Din dispozitia primarului Ionel Turcea, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Buhusi, coordonat de Ion Vasilache, a efectuat, in regim de… urgenta, un control de fond la Spitalul Buhusi. Concluziile nu sunt dintre cele linistitoare. Un rezumat al constatarilor ne spune ca instalatiile electrice sunt vechi si improvizate, pe alocuri; multi hidranti sunt necorespunzatori sau nu se mai poate ajunge la ei; in caz de interventie a pompierilor, cantitatea de apa care ar trebui accesata/utilizata este insuficienta; nu exista detectoare de fum nici macar la Terapie intensiva sau Pediatrie; lipsesc instalatiile de aer conditionat, cu exceptia sectiei ATI. In cladirea principala a institutiei exista un generator de curent electric vechi, de rezerva, de prin 1977. In sectiile externe exista generatoare de curent electric mai noi. Zice Ion Vasilache: „M-am saturat de scris; ma doare mana de cate nereguli am consemnat. Instalatiile electrice sunt, in mare parte deplorabile. Improvizatiile sunt foarte multe. Nu au fost, nu sunt bani. Vom realiza o situatie sincera a intregii problematici, cu un necesar de materiale, lucrari, bani si o vom inainta Primariei”. Primarul Ionel Turcea spune: „Abia am preluat spitalul. Acum suntem in faza in care punem un… diagnostic pentru baza materiala. Situatiile semnalate de acest control sunt cauzate de subfinantarea sistemului sanitar, de zeci de ani. Incercam sa remediem, sa evitam orice eveniment neplacut. Securitatea pacientilor, a personalului medical reprezinta principalele prioritati. Nu vreau sa se creada insa ca in cladirea principala a spitalului sau in sectii exista un pericol iminent de incendii. Imaginatia unora ar putea prinde aripi, dar in zadar. Dupa ce vor incepe cursurile scolare, mai ales, vom avea ca tinta prioritara Spitalul, dar si pana atunci vom actiona pentru remedierea aspectelor pe care le-am constatat”.

Pentru prevenirea actelor de violenta in perimetrul scolilor si reducerea delincventei juvenile, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, impreuna cu Inspectoratul de Jandarmi, Inspectoratulul Scolar si autoritatile locale vor incheia un protocol de colaborare, printr-un plan cadru. In acest scop se urmareste si reducerea infractionalitatii in unitatile de invatamant, care a facut numai in acest an 33 de victime printre elevi.

“Stop violentei in scoli”, aceasta este deviza pe care Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau si pentru acest inceput de an scolar. Pentru prevenirea infractionalitatii din perimetrul si interiorul unitatilor de invatamant, dar si pentru reducerea delincventei juvenile, conducerea inspectoratulului va incheia un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau si Inspectoratul Scolar Judetean, in care un rol important il vor avea si autoritatile locale. “Este foarte important sa asiguram un climat de liniste si siguranta elevilor, pe tot parcursul anului scolar. Vom organiza raiduri si patrulari permanente in zona unitatilor scolare”, a precizat comisar sef Vasile Oprisan, comandant IPJ Bacau. Din analiza efectuata de Inspectoratul de Politie a rezultat faptul ca, in primele sase luni ale acestui an, in scolile bacauane au cazut victimele batausilor si hotilor 33 de elevi. Cu toate ca infractionalitatea in aceste zone a scazut cu 20 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut, tot au fost sesizate, numai in 2010, 41 de fapte in unitatile scolare, comise fie de persoane straine, fie chiar de alti elevi ai unitatilor scolare. Pe total, politistii au intervenit pentru solutionarea a 22 de furturi, 4 amenintari, 2 talharii si 2 violuri, numai ca aceste ultime infractiuni nu au fost ulterior si confirmate de medicii legisti care au efectuat expertiza victimelor.

Si jandarmi vor interveni

De siguranta elevilor se va ocupa si Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau. “Vom fi mereu acolo unde este nevoie de noi, a declarat si col. Vasile Enache, sef IJJ Bacau. Acest plan cadru despre care s-a vorbit va avea in fiecare trimestru si o analiza ampla, sub patronajul Institutiei Prefectului. Toate problemele sesizate vor fi analizate, in functie si de informatiile ce vor fi trimise de edilii locali si directorii de scoli, si se vor gasi solutii imediate pentru remedierea lor.”

Fara incendii

Tot pentru reducerea numarului de victime in scoli, dar de data aceasta din cauza incendiilor, in campanie se va implica si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a Judetului (ISUJ) Bacau, care a cerut primarilor sa actioneze si ei in buna derulare a acestor demersuri. ”Este in atributia fiecarei autoritati locale sa punala dispozitia scolilor fondurile bugetare necesare pentru dotarea acestora cu mijloace de prima interventie, respectiv stingatoare, lopeti si galeti”, a explicat si col. Catalin Felegeanu, inspector sef adj ISUJ Bacau. Tot pompierii militari vor organiza in scoli activitati si concursuri cu elevii si profesorii pentru ca acestia sa constientizeze cauzele si imprejurarile favorizante ale incendiilor, sa-si creeze spiritului preventiv, sa cunoasca modul de apelare la serviciul unic pentru apeluri de urgenta 112 si sa-si exerseze comportamentul in cazul producerii unui incendiu. Prin derularea acestor proiecte se doreste cresterea sigurantei copiilor, reducerea substantiala a pierderilor de vieti omenesti, bunuri materiale, precum si a daunelor produse mediului.

Afacere de milioane de lei

Onestiul a devenit "patria" fabricilor de tigari de contrabanda. Dupa trei saptamani de la descoperirea primei fabrici clandestine din Onesti, politistii au identificat un nou punct de lucru, in zona industriala a Onestiului. Au fost descoperite filtre, timbre, ambalaje si 430 de kg de tutun vrac, ale caror valoare fiscala este de aproximativ 1,5 miliarde de lei vechi.

Lucratorii din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau au descoperit joi dimineata o fabrica de tigari clandestina, in zona industriala a Onestiului. Aceasta este cea de-a doua depistata in ultimele trei saptamani in judetul Bacau. "In baza autorizatiei de perchezitie emise de catre Judecatoria Onesti, politistii au descins intr-un imobil situat in zona industriala a municipiului de pe Trotus. Aici, intr-o hala de productie, unde a functionat un centru de imbuteliere a bauturilor alcoolice, au fost gasite doua utilaje pentru fabricarea de tigarete", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Conform unor surse oficiale, este posibil ca punctul de fabricare al tigaretelor sa fie o "sectie" a fabricii descoperite la inceputul lunii august. Aceleasi surse au precizat faptul ca in momentul descinderii, sectia in care se fabricau tigarile nu functiona, ea fiind abandonata. La fata locului au fost gasite 82 de pachete a cate 6.300 de ambalaje, 14 pachete cu timbre de Republica Moldova, sapte saci din rafie, plini pe jumatate cu tutun vrac, 105 role cu folie din staniol, 113 role de hartie pentru filtru si 2.600 de tigarete. Intreaga captura a fost confiscata si transportata la sediul Vamii Bacau. "De remarcat este faptul ca au fost gasite 430 de kg de tutun, cu o valoare fiscala de aproximativ 150.000 de lei", a declarat Valentin Grosu, director al Vamii Bacau. Ancheta in acest caz este abia la inceput, urmand sa se stabileasca cine se afla in spatele acestei retele. "In cauza s-a intocmit dosar penal conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal al Romaniei, pentru comiterea infractiunii de producere de produse accizabile sau supuse accizarii in afara vreunui antrepozit fiscal ", a mai precizat subinspector Narcisa Butnaru.

Cu tigarile in nisip

Aceeasi zi, o noua captura de tigari. Un bacauan a fost retinut pentru 29 de zile, dupa ce a fost prins transportand 72.000 de tigarete, cu un camion plin cu nisip. Lucratorii Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, impreuna cu ofiterii Serviciului Judetean de Informatii si Protectie Interna Bacau au indentificat in trafic un camion in care se aflau 72.000 de tigarete, provenite din Republica Moldova. Acestea erau bine ascunse sub un strat de nisip. Soferul, Vasilica A, de 35 de ani a fost transportat la sediul Inspectoratului de Politie, unde a fost cercetat. Barbatul le-a spus politistilor ca marfa a fost procurata dintr-o localitate de frontiera. La domiciliul barbatului a avut loc o perchezitie, unde au mai fost depistate 1820 de tigarete, tot de contrabanda. "In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de detinere in afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcarii si contrabanda. Vasilica A. a fost retinut pentru 24 de ore si a fost prezentat astazi Judecatoriei Bacau cu propunere de arestare preventiva. Instanta a emis pe numele lui mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau.

Tutun de cea mai proasta calitate

In urma cu trei saptamani a fost gasit primul punct de productie a tigarilor clandestin, din judetul Bacau. Atunci, au fost identificate 900.000 de tigarete, 13 milioane de filtre, 21.000 de ambalaje pentru diferite marci de tigari, 39.000 de marcaje contrafacute, role de folie de aluminiu, 820 Kg de adeziv si alte materii prime, necesare procesului de productie. In fabrica se foloseau 8 utilaje de productie vechi, aduse din Germania, iar tutunul folosit era de cea mai proasta calitate, provenit din Republica Moldova. Tigarile fabricate urmau sa ajunga clandestin pe piata neagra din toata Moldova si Muntenia. Un pachet de tigari era produs in fabrica din Onesti la un pret de aproximativ 2 lei si urma a fi comercializat cu 4 lei.
Sinziana Filimon

Administratia Pietelor a decis suplimentarea numarului de tarabe din Piata Centrala. Decizia i-a afectat pe micii comercianti din Bazarul Letea, de unde au fost imprumutate tarabele. “De dimineata a fost spart lacatul de la taraba pentru care plateam taxa si mi s-a spus sa-mi iau marfa, ne-a declarat aproape plangand Cristina Grozavu. Este a doua taraba pe care o pierd si nu mai este loc in bazar. Ne-au luat painea de la gura. Din comertul asta traiam. Sunt atat de bolnava incat nu pot nici sa ajung la Piata Centrala, sa ma plang directorului.” Femeia spune ca administratorul bazarului a actionat preferential. “Unii tin trei tarabe si nu au fost scosi, iar eu si sotul meu am ramas fara loc.” Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor, ne-a declarat ca tarabele au fost mutate in Piata Centrala, unde s-a format un careu pentru producatorii de legume si fructe. “Este plin sezon si nu se merita sa tinem tarabele ocupate in bazar, cand le puteam inchiria mai rentabil. Dupa ce trece sezonul, le ducem inapoi.” Directorul Busuioc a mai spus ca micilor comercianti din bazar li s-a facut o favoare atunci cand au fost lasati sa-si incuie marfa in taraba. “Unii vand doar duminica, deci nu este ren­tabila taraba.” Pentru cei afectati de masura Administratiei Pietelor, situ­atia nu este nici pe departe banala. “Fara castigul din bazar nu putem trai, ne-a martu­risit Cristina Grozavu. Nu am nici bani sa-mi fac dosar pentru pensie de boala. Abia merg, am arterita, vorbesc foarte greu din cauza laringitei si n-am bani de inhalator.” Conducerea Administra­tiei Pietelor a promis ca va gasi o solutie pentru acesti comercianti. Pentru oamenii care isi castiga painea in bazar, o zi fara vanzare inseamna foame. “Nu am cu ce lua diseara mancare. Trebuie sa cer pe datorie de la magazin”, a mai spus Cristina Grozavu.

Medicii s-au saturat de cainii comunitari

Zeci de angajati ai maternitatii din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau au semnat o petitie prin care solicita conducerii sa rezolve problema cainilor vagabonzi. Nemultumirea lor a rabufnit dupa ce o asistenta a fost muscata de un maidanez chiar in curtea spitalului. Cainii comunitari sunt, de altfel, o amenintare pentru toti bacauanii. Sute de persoane au fost muscate de la inceputul anului.

Salariatii din SJU nu mai au curaj sa circule prin curtea spitalului, de frica maidanezilor. Recent, o asistenta a fost incoltita, iar colegii sai au semnat o petitie prin care cer conducerii spitalului sa ia masuri. Ei atrag astfel atentia asupra faptului ca haite de caini s-au aciuat printre cladirile spitalului, pe sub boscheti si langa tomberoanele de gunoi. “Printre caini se afla exemplare «de-ale casei», sterilizate, marcate si ingrijite de o parte a perso­nalului, ne-a declarat Dan Stoica, managerul spitalului. Au aparut, insa, in ultima vreme, caini noi, veniti din parc. Acestia fac pro­bleme. Am primit petitia si am trimis-o, cu toate semnaturile atasate, la Primaria Bacau si am cerut rezolvarea problemei, cu mijloacele lor specifice.” Cei care trec prin curtea spitalului nu vad insa, cu ochi buni aceasta situatie. “Nu este normal sa existe caini in curtea unui spital. Nu e igienic in primul rand. De multe ori mi-a fost frica sa trec pe aici, pentru ca nu stii niciodata cum reactioneaza un animal. Oricand te poate ataca si musca”, a spus Cristina C. Aceasta nu este o problema nou aparuta in municipiul Bacau. In ultimii ani situatia a scapat de sub control, iar numarul cainilor fara stapan creste alarmant. Grav este faptul ca cei mai multi au devenit agresivi, iar oamenilor le este teama sa mai iasa pe strada. “Chiar anul trecut am fost muscata de un caine, in cartierul Letea. Este grava situatia. Ar trebui adunati undeva. La periferie, cel putin sunt foarte multi maidanezi. Toata lumea care ar trebui sa rezolve problema este indiferenta. Nimeni nu face nimic”, ne-a zis Maria Ridea. Pana acum, nimeni din administratia locala nu a ridicat niciun deget, desi in nenumarate randuri, asociatii pentru protectia animalelor au venit cu proiecte si solutii, menite sa puna punct acestei probleme. Si consilierul local Gabriel Axinte a tras mai multe semnale de alarma, insa nimeni nu l-a luat in seama. Sesizarile “fara numar” ale baca­uanilor, cu privire la haitele de caini comunitari care roiesc prin cartierele orasului, par sa nu impresioneze pe nimeni.

500 de muscati

In sectia de boli infectioase adulti a SJU exista un registru special pentru cazurile de pacienti muscati de caini. Numarul acestora a ajuns, de la inceputul anului si pana acum, la 494. “Este o crestere fata de anii trecuti, ne-a declarat dr. Valerica Ciobanu, directorul medical al SJU. A crescut si numarul cainilor vagabonzi, autoritatile nu reusesc sa gestioneze acest fenomen. Si in spital avem destui, multi fiind adusi si abandonati de persoane straine. Riscul principal pentru pacientii muscati este tetanosul. Le administram vaccinul antitetanic, dar si pe cel antirabic.” Cei muscati de caini au parte, pe langa sperietura si durere, si de drumuri dese la spital, deoarece trebuie sa se prezinte la schimbarea pansamentului in serviciul de chirurgie, precum si la vaccinarea care presupune mai multe etape, pe o perioada de cateva saptamani. “Problema aceasta, a cainilor fara stapani, este si costisitoare pentru spital, vaccinul fiind frantuzesc si destul de scump”, a mai spus dr. Ciobanu. Este stiut faptul ca majoritatea cainilor comunitari sunt purtatori de boli mortale. Tetanosul si rabia sunt doar doua dintre acestea. De la inceputul anului 2010 si pana in prezent, in judetul Bacau au fost inregistrate 13 focare de rabie. 11 dintre ele au fost depistate la vulpi. O singura pisica domestica a fost descoperita cu rabie in comuna Margineni. Numarul fo­carelor a scazut anul acesta comparativ cu 2009 cand au fost inregistrate 41 de focare, printre care si doi caini domestici, unul in municipiul Bacau, iar cel de-al doilea in comuna Racaciuni. Chiar daca animalele infestate sunt eutanasiate, si prin simpla manevrare sau atingere a cadavrului, oamenii se pot im­bolnavi. Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare Bacau spun ca nu exista niciun pericol. “Au fost luate toate masurile care se impuneau in acest caz. Animalelor existente in focar le-au fost intocmite fise de examinare clinica. Toate persoanele care au intrat in contact cu animalele infectate au fost trimise la Centrul Antirabic. Din trimestrul I al anului 2010 nu am mai avut inregistrat niciun caz de rabie in judetul Bacau”, a declarat dr. Liviu Bonta, reprezentant Directia Sanitara Vete­rinara si pentru Siguranta Ali­mentelor (DSVSA) Bacau. Chiar daca focarele au fost anihilate, cu siguranta nu va mai dura mult timp, pana cand noi astfel de cazuri vor aparea in Bacau.

Premiera administrativa

Zeci de sinistrati din comuna Margineni s-au constituit in parte civila intr-o actiune pe care o vor demara in instanta impotriva Primariei Bacau. Acestia ii acuza pe edilii bacauani ca au blocat lucrarile de supratra­ver­sare cu conducte a paraului Negel, precum si redimensio­narea podetelor din beton, fapt ce a dus la inundarea mai multor gospodarii la sfarsitul lunii iulie. Marcelin Solot, primarul comunei, a declarat ca oamenii sunt gata sa mearga pana in panzele albe. Ei vor fi repre­zentati in instanta chiar de prodecanul Baroului, avocat Petru Haratau.

Sinistratii din comuna Margineni spun ca Primaria Bacau se face vinovata de sistarea lucrarilor de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Acestia mai acuza ca podetele de peste albia Negelului trebuiau redimensionate tot de municipalitatea bacauana, pentru ca ele se afla pe teritoriul Bacaului. Revoltati, sinistratii loviti de inundatiile din iulie afirma ca-si vor cauta dreptatea in instanta. “Am semnat pentru declansarea actiunii. Suntem vreo doua-trei sute afectati de inundatii. A circulat prin comuna o lista si am semnat. Din 1992 tot suntem inundati si nimeni nu face nimic. Noi stim ca au fost bani alocati, dar lucrarile au fost intrerupte. Daca nu erau podurile si conductele apa s-ar fi scurs mai usor. Asa, a intrat in casele noastre. Ne mai ajuta unii altii, dar eu ma gandesc unde o sa dorm la toamna”, a declarat Nicolae Gherghel, un locuitor al comunei ramas fara casa in urma revarsarii Negelului.

S-a intors din Italia ca sa-si faca o noua casa

Cristian Ciobanu a avut o surpriza neplacuta la revenirea din Italia. Casa parintilor sai a fost afectata iremediabil de inundatii. Ciobanu a demolat-o si lucreaza de zor la alta. Nu crede ca o va termina inainte de venirea frigului, dar spera sa finalizeze macar doua camere pentru batranii ramasi fara acoperis deasupra capului. “Stranierul” se afla pe lista celor care si-au dat acordul pentru deschiderea unei actiuni in instanta impotriva Primariei Bacau. “Noi suntem informati. Stim ca s-au dat bani si ca s-au inceput lucrari, dar s-au sistat. Unde sunt acei bani si ce s-a intamplat cu ei? Daca nu erau podurile se putea reduce din pagube. Lucrez la alta casa. A fost o surpriza la care nu ma asteptam”, a spus el.

„Oamenii sunt revoltati”

Marcelin Solot, primarul comunei Margi­neni, sustine ca oamenii sunt gata sa mearga pana in panzele albe. Edilul a afirmat ca sinistratii privesc cu ingrijorare sosirea toamnei care ii va gasi fara locuinte. Solot a dezvaluit ca pana in prezent aproximativ 40 de familii au semnat pentru a se constitui parte in procesul impotriva Primariei Bacau, insa numarul acestora ar putea creste avand in vedere ca inundatiile din iulie au afectat peste 230 de case din Margineni. “Oamenii sunt revoltati. Le e teama ca frigul ii va prinde fara case. Din cate am inteles de la avocatul care ii reprezinta ei acuza ca nu s-au facut lucrari. Acele podeturi nu au capacitate de trecere. Doar 70 de metri cubi de apa pot trece pe sub ele, iar Negelul a venit cu 210 metri cubi. O treime a trecut pe sub pod si doua treimi prin gospodariile oamenilor. Se stia ca podurile sunt probleme care trebuie rezolvate”, a afirmat Solot.

„Se profileaza ceva penal”

Sinistratii din Margineni vor fi reprezentati in instanta de prodecanul Baroului, avocat Petru Haratau. Acesta a declarat ca este putin probabil ca sinistratii sa ceara daune materiale, pentru ca vor fi obligati sa timbreze sume mari de bani. Haratau a apreciat ca intregul caz tinde sa capete un profil penal. “Ei doresc sa stie daca s-au alocat bani pentru acele lucrari, unde s-au folosit si de ce. O latura a digului este consolidata, iar pe partea lor e numai pamant. Podurile sunt subdimensionate si nu au putut prelua de­bitul. Mai sunt si tevile care trec prin albie. La cum intuiesc eu acum, se profileaza a fi vorba de o deturnare de fonduri, de un fals. Lucrarea este raportata, iar pe teren realitatea este alta. E o chestie penala. Cred ca in zona asta vom ajunge”, a apre­ciat avocatul Haratau.

Lucrarile au „trecut” prin Consiliul Local Bacau pe 30 aprilie 2007

In urma cu trei ani, la sedinta din 30 aprilie 2007 a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Potrivit HCL 114 din 30 aprilie 2007, supratraversarea ar fi cuprins atat paraul Trebes, cat si Negelul. Conform Anexei nr. 4 atasata HCL 114/2007 (facsimil 1), bugetul total al supratraversarii cu conducte a paraului Negel s-a ridicat la suma de 709.597 lei (peste 7 miliarde lei vechi), din care 599.552 lei (aproape 6 miliarde lei vechi) constituiau lucrari de constructie si montaj. Durata de realizare a investitiei a fost fixata la 12 luni. Cu alte cuvinte, in aprilie 2008 supratraversarea trebuia finalizata. In sedinta din 30 aprilie primarul Romeo Stavarache a mentionat, conform minutei sedintei (facsimil 2), ca exista bani suficienti pentru realizarea supratraversarii, conducta cu utilitati dand numeroase batai de cap edililor.
In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL, castigatorul licitatiei, in ve­derea realizarii supratraversarii paraului Negel. Societatea Rom-Gan Construct a inceput lucrarile de supratraversare a conductelor, prima factura emisa (nr. 127 din 10 martie 2009) avand valoarea de 1,84 miliarde lei vechi.

Constructorul a dat si el Primaria in judecata

Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lucrarilor. Laurentiu Ganea, patronul societatii, afirma ca fosta RAGC avea bugetate 4,8 miliarde lei vechi pentru realizarea supratraversarii, asa ca ar fi avut de unde plati. “A fost vorba de o rea-vointa. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata”, a povestit Ganea.

Dezastru inainte de inceputul anului scolar

Reprezentantii Prefecturii Bacau si ai Inspectoratul Scolar Judetean au convocat o intalnire cu primarii din judet pentru a stabili exact care este stadiul actual al unitatilor de invatamant si ce pregatiri mai trebuie facute in prag de incepere a noului an scolar. Bineinteles ca probleme inca mai sunt si doar in 80 la suta dintre scoli s-a reusit finalizarea lucrarilor de igienizare si reparatii curente. “In majoritatea scolilor, in momentul de fata se desfasoara actiuni de igienizare, reparatii curente sau chiar capitale. Doar 80% dintre unitatile de invata­mant au putut finaliza acest proces”, a precizat Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau. Exemplele pozitive prezentate la intalnire sunt in special venite din partea primariilor din mediul urban, insa in mediul rural situatia este dezastruoasa. La Scoala din Caraclau-Barsanesti, inca se mai realizeaza reparatii capitale, care nu vor fi finalizate pana pe 15 septembrie, la Bogdanesti, inca se mai lucreaza la un acoperis de scoala unde invata elevi din clasele V-VIII, iar in Palanca, doua scoli au fost afectate de inundatii si nu sunt semne ca reparatiile vor fi finalizate in timp util. “Exemple negative sunt si Gradinita 6 Buhusi, Scoala 3 Berzunti, Scoala Poiana Negri, Scoala Rahova si Sc. 1 Sarata, unde nici nu s-a inceput procesul de igienizare”, a mai precizat Lazar.

Spirite incinse

Veniti la intalnire in numar destul de mare, primarii au profitat de prezenta reprezentantilor Prefecturii si ai Ins­pectoratului Scolar si au aratat, punctual, care este situatia actuala a scolilor din comunele pe care le reprezinta. Cel mai invocat motiv al nerealizarii reparatiilor si igienizarii din unitatile scolare a fost lipsa fondurilor necesare. “Situatia nu este corecta. Noi am finalizat lucrarile de igienizare. Probabil ca directorul care va trimis situatia ori e plictisit, ori a stat prea mult in concediu si nu stie”, a strigat Ionel Turcea, primar Buhusi. La Ardeoani, Victor Diaconu – primar, a precizat ca s-a apucat de demolarea unei scoli vechi, dar nu a reusit sa termine investitia in scoala noua decat in proportie de 70 la suta. “Scoala Calini din Colonesti este subreda. Nu mai este sigura pentru elevi. Iar alaturat mai am o scoala care e ridicata, dar nefinalizata. Aia veche e la pamant”, s-a plans si Valentin Mirzac, primar Colonesti. Spiridon Adam, primar Solont, a ridicat si el problema scolilor vechi pe care le administeaza. “Sunt neizolate termic, consumam foarte mult combustibil pe iarna. Peste tot sunt probleme deosebite. Am o scoala veche din 1912 care e focar de infectie. Nu mai invata nimeni in ea, dar nici nu pot sa o daram. Sa mi se dea scris”, a spus. “Sa se analizeze fiecare situatie in parte si sa se vada daca noi am gresit ca am facut sau nu investitii. Nu este numai asa cum se vorbeste, ci sunt lucruri reale”, a precizat si Gheorghe Baban, primar Oncesti. Revoltata a fost si Mariana Podaru, primar Corbasca, unde doua scoli, Bacioi si Scarisoara, au nevoie urgenta de reparatii. “Abia anul trecut am reusit sa reabilitez prima scoala din comuna, pe cea din Corbasca. In Bacioi am 400 de elevi care stau in frig iarna, in clase din 1978. Sa se investeasca in scoli cu efective si perspective macare pe cel putin 4 ani de acum incolo, nu in scoli cu 9 elevi”, a strigat.

247 scoli fara autorizatie sanitara

Mai grav este ca nici pe partea de auto­rizari sanitare, situatia nu este mai buna. Unii directori de scoli nu au considerat ca este necesar sa-si depuna documentatia necesara la Directia de Sanatate Publica, iar in alte scoli inca mai sunt probleme legate de neasigurarea apei potabile, grupuri sanitare necorespunzatoare, lipsa circuite functionale la blocurile alimen­tare, spatii improprii desfasurarii acti­vitatilor scolare. “Din totalul de 962 de scoli, 247 nu au autorizatie sanitara. Principalul motiv a fost nesolicitarea. Sunt 115 unitati de invatamant care nici nu au depus documentatia”, a explicat si dr. Marin Bustuc, de la Directia de Sanatate Publica Bacau. Pentru ca problemele sunt grave si nu pot fi rezolvate imediat s-a decis ca in fiecare zi directorii de scoli sa prezinte la Inspectoratul Scolar situatia fiecarui stadiu al realizarii lucrarilor, iar acolo unde se constata atitudini de indiferenta si neimplicare, va interveni Prefectura Bacau care va lua masuri mult mai dure.

Serviciul de spalare a lenjeriei din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a fost externalizat in anul 2002. Conducerea de pe atunci a spitalului a considerat ca este mai eficient si mai putin costisitor sa puna la dispozitia unei firme cladirea in care functiona spalatoria centrala, decat sa o reabiliteze si sa o doteze cu utilaje moderne, care sa le inlocuiasca pe cele foarte vechi. In urma licitatiei, cladirea i-a fost concesionata firmei SC Exim Trade SRL care s-a angajat sa renoveze cladirea, sa inlocuiasca toate utilajele si sa presteze serviciul de spalare a lenjeriei pentru spital. Firma a reabilitat cladirea si a dotat-o cu utilaje moderne. "Contractul a fost incheiat la un anumit pret pe kilogramul de rufe spalate, negociat in euro, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. De atunci pretul a fost indexat anual cu rata inflatiei. A crescut foarte putin, de la 0,872 euro in 2006, la 0,985 in 2009. Anul acesta este de 1,015 euro pe kilogramul de rufe spalate. In ce priveste calitatea serviciului, nu exista nicio nemultumire.” Totusi, suma de bani castigata de la un an la altul de catre firma, din spalatul rufelor spitalului, a crescut semnificativ. In 2007 spitalul i-a platit firmei Exim Trade 570.605 lei pentru spalarea rufelor. Pentru acelasi serviciu prestat spitalului i-a fost achitata in 2008 suma de 835.931 lei iar in 2009-1.082.680 lei. Conducerea spitalului afirma ca aceasta crestere se explica prin faptul ca in timpul derularii contractului, firma amintita a preluat spalarea rufelor si de la Maternitate, si de la sectia Boli Infectioase. Pentru primul semestru din 2010, spitalul i-a achitat firmei suma de 543.364 lei, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din banii platiti pe intreg anul 2009.

„Vom verifica in cel mai scurt timp toate cheltuielile administrative de la Spitalul Judetean de Urgenta. Am inteles ca rufele se spala de cateva ori mai scump decat la un hotel. Exista un contract pe care il vom studia cu atentie.” – Dragos Benea, presedinte Consiliul Judetean Bacau

Economisesc peste 10.000 de lei pe luna

Un alt spital din judet care a externalizat serviciul de spalatorie este cel din Buhusi. Contractul va intra in vigoare la 1 septembrie, iar noul manager al spitalului il considera avantajos pentru unitatea pe care o conduce. “Am negociat un tarif de 3,7 lei pe kilogramul de rufe murdare, ne-a declarat Gabriel Drug. Ajungem la un cost de 10.000 de lei/luna, fata de 22.000-24.000 lei/luna, cat ne costa pana acum sa spalam rufele in spalatoria proprie.”
Managerul spitalului buhusean este convins ca pentru un spital bacauan ar fi obtinut un tarif mai bun, insa fiind vorba despre Buhusi, firma partenera a luat in calcul si cheltuielile de deplasare zilnica. Spalatoria spitalului intra in conservare, iar in ceea ce priveste personalul (4 spalatorese si o lenjereasa), se va lua o decizie pana la sfarsitul saptamanii. “Vom analiza necesarul de angajati si, daca va fi nevoie, va fi redistribuit in cadrul spitalului.”

De 5 ori mai scump

Externalizarea serviciilor nu intra insa in planurile tuturor spitalelor. Conducerea celui din Moinesti crede ca nu va face acest pas in viitorul apropiat decat daca va primi o oferta foarte tentanta. “Ce am primit pana acum a fost cam de 5 ori mai scump decat ne costa spalatul rufelor in propria noastra spalatorie, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Era dezavantajos pentru noi din punct de vedere economic, dar si medical, fiindca ni se cerea prin contract o anumita cantitate zilnica de rufe.” Spalatoria spitalului din Moinesti a fost modernizata in 2007 cu sprijinul Asociatiei Betania si al unei alte organizatii olandeze. In prezent, este inclusa intr-un proiect de reabilitare cu fonduri proprii ale spitalului si spalatoria sectiei de boli contagioase.

Intersectia din fata Colegiului Economic „Ion Ghica” din Bacau creeaza probleme bacauanilor. La ora 23:00, semafoarele nu mai functioneaza. Ajunsi in intersectie, soferilor le trebuie cateva minute sa-si dea seama cine are prioritate de trecere. Motivul? Semnele se circulatie sunt amplasate anapoda. In 2010, in aceasta intersectie s-au produs doua accidente grave de circulatie.

Intersectia strazilor 9 Mai cu Unirii este un adevarat mister pentru multi soferi bacauani. Daca pe timpul zilei se circula oarecum normal, noaptea situatia este alta. In jurul orei 23:00 semafoarele indica doar culoarea galben intermitent. Cei care ajung in intersectia din dreptul Colegiului Economic se opresc pret de cateva secunde pentru a-si da seama cine trece si cine trebuie sa cedeze trecerea. Semnele de circulatie ii baga in ceata pe soferi. Strada cu prioritate este Strada Unirii, dinspre centrul orasului spre autogara. Cu toate acestea, nu au fost amplasate indicatoare de “Drum cu Prioritate”. Motiv pentru care, cei care circula pe aceasta strada se opresc in intersectie si cedeaza trecerea celor fara prioritate. Grav este faptul ca multi dintre soferii care circula pe strada 9 Mai nu vad indicatorul de “Cedeaza trecerea” si traverseaza intersectia cu mare viteza, crezand ca este dreptul lor. Motivul? Indicatoarele nu sunt amplasate la vedere. De exemplu: pe strada 9 Mai, venind dinspre Piata Centrala, semnul “Cedeaza trecerea” este pozitionat pe gardul Colegiului Economic si nu pe stalpul semaforului, unde ar fi putut fi mai usor reperat de conducatori. Aceeasi situatie este si pe partea cealalta a drumului. Reprezentantii Politiei Rutiere recunosc faptul ca aceasta intersectie ridica oarecum probleme, insa nu din cauza semnelor de circulatie, ci din cauza tra­ficului intens. “Intersectia se suprapune pe segmentul de Drum European 85. In aceasta zona se inregistreaza intr-adevar valori ridicate ale traficului rutier. In schimb, din punct de vedere al dinamicii accidentelor rutiere, nu reprezinta un asa-zis «punct negru». Din cate stiu eu, indicatoarele sunt amplasate corect”, a declarat inspector principal Aurelian Nadejde, sef Biroul Politiei Rutiere al Municipiului Bacau. Tot el le recomanda soferilor “sa se asigure la patrunderea in intersectie. Asta este o obligatie prevazuta de actele normative in vigoare”.
De la inceputul anului 2010 si pana in prezent, in intersectia strazilor Unirii cu 9 Mai s-au produs doua accidente grave de circulatie. In urma incidentelor, doua persoane au fost ranite grav, iar alte trei persoane au suferit rani usoare. In acest moment se pare ca intersectia cu pricina va fi modificata. “Aceasta intersectie urmeaza a fi moder­nizata, in sensul instituirii unui sens giratoriu. In momentul actual, aceasta lucrare se afla in stadiul de proiect”, a mai precizat inspector principal Aurelian Nadejde.

Mortii de la Real, „ingropati” in instanta: dupa 3 ani, niciun vinovat

In urma cu exact trei ani, un accident de munca punea pe jar autoritatile locale. Trei muncitori de la societatea Segama SRL au fost „inghititi” de pamant in timp ce executau lucrari la complexul European Retail Park – Real. Doi dintre ei au murit, un al treilea scapand cu viata doar printr-o minune. La trei ani de la moartea celor doi, dosarul accidentului se afla inca pe rolul instantei, fara a se fi gasit inca un vinovat. Dosarul a fost remis Judecatoriei abia in februarie 2010, la mai bine de doi ani de la producerea tragicului accident de munca. Informatiile obtinute de jurnalistii Desteptarii atesta ca Liviu Goian, administratorul societatii Segama si vicepresedinte al organizatiei municipale a PNL, este cercetat pentru ucidere din culpa – intr-un dosar disjuns din cel trimis de procurori la Judecatorie. Mai mult, Bel Rom Cinci, dezvoltatorul complexului comercial Real, a obtinut autorizatie de construire abia la o luna de la moartea celor doi muncitori. Practic, lucrarile executate de angajatii Segama s-au desfasurat in afara legilor in vigoare, Inspectoratul de Stat in Constructii facand plangere la Parchet la sfarsitul anului 2007, dupa ce a amendat dezvoltatorul Bel Rom Cinci cu suma de 10.000 RON (100 milioane lei vechi). Familia uneia dintre victime a cerut in instanta reparatii morale de ordinul sutelor de mii de euro, precum si plata unor despagubiri. Instantele bacauane sunt chemate sa faca lumina intr-un caz pe care, cu sau fara voia lor, l-au taraganat vreme de ani de zile. Urmatorul termen in dosar este pe 9 septembrie.

Ioan Mereuta, de 52 de ani, si Octavian Vieru, de 54 de ani, au murit asfixiati mecanic, prin comprimare (conform adre­selor ulterioare ale Serviciului de Medicina Legala, unde s-a efectuat necropsia cadavrelor). Doar Dumitru Lazar (care atunci avea 45 de ani) a avut noroc. A scapat cu viata, dar si-a vazut moartea cu ochii. El a suferit, dupa cum reiese din scrisoarea medicala si foaia de observatie din spital, un traumatism de bazin si coloana lombara. Imediat in zona s-a deschis o ancheta. A fost sesizat ulterior si Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Fiind vorba de un accident de munca mortal, cazul a intrat si in atentia procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.

Cauza: organizarea necorespunzatoare a locului de munca

Cei trei barbati erau angajati la SC Segama SRL Bacau, societate patronata de Liviu Goian, vicepresedintele muni­cipalei PNL. Mereuta era instalator in constructii, Vieru – sudor electric si Lazar, instalator tehnico-sanitare si gaze. In urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca s-a stabilt ca “evenimentul s-a produs datorita organizarii necores­punzatoare a locului de munca de catre inginerul sef Petrea Gheorghe si seful punctului de lucru, inginer Neculai Marca, concretizata prin neasigurarea peretilor santului cu sprijiniri, avand in vedere ca sapatura avea o adancime de circa 2 m, coroborat cu pozitionarea autobasculantei (…)”, dupa cum se arata in procesul verbal de cercetare al ITM Bacau, incheiat in data de 11.09.2007.

Vieti evaluate la 32.000 lei

ITM Bacau a amendat la acel moment Segama cu suma de 32.000 RON (320 milioane lei vechi). Dumitru Lazar, angajatul care a supravietuit accidentului, lucreaza in conti­nuare la aceeasi firma. Speriat, acesta a ales ca sa nu ne dea prea multe declaratii in legatura cu ce s-a intamplat in urma cu trei ani. “Eu merg inainte. Nu mai vreau nimic. Am un copil de crescut, sunt un om modest, nu am ce sa va spun. Sa ramana asa. Eu nu pot decat sa merg inainte”, a afirmat el. Familia Mereuta, sotia si copiii, au refuzat orice dialog, desi ei sunt cei care au cerut in instanta cele mai mari des­pagubiri. De cealalta parte, familia Vieru, a ales sa “bata palma”. “Nu mai avem nicio pretentie. Pe sotul meu nu il mai aduce nimeni inapoi. Am incheiat cu domnul Goian o intelegere scrisa, la notar, prin care ma ajuta lunar, pana voi muri, cu o suma de bani echivalenta cu 80 la suta din salariul minim pe economie. Mi-a suportat si cheltuielile de inmorman­tare. Ce pretentii sa mai am? Sunt multumita. Eu nu mai am nicio pretentie”, ne-a marturisit categorica Maria Vieru, sotia lui Octav Vieru, mort in accidentul de munca.

Autorizatia de construire, obtinuta dupa o luna de la moartea muncitorilor

Modul “penal” in care a fost construit complexul comercial Real iese in evidenta daca avem in vedere faptul ca dezvoltatorul Bel Rom Cinci a obtinut autorizatie de construire abia la o luna de la moartea celor doi muncitori si doar pentru hipermarketul Baumax, intr-o prima faza. Singurul document emis de Primaria Bacau pentru Bel Rom Cinci inainte de accident este un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), aprobat in sedinta Consiliului Local din 30 aprilie 2007. PUZ-ul a fost atacat in contencios administrativ de Consiliul Judetean, pentru ca in emiterea lui Primaria Bacau nu a cerut avizul CJ Bacau, asa cum prevede Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbansimului. Actiunea CJ primeste girul Tribunalului care printr-o sentinta emisa pe 13 decembrie 2007 atesta ca “planurile urbanistice zonale s-au realizat fara a se obtine in prealabil toate avizele impuse de normele legale in vigoare”. Ulterior, speta basculeaza la Curtea de Apel Bacau (Dosar nr. 4566 /110/2007), unde i se da dreptate, definitiv si irevocabil, municipalitatii!
Pe 26 aprilie 2007, cu doar 4 zile inainte de obtinerea PUZ-ului, Bel Rom Cinci este amendata cu suma de 10.000 lei (100 milioane lei vechi) de catre lucratorii Inspectoratului de Stat in Constructii, pentru executarea de lucrari fara autorizatie de construire, prin intermediul Segama SRL. Ulterior, lucrarile sunt sistate, dar reluate dupa cateva luni, tot fara autorizatie de construire. Faptul este semnalat in sedinta Consiliului Local din 31 iulie 2007, cand consilierul independent Laurian Lucas atrage atentia ca “la iesirea din municipiul Bacau pe stanga spre Bucuresti exista un santier de 3 hectare unde se lucreaza de 1 an de zile fara autorizatie de constructie”.
Prima autorizatie de construire aprobata dezvoltatorului Bel Rom Cinci dateaza din 21 septembrie 2007, la aproape o luna de la accidentul in care si-au pierdut viata cei doi muncitori ai societatii Segama (Autorizatia nr. 425/21/09.2007). Autorizatia vizeaza doar edificarea hipermaketului Baumax. Catre sfarsitul anului, Inspectoratul de Stat in Constructii face plangere la Parchet pentru modul ilegal in care s-au desfasurat lucrarile de constructie. “ISC a facut plangere la Parchet, parca pe la sfarsitul anului. Din cate stiu, ancheta s-ar fi finalizat cu NUP”, a declarat Valeria Enache, director in cadrul ISC Bacau.
Autorizatia generala privind construirea complexului comercial Real a fost obtinuta abia pe 4 decembrie 2007 (Autorizatia nr. 568 / 04.12.2007), la peste trei luni de la accidentul de munca de la sfarsitul lui august. In ianuarie 2008, ISC Bacau a amendat din nou Bel Rom Cinci cu suma de 1000 lei, pentru executarea de lucrari necorespunzatoare pe timp de iarna.

Indicatii pretioase

In martie 2009, Hendrik-Jan Staffers, mana­ger de proiect al dezvoltatorului Bel Rom Cinci, dezvaluia presei locale ca anumiti reprezentanti ai Primariei Bacau i-au indicat firmele de constructii cu care trebuie realizat parcul retail Real. “Mi s-a spus din Primarie ca trebuie sa lucrez doar cu anumite firme. O societate a oferit 4 milioane de euro, altele aproape 5, iar o alta societate 8 milioane de euro. Pretul era mult umflat si incorect”, a declarat – la data respectiva – Staffers. Printre beneficiarii indicatiilor pretioase venite din Primarie s-a numarat, cum altfel, si societatea lui Goian, Segama SRL.

Dosar ajuns la Judecatorie abia in 2010

Dosarul accidentului de pe 27 august 2007 a fost inregistrat la Judecatorie sub numarul 2801/180/2010, abia la data de 23.02.2010, la mai bine de doi ani de la moartea angajatilor. Parti sunt Petrea Gheorghe – inculpat, Marca Neculai – inculpat, Mereuta Cornelia – parte civila, Mereuta Ciprian Ioan – parte civila, Mereuta Diana-Maria – parte civila, Mereuta Andrei-Nicolae – parte civila, Vieru Maria – parte civila, Vieru Vasilica Bogdan – parte civila, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – parte civila, SC Segama SRL Bacau – parte responsabila civilmente, Lazar Dumitru – parte vatamata. Intr-un cuvant, toti cei implicati in tragedia care a avut loc acum trei ani la “European Retail Park Bacau”. Dupa primele cercetari efectuate a rezultat ca vinovati de producerea accidentului au fost Gheorghe Petrea – sef de santier si Neculai Marca – sef de lucrare. Ei au fost cei care nu au luat masurile legale privind siguranta in munca si au contribuit la crearea unui pericol grav si iminent, rezultand accidentarea mortala a muncitorilor Ioan Mereuta si Octav Vieru, dar si accidentarea lui Dumitru Lazar.

Daune de sute de mii euro

In pagina 4 a rechizitoriului aflat la Dosarul 2801/180/2010 se afla consemnate si alte informatii. Astfel, potrivit documentului citat Liviu Goian, patronul Segama, ar fi cercetat pentru ucidere din culpa intr-un dosar disjuns din cel al accidentului. “Evenimentul s-a produs datorita organizarii necorespunzatoare a locului de munca impotriva pericolelor de surpare. Astfel au fost ignorate normele de santier cuprinse in planul de securitate si sanatate in munca, care impuneau ca sapaturile care depasesc 1,5 metri adancime sa se execute in taluz pentru a se evita surparile”, se arata in rechi­zitoriu. In aceeasi pagina se mai consemneaza ca “din ansamblul probator administrat in cauza, rezulta ca, pe langa cei doi invinuiti, exista si o a treia persoana care a avut atributii in material securitatii si sanatatii in munca pe durata executarii lucrarilor in santierul «European Retail Park». Numitul GOIAN LIVIU a avut, potrivit planului de securitate si sanatate in munca, calitatea de coordanator de securitate de pe santierul «European Retail Park» Bacau. In aceasta calitate, acesta avea obligatia sa coordoneze aplicarea principiilor securitatii si sanatatii in munca, in fazele de executie, conform legislatiei in vigoare si planului propriu de securitate si sanatate in munca. Prin urmare se impune disjungerea acestei cauze si continuarea cercetarilor fata de numitul GOIAN LIVIU, precum si fata de SC Segama SRL, sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 alin. 1,2,5 C.p. si art. 38 alin. 1 din Legea 319/2004 si cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.”
Pana in momentul de fata nu s-a trecut la judecarea pe fond, fiecare parte cerand cate o amanare din diverse motive. Urmatorul termen a fost stabilit de catre instanta pentru data de 9 septembrie 2010. De asemenea, despagubirile cerute de la inculpati in solidar cu SC Segama SRL sunt uriase: 70.000 lei – daune materiale, 150.000 euro – daune morale si 500 de lei pe luna prestatie periodica pentru sotia supravietuitoare Mereuta Cornelia.

Declaratie de meltean

Abordat de jurnalistii Trustului Media Desteptarea, Liviu Goian a declarat ca problema accidentului din 2007 nu trebuie sa priveasca presa, fiind un caz particular. “Eu va urez succes in cercetarile dumneavoastra. Nu mai cautati. Voi cautati degeaba. Mergeti pe o pista gresita. Este o firma privata si nu este problema dumnea­voastra ca sa ma murdariti cu rahat in paginile Desteptarii”, a afirmat vicepresedintele municipalei PNL. Pe langa Segama SRL, Goian mai are in proprietate societatea Ligone International, societate ce detine licenta de emisie a televiziunii de casa a Primariei, 1 TV Bacau, precum si societatea Ecobeton SRL, unde este asociat cu alesul local Ion Rotaru (PNL). Cei doi penelisti au in plan sa puna mana pe mi­lioanele de tone de zgura de la CET pe care, cu ajutorul unui brevet de inventii, sa le foloseasca la producerea unui beton destinat infrastructurii rutiere. In plus, prin intermediul Asociatiei Sport Club Bacau, Goian a devenit actionar, cu 7 la suta, al societatii FCM Bacau SA, infiintata in iunie 2009 de Primarie cu scopul de a finanta performanta sportiva la echipa FCM Bacau. Odata cu retrogradarea deliberata a FCM-ului in Divizia C si dupa risipirea a aproape 1 milion de euro bani publici, societatea urmeaza sa-si schimbe numele in Sport Club Bacau SA.

UCIDEREA DIN CULPA a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Uciderea din culpa ca urmare a neres­pectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune, se aplica re­gulile privind concursul de infractiuni. Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alineatele precedente se majoreaza cu jumatate.

In insolventa pentru datorii de 2,8 miliarde lei vechi

Situatia firmei SC Segama este complicata de o actiune deschisa in instanta de societatea Valrom Industries SRL pentru mai multe datorii ce dateaza din timpul constructiei complexului comercial Real. La Tribunalul Bacau, sectia comerciala si contencios administrativ este inregistrat dosarul cu numarul 2169/110/ 2010 prin care Valrom a cerut falimentul Segama. Motivul? “Avand in vedere faptul ca societatea noastra detine impotriva debitoarei (n.r. – SC Segama SRL) o creanta certa, lichida si exigibila in suma de 283.117,13 lei din care 15.446,24 lei reprezinta debit si 127.671,13 reprezinta penalitati scadente la mai mult de 30 de zile, iar debitoarea a incetat platile fata de societatea noastra, fiind in insolventa vadita. Solicitam obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu aceasta procedura”. Marturie a relatiilor comerciale dintre cele doua societati este contractul cadru de furnizare nr. 72438/07.07.2007. Livrarea marfurilor a fost facuta in transe in limita a 300.000 lei, pe baza avizelor de insotire a marfii si a facturilor emise, care contin in afara mentiunilor prevazute de lege, specificatia marfurilor, codurile de comercializare, pretul in lei, data scadentei precum si mentiunea ca “livrarea s-a facut in conformitate cu clauzele si conditiile contractului de vanzare-cumparare nr. 75913/12.11.2007.”
Creditoarea, SC Valrom Industries SRL, mai face urmatoarele precizari: ”Marfurile au fost livrate in termen de 48 de ore in localitatea Bacau, la santierul REAL, unde debitoarea executa lucrarile la magazinul REAL Bacau. Lucrarile au fost finalizate la sfarsitul lunii iulie 2008, cand a fost inaugurat magazinul REAL, insa debitoarea nu a efectuat plata marfurilor puse in manopera nici pana la aceasta data. Din valoarea consemnata in facturile fiscale mentionate, debitoarea nu a efectuat nicio plata.” Exista insa efectuate doar doua plati partiale in valoare totala de 15.697,11 lei, total insuficiente in vederea stingerii debitului. La dosarul 2169/110/2010 au fost depuse 6 oferte.