzatori sau nu se mai poate ajunge la ei; in caz de interventie a pompierilor, cantitatea de apa care ar trebui accesata/utilizata este insuficienta; nu exista detectoare de fum nici macar la Terapie intensiva sau Pediatrie; lipsesc instalatiile de aer conditionat, cu exceptia sectiei ATI. In cladirea principala a institutiei exista un generator de curent electric vechi, de rezerva, de prin 1977. In sectiile externe exista generatoare de curent electric mai noi. Zice Ion Vasilache: „M-am saturat de scris; ma doare mana de cate nereguli am consemnat. Instalatiile electrice sunt, in mare parte deplorabile. Improvizatiile sunt foarte multe. Nu au fost, nu sunt bani. Vom realiza o situatie sincera a intregii problematici, cu un necesar de materiale, lucrari, bani si o vom inainta Primariei”. Primarul Ionel Turcea spune: „Abia am preluat spitalul. Acum suntem in faza in care punem un… diagnostic pentru baza materiala. Situatiile semnalate de acest control sunt cauzate de subfinantarea sistemului sanitar, de zeci de ani. Incercam sa remediem, sa evitam orice eveniment neplacut. Securitatea pacientilor, a personalului medical reprezinta principalele prioritati. Nu vreau sa se creada insa ca in cladirea principala a spitalului sau in sectii exista un pericol iminent de incendii. Imaginatia unora ar putea prinde aripi, dar in zadar. Dupa ce vor incepe cursurile scolare, mai ales, vom avea ca tinta prioritara Spitalul, dar si pana atunci vom actiona pentru remedierea aspectelor pe care le-am constatat”.

Pentru prevenirea actelor de violenta in perimetrul scolilor si reducerea delincventei juvenile, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, impreuna cu Inspectoratul de Jandarmi, Inspectoratulul Scolar si autoritatile locale vor incheia un protocol de colaborare, printr-un plan cadru. In acest scop se urmareste si reducerea infractionalitatii in unitatile de invatamant, care a facut numai in acest an 33 de victime printre elevi.

“Stop violentei in scoli”, aceasta este deviza pe care Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau si pentru acest inceput de an scolar. Pentru prevenirea infractionalitatii din perimetrul si interiorul unitatilor de invatamant, dar si pentru reducerea delincventei juvenile, conducerea inspectoratulului va incheia un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau si Inspectoratul Scolar Judetean, in care un rol important il vor avea si autoritatile locale. “Este foarte important sa asiguram un climat de liniste si siguranta elevilor, pe tot parcursul anului scolar. Vom organiza raiduri si patrulari permanente in zona unitatilor scolare”, a precizat comisar sef Vasile Oprisan, comandant IPJ Bacau. Din analiza efectuata de Inspectoratul de Politie a rezultat faptul ca, in primele sase luni ale acestui an, in scolile bacauane au cazut victimele batausilor si hotilor 33 de elevi. Cu toate ca infractionalitatea in aceste zone a scazut cu 20 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut, tot au fost sesizate, numai in 2010, 41 de fapte in unitatile scolare, comise fie de persoane straine, fie chiar de alti elevi ai unitatilor scolare. Pe total, politistii au intervenit pentru solutionarea a 22 de furturi, 4 amenintari, 2 talharii si 2 violuri, numai ca aceste ultime infractiuni nu au fost ulterior si confirmate de medicii legisti care au efectuat expertiza victimelor.

Si jandarmi vor interveni

De siguranta elevilor se va ocupa si Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau. “Vom fi mereu acolo unde este nevoie de noi, a declarat si col. Vasile Enache, sef IJJ Bacau. Acest plan cadru despre care s-a vorbit va avea in fiecare trimestru si o analiza ampla, sub patronajul Institutiei Prefectului. Toate problemele sesizate vor fi analizate, in functie si de informatiile ce vor fi trimise de edilii locali si directorii de scoli, si se vor gasi solutii imediate pentru remedierea lor.”

Fara incendii

Tot pentru reducerea numarului de victime in scoli, dar de data aceasta din cauza incendiilor, in campanie se va implica si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a Judetului (ISUJ) Bacau, care a cerut primarilor sa actioneze si ei in buna derulare a acestor demersuri. ”Este in atributia fiecarei autoritati locale sa punala dispozitia scolilor fondurile bugetare necesare pentru dotarea acestora cu mijloace de prima interventie, respectiv stingatoare, lopeti si galeti”, a explicat si col. Catalin Felegeanu, inspector sef adj ISUJ Bacau. Tot pompierii militari vor organiza in scoli activitati si concursuri cu elevii si profesorii pentru ca acestia sa constientizeze cauzele si imprejurarile favorizante ale incendiilor, sa-si creeze spiritului preventiv, sa cunoasca modul de apelare la serviciul unic pentru apeluri de urgenta 112 si sa-si exerseze comportamentul in cazul producerii unui incendiu. Prin derularea acestor proiecte se doreste cresterea sigurantei copiilor, reducerea substantiala a pierderilor de vieti omenesti, bunuri materiale, precum si a daunelor produse mediului.

Afacere de milioane de lei

Onestiul a devenit "patria" fabricilor de tigari de contrabanda. Dupa trei saptamani de la descoperirea primei fabrici clandestine din Onesti, politistii au identificat un nou punct de lucru, in zona industriala a Onestiului. Au fost descoperite filtre, timbre, ambalaje si 430 de kg de tutun vrac, ale caror valoare fiscala este de aproximativ 1,5 miliarde de lei vechi.

Lucratorii din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau au descoperit joi dimineata o fabrica de tigari clandestina, in zona industriala a Onestiului. Aceasta este cea de-a doua depistata in ultimele trei saptamani in judetul Bacau. "In baza autorizatiei de perchezitie emise de catre Judecatoria Onesti, politistii au descins intr-un imobil situat in zona industriala a municipiului de pe Trotus. Aici, intr-o hala de productie, unde a functionat un centru de imbuteliere a bauturilor alcoolice, au fost gasite doua utilaje pentru fabricarea de tigarete", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Conform unor surse oficiale, este posibil ca punctul de fabricare al tigaretelor sa fie o "sectie" a fabricii descoperite la inceputul lunii august. Aceleasi surse au precizat faptul ca in momentul descinderii, sectia in care se fabricau tigarile nu functiona, ea fiind abandonata. La fata locului au fost gasite 82 de pachete a cate 6.300 de ambalaje, 14 pachete cu timbre de Republica Moldova, sapte saci din rafie, plini pe jumatate cu tutun vrac, 105 role cu folie din staniol, 113 role de hartie pentru filtru si 2.600 de tigarete. Intreaga captura a fost confiscata si transportata la sediul Vamii Bacau. "De remarcat este faptul ca au fost gasite 430 de kg de tutun, cu o valoare fiscala de aproximativ 150.000 de lei", a declarat Valentin Grosu, director al Vamii Bacau. Ancheta in acest caz este abia la inceput, urmand sa se stabileasca cine se afla in spatele acestei retele. "In cauza s-a intocmit dosar penal conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal al Romaniei, pentru comiterea infractiunii de producere de produse accizabile sau supuse accizarii in afara vreunui antrepozit fiscal ", a mai precizat subinspector Narcisa Butnaru.

Cu tigarile in nisip

Aceeasi zi, o noua captura de tigari. Un bacauan a fost retinut pentru 29 de zile, dupa ce a fost prins transportand 72.000 de tigarete, cu un camion plin cu nisip. Lucratorii Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, impreuna cu ofiterii Serviciului Judetean de Informatii si Protectie Interna Bacau au indentificat in trafic un camion in care se aflau 72.000 de tigarete, provenite din Republica Moldova. Acestea erau bine ascunse sub un strat de nisip. Soferul, Vasilica A, de 35 de ani a fost transportat la sediul Inspectoratului de Politie, unde a fost cercetat. Barbatul le-a spus politistilor ca marfa a fost procurata dintr-o localitate de frontiera. La domiciliul barbatului a avut loc o perchezitie, unde au mai fost depistate 1820 de tigarete, tot de contrabanda. "In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de detinere in afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcarii si contrabanda. Vasilica A. a fost retinut pentru 24 de ore si a fost prezentat astazi Judecatoriei Bacau cu propunere de arestare preventiva. Instanta a emis pe numele lui mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau.

Tutun de cea mai proasta calitate

In urma cu trei saptamani a fost gasit primul punct de productie a tigarilor clandestin, din judetul Bacau. Atunci, au fost identificate 900.000 de tigarete, 13 milioane de filtre, 21.000 de ambalaje pentru diferite marci de tigari, 39.000 de marcaje contrafacute, role de folie de aluminiu, 820 Kg de adeziv si alte materii prime, necesare procesului de productie. In fabrica se foloseau 8 utilaje de productie vechi, aduse din Germania, iar tutunul folosit era de cea mai proasta calitate, provenit din Republica Moldova. Tigarile fabricate urmau sa ajunga clandestin pe piata neagra din toata Moldova si Muntenia. Un pachet de tigari era produs in fabrica din Onesti la un pret de aproximativ 2 lei si urma a fi comercializat cu 4 lei.
Sinziana Filimon

Administratia Pietelor a decis suplimentarea numarului de tarabe din Piata Centrala. Decizia i-a afectat pe micii comercianti din Bazarul Letea, de unde au fost imprumutate tarabele. “De dimineata a fost spart lacatul de la taraba pentru care plateam taxa si mi s-a spus sa-mi iau marfa, ne-a declarat aproape plangand Cristina Grozavu. Este a doua taraba pe care o pierd si nu mai este loc in bazar. Ne-au luat painea de la gura. Din comertul asta traiam. Sunt atat de bolnava incat nu pot nici sa ajung la Piata Centrala, sa ma plang directorului.” Femeia spune ca administratorul bazarului a actionat preferential. “Unii tin trei tarabe si nu au fost scosi, iar eu si sotul meu am ramas fara loc.” Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor, ne-a declarat ca tarabele au fost mutate in Piata Centrala, unde s-a format un careu pentru producatorii de legume si fructe. “Este plin sezon si nu se merita sa tinem tarabele ocupate in bazar, cand le puteam inchiria mai rentabil. Dupa ce trece sezonul, le ducem inapoi.” Directorul Busuioc a mai spus ca micilor comercianti din bazar li s-a facut o favoare atunci cand au fost lasati sa-si incuie marfa in taraba. “Unii vand doar duminica, deci nu este ren­tabila taraba.” Pentru cei afectati de masura Administratiei Pietelor, situ­atia nu este nici pe departe banala. “Fara castigul din bazar nu putem trai, ne-a martu­risit Cristina Grozavu. Nu am nici bani sa-mi fac dosar pentru pensie de boala. Abia merg, am arterita, vorbesc foarte greu din cauza laringitei si n-am bani de inhalator.” Conducerea Administra­tiei Pietelor a promis ca va gasi o solutie pentru acesti comercianti. Pentru oamenii care isi castiga painea in bazar, o zi fara vanzare inseamna foame. “Nu am cu ce lua diseara mancare. Trebuie sa cer pe datorie de la magazin”, a mai spus Cristina Grozavu.

Medicii s-au saturat de cainii comunitari

Zeci de angajati ai maternitatii din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau au semnat o petitie prin care solicita conducerii sa rezolve problema cainilor vagabonzi. Nemultumirea lor a rabufnit dupa ce o asistenta a fost muscata de un maidanez chiar in curtea spitalului. Cainii comunitari sunt, de altfel, o amenintare pentru toti bacauanii. Sute de persoane au fost muscate de la inceputul anului.

Salariatii din SJU nu mai au curaj sa circule prin curtea spitalului, de frica maidanezilor. Recent, o asistenta a fost incoltita, iar colegii sai au semnat o petitie prin care cer conducerii spitalului sa ia masuri. Ei atrag astfel atentia asupra faptului ca haite de caini s-au aciuat printre cladirile spitalului, pe sub boscheti si langa tomberoanele de gunoi. “Printre caini se afla exemplare «de-ale casei», sterilizate, marcate si ingrijite de o parte a perso­nalului, ne-a declarat Dan Stoica, managerul spitalului. Au aparut, insa, in ultima vreme, caini noi, veniti din parc. Acestia fac pro­bleme. Am primit petitia si am trimis-o, cu toate semnaturile atasate, la Primaria Bacau si am cerut rezolvarea problemei, cu mijloacele lor specifice.” Cei care trec prin curtea spitalului nu vad insa, cu ochi buni aceasta situatie. “Nu este normal sa existe caini in curtea unui spital. Nu e igienic in primul rand. De multe ori mi-a fost frica sa trec pe aici, pentru ca nu stii niciodata cum reactioneaza un animal. Oricand te poate ataca si musca”, a spus Cristina C. Aceasta nu este o problema nou aparuta in municipiul Bacau. In ultimii ani situatia a scapat de sub control, iar numarul cainilor fara stapan creste alarmant. Grav este faptul ca cei mai multi au devenit agresivi, iar oamenilor le este teama sa mai iasa pe strada. “Chiar anul trecut am fost muscata de un caine, in cartierul Letea. Este grava situatia. Ar trebui adunati undeva. La periferie, cel putin sunt foarte multi maidanezi. Toata lumea care ar trebui sa rezolve problema este indiferenta. Nimeni nu face nimic”, ne-a zis Maria Ridea. Pana acum, nimeni din administratia locala nu a ridicat niciun deget, desi in nenumarate randuri, asociatii pentru protectia animalelor au venit cu proiecte si solutii, menite sa puna punct acestei probleme. Si consilierul local Gabriel Axinte a tras mai multe semnale de alarma, insa nimeni nu l-a luat in seama. Sesizarile “fara numar” ale baca­uanilor, cu privire la haitele de caini comunitari care roiesc prin cartierele orasului, par sa nu impresioneze pe nimeni.

500 de muscati

In sectia de boli infectioase adulti a SJU exista un registru special pentru cazurile de pacienti muscati de caini. Numarul acestora a ajuns, de la inceputul anului si pana acum, la 494. “Este o crestere fata de anii trecuti, ne-a declarat dr. Valerica Ciobanu, directorul medical al SJU. A crescut si numarul cainilor vagabonzi, autoritatile nu reusesc sa gestioneze acest fenomen. Si in spital avem destui, multi fiind adusi si abandonati de persoane straine. Riscul principal pentru pacientii muscati este tetanosul. Le administram vaccinul antitetanic, dar si pe cel antirabic.” Cei muscati de caini au parte, pe langa sperietura si durere, si de drumuri dese la spital, deoarece trebuie sa se prezinte la schimbarea pansamentului in serviciul de chirurgie, precum si la vaccinarea care presupune mai multe etape, pe o perioada de cateva saptamani. “Problema aceasta, a cainilor fara stapani, este si costisitoare pentru spital, vaccinul fiind frantuzesc si destul de scump”, a mai spus dr. Ciobanu. Este stiut faptul ca majoritatea cainilor comunitari sunt purtatori de boli mortale. Tetanosul si rabia sunt doar doua dintre acestea. De la inceputul anului 2010 si pana in prezent, in judetul Bacau au fost inregistrate 13 focare de rabie. 11 dintre ele au fost depistate la vulpi. O singura pisica domestica a fost descoperita cu rabie in comuna Margineni. Numarul fo­carelor a scazut anul acesta comparativ cu 2009 cand au fost inregistrate 41 de focare, printre care si doi caini domestici, unul in municipiul Bacau, iar cel de-al doilea in comuna Racaciuni. Chiar daca animalele infestate sunt eutanasiate, si prin simpla manevrare sau atingere a cadavrului, oamenii se pot im­bolnavi. Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare Bacau spun ca nu exista niciun pericol. “Au fost luate toate masurile care se impuneau in acest caz. Animalelor existente in focar le-au fost intocmite fise de examinare clinica. Toate persoanele care au intrat in contact cu animalele infectate au fost trimise la Centrul Antirabic. Din trimestrul I al anului 2010 nu am mai avut inregistrat niciun caz de rabie in judetul Bacau”, a declarat dr. Liviu Bonta, reprezentant Directia Sanitara Vete­rinara si pentru Siguranta Ali­mentelor (DSVSA) Bacau. Chiar daca focarele au fost anihilate, cu siguranta nu va mai dura mult timp, pana cand noi astfel de cazuri vor aparea in Bacau.

Premiera administrativa

Zeci de sinistrati din comuna Margineni s-au constituit in parte civila intr-o actiune pe care o vor demara in instanta impotriva Primariei Bacau. Acestia ii acuza pe edilii bacauani ca au blocat lucrarile de supratra­ver­sare cu conducte a paraului Negel, precum si redimensio­narea podetelor din beton, fapt ce a dus la inundarea mai multor gospodarii la sfarsitul lunii iulie. Marcelin Solot, primarul comunei, a declarat ca oamenii sunt gata sa mearga pana in panzele albe. Ei vor fi repre­zentati in instanta chiar de prodecanul Baroului, avocat Petru Haratau.

Sinistratii din comuna Margineni spun ca Primaria Bacau se face vinovata de sistarea lucrarilor de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Acestia mai acuza ca podetele de peste albia Negelului trebuiau redimensionate tot de municipalitatea bacauana, pentru ca ele se afla pe teritoriul Bacaului. Revoltati, sinistratii loviti de inundatiile din iulie afirma ca-si vor cauta dreptatea in instanta. “Am semnat pentru declansarea actiunii. Suntem vreo doua-trei sute afectati de inundatii. A circulat prin comuna o lista si am semnat. Din 1992 tot suntem inundati si nimeni nu face nimic. Noi stim ca au fost bani alocati, dar lucrarile au fost intrerupte. Daca nu erau podurile si conductele apa s-ar fi scurs mai usor. Asa, a intrat in casele noastre. Ne mai ajuta unii altii, dar eu ma gandesc unde o sa dorm la toamna”, a declarat Nicolae Gherghel, un locuitor al comunei ramas fara casa in urma revarsarii Negelului.

S-a intors din Italia ca sa-si faca o noua casa

Cristian Ciobanu a avut o surpriza neplacuta la revenirea din Italia. Casa parintilor sai a fost afectata iremediabil de inundatii. Ciobanu a demolat-o si lucreaza de zor la alta. Nu crede ca o va termina inainte de venirea frigului, dar spera sa finalizeze macar doua camere pentru batranii ramasi fara acoperis deasupra capului. “Stranierul” se afla pe lista celor care si-au dat acordul pentru deschiderea unei actiuni in instanta impotriva Primariei Bacau. “Noi suntem informati. Stim ca s-au dat bani si ca s-au inceput lucrari, dar s-au sistat. Unde sunt acei bani si ce s-a intamplat cu ei? Daca nu erau podurile se putea reduce din pagube. Lucrez la alta casa. A fost o surpriza la care nu ma asteptam”, a spus el.

„Oamenii sunt revoltati”

Marcelin Solot, primarul comunei Margi­neni, sustine ca oamenii sunt gata sa mearga pana in panzele albe. Edilul a afirmat ca sinistratii privesc cu ingrijorare sosirea toamnei care ii va gasi fara locuinte. Solot a dezvaluit ca pana in prezent aproximativ 40 de familii au semnat pentru a se constitui parte in procesul impotriva Primariei Bacau, insa numarul acestora ar putea creste avand in vedere ca inundatiile din iulie au afectat peste 230 de case din Margineni. “Oamenii sunt revoltati. Le e teama ca frigul ii va prinde fara case. Din cate am inteles de la avocatul care ii reprezinta ei acuza ca nu s-au facut lucrari. Acele podeturi nu au capacitate de trecere. Doar 70 de metri cubi de apa pot trece pe sub ele, iar Negelul a venit cu 210 metri cubi. O treime a trecut pe sub pod si doua treimi prin gospodariile oamenilor. Se stia ca podurile sunt probleme care trebuie rezolvate”, a afirmat Solot.

„Se profileaza ceva penal”

Sinistratii din Margineni vor fi reprezentati in instanta de prodecanul Baroului, avocat Petru Haratau. Acesta a declarat ca este putin probabil ca sinistratii sa ceara daune materiale, pentru ca vor fi obligati sa timbreze sume mari de bani. Haratau a apreciat ca intregul caz tinde sa capete un profil penal. “Ei doresc sa stie daca s-au alocat bani pentru acele lucrari, unde s-au folosit si de ce. O latura a digului este consolidata, iar pe partea lor e numai pamant. Podurile sunt subdimensionate si nu au putut prelua de­bitul. Mai sunt si tevile care trec prin albie. La cum intuiesc eu acum, se profileaza a fi vorba de o deturnare de fonduri, de un fals. Lucrarea este raportata, iar pe teren realitatea este alta. E o chestie penala. Cred ca in zona asta vom ajunge”, a apre­ciat avocatul Haratau.

Lucrarile au „trecut” prin Consiliul Local Bacau pe 30 aprilie 2007

In urma cu trei ani, la sedinta din 30 aprilie 2007 a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Potrivit HCL 114 din 30 aprilie 2007, supratraversarea ar fi cuprins atat paraul Trebes, cat si Negelul. Conform Anexei nr. 4 atasata HCL 114/2007 (facsimil 1), bugetul total al supratraversarii cu conducte a paraului Negel s-a ridicat la suma de 709.597 lei (peste 7 miliarde lei vechi), din care 599.552 lei (aproape 6 miliarde lei vechi) constituiau lucrari de constructie si montaj. Durata de realizare a investitiei a fost fixata la 12 luni. Cu alte cuvinte, in aprilie 2008 supratraversarea trebuia finalizata. In sedinta din 30 aprilie primarul Romeo Stavarache a mentionat, conform minutei sedintei (facsimil 2), ca exista bani suficienti pentru realizarea supratraversarii, conducta cu utilitati dand numeroase batai de cap edililor.
In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL, castigatorul licitatiei, in ve­derea realizarii supratraversarii paraului Negel. Societatea Rom-Gan Construct a inceput lucrarile de supratraversare a conductelor, prima factura emisa (nr. 127 din 10 martie 2009) avand valoarea de 1,84 miliarde lei vechi.

Constructorul a dat si el Primaria in judecata

Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lucrarilor. Laurentiu Ganea, patronul societatii, afirma ca fosta RAGC avea bugetate 4,8 miliarde lei vechi pentru realizarea supratraversarii, asa ca ar fi avut de unde plati. “A fost vorba de o rea-vointa. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata”, a povestit Ganea.