Bacalaureatul de toamna a continuat cu cea de a doua proba, respectiv testarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala. Pentru inceput, candidatii inscrisi au avut de sustinut probele de auditie si cele scrise, iar miercuri, 25 august, vor sustine probele orale la aceeasi materie.

Examenul de bacalaureat, sesiunea de toamna, continua. Absolventii claselor a XII-a, care s-au inscris pentru a-si testa cunostintele in aceasta perioada, au avut de sustinut a doua proba de bacalaureat, cea de competente lingvistice intr-o limba de circulatie internationala. Candidatii au ales engleza, franceza si rusa. “Proba are trei parti. Primele doua se sustin acum (marti, 24 august – n.r.), iar a treia maine (miercuri, 25 august – n.r.), a explicat prof. Tania Radu – presedinte comisie si director adjunct la Grupul Scolar “Letea” Bacau. Proba de auditie dureaza 20 de minute, timp in care elevii audiaza un text si raspund la intrebari pe o foaie de examen, iar proba a doua, scrisa, este de 90 de minute, in care elevii trebuie sa rezolve subiecte de dificultate medie si mai mare.”

Certificate internationale de competenta

Cea de a treia proba, la aceeasi materie, va fi organizata in data de 25 august, cand elevii vor trebui sa-si demonstreze competentele lingvistice orale, timp de 10-15 minute pe fiecare candidat. La sfarsitul tuturor probelor ei vor primi calificative, si nu note, pe diferite nivele de cunostere a limbii straine de tip A1, A2, B1 si B2, mai rar C, care reprezinta nivelul avansat. In final, aceste testari ale competentelor vor fi certificate printr-un act recunoscut la nivel international.
“Pentru fiecare proba, de competentele lingvistice de limba romana, de limba straina si competente digitale, fiecare candidat primeste un certificat de atestare a competentei respective, stabilite dupa standarde internationale”, a mai precizat prof. Tania Radu.

Absente. Destule

Ingrijorator este faptul ca si in aceasta a doua sesiune a examenului maturitatii se inregistreaza absente. La prima proba, cea de competente lingvistice la limba si literatura romana, din 63 de inscrisi s-au prezentat doar 46, iar acum, la proba de competente lingvistice pentru o limba moderna, s-au inscris 75 de elevi, insa 18 dintre ei nu s-au mai prezentat la examen. Urmeaza ca in zilele de 26 si 27 august sa fie evaluate competentele digitale ale candidatilor, iar probele scrise vor incepe de luni, 30 august. Pe total, in cea de a doua sesiune a examenului de bacalaureat 2010 vor participa 134 de elevi.

Inarmati-va cu multa rabdare, cativa zeci de litri de combustibil in plus si incercati sa folositi scurtaturile daca aveti de gand sa iesiti cu masina prin oras. Modul in care se circula in ultima saptamana in municipiul nostru ii nemultumeste total pe soferii bacauani. Pentru a traversa orasul la orele de varf aveti nevoie de cel putin o ora.

Caldura, nervi intinsi la maxim si ambuteiaje. Cam asa poate fi descris traficul in Bacau pe timpul zilei. Soferii sunt nevoiti sa stea la cozi interminabile. Motivele care au dus la supra­aglomerarea traficului sunt lucrarile de asfaltare pe care municipalitatea le-a inceput in urma cu cateva saptamani. Asfaltarile erau mai mult decat necesare, daca ne gandim la faptul ca strazile Bacaului aratau ca dupa razboi. Problema soferilor este insa ca nimeni nu a anutat populatia din timp cu privire la zona si ziua in care se executa lucrarile. Pentru a evita haosul creat, una dintre solutii ar fi fost asfaltarea pe timp de noapte. Aglomeratie sau nu, odata incepute, lucrarile de asfaltare trebuie finalizate, chiar daca asta va dura ceva timp.
“Nu cred ca soferii nu au fost informati ca se fac asfaltari. Cum trebuia sa fie informati? Masina cu masina, usa cu usa? Asfaltul nu poate fi turnat noaptea din cauza unor restrictii de temperatura. Ei au vazut ca se lucreaza la asfaltari si ca se vine inspre centru cu refacerea strazilor. Ce trebuia sa le mai spunem?”, a declarat Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau.
Pentru ca marti au inceput lucrarile de asfaltare pe strada Ioniza Sandu Sturza, strazile Oituz, Vasile Alecsandri, Razboieni si Aleea Parcului au fost supra-aglomerate. Soferii au fost nevoiti sa stea in masina chiar si o ora.

Pentru a treia oara in acest an, medicii ar putea fi pusi in situatia de a alege intre locurile de munca din sistemul sanitar public si cel privat. Pentru a-si justifica intentia, ministrul Sanatatii a dat exemplul medicilor care fac sa interactioneze cele doua sisteme in folosul lor. De cealalta parte, medicii declara ca ar alege sistemul privat si cer verificari, nu incalcarea dreptului la munca.

Obligatia de a opta intre “stat” si privat a fost mai intai stipulata in Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010. Imediat dupa publicarea acestuia, medicii din intreaga tara au protestat impotriva prevederii care delimita activitatea din sistemul public de sanatate de cea din sistemul privat. Ca urmare a nemultumirii generale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a eliminat restrictia chiar inainte de semnarea contractelor dintre casele judetene si furnizorii de servicii medicale (in luna aprilie). La sfarsitul lunii iulie, ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a anuntat din nou ca intentioneaza sa gaseasca o solutie pentru a separa cele doua sisteme. Mai mult, a precizat ca unii medici incalca etica si se folosesc de infrastructura si dotarea spitalelor publice pentru pacientii de la cabinetele private. Zilele acestea, ministrul a reluat ideea si a dat exemplul medicilor care efectueaza analizele pacientilor in spitale, apoi ii cheama in cabinetele private pentru interpretarea rezultatelor.

Mult zgomot pentru nimic

“Aceasta este decizia unui ministru a carui competenta este, elegant spus, indoielnica,ne-a declarat medicul cardiolog Radu Grigoriu. Cand ai un deficit major de personal, riscul de a depopula spitalele este major prin aplicarea acestei masuri. Daca ar trebui sa aleg, fara indoiala as opta pentru cabinetul privat. Intentia ministerului este antidemocratica si incalca libertatea medicului de a lucra unde doreste in timpul liber.” Medicul ginecolog Doina Sargu are aceeasi optiune. “In privat am toate conditiile. In plus, in timpul liber am voie sa fac ce vreau. Cred ca ar avea cine ne inlocui, numai ca este nevoie de medici cu experienta si in spitalele publice. Eu nu cred ca fac o concurenta neloiala sistemului public. Dintre pacientele pe care le vad in privat, daca trimit doua intr-o luna la maternitate, si numai pentru ca nu-si permit altceva. Mai corect este sa supraveghezi activitatea din cele doua sisteme, decat sa pui interdictii.” Managerul Spitalului Judetean de Urgenta, Dan Stoica, crede ca intentia, despre care tot aude de 10 ani, nu poate fi pusa in practica. “Sunt cel putin doua motive: avem cel mai mic numar de medici la mia de locuitori raportat la tarile europene, iar dreptul la munca nu poate fi ingradit.” Daca ministrul Sanatatii va pune in practica amenintarea, medicii nu vor ezita sa se adreseze justitiei.

„Voi renunta la spital”

Desi in numar mai mic, si medici din Spitalul de Pediatrie au cabinete private. Nici ei nu subscriu la intentia ministrului Sanatatii de a-i obliga sa aleaga intre cele doua locuri de munca. "Daca ministrul are cu cine lucra in spitale, sa ia o asemenea decizie, ne-a spus dr. Ana Olinic, medic primar pediatru. Eu, daca voi fi nevoita sa aleg, voi opta pentru cabinetul privat. Voi renunta la spital." Acum, medicii din spitale au un argument in plus pentru a lua o asemenea decizie. Veniturile salariale li s-au redus si lor cu 25 la suta. Astfel, daca in luna mai un medic primar din sectia Chirurgie Pediatrica a realizat un venit net de 3.705 lei, in iulie a luat 3.242 lei. Venitul salarial net al unui medic specialist a scazut de la 3.445 lei la 2.728 lei. In Anglia, un medic chirurg poate castiga intre 8.800 si 10.000 de euro.

Infrastructura Bacaului, intre promisiuni electorale si finantari europene

Douazeci de ani au trecut de la caderea comunismului si intrarea in ravnitul, prosperul capitalism, cinci mandate s-au incheiat, tot atatea echipe de politicieni au gestionat tara si judetul si ne-au vorbit despre importanta infrastructurii rutiere, despre felul in care drumurile bune scad costurile, economisesc timpul, atrag investitorii si asigura confortul cetateanului. Totusi, nu avem infrastructura moderna, iar in Bacau, nici macar un capat de sosea de centura. Drept explicatii, am auzit, mereu, acelasi refren: „Nu sunt bani!”

Drumurile si podurile au fost intotdeauna prezente in programul celor care au candidat pentru o functie publica. Din patru in patru ani, aspirantii la presedintia CJ au promis ca vor moderniza drumurile judetene, potentialii primari, ca le vor asfalta toate ulitele, iar politicienii care au candidat la Parlament in colegiul respective ca vor ajuta autoritatile locale sa faca toate astea. Unii au vrut sa-si onoreze promisiunile dar nu au avut bani, altii nici nu au incercat. Nu au lipsit doar proiectele, ci si programele de finantare. Si chestiunea asta a depins tot de clasa politica, mai exact de felul in care a negociat cu UE. Pentru drumurile comunale a existat o posibilitate de finantare prin Sapard, insa pentru reabilitarea DJ nu se puteau accesa decat sume foarte modeste prin programul Phare. Astfel, CJ a obtinut 500.000 de euro pentru DJ 241 Podu Turcului – Colonesti si pentru doua poduri din Darmanesti. Majoritatea covarsitoare a lucrarilor de reabi­litare au fost suportate din bugetul judetului. Lucrurile s-au schimbat incepand cu 2007, cand a aparut sansa de a depune proiecte la ADR N-E, in cadrul Programului Operational Regional. CJ Bacau a venit imediat cu trei proiecte. Autoritatile se plang, insa, ca dureaza foarte mult implementarea. De vina sunt birocratia si constestarea rezultatelor licitatiilor, care a devenit o moda.

Drumurile judetene sunt juma’ – juma’

Consiliul Judetean (CJ) Bacau administreaza aproape o mie de kilometri de drumuri, din care jumatate sunt bune, iar jumatate trebuie modernizate urgent. Valentin Palea sustine ca vreo 500 km se afla in stare foarte buna, alti 100 km de drum, in stare buna, iar 300 km se afla in stare proasta. Avem si drumuri ingrozitoare, pe care aproape nu se mai poate circula: cam 100 km. Intre drumurile importante pentru locuitori, asadar si pentru autoritati, se numara 207 G Letea Veche – Rusi Ciutea, si 119 B Bacau – Hemeius, care au fost reabi­litate in urma cu 5 ani. “Cele doua poduri de pe 207 G trebuie facute neaparat, dar si drumurile trebuie aduse la starea ideala pentru traficul actual”, sustine directorul Palea. DJ 207 G Letea – Rusi Ciutea nici nu avea cum sa reziste din 2005 avand in vedere traficul greu la care e supus din cauza ca lipseste soseaua de centura a Bacaului. Foarte circulat este DJ 118 Ardeoani – Sanduleni, care leaga doua drumuri nationale, motiv pentru care a fost reabilitat si pe care, acum, se circula foarte bine.

Ministerul Dezvoltarii va evalua si va decide

Anul acesta, vor fi finalizate doua drumuri, Caiuti – Pralea, 14 km, si Pargaresti – Oituz, 10 km, in valoarea de 9 milioane de euro, iar o alta investitie foarte importanta, DJ 252, va lua startul. CJ are in plan sa realizeze 21 de obiective de infrastructura rutiera, insa nu e suficient sa obtina finantare guvernamentala sau europeana nerambursabila. Trebuie sa fie sigur ca are bani ca sa sustina lucrarile atunci cand depune proiecte la ADR N-E deoarece UE aloca fonduri dupa executarea lor, pe baza de facturi. Finantatorul acopera cheltuielile efectuate de CJ in trei luni de la depunerea cererii. O alta sursa de finantare ar putea fi “Programul pentru reabilitarea si modernizarea a 10.000 km de drumuri”, aprobat in luna iunie, dar autoritaile se tem ca efectele crizei se vor adanci si nu vor vedea niciun leu. CJ Bacau a cerut Ministerului Dezvoltari sa prinda in acest program tronsonul Onesti – Gura Vaii – Parava – Racaciuni, iar luna asta, va depune solicitare si pentru DJ 117, sectorul Zemes – Bolatau, care e plin gropi si a carui reabilitare ar costa 10 mi­lioane de euro. Ramane ca ministerul sa evalueze dosarele si sa decida.

Bani cheltuiti fara noima

Consiliul Judetean (CJ) Bacau are in administrare si drumuri “fara noima”, mai exact ulite pietruite pe care nu circula nimeni sau, poate, arareori, taranii care se intorc de la prasit sau vreo caruta incarcata cu lucerna. Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, arata ca prioritatea, atunci cand se stabileste care portiune se reabiliteaza si care nu, se stabileste tinandu-se cont de numarul celor care il folosesc. “Politica CJ Bacau este de a moderniza, in prima etapa, acele drumuri care indeplinesc anumiti parametri din punct de vedere al viabilitatii si al traficului. Exista si drumuri care au un trafic extrem de scazut.” Totusi, acestea inghit bani frumosi din cauza ca trebuie intretinute de CJ chiar daca nu folosesc nimanui. In situatia se afla DJ 252F Viforeni – Bartasesti – Brad – Balaia – Izvoru Berheciului, care “exista mai mult pe harta, deoarece pe acolo nu trec mai mult de o masina si doua carute pe luna.” Alte doua drumuri care nici nu ar trebui sa se numeasca “judetene”fac parte din DJ 241C: tronsonul Valea Caselor – Malosu, din Lipova, si Valea Hogei – Satu Nou – Lipova. Sunt cai rutiere balastate, unele parand a fi drumuri de pamant, dar practicabile la un nivel multumitor, iar altele, in stare foarte proasta.

Petrom strica, CJ trebuie sa repare!

Ingrozitor, s-ar putea spune, e DJ 117 Zemes – Bolatau, pe care circula de zeci de ani masinile de mare tonaj al Petrom SA. Acesta a fost candva asfaltat, dar acum abia zaresti usoare urme de bitum. DJ 119B Luizi Calugara – Sarata are un trafic foarte scazut, dar “asa l-am mostenit, o parte in clasificarea lor datand dinainte de ‘89”, arata seful SPJD. Alte drumuri foarte putin circulate dar intretinute de autoritatile judetului sunt DJ 123 Darmanesti – granita cu Harghita, DJ 252A Horgesti – Racatau – Pancesti si DJ 252B Gioseni – Pancesti – Racataul de Jos, care trece prin camp. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, isi doreste sa asfalteze tot, dar ne indoim ca va reusi, mai ales ca Programul Operational Sectorial (POS), in cadrul caruia pot fi obtinute fonduri europene, se incheie in 2013. Pentru ca toate drumurile considerate judetene sa fie asfaltate e nevoie de inca un deceniu, iar noi nu stim nici cat va mai tine criza, nici cine va conduce judetul sau regiunea in man­datul 2012-2016.

Declasificarea e aproape imposibila

Bugetul repartizat infrastructurii rutiere este folosit in cea mai mare parte pentru investitii, mai exact 70 la suta, restul de 30 la suta fiind cheltuit pentru intretinere. Din cele 30 de procente, 5 sunt consumate de aceste drumuri putin circulate care, adunate, au circa 100 km. Valentin Palea arata ca pentru declasificarea lor e nevoie sa vrea si Guvernul, si consilile locale din comunele tranzitate, deoarece acestea le-ar prelua in administrare. Or, nu au niciun interes. “Noi am vrut, in 2008, sa declasificam DJ 116A Slanic Moldova – Oituz si am facut toate demersurile necesare. Am inaintat solicitarea Prefecturii, care a facut un proiect de hotarare de guvern, iar la acesta am anexat hotararile CJ si ale consiliilor locale care aprobau preluarea, dar nu am primit niciun raspuns. L-am retrimis in 2009, dar tot nu ne-au raspuns.” Lucrarile care se fac pe aceste drumuri pietruite sunt de reprofilare cu autogrederul, refacere a pantei cu balast si tasarea cu cilindrul compresor, curatarea sau refa­cerea santurilor, intretinerea acostamentului, acel “pietonal” al drumurilor rurale, precum si repararea podurilor si podetelor.

Sanse „zero” pentru soseaua de centura

Soseaua de centura e o investitie foarte importanta si pentru municipiul Bacau, si pentru judet, fiind un proiect zonal. La ora asta, obiectivul trebuia sa fie terminat sau, in cel mai sceptic scenariu, in curs de realizare. Lucrarile de constructie, insa, nu au inceput si nici nu sunt semne ca asta se va intampla curand. Poate vor fi demarate in primavara 2012, cand toate partidele isi vor prezenta programul pentru alegerile locale. Soseaua ocolitoare ar fi relaxat traficul prin Letea Veche si periferia orasului. Masinile grele, dar si autoturismele care vin dinspre Bucuresti si se indreapta spre judetele din nordul Moldovei strabat strada principala a comunei, apoi intra pe str.Tecuciului si Calea Romanului din Bacau. “Centura” face parte din proiectul 4754-RO si trebuia integrata in autostrada care leaga sudul Europei de nordul continentului. Durata de realizarea a investitiei era de 36 luni, iulie 2006 – iulie 2009, iar costurile erau estimate la 84,14 mililoane de euro. Prin urmare, ar fi trebuit sa avem sosea ocolitoare inca din vara trecuta. Terminata. Premierul Tariceanu a inaugurat Podul Serbanesti si a promis ferm ca proiectul va fi realizat. Nu s-a intamplat asa. Si Ludovic Orban, ministru al Transporturilor, a declarat, inainte de alegerile parlamentare din toamna 2008, ca bacauanii vor avea centura. Anul trecut, in timpul guvernarii PSD-PD-L, alte promisiuni, alte amanari. Nu numai ca se analiza prelungirea acordului cu Banca Mondiala, dar exista si lista cu firmele inscrise la licitatie pentru executia soselei. Vicepresedintele Silviu Bondor sustine ca CJ Bacau a incercat sa reactiveze investitia dar a avut la dispozitie doar o luna. “Proiectul a fost pierdut in timpul Guvernului Tariceanu, cand doi ani, 2007 si 2008, nu s-a facut nimic, afirma el. Noi ne-am implicat pentru a obtine, la nivel guvernamental, o noua finantare, dar intre timp a expirat acordul cu Banca Mondiala.” Silviu Bondor sustine ca posibilitati de a realiza acest proiect nu prea sunt, poate dupa ce se va “inmuia” criza. Ca sa fim mai practici, sansele, pentru demararea centurii, sunt zero.

DJ 252: Cea mai mare investitie a ultimelor doua decenii

Traseul Buhoci – Bibiresti – Parincea este un cosmar pentru conducatorii auto. Gropi, pe­tice, damburi, eroziuni, toate fac sa nu-ti doresti sa mai circuli vreodata pe acest tronson. Soferii, profesionisti sau amatori, injura autoritatile si incearca sa faca slalom prin­tre gropi, dar nu reusesc. Daca pot evita acest drum o fac, alegand varianta Racaciuni – Dienet. Ii supara nu doar disconfortul, ci si faptul ca isi strica masinile. Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri, afirma ca cetatenii trebuie sa aiba rabdare deoarece CJ Bacau a castigat o finantare europeana pentru reabilitarea infrastructurii si, in curand, vor fi demarate lucrarile. “Acest sector de drum este cel mai pacatos din judet, ca sa ma exprim plastic, recunoaste Valentin Palea. Face parte din DJ 252, care are 55 km si a carui reabilitare costa foarte mult. Nu am fi avut banii necesari daca nu am fi obtinut o finantare europeana. E vorba de 20 de milioane de euro, cea mai mare suma pe care a accesat-o o autoritate locala din judet in ultimii 20 de ani.” Modernizarea DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni e ultimul si cel mai important proiect al CJ Bacau finantat prin ADR N-E. Contractul a fost semnat, dar urmeaza licitatia, asa incat nu se stie cu precizie cand vor fi incepute lucrarile. De obicei, firmele de constructii care pierd licitatia nu accepta rezultatul, iar solutionarea contestatiilor poate dura si 12 luni. Se estimeaza, totusi, ca in vara viitoare, pe vremea asta, se va putea circula in conditii civilizate pe acest traseu. Pentru a reabilita pe cont propriu DJ 252 Bacau – Gaiceana – Parincea – Vultureni, SPJD ar fi trebuit sa consume bugetul pe patru ani, or, nu si-ar fi permis asa ceva. In judet, mai sunt de reabilitat 500 de kilometri de drumuri, iar de intretinut, aproape o mie de kilometri.

Doua sute de miliarde inghitite de viituri

Niciun guvern dintre cele care au condus tara din ’89 incoace nu a stiut sau nu a fost interesat sa previna inundatiile si sa se protejeze, astfel, de surpriza neplacuta ca trebuie sa cheltuie banii prevazuti pentru alte capitole la repararea drumurilor si podurilor distruse de viituri. Cam o data la doi-trei ani, paraiase de obicei aproape secate se umfla si fac prapad. Padurile au fost masacrate de proprietari si de straini, iar cand ploua mai tare, de pe versantii golasi vin torenti purtand cioate si bolovani, care zdrobesc tot ce intalnesc in cale. Drumuri si poduri abia reparate sunt rupte din nou, astfel incat banii destinati investitiilor noi sunt inghititi de repetarea lucrarilor. Dar nu ne-am invatat minte. Nu suntem obisnuiti sa facem lucrurile asezat, ca sa ne foloseasca pe termen lung. Exact asa s-a intamplat sI in vara aceasta. Inundatiile de la sfarsitul lunii iunie si inceputul lui iulie au facut ravagii in judet, in pri­vinta infrastructurii. Cea mai costisitoare lucrare va fi refacerea apararilor de mal pentru podurile din Zemes, si­tuate pe DJ 117, lucrare pentru care sunt necesari 4.530.000 lei. Tot in Zemes, vor fi reconstruite apararile de mal pentru protectia drumului judetean, care vor costa inca 816.000 lei. Dintr-un foc, se vor cheltui 5,3 milioane de lei pentru o singura comuna. O alta paguba de proportii s-a produs in Parava, unde DJ 206 B a fost avariat pe o distanta de 12,5 km, cheltuielile ajungand la 3.016.000.

Toata lumea asteapta „Solidaritatea”

Si in Gura Vaii, revarsarea apelor a produs pagube importante, pentru consolidarea DJ 119, distrus pe o distanta de 2,2 km, fiind nevoie de 1.640.200 lei. Drumul a fost afectat si in alte puncte din comuna Gura Vaii, costurile cu reabilitarea presupunand cheltuirea altor 211.000 lei. La Parincea, pe DJ 252, au fost afectati 15 km de drum, valoarea pagubei fiind de 840.000 lei, iar la Pancesti, tot pe DJ 252 si DJ 252B, distrus pe tronsoane care insumeaza 7 km, pagubele ajung la 600.000 lei. In Caiuti, indepartarea efectelor inundatiilor din vara asta va costa 700.000 de lei. In total, sunt necesare 60 de lucrari. CJ Bacau nu are de unde sa-i plateasca pe constructori si asteapta bani de la Guvern. Ca sa fim corecti, nu a stat cu mainile in san, a demarat lucrari acolo unde trebuia deblocat traficul, dar tot in speranta ca Guvernul va acoperi cheltuielile. “In sase puncte, am inceput lucrarile pentru ca era absolut necesar, afirma Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Sunt lucrari care vor costa 15-20 de miliarde de lei vechi. Nu-i avem, dar eu cred ca ii vom primi.” Pagubele produse de viituri ajung la 19.867.770 lei, ceea ce inseamna aproape 200 de miliarde de lei vechi. Numai in judetul Bacau. Refacerea drumurilor judetene si a podurilor, consolidarea versantilor, decolmatarea santurilor si a rigolelor nu poate fi sustinuta de la bugetul consolidat al statului, mai ales ca suntem in plina criza. Singura sansa a Guvernului e sa obtina banii necesari din Fondul European de Solidaritate, destinat calamitatilor. Prefectura Bacau a preluat datele, le-a centralizat si le-a trimis MAI. Acum, toata lumea asteapta. Nu se stie daca banii vor veni mai devreme decat frigul.

Investitii pe hartie la scolile din Berzunti

S-a tot spus ca, in mandatul trecut, tara era „un santier” si ca s-au construit multe scoli. Aflam, insa, ca unele au fost modernizate doar pe hartie, desi au inghitit miliarde. E cazul a doua unitati din Berzunti, pentru care s-a platit parchetul de molid, lambriul si caloriferele de fonta care, potrivit directorului scolii, nu exista. MECTS a controlat, a cerut masuri, iar raportul sta in dulapul ISJ.

Bogdan Botezatu, directorul Scolii nr. 1 Berzunti, afirma ca in comuna sunt doua unitati de invatamant care au beneficiat de sume importante de la Guvern, prin ISJ Bacau si prin CL, dar lucrarile “nu se vad”. Botezatu a fost numit director in decembrie 2009. “Auzisem ca au venit multi bani si stiam ca nu se efectuasera lucrari. M-am uitat in Monitorul Oficial si am vazut ca scolile noastre au primit 538.000 lei. Am venit la ISJ si l-am informat pe Adrian Fuioaga, inspectorul general.” Seful ISJ Bacau a cerut date de la ing. Viorel Marin, cel care se ocupa de investitii. In situatie, “apareau 8 cabine WC la scoala de centru si 3 la Scoala 3 din Berzunti. Or, acestea nu exista, acuza Botezatu. In acte, s-a pus parchet nou-nout, de molid, in fiecare clasa, si de fapt parchetul e cel vechi, din 1968, lambriuri de molid, instalatie electrica noua, ingropata in perete… Unde sunt toate astea? Nu exista lambriuri. Instalatia e noua, dar e pusa pe exterior, in bataie de joc”. Directorul a soli­citat ISJ sa verifice ce s-a platit si ce s-a executat, drept urmare, inspectoratul a trimis o echipa de control care “a facut niste fotografii si a numarat becurile”.

Nu a fost gasit dosarul achizitiei

Vazand ca nu se misca nimic, directorul scolii a sesizat Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS). Mai receptiv, acesta a trimis, in iulie 2010, Corpul de Control al Ministrului, care a verificat situatia in teren. Si i-a dat dreptate directorului. Inspectorii au constatat ca parchetul era uzat, vechi, iar lucrarile de montarea caloriferelor si conductelor nu fusesera executate. S-au platit, pentru… nimic, 47.356 de lei. Instalatiile electrice din Corpurile A si B nu au fost desfiintate, s-au acoperit doar gaurile dozelor, iar cea noua nu corespunde “situatiei de lucrari”. Toate au costat 2.544 lei. Nu exista instalatie paratraznet si priza de pamant, dar s-au achitat 3.148 lei. Si ISJ a facut un control, pe 19.12.2006, si a constatat ca la Scoala nr.1 Berzunti nu sunt incepute lucrarile, iar 3 zile mai tarziu se achita 132.663 lei, pe baza situatiilor de lucrari semnate de primar, director si constructor, “fictive”, precizeaza, in paranteza, MECTS.
Controlul ordonat de minister a mai evidentiat ca nu au fost respectate prevederile privind “receptia in constructii” si ca primaria a dat dovada din “netrasparenta” in executarea investitiilor. Raportul de control mai precizeaza si ca nu au fost gasite documentele de baza privind proiectarea, executia, documentatia de receptie, nici “dosarul achizitiei publice” conform OUG 34/2006.

Nu e la curent

Corpul de Control a constatat deficientele si a stabilit masuri, sarcina aplicarii lor revenid ISJ Bacau. “Iar inspectoratul a tinut raportul in sertar, l-a musamalizat”, acuza directorul Scolii nr. 1 Berzunti. Am incercat sa-l contactam pe Adrian Fuioaga, fost inspector scolar general, pentru a afla ce s-a intamplat cu raportul si cu masurile stabilite de minister, dar acesta nu a raspuns repetatelor apeluri telefonice din partea jurnalistilor Desteptarii.
Nicu Harasemciuc, adjunctul ISJ, afirma ca nu e la curent cu situatia creata in scolile de la Berzunti: “Eu stiu ca a venit o echipa de la minister si a facut un control, dar nu stiu nimic despre acest raport. Cand se va preda postul, viitorul inspector general va prelua si aceste documente.”

Primarul spune ca banii promisi nu au existat

Din comisia de receptie a CL Berzunti au facut parte Constantin Jugaru, viceprimar in 2007, un contabil si un jurist, care au si semnat procesul-verbal. Constantin Jugaru, insa, neaga: “Nu am facut parte din aceasta comisie si nu am semnat nimic. Nu vreau sa trag pe nedrept, pentru altii.” Daca spune adevarul, atunci semnatura a fost falsificata. “Daca era cumva in concediu, am semnat eu in locul lui. Nu putea sa-l astept sa vina de la mare”, afirma Gh. Balan, primarul comunei.
Edilul sustine ca CL Berzunti nu a primit decat 2 miliarde lei vechi, de restul fiind responsabil ISJ. “Noi raspundem pentru ce am cheltuit noi. La final, ne-au dat si noua 2,4 mi­liarde, din care am consumat 2,1, iar 300 de milioane ni le-au luat inapoi. Cu banii astia am facut instalatia electrica la cele doua scoli si puturile de apa. Restul s-a derulat prin ISJ, ei au facut si achizitiile, si tot!”.
Neculai Olaru, prefectul judetului, a decis sa verifice situatia de la Berzunti: “Voi declansa o cercetare in legatura cu modul in care au fost realizate investitiile de la Scoala 1 si Scoala 3, pentru a vedea daca institutiile si persoanele implicate au respectat legea. In functie de concluzii, vom stabili masurile. Daca va fi cazul, vom sesiza Parchetul.”

Duminica, in jurul orei 6 dimineata, pe pasarela de pe Calea Republicii s-a produs un accident de circulatie in care au fost implicate trei autoturisme. In urma cercetarilor efectuate de politisti la fata locului s-a stabilit ca Silviu M., de 20 de ani, din judetul Constanta, se afla la volanul masinii si in timp ce acesta se afla pe pasarela, pe prima banda, a fost lovit in spate de o alta masina, dupa care soferul a fugit de la fata locului. “In urma impactului dintre cele doua autovehicule, autoturismul condus de Silviu M. a fost proiectat intr-o masina care circula in aceeasi directie de mers, pe banda a doua de circulatie, dupa care s-a rasturnat, oprindu-se in parapetul metalic de la marginea partii carosabile”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Pasagerul din dreapta care se afla in masina de Constanta, pe numele sau Petre M., de 48 de ani, a suferit mai multe leziuni, motiv pentru care a fost transportat imediat la Spitalul Judetean Bacau. Medicii au decis ca barbatul sa ramana internat. La putin timp, “fugarul” a fost identificat de politisti. Acesta se numeste Cosmin S., are 19 ani si este din Bacau. Desi tanarul avea permis de condu­cere, categoria B, acesta ii fu­sese suspendat pana in luna septembrie, pentru ca a fost prins de politisti in urma cu ceva timp baut la volan. Nici de aceasta data baiatul de 19 ani nu era tocmai “curat”. Dupa ce a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul a iesit pozitiv, 0,06 mg/l alcool pur in aerul expirat. Politistii l-au condus la Spitalul Judetean Bacau unde i-au fost recoltate probe biologice de sange pentru stabilirea alcoolemiei. Cosmin S. s-a ales acum cu dosar penal pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, condu­cere cu permisul suspendat si parasirea locului accidentului.

Discriminare in randul pensionarilor

De ani de zile, plafonul de venit, in functie de care se acorda ajutorul, nu a mai fost majorat. Intre timp pensiile au crescut. Foarte putini mai indeplinesc conditia de venit. Cei care primesc de multi ani ajutorul, vor beneficia de el in continuare, chiar daca au pensii mai mari decat plafonul.

In ciuda masurilor luate in ultimii ani de catre guvernanti, sistemul public de pensii nu a inlaturat in totalitate discri­minarea unor pensionari in raport cu altii. In acest sens, re­levant este faptul ca Legea 578/2004 privind acordarea ajutorului pentru sotul supravietuitor nu a mai fost actualizata deloc in ultimii aproape trei ani. Astfel, plafonul venitului in functie de care se stabileste dreptul la ajutor nu a mai fost majorat, incat, practic, acum nu se mai incadreaza in conditiile legii aproape nimeni dintre cei care isi pierd sotul pensionar. Si aceasta pentru ca legislatia privind ajutorul pentru sotul supravietuitor nu a fost adaptata in raport de majorarile care au fost operate la pensii de-a lungul timpului. “Pentru a beneficia de ajutor, pensionarii de stat trebuie sa aiba o pensie de pana in 364 lei, iar cei din agricultura, de cel mult 140 lei, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Bacau. Evident, un numar foarte redus de pensionari mai are acum o pensie atat de mica. Sunt avantajati in continuare cei care la momentul decesului sotului aveau o pensie care se incadra in plafonul prevazut de lege. Ei raman in continuare cu dreptul la ajutor, chiar daca, intre timp, li s-a majorat pensia si au depasit, astfel, plafonul de venit.” Avantajati sunt si cei care primesc pensie minima garantata (sociala) de 350 lei. Si aceasta deoarece la stabilirea ajutorului se iau in calcul strict veniturile realizate din pensie, nu si diferenta acordata pana la atingerea sumei de 350 lei. Prin urmare, cei care au pensie minima garantata, desi au lucrat cativa ani si au contribuit extrem de putin la sistemul public, au ajuns sa aiba un venit mai mare decat altii care au muncit mult mai mult.

Numarul beneficiarilor, in scadere

Potrivit legii, pe langa criteriul de venit, sotul supravietuitor al unui pensionar decedat poate beneficia de un ajutor daca este si el pensionar, are cel putin varsta standard de pensionare, nu s-a recasatorit dupa deces si durata casatoriei este de cel putin 10 ani. In cazul acesta, cuan­tumul ajutorului lunar este de 90 lei, pentru pensionarii de stat, si de 35 lei, pentru agricultori. Daca mariajul a durat sub 10 ani, dar nu mai putin de cinci ani, cuantumul ajutorului se diminueaza proportional. Dar pentru ca legea nu a fost adaptata, numarul beneficiarilor este in scadere. In momentul de fata, din judetul Bacau beneficiaza de acest ajutor 7.207 persoane fata de 7.259, cate il primeau in luna martie. Si vor fi tot mai putini beneficiari, deoarece pentru marea majoritate a pensionarilor care acum isi pierd sotul legea nu mai functioneaza.

Inca un proiect guvernamental mort din fasa

Nici in acest an scolar, nu se vor mai acorda bursele sociale „Guvernul Romaniei”, ajutor oferit elevilor din mediul rural, capabili de performanta. Acesta a fost anulat, culmea, nu din lipsa de fonduri, ci de candidati. Anul trecut, la Inspectoratul Scolar au fost aprobate doar 8 dosare, insa parintii au refuzat sa-si mai trimita copiii „la oras”, nemultumiti de conditiile de cazare.

Programul burse sociale “Guvernul Romaniei”, demarat in urma cu doi ani in sistemul de invatamant, a murit din fasa in acest nou an scolar. Ajutorul este dat elevilor din mediul rural, capabili de performanta, care au finalizat cursurile ciclului primar de invatamant. Daca in 2008, inca din primele zile ale lunii septembrie, cand s-a inceput recrutarea candidatilor, clasa de 18 elevi a fost completata imediat, in 2009 s-au aprobat doar 8 dosare in acest proiect. Insa programul nu a mai fost derulat, intrucat parintii elevilor acceptati au vazut conditiile de cazare si clasa unde urmau sa invete si au renuntat sa-si mai trimita copiii la oras. Iar alte solicitari nu au mai fost. “Copiii inregistrati erau din Stanisesti, Cleja, Ungureni si Colonesti. De depunerea dosarelor raspund in mod direct directorii de scoli, care se pare ca au uitat de aceasta responsabilitate. Din acest motiv, inscrierea noilor candidati a fost prelungita, dar tot degeaba. Nici in acest an nu se va mai derula programul”, ne-a confirmat prof. Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct.

Banii oricum vin greu

Pentru selectia elevilor beneficiari de burse scolare se au in vedere mai multe criterii, dar important este ca familia co­pilului sa aiba un venit pe membru de familie sub o treime din salariul de baza minim brut pe tara. Prioritar este insa si faptul ca elevul sa fi absolvit clasa a IV-a cu merite deosebite. Initial institutia de invatamant care urma sa gazduiasca elevii beneficiari ai burselor “Guvernul Romaniei” era Colegiul National “Ferdinand I” din Bacau. Programul continua doar pentru cei 17 elevii recrutati din 2008, care acum invata la Colegiul National “Vasile Alecsandri” din Bacau, pana ce acestia termina ciclul gimnazial de studiu. Liceul a format clasa, dar cu eforturi deosebite. Tot anul au fost greutati, “iar banii au venit tocmai la sfarsitul anului scolar”, dupa cum ne-a spus chiar directorul, prof. Vasile Cautis.

Conditii de scolarizare

Cei 17 copiii bursieri care sunt acum in pregatire, pe selectia de acum doi ani, beneficiaza de conditii de scolarizare normale, la fel ca si ceilalti copii. Dupa programul scolar ei sunt supravegheati permanent de catre psihologi, voluntari si profesori, fac ore suplimentare de romana, matematica, informa­tica, limba engleza intr-un proiect “school after school”, in timpul liber au programe recreative, viziteaza muzee, merg la manifestari sportive si spectacole, iar cine vrea, poate pleca in weekend acasa. Conform legii, cuantumul bursei este de 350 lei pe elev, in fiecare luna, pentru cazare si masa, la care se adauga alti 150 de lei pentru cheltuieli de nevoi personale. Nu de aceeasi sansa vor beneficia si elevii din acest an scolar.

Prima proba a Bac-ului de toamna: competentele lingvistice la limba romana

23 august a fost prima zi a celei de a doua sesiuni a examenului de bacalaureat, organizat pentru absolventii claselor a XII-a care nu au luat examenul in prima sesiune sau au absentat. S-au inscris peste 1.800 de candidati, care vor da examenul in 6 centre. Bac-ul de toamna a debutat cu proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana.

In timp ce colegii lor sunt in vacanta, unii absolventii ai claselor terminale de liceu, care nu au luat examenul de bacalaureat in prima sesiune sau au absentat, au intrat din nou in focurile testarilor. In aceasta perioada se organizeaza cea de a doua sesiune a Bacalaureatului, unde s-au inscris 1.844 de candidati. In 6 centre de examen, 4 din Bacau, unul din Onesti si inca unul din Comanesti, au fost distributi elevi din toate liceele bacauane. Probele orale sunt sutinute doar la Grupul Scolar “Letea” din Bacau. Sesiunea de toamna a Bacalaureatului a debutat cu proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana, la care sunt inscrisi 134 de elevi. “Aici vor fi toate probele orale. Fiecarui elev i se acorda 15 minute de gandire, iar apoi va prezenta subiectul in alte 10-15 minute. Pentru cei cu deficiente de vorbire se mai acorda cate 10 minute in plus pentru fiecare proba”, a explicat prof. Tania Radu, presedinte comisie si director adjunct Grup Scolar “Letea” Bacau. La aceste competente nu se acorda note ci doar calificative si nu exista varianta de “respins” a candidatului. Intre 24 si 25 august se va desfasura proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna, iar in zilele de 26 si 27 august vor fi evaluate competentele digitale ale candidatilor.

Prima proba, trecuta cu brio

Alina Andries este un candidat “intarziat” la bacalaureatul de toamna. A venit in Bacau, tocmai din Onesti, dar a reusit sa treaca de prima proba cu brio. “A fost bine. E pacat ca am neglijat acest examen si vin abia acum sa-l sustin. Am cazut la baca­laureat cand am terminat liceul si nu m-am mai gandit la el. Sunt aproape 20 de ani de atunci, am terminat in 1991”, ne-a declarat cu emotii in glas. Petronela Maties are de trecut doar proba orala de limba romana. Restul probelor le-a luat inca din vara. “La aceasta proba am lipsit, ca am fost plecata in Italia. Nu am emotii, ca stiu ca e simplu. Nu e asa de greu ca in anii trecuti”, ne-a spus sincer. Nu se gandeste in acest an si la facultate. “Poate la anul, vreau Medicina si trebuie sa ma pregatesc bine”, a mai adaugat. Alexandra Cerbu, o alta candidata, are de sustinut mai multe probe. A trecut de cea de limba romana oral, dar mai are engleza, matematica si fizica. “Acum a fost bine. Am avut si emotii, dar au trecut. A fost abia prima zi”, ne-a spus fericita ca a scapat de primul examen.

Probele de foc incep de luni

Probele de foc vor fi insa cele care incep de luni, cand vor avea loc exa­menele scrise. Pe 30 august va fi proba scrisa la limba si literatura romana, pe 1 septembrie – proba scrisa obligatorie a profilului si pe 3 septembrie – proba scrisa, la alegere, in functie de profil si de specializare. Corectarea lucrarilor se va face in centrele de evaluare de la Colegiul National “Vasile Alecsandri” si Colegiul “Mihai Eminescu” din Bacau. Pe 5 septembrie 2010 vor fi afisate rezultate, iar imediat se pot depune si contestatiile. Intre 7-8 septembrie 2010 se vor rezolva contes­tatiile, iar pe 9 septembrie 2010, vor fi afisate rezultatele finale.

Programele de sanatate mor in chinuri

Bolnavii cu afectiuni cronice asteapta cu groaza data de 1 septembrie. Potrivit unui ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prin care se modifica modul de compensare a medicamentelor, multi dintre acestia ar urma sa piarda dreptul la gratuitatea tratamentului. Sunt vizati bolnavii cu diabet, cei cu HIV/SIDA, diferite forme de cancer si cei care au suferit un transplant. Organizatiile reunite ale pacientilor cu boli cronice trag semnalul de alarma si bat obrazul guvernantilor.

“Ce se intampla, doamna doctor, va trebui sa platim medicamentele? Eu am si diabet, si cancer. De unde sa scot atatia bani? Mi-am luat medicamente si pentru septembrie, dar dupa aceea ce ma fac?” Sunt intrebari pe care le-a adresat ieri cu disperare o bolnava din Bacau medicului Mihaela Spiridon, sefa sectiei Oncologie din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU). Intrebari la care medicul nu a avut un raspuns linistitor. “Nu este nimic oficial. Sunt zvonuri, dar daca s-ar intampla asa, ar fi tragic. Am auzit ca un bolnav cu leucemie ar trebui sa scoata din buzunar intre 3.000 si 4.000 de lei lunar. Nu este posibil. Speram ca autoritatile sa-si dea seama de asta.”

Liste albe pentru zile negre

Potrivit unui ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, de la 1 septembrie se va schimba metoda de calcul al pretului de referinta pentru medicamentele din sublista C, sectiunile C1 si C3. “Leucemiile, de exemplu, sunt pe aceste subliste, ne-a declarat Cezar Irimia, presedintele Coalitiei Organizatiilor Pa­cientilor cu Afectiuni Cronice din Romania (COPAC). Daca ramane asa cum s-a propus, acesti oameni vor da 3.000-4.000 de lei/luna pe medicamente. Am cerut oficial informatii de la CNAS, dar suntem constant ignorati. Pe site-ul institutiei au afisat o anexa care ar trebui sa contina aceste liste, dar documentul este gol. Ultimele zvonuri care au ajuns la noi spun ca va fi o amanare, de la 30 septembrie la 1 ianuarie.” Intr-adevar, proiectul de ordin este afisat, dar listele cu medicamentele din sectiunile C1 si C3 sunt “albe”. Reprezentantii pacientilor cu boli cronice acuza autoritatile sanitare ca urmaresc exterminarea acestor bolnavi. Primul pas ar fi fost facut prin subfinan­tarea programelor de sanatate. In anii trecuti, farmaciile si spitalele primeau fonduri pentru a-si achita la 30 de zile facturile pentru medicamentele specifice bolilor incluse in programe. “Acum, am incheiat contracte cu furnizorii cu termene de 90 de zile, dar si pe acestea le depasim”, a declarat Dan Stoica, managerul SJU Bacau. In ceea ce priveste tratamentul la domiciliu al bolnavilor situatia este si mai grava. Chiar daca primesc retete de la medicii specialisti, acesti pacienti nu gasesc medicamentele in farmacii. Impinsi aproape de fa­liment, farmacistii nu mai gasesc intelegere la furnizori si nu mai pot onora retetele.

Ultima gradinita publica edificata in municipiu dateaza de pe vremea lui Sechelariu

Gradinitele din municipiul Bacau sunt supra-aglomerate. Este o realitate care tinde sa se acutizeze, in conditiile in care populatia prescolara creste continuu. In acest an, 400 de copii nu au mai avut loc in gradinitele din oras, in special in cele cu program prelungit. In situatia in care structura scolarizarii va ramane neschimbata, Inspectoratul Scolar atrage atentia ca se impune construirea imediata, in municipiul Bacau, a cel putin doua astfel de unitati scolare.

Copiii prescolari nu mai au loc in gradinitele din municipiul Bacau. Numarul dosarelor depuse in acest an la gradinitele de stat depaseste cu mult planul de scolarizare propus de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ). Este o realitate care tinde sa se acutizeze si care are efecte ingrijoratoare. In acest an, 400 de copii nu au mai avut loc in gradinite, in special in cele cu program prelungit. In urma analizelor efectuate pe structura scolarizarii, Inspectoratul Scolar atrage atentia cu privire la faptul ca in municipiul Bacau se impune construirea ime­diata a cel putin 2 astfel de unitati scolare. “Avem un deficit enorm de locuri in gradinite. Numarul lor este insuficient fata de cereri, iar unele gradinite, in special in cele cu program prelungit, functioneaza si cu 37-38 de copii intr-o sala de clasa, ceea ce este foarte mult. Acolo raspunderea cade strict pe directorul respectiv si educatoarea de la clasa. Daca nu se mai construiesc macar doua gradinite in municipiul Bacau, situatia va fi cu adevarat dramatica. Nu este normal ce se intampla, mai ales in conditiile in care numarul celor ramas fara loc in gradinita este mare acum, iar populatia prescolara este in crestere de la an la an”, a declarat prof. Nicu Harasemciuc, inspector scolar adj. ISJ Bacau, care a prezentat situatia gradinitelor bacauane si la Institutia Prefectului.

Cereri peste oferta educationala

In aceste conditii, a lipsei de spatiu si a nu­marului mic de astfel de unitati din invatamantul prescolar, gradinitele din Bacau au fost luate pur si simplu cu asalt de parinti. Nu toate dosarele au putut fi acceptate, chiar daca se incadrau in criteriile stabilite la nivelul fiecarei unitati. La gradinita cu program prelungit “Lizuca”, una din cele mai cautate gradinite din acest moment, cererile de inscriere au depasit cu mult numarul de locuri aprobat de minister. Iar presiunile din partea parintilor au fost foarte mari. “Am selectat si noi cat am putut dosarele, dar tot am inscris copii peste numarul de locuri aprobat de minister. Am facut in asa fel incat sa prindem copiii care sunt arondati gradinitei noastre, am tinut cont de cazurile sociale, de parintii care mai au copii la noi, dar sa stiti ca fiecare dosar are povestea lui. Am cerut in schimb si sprijinul parintilor, ca sa ne inteleaga, sa aduca micutii numai pana la pranz, ca nu avem destule patuturi si sa mai astepte pana se va mai rezolva situatia. Trebuie sa se gaseasca solutii pentru ca cererile sunt tot mai mari fata de oferta noastra educationala”, ne-a explicat Petronela Moraru, director Gradinita cu program prelungit “Lizuca” Bacau, care inca mai are cereri de la parinti pentru a-si inscrie copiii. Si ieri au venit patru.

52 de dosare pe 30 de locuri

Si in alte gradinite situatia este asemanatoare. La Gradinita 30, din zona Cornisa, in prezent sunt deja depuse 52 de dosare, in conditiile in care legea prevede ca numarul maxim de copii intr-o clasa sa nu depaseasca 30. “S-au inscris deja 52 de dosare, iar prin lege noi nu avem voie sa depasim 30 pe clasa. Pe langa grupa mica, mai avem inca patru grupe – mica, mijlocie, mare si an pregatitor. An de an cererile sunt tot mai mari. Cine nu va fi admis, ca trebui sa-si caute loc in alta gradinita”, ne-a declarat si Irina Girleanu, ingrijitor la Gradinita 30 Bacau. Deficitul de locuri in gradinitele de stat din municipiul Bacau va crea si in viitor reale probleme, mai ales ca numarul copiilor de varsta prescolara este in crestere continua. Numai pentru acest an scolar se preconizeaza ca vor urma cursurile unei gradinite circa 22.000 de prescolari. Asta numai daca au si unde.

Primaria nu stia de situatia de la Gradinita Letea

Reprezentantii Primariei Bacau sustin ca nu erau la curent cu situatia copiilor de la Gradinita Letea. Acestia vor sfarsi in strada pentru ca actuala conducere a municipalitatii nu s-a interesat sa le gaseasca un alt imobil. Gradinita a fost castigata definitiv si irevocabil de fabrica de hartie, dupa un proces intins pe mai bine de 4 ani. In prezent, conducerea fabricii intentioneaza sa valorifice imobilul, asta dupa ce in prealabil a facut mai multe propuneri Primariei in vederea gasirii unei solutii care sa nu-i afecteze pe copii. “Nu a existat niciun fel de comunicare. Noi am facut mai multe propuneri Primariei, dar se pare ca ele nu au fost luate in calcul. Cine nu se gandeste la copii, nu se gandeste la viitor”, a declarat directorul Letea SA, Adrian Popovici. Aurelia Pitu, inspector de specialitate in cadrul ISJ Bacau, a declarat ca alesii trebuie sa se implice in rezolvarea problemei de la Gradinita Letea. “Consiliul Local trebuie sa gaseasca o solutie, sa ajunga la o formula amiabila cu Letea astfel incat acei copii sa nu aiba de suferit”, a declarat Pitu. Ea a atras atentia ca in ultimii 6 ani nu s-a mai construit nicio gradinita publica in municipiul Bacau si ca peste 400 de copii au ramas neinscrisi la grupele mici in acest an. De cealalta parte, in stilul caracteristic actualei admi­nistratii locale, reprezentantii Primariei au decretat ca de vina pentru gradinitele lipsa din Bacau ar fi… Boc. “Primaria Bacau este beneficiara a doua hotarari emise de Guvernul Tariceanu prin care Bacaul urma sa primeasca finantare pentru constructia a trei gradinite. Din pacate, actualul guvern nu a pus in practica aceste hotarari, desi Primaria s-a achitat de toate obligatiile care au stat la baza promovarii respectivelor hotarari de Guvern”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau. (L. Bogdanel)

Sute de scaune taiate de lucratorii Primariei

Cativa lucratori de-ai Primariei au taiat sute de scaune din peluza Nord a stadionului municipal. Acestea vor fi montate pe stadionul Letea, aflat in proprietatea municipalitatii. Pe „Letea” va evolua, in campionatul Diviziei C, Sport Club Bacau, echipa fantoma nasita de clientii politici ai edililor. Actualul chirias al stadionului municipal, Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, spune ca nu a fost instiintat de Primarie cu privire la decizia de taiere a sutelor de scaune. Pentru ca tabloul sa fie complet, municipalitatea a remis Trustului Media Desteptarea un raspuns in care dezvaluie ca scaunele au fost duse la… reparat. Unde? Pe stadionul Letea, evident…

Daca in urma cu doua saptamani, conducerea Primariei declara ca vrea sa renoveze complet stadionul municipal, acum ii taie scaunele de zor. Mai multi lucratori ai municipalitatii au dezasamblat sute de scaune din peluza Nord a arenei sportive. Acestea au fost transportate la stadionul Letea care se afla in proprietatea Primariei Bacau. Aici urmeaza a fi montate pe gradenele din beton. Reprezentantii municipalitatii prezenti la operatiunea de taiere a scaunelor au refuzat sa dea declaratii presei. “Nu ma intrebati pe mine. Nu dau niciun raspuns. Mergeti in Primaria Bacau. Acolo este un purtator de cuvant”, a declarat Marian Dediu, administratorul stadionului municipal, delegat de Primarie. Pozitia municipalitatii a fost fara echivoc. Printr-un raspuns remis cotidianului Desteptarea, edilii spun ca scaunele taiate vor suferi o operatiune de… reparare. “La Stadionul Municipal are loc o actiune de reparare a scaunelor deteriorate, asemenea actiuni fiind periodice. Repararea acestora se face cu resursele umane si materiale ale Primariei”, se arata intr-un raspuns semnat de Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau.

Cu tractorul pe gazonul stadionului Letea

Afirmatiile lui Tomescu sunt, insa, contrazise de realitatea din teren. Sutele de scaune taiate au fost incarcate in remorca unui tractor si transportate pe stadionul Letea, aflat in proprietatea municipalitatii. Aici vor fi montate pe gradenele din beton. Pe “Letea” va evolua in campionatul Diviziei C echipa Sport Club Bacau, in spatele careia se afla un puternic grup clientelar afiliat intereselor municipalitatii. La vederea jurnalistilor Trustului Media Desteptarea, paznicii bazei sportive publice de la Letea au proferat mai multe amenintari, decretand ca este interzisa cu desavarsire filmarea acesteia. “Am indicatii clare de la seful meu sa nu las pe nimeni sa filmeze. Nu ma intereseaza de unde sunteti, dar nu va pot lasa sa pozati sau sa filmati. Vorbiti cu seful meu, mai intai, sa va dea el acceptul”, a declarat unul dintre paznici care a refuzat sa-si decline identitatea.

Tulburare in folosinta

Taierea de scaune ordonata de conducerea municipalitatii a fost facuta fara instiintarea chiriasului stadi­onului. Daniel Scateie, presedintele Asociatiei Sportive “FCM Bacau” s-a aratat surprins de situatia creata, mai ales ca edilii au promis, de curand, renovarea stadionului. “Ma asteptam sa fim anuntati printr-o adresa, mai ales ca acum doua saptamani spuneau ca moder­nizeaza stadionul. Acuma i-au taiat scaunele. Poate asta intelege Primaria prin modernizare. Sa lase stadionul fara scaune ca sa intre mai multi oameni. Maine ma pot astepta ca sunt acuzat ca am sustras scaune din stadion. Nu e normal ce se intampla. Eu stiu ca intre Primarie si Asociatie functioneaza un contract de inchiriere a stadionului valabil pana in 2014. Conform legii, orice tulburare a folosintei bunului inchiriat de noi constituie infractiune. Din aceste motive vom depune plangere penala in cel mai scurt timp urmand ca organele abilitate ale statului sa ancheteze cazul si sa procedeze in consecinta“, a comentat Scanteie pe marginea situatiei create. Intre Primarie si Asociatia Sportiva “FCM Bacau” functioneaza un contract parafat in 1999, in baza caruia Asociatia a inchiriat stadionul pe o perioada de 15 ani. Contractul expira abia in 2014. Acesta prevede mai multe clauze care constrang Primaria sa lase stadionul in bune conditii. Astfel, conform Articolului 6.3 din contract, proprietarul (n.r. – Primaria Bacau) se obliga “sa asigure folosinta bunului inchiriat pe tot timpul contractului, garantand chiriasului contra pierderii totale sau partiale a bunului, contra vi­ciilor, tulburarii folosintei – evictiunii”.

Urmeaza ancheta Politiei

Reprezentantii Asociatiei Sportive “FCM Bacau” urmeaza sa faca plangere la Politie dupa evenimentul petrecut ieri la stadionul municipal. Potrivit subcomisarului Florin Pralea, seful Sectiei 2 de Politie, plangerea va fi efectuata de Daniel Scanteie in persoana. “M-a sunat domnul Scanteie anuntandu-ne ca s-au luat acele scaune de la stadion. Maine dimineata (n.r. – marti, 24 august) a zis ca va depune plangere. Dupa ce va depune plangere, noi suntem obligati sa facem ver­i­ficarile care se impun”, a declarat Pralea.