Avorturi la copile

Tot mai multe adolescente care nu au implinit inca 15 ani au trecut deja printr-o intrerupere de sarcina. Numarul avorturilor la aceasta grupa de varsta este, in acest an, de peste 4 ori mai mare decat in 2009. Medicii atrag atentia asupra faptului ca o astfel de experienta traumatizanta reprezinta un pericol pentru sanatatea fizica si psihica a adolescentelor.

In acest an a crescut numarul avorturilor la adolescente cu varsta sub 15 ani. Potrivit datelor rapor­tate de spitalele publice Directiei de Sanatate Publica, in primele 6 luni au fost efectuate 26 de intre­ruperi de sarcina la aceasta categorie a populatiei feminine. In aceeasi perioada a anului trecut, au avut loc 6 astfel de avorturi. Asa cum este de asteptat, cele mai multe adolescente care raman insarcinate la o varsta prea frageda ajung in maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta. Medicii obstetricieni spun ca, in general, fetele gravide la varste foarte mici, de 11, 12 sau 13 ani, sunt de etnie roma si fenomenul tine de traditia acesteia, de a-si casatori copiii cand nu au atins inca maturitatea sexuala si psihica. Dar in Ma­ternitatea Bacau sunt aduse sa li se faca avort ori sa nasca si adolescente de 14, 15 sau 16 ani, provenite, majoritatea, din familii destramate ori parinti aflati la munca in strainatate. “Inregistram un numar crescut de sarcini la varste tinere, declara dr. Vladimir Corneliac, medic sef al sectiei Obstetrica-Ginecologie I, Mater­nitatea Bacau. Majoritatea se rezolva cu nastere la termen, dar avem si un numar destul de mare de gravide la varste tinere care se prezinta in garda cu avorturi in curs, incomplete sau la cerere. Tinerele solicita rezolvarea in maternitate a acestor probleme.” Avantajele metodelor contraceptive pentru evitarea unei sarcini nedorite sunt de necontestat, daca le comparam cu riscurile acesteia pentru o adolescenta. Pentru aceasta reprezinta un pericol atat avortul cat si aducerea pe lume a unui copil.

„Pentru a preintampina sarcina la varste atat de fragede, este bine ca tinerele sa se adreseze cabinetului de planificare familiala, unde vor fi sfatuite, indrumate si vor primi contraceptive subventionate.”
Dr. Vladimir Corneleac

Efecte devastatoare

Medicii declara ca avortul, mai ales la o varsta foarte tanara, este traumatizant atat fizic cat si psihic si o poate marca toata viata pe adolescenta. “Indiferent de varsta, avortul produce modificari in structura psihica a femeii, ne-a declarat psiholog Marilena Pascu. Efectele sunt devastatoare cu cat varsta este mai mica. Manifestarile pot sa apara mai devreme sau mai tarziu. Printre acestea amintim vinovatia ca a consimtit la actul avortului sau ca ea a ramas in viata iar fatul a murit. Este posibil sa apara tendinte de izolare, sa fie afectata capacitatea de comunicare cu ceilalti, perceptia de sine a tinerei femei.” Mai pot sa apara manifestari ale unei stari de neliniste prin irascibilitate, tulburari de somn si alimentatie si chiar de natura psiho-sexuala.

Sarcina prea timpurie, un risc

Interventia chirurgicala, in sine, se poate complica de la o simpla hemoragie la o perforatie de uter. Adolescentele, care isi mentin sarcina, avand un uter infantil, au probleme de sanatate in timpul graviditatii si al nasterii. Cele mai multe ajung cu utere cicatriale, care abia dupa aceea se matu­rizeaza si, de aici, dereglari endocrine si de ciclu. Totodata, consecintele se rasfrang si asupra copiilor. Majoritatea sunt prematuri si trebuie tinuti multa vreme in spital pana ce ating greutatea normala si nu mai au probleme de sanatate.

Potrivit unui studiu publicat de un institut din SUA, Romania este pe locul al treilea in Uniunea Europeana in ceea ce priveste avorturile, cu o medie de 350/zi, in conditiile in care doar 10% dintre femei folosesc produse contraceptive.

Examenul maturitatii de toamna continua

Candidatii inscrisi pentru a sustine Bacalaureatul, in sesiunea a doua, au trecut si de testul scris la limba si literatura romana. Presedintii comisiei de examen au fost desemnati direct de Ministerul Educatiei, din centrele universitare de la Iasi si Suceava. La aceasta proba au fost inregistrate si cazuri de tentative de frauda. Sase candidati au fost eliminati din sala de exa­men dupa ce au fost prinsi in timp ce incercau sa copieze.
30 august a fost ziua in care s-a sustinut proba scrisa la limba si literatura romana a sesiunii de toamna a examenului de Bacalaureat. Conform deciziei Comisiei Nationale pentru Bacalaureat, extragerea variantelor de itemi, la fel ca si in etapele anterioare ale examenului, în vederea stabilirea variantei finale de subiect pentru probele scrise din sesiunea august-septembrie 2010, nu a avut caracter public. Primii candidati au inceput sa iasa din sala de examen in jurul orei 11.00. “A fost usor. Cred. A cazut nuvela si parca ma asteptam sa fie asa. In prima sesiune am avut ceva probleme si nu am luat aceasta proba. Era singura pe care trebuia sa o repet. La restul am luat. Ma gandesc si la o facultate, dar nu aici, in afara”, ne-a spus Andreea Chiper, la iesirea din clasa. “Nu am dat in prima sesiune ca am fost corigent. Acum a fost bine. Mai am la matematica si la geografie. Daca iau bac-ul, normal, ca am sa incerc si la o facultate. Acum inca nu stiu”, ne-a spus pe fuga si Catalin Voicu, absolvent in acest an a Colegiului Economic. “A fost si greu si usor, ca la examen. La prima sesiune nu am stiut partea a treia a examenului. Acum cred ca voi lua”, a fost si declaratia lui Ciprian Ianau. Sase candidati, trei de la centrul de examen Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” Bacau si alti trei, care au sustinut bacalaureatul la Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen” Bacau, au fost eliminati dupa ce au fost prinsi in timp ce incercau sa fraudeze examenul prin copiere. Alti 85 de elevi inscrisi nu s-au mai prezentat la sustinerea probei. In rest, nu s-au inregistrat intarzieri sau alte probleme.
Bacalaureatul din aceasta sesiune s-a sustinut in numai 6 centre, 4 din Bacau, unul din Onesti si unul din Comanesti, la care s-au prezentat si comisiile mixte de examen. “Comisiile din centrele de examen au o alta formula. Presedintii au fost stabiliti de catre Ministerul Educatiei si vicepresedintii, secretarii si membrii, de catre comisia judeteana de bacalaureat. A fost mai greu pentru ca am urmarit sa nu fie in comisie profesori din scoala unde sunt candidatii. Presedintii sunt din centrele universitare din Iasi si Suceava”, a explicat prof.Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Miercuri, 1 septembrie, se va desfasura urmatoarea proba, a profilului, la matematica sau la istorie, iar pe 3 septembrie este programata proba scrisa, la alegere, in functie de specializare.

Inca 12 miliarde pentru SC FCM Bacau SA

Societatea comerciala FCM Bacau SA, unde municipalitatea detine 90 la suta din actiuni, va primi o noua infuzie de capital, in suma de 12 miliarde lei vechi. Banii vor fi virati pentru a nu se „perturba” activitatea societatii. Cele 12 miliarde vin in completarea a 37 de miliarde lei vechi, fonduri publice evaporate in ultimul an in tentativa de finantare a echipei FCM Bacau de catre municipalitatea bacauana. Alesii locali prezenti in structurile de conducere ale SC FCM Bacau SA spun ca Primaria risipeste prea multi bani pentru sustinerea unei echipe de Divizia C – Sport Club Bacau – si ca aceasta nu are nicio perspectiva de promovare in actualul sezon competitional.

Dupa ce timp de un an de zile au risipit aproape 1 milion de euro din bugetul local, edilii Bacaului pregatesc o noua pomana pentru societatea comerciala FCM Bacau SA. Concret, SA-ul aflat in proprietatea municipalitatii urmeaza sa primeasca alte 12 miliarde lei vechi cu titlu de majorare de capital social. Conform unui proiect de hotarare initiat de cei doi viceprimari ai Bacaului si care va fi supus dezbaterii in sedinta CL de astazi, banii vor fi virati pentru a nu se “perturba” activitatea societatii.
Formula de lucru aleasa de conducerea municipalitatii a fost brevetata in lunile martie si mai, cand acelasi CL a aprobat intentia de majorare a capitalului social al SC FCM Bacau SA cu sumele de 7,5, respectiv 5 miliarde lei vechi. Banii dati societatii au fost cheltuiti cu alt scop decat cel aprobat in CL. Anume, plata unor restante financi­are catre stat, terti si jucatori.

Sifonare cu premeditare

Sifonarea bugetului local de catre edili a fost criticata de consilierii locali din opozitie. Acestia afirma ca cele 12 miliarde reprezinta o suma mult prea mare pentru finantarea unei echipe de Divizia C – Sport Club Bacau. George Bogatu, ales local membru in Adunarea Generala a Actionarilor de la FCM Bacau SA, a declarat ca echipa Primariei, Sport Club Bacau, ce fiinteaza pe SA-ul amintit anterior, nu are nicio sansa de promovare in actualul sezon competitional. “Eu consider ca sunt prea multi bani pentru o echipa de Divizia C, avand in vedere ca societatea a preluat si Oborul din Serbanesti si Bazarul Milcov pentru 5 ani de zile. E prea mult pentru o echipa de C. Acesti bani puteau fi folositi in alte scopuri. Din ce am vazut, echipa (n.r. – Sport Club) nu e o echipa cu pretentii la Divizia B. Cel putin anul asta, Sport Club nu are nicio perspectiva la promovare, asa incat nu vad de ce se pompeaza sume asa de mari in ea”, a declarat Bogatu.
De cealalta parte, Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L, a apreciat ca dupa modelul instituit prin retrogradarea deliberata in C a FCM-ului, edilii ar putea trimite Sport Club-ul in divizia judeteana. “Asistam la un dezmat pe bani publici. Ei au majoritate in CL si nu ai ce sa le faci. Au cheltuit atatia bani, dupa care au retrogradat FCM-ul. Poate o retrogradeaza si pe asta in divizia judeteana. Din cate stiu, echipa (n.r. – Sport Club) e foarte slaba. S-ar putea sa fie si scurgeri din fonduri publice. Nici nu s-a lamurit bine cum s-au cheltuit cele aproape 40 de miliarde lei si vad ca se cer din nou bani”, a comentat Axinte.

„Am fost la vanatoare”

Nicolae Nechita, consilier local din partea PNL si membru in AGA de la FCM Bacau SA, a declarat ca nu e la curent cu intentiile municipalitatii privitoare la finantarea Sport Club. “Eu nu stiu de nicio majorare de capital. Am fost plecat din localitate. Sambata si duminica merg la vanatoare. Habar nu am despre o asemenea majorare”, a afirmat Nechita.

„Mai conteaza cine initiaza proiectele?”

In replica, reprezentantii municipalitatii sustin ca FCM Bacau SA nu va primi noi fonduri si ca majorarea de capital se face in baza sumelor aprobate deja de CL in lunile martie si mai. “Acum se face majorarea de capital in conformitate cu hota­rarile din martie si mai. Nu e vorba de alti bani dati de Primarie. Banii s-au dat atunci si majorarea de capital se poate face oricand, pe baza acelor sume”, a declarat Dragos Luchian, viceprimar, unul dintre initiatorii proiectului de ho­tarare. El a apreciat ca “nu mai conteaza cine initiaza proiectele”, ci doar finalitatea acestora. Ulterior, Luchian a revenit asupra declaratiei, precizand ca suma de bani destinata societatii FCM Bacau SA a fost de fapt prevazuta in bugetul local, cuantumul acesteia fiind mai mare decat majorarea de capital social propusa. “Este o suma mai mare care a fost prevazuta in bugetul local pentru finantarea fotbalului. Din asta se va face majorarea de capital social de 1,2 milioane lei”, a mai spus viceprimarul.

Mesagerul nu se mai transforma in Sport Club?

Surse din cadrul FCM Bacau SA au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca transformarea Clubului Sportiv Mesagerul in Asociatia Sport Club Bacau s-a “impiedicat” la Judecatoria Bacau. Echipa nu a putut fi inscrisa la FRF sub titulatura Sport Club Bacau, astfel incat inceputul de campionat a prins clubul cu vechea denumire – Mesagerul. In baza unor hotarari adoptate de CL in data de 16 august, Mesagerul a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA. In acelasi timp, SA-ul municipalitatii a primit in administrare pentru 5 ani Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov.

Vanzare ilegala de actiuni

Modul in care CS Mesagerul (viitoarea Asociatie Sport Club) s-a insinuat in actionariatul FCM Bacau SA ridica numeroase semne de intrebare. Potrivit Legii 215/2001, vanzarea unor bunuri ce apartin municipalitatii se realizeaza prin licitatie publica (Art. 123, alin. 2). Municipalitatea detine 90 la suta din actiunile FCM Bacau SA, iar acestea sunt bunuri mobile aflate in proprietatea ei. Practic, vanzarea oricarei actiuni, in situatia data, ar fi trebuit sa intre sub incidenta prevederilor Legii 215. Pentru cele 7 procente vandute catre Mesagerul, municipalitatea nu a organizat licitatie, edilii actionand impotriva intereselor publice. Actiunile au fost “transmise” unui tert, fara oferta publica.
Legea 31 a societatilor comerciale stipuleaza la Articolul 212, alin. 1, ca doar societatea isi poate majora capitalul social.

Viorel Miron franeaza ADIS-ul

Sub pretextul ca orasul pe care-l conduce are solutii proprii la problema deseurilor, primarul Viorel Miron blocheaza de mai multa vreme functionarea ADIS-ului. Situatia e similara cu cea de la constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB), for din care CL Comanesti nu face parte.

Consiliul Local (CL) Comanesti nu a aprobat master-planul pentru judetul Bacau pentru servicii de salubrizare, aplicatie care urmeaza sa fie depusa la Ministerul Mediului, la sfarsitul lui octombrie. Viorel Miron (foto) afirma ca planul va fi votat cu o conditie: “Solicitam sa fie prins si orasul Comanesti cu o investitie in acest plan care va aduce 45 de milioane de euro judetului.” El sustine ca CL Comanesti vine cu zestre in ADIS: “Derulam un proiect Phare de 1,5 milioane de euro si avem statie de transfer, singura functionala din judet. Colectam deseuri de pe toata Valea Muntelui, incepand de la Ghimes, si le aducem la groapa de gunoi.” In realitate, exista statii de transfer si in Tg. Ocna, si in Moinesti. “Noi avem nevoie de o statie de compost, afirma Viorel Miron. Pe Valea Trotusului sunt tot felul de crengi, lemne, or sa le transporti pe toate in Bacau inseamna cheltuieli foarte mari. Vrem sa fim prinsi in acest master-plan cu o statie de compost.”

„Nu s-a votat politic”

Comanestiul figureaza in master-plan cu 800.000 de euro pentru inchiderea gropii de gunoi, in timp ce Moinestiul va beneficia de 1,7 milioane de euro. “Nu e echitabil, acuza Miron. Ne trateaza ca si cum am fi in alt judet. Vor doar sa puna mana pe tehnica noastra, pe toate utilajele pe care le-am achizitionat si sa ne bage alt operator.” Oricum, asta nu s-ar putea intampla decat peste 5 ani, la finalul proiectului Phare. Edilul afirma ca aceasta chestiune nu are conotatii politice, toti consilierii – 5 PSD, 1 din PD-L si 13 din PNL – votand impotriva master-planului. “Daca motivatia era potilica, macar 5 a fi votat pentru. Dar niciunul nu a fost de acord cu forma actuala a master-planului.” Medierea de catre prefect a acestei dispute nu poate schimba nimic, sustine Viorel Miron: “La negocieri, ii vom prezenta situatia exact asa cum e! CL Comanesti nu-si va schimba punctul de vedere.”

Nu este eligibila

O statia de compost ar costa 31 de miliarde lei vechi, adica vreo 700.000 de euro, dar nu asta e pro­blema. Dragos Benea, presedintele CJ, arata ca statia de compost nu este eligibila si nu e finantata de UE, deci trebuie sa puna cineva banii astia: “CJ Bacau participa deja cu 8 milioane de euro pentru partea de cofinantare. Valoarea proiectului e de 45 milioane de euro, din care 37 reprezinta grantul. UE nu va da bani pentru statia de compost din Comanesti, iar co­finantarea va creste 8,8 milioane. Eu nu pot sa ingrop CJ pentru ca Viorel Miron nu vrea sa inteleaga aceste lucruri.” In judet nu pot fi mai mult de doua statii de compost, iar planul prevede una in Bacau si alta in Onesti: “Nu putem face statie de compost in fiecare oras. Asa ar putea sa ceara si Slanic-Moldova, si Buhusi, si Darmanesti, dar acestea sunt cheltuieli neeligibile”, declara presedintele CJ. Viorel Miron stie aceste lucruri, s-a discutat cu el dar, se vede, fara niciun rezultat. “Credeti ca nu as debloca situatia daca as putea? Eu cred ca nu am epuizat toate caile si ca se va gasi o solutie. Sper ca intalnirea cu prefectul si consultantul sa dea rezultate. Voi merge in fata consilierilor din Comanesti, daca va fi cazul, si le voi explica toate astea”, afirma Dragos Benea. Mai sunt 3 consilii locale, in judet, care trebuie sa aprobe master-planul. Asadar, CL Comanesti va ramane singur. Dragos Benea nu crede ca alesii locali vor risca sa compromita proiectul si sa afecteze interesele orasului si ale judetului. Pe de alta parte, Viorel Miron a fost clar: nu va renunta, statia de compost fiind o conditie nenegociabila. “Daca nu va renunta vom gasi o cale sa-l scoatem din ADIS, va ramane singur si va face, acolo, Republica Comanesti, dupa reguli proprii.”, a conchis Benea. Nici nu ar fi o noutate: asa s-a intamplat cu ADIB, asociatia care va gestiona sistemul de apa-canal si din care CL Comanesti nu face parte, deci nu va beneficia de investitii, din cauza ca alesii nu au aprobat asocierea.

Dascalii ii dau in judecata pe alesii locali

Consiliul Local Bacau este bun de plata. Zeci de profesori au dat in judecata municipalitatea in vederea obtinerii unor drepturi banesti prevazute prin lege. Procesele aflate acum pe rolul instantelor sunt in diverse stadii de finalizate. In acelasi timp, sindicalistii sunt hotarati sa lupte pana la capat.

Consiliul Local Bacau este dat in judecata de catre Sindicatul Liber din Invatamant. Si nu discutam aici despre un proces sau doua, ci despre cateva zeci. Motivul? Nemultumirile cadrelor didactice in ceea ce priveste nerespectarea legislatiei in vigoare.

Litigii cu sindicalistii

Astfel, din cele 187 de litigii aflate pe rolul diferitelor instante de judecata in care este implicat si Consiliul Local Bacau, peste 30 sunt numai cu Sindicatul Liber din Invatamant. Acestora li se adauga si altele deschise in nume propriu de catre profesorii bacauani. “Aproape toate procesele sunt in legatura cu punerea in aplicare a Legii 221 referitoare la majorarea salariilor incepand cu luna octombrie 2008. Incepand cu acea data, salariile cadrelor didactice trebuiau majorate cu peste 30 de procente”, ne-a declarat Manole Chiriac, lider Sindicatul Liber din Invatamant, Filiala Bacau.

„Lipsesc cu desavarsire”

Situatia nu este insa atat de simpla pe cat ar parea la prima vedere. Art. 167 din Legea Invatamantului spune ca primarul este ordonator principal de credite, iar directorul unitatii de invatamant este doar ordonator tertiar. Si cum cele mai multe dintre scoli nu au venituri proprii, orice activitate financiar-contabila se desfasoara numai in baza contractelor incheiate intre parti. “Aceste contracte-cadru lipsesc insa cu desavarsire, asa ca ne-am indreptat impotriva principalilor ordonatori de credite, Primaria si Consiliul Local. Chiar daca este greu de acceptat, intelegem de ce primarul refuza sa incheie un astfel de contract. Nu putem insa intelege de ce Ministerul de resort, cel care avea obligatia sa elaboreze proiectul cadru de contract in maximum 30 de zile, nu a facut nimic in acest sens”, a mai spus liderul SLI Bacau. “Ni s-a spus ca raspunsurile pot fi gandite si la nivel local. Insa nu am vazut nimic concret”.

Instanta a hotarat

In ciuda faptului ca instanta a hotarat ca legea trebuie pusa in aplicare iar salariile recalculate, din punct de vedere administrativ si financiar nu s-a miscat absolut nimic. “Si cum acest contract cadru nu exista, ne-am indreptat impotriva primarului si a Consiliului Local.”, a mai spus Manole Chiriac. Cele mai multe dintre aceste procese au fost fina­lizate. Instanta a dat castig de cauza cadrelor didactice, urmand ca in urmatoarea etapa sa se discute cu directorii de scoli si sa se faca reincadrarea in conformitate cu normativele in vigoare. “Art. 7 din Legea 330 spune ca salariul din ianuarie 2010 nu poate fi mai mic decat cel din decembrie 2009”, a mai afirmat liderul bacauan.

Se disculpa

In acelasi timp, municipalitatea bacauana bate in retragere. “Primaria nu are niciun fel de culpa in situatiile de acest gen, ea nefiind decat un intermediar intre scoli si centrele bugetare pe de o parte si bugetul de stat pe de alta parte. Culpa trebuie cautata la cei care intocmesc statele de plata!”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Municipiului Bacau. In judetul Bacau sunt aproximativ 8.500 de cadre didactice si personal auxiliar.

Un locatar dintr-un bloc de pe strada Stefan cel Mare acuza asociatia de proprietari ca nu se implica in rezolvarea problemelor cu care se confrunta membrii sai. “Degeaba dau telefon, degeaba le sesizez neregulile, ne-a declarat Vasile Spataru (foto). Nu reactioneaza deloc. In blocul turn cu numarul 11 a fost desfiintat inca de anul trecut toboganul de gunoi. Au ramas in loc gauri in balconul de serviciu de la ultimul etaj pana jos. Erau periculoase. Am cerut administra­torului si presedintelui sa gaseas­ca o solutie, dar degeaba.” Vasile Spataru spune ca, la fiecare palier, s-a aplicat cate o solutie gasita de locatari. Unii au batut in cuie usa care ducea spre tobogan. Altii, cei mai multi, au incuiat balconul, desi acesta ar fi o cale de evacuare in caz de incendiu. “Daca explodeaza vreo centrala sau izbucneste un foc si nu se poate cobori pe scari, murim sufocati”, isi arata ingrijorarea Vasile Spataru. La Asociatia de proprietari 120, Vasile Spataru este considerat un locatar care are mereu nemultumiri. Prin urmare, sesizarile din partea sa sunt ignorate fara a fi analizate. Locatarul nu stie cui ar trebui sa se mai adreseze. “Seful de scara pleaca primavara si mai vine toamna in bloc, presedintele cere sa-l sesizam in scris, administratorul nu se implica”, spune locatarul, care este hotarat sa le atraga atentia si pe alte cai, daca va fi nevoie.

Nominalizare politica

Consilierul local Lucian Ciubotariu ar putea reprezenta municipiul in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la Compania Regionala de Apa Bacau, daca alesii vor vota un proiect de hotarare in acest sens. Misiunea e o formalitate pentru ca PNL, partid din care Ciubotariu face parte, detine majoritatea simpla in Consiliul Local. La sedinta programata pe 31 august, alesii bacauanilor urmeaza sa aprobe si Actul Constitutiv al societatii de utilitati rezultata din fuziunea Companiei de Apa cu Apa Serv, operator aflat in subordinea Consiliului Judetean.

Infiintarea Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB) parcurge ultima etapa, consilierii locali fiind chemati sa aprobe, marti 31 august, Actul Constitutiv al operatorului de utilitati. Societatea nou-creata este rodul fuziunii Companiei de Apa – operator administrat de municipalitatea bacauana – cu Apa Serv, companie de utilitati detinuta de Consiliul Judetean. Potrivit proiectului de hotarare ce urmeaza a fi supus dezbaterii in CL, Lucian Ciubotariu – ales local din partea PNL – a fost nominalizat pentru a reprezenta municipiul in AGA de la CRAB. Nominalizarea survine pe fondul unei secretomanii instalate in jurul subiectului constituirii operatorului regional de utilitati.
La inceputul lunii mai, aceeasi consilieri locali si-au desemnat im­puternicitii pentru semnarea Actului Constitutiv al CRAB. Sub pretextul ca trebuie sa aprobe situatiile financiare ale companiei de utilitati, imputernicirea reprezentantilor CL a starnit discutii in contradictoriu, alesii din opozitie acuzand majoritatea penelista ca vrea sa-si planteze oamenii pe sest in structurile de conducere ale CRAB. La data respectiva, Prefectura a fost pe punctul de a ataca hotararea CL, insa luptele intestine din PD-L, cu privire la titularul functiei de prefect, au facut ca actiunea sa treaca in plan secund.

Administratori… politici

Conform Actului Constitutiv, pri­mii administratori ai CRAB repre­zinta o vitrina a intereselor politice locale. Din randul acestora fac parte Petre Haineala, sotul Olgai Haineala, director de buget-finante al CJ Bacau; “eternul” Constantin Apostol, cumatrul primarului Stavarache si sef al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est; Carmen Cenusa, sotia lui Liviu Cenusa, patronul societatii SSC Invest SRL care editeaza oficiosul personal al edilului sef; Marius Danciu, fost consilier judetean din partea PNL, demisionat din CJ pe motiv de incompatibilitate cu statutul de ales local; Gabriel Lupu, membru al PNL dezertat din Partidul Conservator, dar si membru in Consiliul de Administratie al CET Bacau, respectiv Valentin Palea, seful Serviciului public judetean de drumuri aflat in subordinea CJ Bacau. Printre admi­nistratori figureaza si doi pedelisti, preluati din vechiul Consiliu de Administratie al operatorului jude­tean Apa Serv. Acestia sunt Neculai Olaru, in prezent prefect al judetului Bacau, si Vasile Dragusanu, fost manager al CET, ajuns intre timp director in cadrul Transelectrica. Ambii apareau in CA de la Apa Serv, Olaru fiind la acea data seful Directiei Apelor Siret.
Presedintele Consiliului de Administratie al CRAB va fi Razvan Gaina. Municipiul Bacau detine 51% din CRAB, in timp ce Consiliul Judetean este proprietar pe 45% din actiunile societatii.

Mandat expirat de administrator

Lucian Ciubotariu figureaza drept administrator special al societatii Vinalcool SA. Potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, mandatul sau a expirat pe 11 aprilie 2010, societatea Vinalcool figurand cu mandate expirate si pentru cenzori. De asemenea, societatea nu si-a echilibrat capitalul social ca urmare a unei denominari de actiuni. Acelasi Ciubotariu este actionar in cadrul societatii Ludino-Company, unde figu­reaza alaturi de tatal sau – Vasile Ciubotariu, primarul PNL de Itesti – respectiv de fratele sau, Norocel Ciubotariu. In ultimii ani, societatea a facut obiectul mai multor actiuni in instanta declansate de diversi creditori. Consilierul local e membru in Adunarea Generala a Actiona­rilor de la societatea FCM Bacau SA, societatea a municipalitatii prin care in ultimul an s-a scurs aproape 1 milion de euro in tentativa de sustinere a fotbalului bacauan.

Meniu de criza in spitale: supa de legume si fasole fiarta

In timp ce preturile la toate alimentele au crescut chiar si de la o luna la alta, alocatia zilnica de hrana pentru bolnavii din spitale nu a mai fost majorata de cativa ani. Conducerile spitalelor trebuie sa faca apel disperat la intelegerea furnizorilor pentru a-i indupleca sa accepte preturi mai convenabile pentru unitatile medicale. Mai mult, siliti de subfinantare, unii manageri de spitale au „umblat” la hrana bolnavilor pentru a acoperi alte cheltuieli. In farfuriile bolnavilor se vede in fiecare zi ca prin bucatarie bate vantul saraciei.

Este ora pranzului si pe holurile Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) miroase, inconfundabil, a mancare de fasole. Am ales, la intamplare o sectie: ORL. Pacientii trec pe la geamul oficiului alimentar si primesc in castroane supa de legume. Se intorc pentru a lua farfuriile cu felul doi. Fiecare poarta o pungulita cu paine. Trei paciente impart o masa. „Frunzaresc” supa de o culoare nedefinita. Se vad in zeama bucati de morcov, ceva verde, probabil patlagele, si taietei. „Macar e calda”, spune una dintre femei. Nu le place dar s-au saturat de hrana uscata adusa de acasa. Dupa cateva linguri trec la fasole. Boabele mici, mai mult coaja, nu stimuleaza apetitul. „Bine ca ne da voie sa plecam din spital, dupa tratament, spune una dintre paciente. Eu stau aproape si merg sa mananc acasa. La mancare nu am pretentie, dar macar medicamente daca aveau. Ca sa-mi faca o perfuzie m-au trimis sa o cumpar. Am dat 70 de lei pe ea.” La masa de alaturi, trei barbati mananca tacuti. „E buna supa, merge, spune Ioan Garbea. Am stat internat la spitalul din Buhusi, unde mancarea era si mai rea.” Gheorghe Evu, din Lipova, inghite zeama hotarat. „Decat hrana rece, ca in alte parti, e mai bine asa.”

Piure gol pentru medici

In oficiul alimentar, dr. Zenovia Dumbrava, care abia a iesit din sala de operatie, incearca sa ia masa de pranz. I s-a adus de la bucatarie piure de cartofi, cam straveziu, si o salata de varza. „Mi-am adus pachet de acasa, dar este la frigider si dureaza sa-l incalzesc. Mananc ce am primit de la bucatarie. Asta e situatia cu hrana. Carne se da de doua ori pe saptamana. Pentru bolnavii care nu primesc alimente de acasa e greu. La noi, la ORL, vin mai mult amarati. Cei cu bani se duc in privat. Ar avea nevoie de hrana buna, fiindca fac si tratament. Speram sa se imbunatateasca situatia.”

Tot fasole, dar servita de maicute

Managerul SJU, Dan Stoica, a refuzat sa comenteze pe acest subiect. Cum spitalul este administrat de o luna de Consiliul Judetean Bacau, i-am cerut opinia presedintelui Dragos Benea. “In 3-4 luni se vor vedea mari schimbari. Sa vedem intai datoriile spitalului platite de Ministerul Sanatatii. Nu se poate schimba totul imediat. Mai vorbim dupa 1 octombrie.” Presedintele CJ si managerul spitalului, revenit la conducere dupa o pauza de 8 luni, intentioneaza sa schimbe si procedura de servire a mesei in spitale. Pentru a stopa furtul din farfuriile bolnavilor, vor face demersuri ca servirea mesei sa fie asigurata de maicute. Acest sistem functioneaza intr-un spital din alt judet si a avut succes.

Pentru copii, putin mai bine

“Alocatia de hrana este aceeasi de la inceputul anului 2007, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al Spitalului de Pediatrie. Preturile au crescut, dar le-am negociat in limita fondurilor pe care le-am avut. Noroc ca furnizorii sunt sensibili la faptul ca pacientii nostri sunt copii si mai lasa la pret, ne pasuiesc la plata facturilor. Dar ca sa asiguram hrana si medicamentele necesare, care pentru noi sunt prioritare, a trebuit sa renuntam la altele. Nu am mai cumparat aechizite, de exemplu, de anul trecut.” Anual in Spitalul de Pediatrie sunt rezolvate aproximativ 9.000 de cazuri. In 2008 cu hrana bolnavilor spitalul a cheltuit 370.000 lei. In 2009 a consumat 399.400 lei iar in primul semestru din acest an a alocat 189.000 lei. “Alocatia a ramas mica, in schimb, acum, cu majorarea TVA-ului, preturile au crescut si mai mult, ne-a declarat Didina Manea, asistent sef la Blocul alimentar al spitalului. Acest lucru pune probleme serioase.”
Conducerea spitalului sustine ca se asigura carne de pui zilnic. Dar din meniu lipsesc de multa vreme cascavalul, untul, branza topita etc. Pentru a mai diversifica meniul, bucataresele mai prepara clatite, gogosi, budinca de gris, pandispan sau chec, afirma asistenta sefa. Dar toate acestea cu angajarea unor datorii destul de mari la furnizorii de alimente. Din cele 1,7 milioane lei cat reprezenta datoria spitalului la 30 iunie, 215.000 lei este restanta la acesti furnizori. Spitalul are de achitat facturi la alimente, emise inca din iunie 2009.

Pentru mesele bolnavilor adulti se pot aloca 7 lei/zi, daca sunt incadrati „la comun”, pentru lauze 8 lei/zi, pentru pacientii cu TBC sau HIV/SIDA – 13 lei/zi, pentru cei cu diabet 12 lei/zi, iar pentru cei din sectia de psihiatrie, 10 lei/zi.

Cornelia Mereuta, sotia unuia dintre barbatii morti in accidentul petrecut in urma cu trei ani la santierul complexului comercial Real, s-a destainuit. Intrigata de tot ce se intampla, de coruptia din justitia bacauana, de presiunile care s-au facut asupra ei, femeia indoliata isi striga disperarea. A tacut trei ani, dar nu mai rezista. Ramasa singura, cu trei copii, Cornelia Mereuta nu-si doreste decat un singur lucru: sa se faca dreptate.

Am gasit-o singura, in apartamentul ei cu 3 camere, in care locuiesc cu totii: cei trei copii, nepotica si o nora. Cornelia Mereuta isi plange si acum sotul, cu lacrimi amare. Nu-si doreste decat ca cei vinovati sa plateasca pentru moartea barbatului ei. Simte ca nu mai are putere, e bolnava, abia se mai poate deplasa. Priveste mereu in gol fotografia lui Ioan, sotul ei, inghitit de pamant in accidentul de munca. “Era constiincios, isi iubea meseria. Dar mereu imi spunea ca s-a saturat sa lucreze numai in pamant, fara protectie, fara nimic. Asa a lucrat mereu. Si in pamant a ajuns, la 52 de ani. Acum, pe 12 septembrie ar fi implinit 55 de ani. Ne vedeam altfel viata. Ne doream nepoti, sa mergem la tara, sa traim linistiti. Or, acum, eu nu-mi mai gasesc linistea”, marturiseste femeia. In colt, pe o masuta din bucatarie, o candela aprinsa. “Numai Dumnezeu ma mai poate ajuta acum. Vreau sa-mi gasesc linistea si sa se faca lu­mina in acest caz. Nu inteleg de ce se tergiverseaza atat lucrurile. A fost un accident mortal, nu a fost contestat de nimeni, au fost doi morti, pe care nu-i mai putem invia, de ce nu se da un verdict, atat intreb si eu. De ce?”, adauga trist.

„A scapat de tot”

Era la farmacie cand a aflat de la o vecina ca este cautata de Politie. “Asa am aflat ca Ioan a murit. Groaznic… (pange, n.r.). A plecat de acasa la 6.40 pe bicicleta si la 8.30 era mort. Toata saptamana de dinainte era agitat. Imi spunea mereu ca e ultimul sant pe care il sapa si gata, scapa. Si a scapat, de tot. Mi-au zis de la morga ca nici nu a simtit ca a murit. El era ultimul in groapa aia. A avut gatul rupt. Pe celalat coleg de-al lui, Vieru, l-a prins rezemat de mal si cu lopata in piept. Dar al meu era in fundul gropii, facea mufarea”, adauga femeia. Conform certificatului medico-legal (249/28.08.2007), cauza mortii lui Ioan Mereuta a fost una crunta: insuficienta cardio-respiratorie si fractura mielica coloana cervicala prin comprimare (accident de munca).

Bani doar de inmormantare

In ziua respectiva a fost sunata si de Liviu Goian, patronul firmei SC Segama SRL la care Ioan era angajat. “Mi-a dat 50 de milioane pentru inmormantare. Atat. Iar eu am cheltuit 132 de milioane, ca asa sunt obiceiurile la noi, iar la inmormantare nu-ti vin doar zece oameni. Si apoi mi-a mai dat inca 20 de milioane la pomana de 40 de zile. I-am zis ca nu-mi ajung, dar el mi-a spus sec ca atat poate sa-mi dea”, continua. Apoi au convenit sa-i mai dea o suma lunara echivalenta cu 80 la suta din salariul minim pe economie. Pana anul trecut, banii au fost dati. “Ma duceam lunar la firma, personal. Desi ma sim­team umilita, ma duceam, ca aveam nevoie de bani. Pe el nu l-am vazut pe acolo. Ma puneau sa semnez o chitanta si gata. Pe numele firmei, nu al lui Goian personal. Am luat si aceasta farama de bani, pana cand s-a trezit cu citatie de la mine. Am deschis in paralel un dosar civil, pe aceeasi cauza, in martie anul trecut.”

Nu gaseau dosarul…

Accidentul de munca a ajuns si pe masa procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Doi ani si jumatate a durat cercetarea. “Doi ani si jumatate am facut drumuri zilnice la Parchet. In octombrie 2009 mi s-a spus sec «Nu gasim dosarul, nu gasim dosarul». Apoi am primit o scrisoare prin care am fost anuntata ca s-a finalizat urma­rirea penala si ca in cel mai scurt timp o sa fie dispusa masura legala. Iar eu am intrat in posesia rechizitoriului tocmai pe 18 februarie 2010. Atunci mi l-au dat. A fost pe la trei procurori. Foarte greu, doi ani jumatate pentru un mort? Ca doar nu mai traieste nimeni. Si acum citesc la dumneavoastra in ziar ca spune Goian ca ati luat-o pe piste gresite. Care piste gresite? Mor­tul mai traieste cumva si nu stiu eu? Nu inteleg?”, se intreaba revoltata Cornelia Mereuta, acum in varsta de 52 de ani.

Marca, inculpat in dosar, are rude „plantate” in Baroul Avocatilor din Bacau

A decis din prima secunda ca va merge in instanta pentru a face lumina in acest caz si a gasi vinovatii. Dar nu a crezut nicio clipa ca se va izbi de obstacole mult prea mari pentru puterea si sanatatea ei subrezita. “Nu voia nici un avocat sa ma bage in seama. In dosar mai este cercetat si Neculai Marca – sef de lucrare, pe langa toti ceilalti. Or, acest om are fiul si nora avocati, iar sotia lui este secretarul Baroului Bacau. Din acest motiv, niciun avocat de pe penal nu a vrut sa vorbeasca cu mine. Toti m-au refuzat. Acum am reusit sa gasesc un avocat, dar nu din Bacau. Si la ITM (Inspectoratul teritorial de Munca, n.r.) am avut neplaceri cand am cerut sa mi se dea procesul de ancheta al accidentului de mun­ca. Am informatii ca si de acolo, unii inspectori care au cercetat totul atunci, in 2007, sunt prieteni cu Liviu Goian. Ce sa mai cred?”, se intreaba. Cornelia Mereuta a cerut de la inculpati in solidar cu SC Segama SRL 70.000 lei – daune materiale, 150.000 euro – daune morale si 500 de lei pe luna prestatie periodica.

„Ne-a trimis pe toti la munca”

Cornelia Mereuta recunoaste ca mai mult a ajutat-o firma belgiana Bel Rom Cinci, care a subcontractat lucrarea la SC Segama SRL pentru construirea unei parti din complexul comercial REAL. “Ei mi-au dat o bursa pentru ca fata mea sa-si continue studiile la facultate, iar la pomenirea de un an mi-au mai dat si alti bani. Sunt oameni seriosi. Aceste lucruri trebuia sa le faca Goian, pentru ca sotul meu la Goian era angajat. Dar Goian ne-a trimis pe toti la munca. Asa ne-a spus: «Toata lumea la munca. Si baiatul meu munceste»”, a marturisit Cornelia Mereuta, revoltata. “Sotul meu era stalpul casei. Avea 5 milioane pe cartea de munca, dar i se dadeau 10 milioane in mana. Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar nu mai pot. Asta e, nu mai pot.” Discutia am incheiat-o trist. Indoliata, sfarsita, Cornelia Mereuta nu a mai gasit puterea de a continua. Nedreptatea din jurul ei e cel mai greu lucru pe care il poate suporta acum.

A deschis un nou dosar, pe civil

Satula de tergiversarile din proces, Cornelia Mereuta a decis impreuna cu avocatul ei, sa deschida un nou proces in instanta, dar pe civil, in dosarul 9194/180/2009, pentru care a cerut si stramutarea catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. “Nu mai am incredere in justitia de aici din Bacau. Nu se poate ca in trei ani sa nu se dea o sentinta! Si in penal au fost trei termene si tot atatea amanari. Toti au avocati si Goian, si Marca si celalalt sef, Petrea, dar niciunul nu a venit in instanta. Au venit doar avocatii. Pe 9 septembrie 2010 e alt termen. Sa vedem acum ce o sa mai amane. Nu mai am incredere in nimeni. Slabe sperante sunt sa se ia o decizie aici, la Bacau”, a mai spus femeia.

Parchetul confirma ce a scris cotidianul Desteptarea

In rechizitoriul procurorului s-a stabilit ca “pe langa cei doi invinuiti, exista si o a treia persoana care a avut atributii in materia securitatii si sanatatii in munca pe durata executarii lucrarilor in santierul «European Retail Park». Numitul GOIAN LIVIU a avut, potrivit planului de securitate si sanatate in munca, calitatea de coordanator de securitate de pe santierul «European Retail Park» Bacau. In aceasta calitate, acesta avea obligatia sa coordoneze aplicarea principiilor securitatii si sanatatii in munca, in fazele de executie, conform legislatiei in vigoare si planului propriu de securitate si sanatate in munca. Prin urmare se impune disjungerea acestei cauze si continuarea cercetarilor fata de numitul GOIAN LIVIU, precum si fata de SC SEGAMA SRL, sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca”, se arata in raspunsul remis de Parchet. La ce­rerea Trustului Media Desteptarea, Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau a formulat o serie de precizari, confirmand practic cele aparute in editia de joi, 26 august, a cotidianului. “La data de 17.02.2010, unitatea noastra de parchet a inaintat spre Judecatoria Bacau dosarul 4823/P/2007, impreuna cu rechizitoriul cuprinzand concluziile relevante in urma cercetarilor privitoare la imprejurarile in care s-au produs accidentul de munca, in urma caruia au decedat Mereuta Ioan si Vieru Octav. Actele si lucrarile efectuate in acest dosar, in timpul urmaririi penale, au decelat unele indicii de natura sa sustina presupunerea rezonabila ca producerea accidentului de munca a avut o antecedenta cauzala complexa, care include si vinovatia altor persoane decat cele care au fost cercetate initial.” (A. Zaharia)

Incepand cu 25 august, Politia de Proximitate in colaborare cu Inspectoratul de Politie Judetean deruleaza campania “Alege Siguranta”, ce se va desfasura atat in mediul urban, cat si in mediul rural si care are ca scop consolidarea parteneriatului politie-comunitate. Trei voluntari au impartit pliante in oras iar aceasta activitate va continua si in saptamanile ce urmeaza.
“Prin actiunile desfasurate urmarim dezvoltarea unui comportament proactiv in randul cetatenilor si o informare cat mai buna a lor in ceea ce priveste masurile de prevenire a infractionlitatii”, a declarat inspector Stefanescu Gabriel din cadrul Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii al IPJ Bacau.
De asemenea, in cadrul sedintei ce a avut loc la sediul Centrului Europe Direct din Comanesti, reprezentantul Politiei de Proximitate din localitate, Dumitru Dobos, a facut si un sumar al activitatilor pe care Politia de Proximitatea le-a desfasurat atat in Comanesti, cat si pe toata Valea Trotusului, atat in calitate de partener cu unitatile de invatamant, cat si in calitate de organizator. Astfel ca acesta campanie va fi la fel de bine primita in orasul de pe malul stang al Trotusului intrucat nu este prima de acest gen. De asemenea si reprezentatii IPJ Bacau si-au manifestat sprijinul pentru viitoarele activitati pe care Primaria Comanesti, Centrul de Informare Europe Direct si Politia de Proximitate Comanesti le vor desfasura in mica urbe.