Ping-pong cu sinistrati

Conducerea Primariei Bacau afirma ca nu are nicio vina pentru dezastrul de proportii cauzat de inundatii in comuna Margineni. In replica, reprezentantii Directiei Apelor Siret spun ca daca lucra­rile de supratraversare cu conducte a albiei Negelului ar fi fost continuate, pagubele cauzate de inundatii ar fi fost sensibil mai mici.

Primaria Bacau si Directia Apelor Siret isi paseaza vina pentru dezastrul cauzat de inundatii in comuna Margineni. Edilii au declarat la ultima sedinta a Consiliului Local ca nu se simt vinovati, mai ales ca situatiile de forta majora nu pot fi prevazute. “Exista si un capitol in drept prin care esti absolvit in caz de forta majora. Municipalitatea Bacau nu ar putea fi considerata vinovata pentru ca nu a reusit sa prevada forta majora”, a declarat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului. Reprezentantii Primariei au fost acuzati de catre Gabriel Axinte, consilier local PD-L, ca au impiedicat in mod intentionat continuarea lucrarilor de supratraversare cu conducte a paraului Negel, fapt ce a dus in final la cresterea pagubelor rezultate in urma inundatiilor.

„Conductele sunt ale Companiei de Apa. Compania este a municipalitatii”

In replica, reprezentantii Directiei Apelor Siret afirma ca sefii din Primarie duc o “activitate intensa de pasare a vinei”. Constantin Draganuta, directorul institutiei ce administreaza apele, a apreciat ca edilii dau dovada de lipsa de responsabilitate pentru a doua oara, dupa ce in urma cu un an au decis sistarea lucrarilor la albia Negelului, lucru pe care nu si-l mai asuma acum. “Ei vor sa arunce pisica in curtea altuia, numai in a lor nu. Nimeni nu spune ca nu a plouat foarte mult, nu neaga nimeni acest lucru. Dar, pe partea tehnica, se stie ca neinceperea ridicarii podetului de la fabrica de bere si a supratraversarii conductelor care tin de regia de apa sunt factorii care au dus la dezastrul pe care-l stim. Degeaba incearca Primaria Bacau sa duca discutia intr-o zona in care lumea sa nu-si mai dea seama cine e adevaratul vinovat. Conductele sunt ale Companiei de Apa, iar Compania e a municipalitatii”, a declarat Draganuta.

Se confrunta PUG-urile

Avocatul Petru Haratau, reprezentantul sinistratilor din Margineni, sustine ca situatia a devenit confuza pentru ca nu se stie care sunt limitele teritoriale ale municipiului Bacau. Haratau a dezvaluit ca cele doua parti confrunta planurile urbanistice generale ale comunei Margineni si municipiului Bacau. “Dincolo de vinovati, exista o mica pro­blema in legatura cu limitele de proprietate dintre Margineni si Bacau. Am fost cu primarul de la Margineni la secretarul Popovici si am confruntat PUG-urile. Un cetatean care apartine de Bacau nu permitea dezafectarea podetului de beton. Se pare ca Primaria i-a dat acestuia un alt teren in alta parte. Trebuie clarificate limitele de proprietate si s-ar parea, la o prima evaluare, ca problema e la Apele Romane”, a declarat Haratau.

Au sistat lucrarile in mod deliberat

In urma cu trei ani, la sedinta din 30 aprilie 2007 a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului de supratraversare cu conducte a paraului Negel. Potrivit HCL 114 din 30 aprilie 2007, supratraversarea ar fi cuprins atat paraul Trebes, cat si Negelul. Conform Anexei nr.4 atasata HCL 114/2007, bugetul total al supratraversarii cu conducte a paraului Negel s-a ridicat la suma de 709.597 lei (peste 7 miliarde lei vechi), din care 599.552 lei (aproape 6 miliarde lei vechi) constituiau lucrari de constructie si montaj. Durata de realizare a investitiei a fost fixata la 12 luni. Cu alte cuvinte, in aprilie 2008 supratraversarea trebuia finalizata. In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL, castigatorul licitatiei, in vederea realizarii supratraversarii paraului Negel. Societatea Rom-Gan Construct a inceput lucrarile de supratraversare a conductelor, prima factura emisa (nr. 127 din 10 martie 2009) avand va­loarea de 1,84 miliarde lei vechi.
Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lu­crarilor, constructorul fiind constrans sa actioneze in instanta impotriva companiei de utilitati.

Cererile de inscriere trebuie depuse inainte de nasterea copilului

Parintii care au copii cu varste cuprinse intre 1 an si 3 ani si vor sa-i inscrie intr-o cresa bacauana au de asteptat cel putin un an pentru a prinde un loc. Problema este una veche. Daca inainte de 1989 in municipiul Bacau erau 19 crese, acum sunt doar 5, ceea ce inseamna doar 250 de locuri disponibile in total.

Criza locurilor de munca din ultimul an ii determina pe parinta sa se intoarca la serviciu, la cateva luni de la nasterea copilului. Putini au cui sa-l lase in grija pe cel mic, asa ca singura varianta pentru ei este cresa cu program prelungit. Cresa Nr. 4 din Bacau functioneaza in cladirea de pe strada Carpati, de aproape trei ani. Au fost puse la bataie anul acesta doar 40 de locuri. De cealalta parte, cererile inregistrate sunt 70, insa numarul parintilor care au vrut sa depuna dosare la aceasta institutie este dublu. Cresa are doar doua grupe, fiecare cu cate 20 de copii. Un parinte dornic sa-si inscrie copilul aici a sesizat ca in aceasta cresa nu este destul spatiu. Motivul? In aceeasi cladire functioneaza o gradinita, insa si Fundatia “Neghinita”, careia Municipalitatea i-a pus la dispozitie doua incaperi, in care ar fi putut fi amenajate inca doua grupe pentru copiii de cresa. Asa ajung parintii sa bata din usa in usa, sperand ca cel mic sa aiba loc in vreuna dintre aceste institutii. “Fundatia respectiva desfasoara activitati social-educative tot in beneficiul copiilor, iar gazduirea acesteia in spatiile actuale s-a facut ca urmare a solicitarilor conducerii cresei”, a fost explicatia Primariei, prin purtatorul de cuvant, Ionut Tomescu.

Cereri mai mari decat oferta

In celelalte crese din Bacau, numarul locurilor difera in functie de numarul angajatilor si al grupelor. La Centrul Bugetar Crese, unde-si are sediul si Cresa Nr. 3, sunt disponibile 100 de locuri. Aici exista patru grupe de copii. “Cereri au fost multe si anul asta. Doar atat am putut primi, pentru ca avem doar 100 de paturi”, ne-a spus Pavel Petrache, administrator Cresa Nr. 3. Si la Cresa 9 din cartierul CFR situatia este asemanatoare. Aici, pe cele 60 de locuri au fost depuse peste 100 de cereri. “Nu e loc. Noi avem intentii bune, dar nu mai facem fata. Am renuntat si la programul de noapte, pentru ca nu mai avem fonduri pentru plata orelor suplimentare, asa ca acum lucram doar in program prelungit de la 6.00 la 20.00. Inscrierile se fac si cu un an inainte. Mai in gluma, mai in serios, chiar si din perioada cand mamica e insarcinata”, ne-a declarat si Lacramioara Tofan, asistent sef.

Cele mai multe solicitari la Cresa 6

Cea mai multe solicitari par sa fie la Cresa Nr. 6, unde sunt disponibile doar 50 de locuri. Insuficient insa, daca ne gandim ca au fost inregistrate peste 150 de cereri pentru anul acesta. “Mai avem 10 parinti care s-au inscris pe lista pentru anul 2011. Primul copil intrat anul acesta la grupa mica a fost inscris de parinti pe 19 ianuarie 2009. Avem si copii din alte zone ale Bacaului care vin la noi. Din pacate nu avem unde sa-i primim pe toti”, a spus Viorica Chitic, asistent-sef Cresa 6. Aici, o clasa a fost data in folosinta gradinitei care functioneaza in aceeasi cladire. Asta in ciuda lipsei de spatiu necesar cresei. In locul respectiv a fost amenajata o sala de gimnastica. Si in acest caz, Primaria a gasit explicatii.

Se descurca cum pot

Cresele de stat apartin administrativ de primarii. Acestea au obligatia de a suporta datoriile catre furnizori, de a asigura spatiul pentru desfasurarea activitatilor, de a plati salariile angajatilor si, nu in ultimul rand, sa puna la dispozitie materialele necesare activitatii didactice. Pentru ca nu exista fonduri suficiente pentru a sustine cresele deja existente, directorii se descurca cum pot. Singurii bani pe care se bazeaza zilnic sunt cei primiti de la parinti. Acestia platesc 30 de lei pentru fondul cresei, 10 lei/luna pentru materialele sanitare si 5 lei/zi pentru hrana copilului. Angajatii abia se descurca cu acesti bani. De investitii nici nu poate fi vorba. “Din cauza lipsei banilor, nu am reusit sa realizam nimic din ceea ce ne-am propus anul trecut”, a spus Viorica Chitic, asistent-sef Cresa Nr. 6.

Primaria nu are fonduri pentru curatenia in unitatile scolare

Mai sunt doua saptamani pana la inceperea noului an scolar si multe dintre gradinitele bacauane sunt inca in plin santier. Mai grav este faptul ca acestea nici macar nu au primit toti banii necesari pentru igienizare de la Primaria Bacau, cea care are in administrare aceste unitati de invatamant. In criza de timp si de fonduri, directorii de gradinite au apelat la ajutorul … parintilor.

Saci cu ciment, galeti cu var, pensule de vopsea, covoare spalate, reparatii curente. In majoritatea gradinitelor din municipiul Bacau santierele sunt in plina desfasurare, acum, inainte cu 2 saptamani de la inceperea noului an scolar. Grav este insa ca in unele unitati prescolare, cum este cazul gradinitei “Crai Nou”, igienizarea salilor nici nu a putut fi inceputa. Motivul? Lipsa fondurilor pe care Primaria Bacau, cea care are in administare toate gradinitele din oras, nu a alocat banii necesari. “La noi lucrarile de igie­nizare nu au inceput. Asteptam banii de la primarie, care este ordonatorul principal de credite. Solicitari sunt facute, dar nu au venit banii. Speram totusi sa reusim sa deschidem noul an scolar in conditii optime”, ne-a declarat Mariana Mitrut (foto), di­rectorul Gradinitei “Crai Nou”, situata in zona de nord a orasului. Putinii bani care au ajuns in vistieria gradinitei sunt insa insuficienti pentru reparatiile necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii din aceasta cladire. Din cauza aco­perisului spart, in cele 4 sali de la etaj peretii sunt scorojiti iar infil­tratiile de apa au afectat peretii, in­sta­latiile de iluminat si chiar cele de incalzire. In gradinita vor invata in acest an 281 de copii, iar pentru rezolvarea problemelor pe partea de igienizare este nevoie de 730 de mi­lioane de lei vechi. Situatia este cunoscuta la primarie inca din aprilie, s-au efectuat si evaluarile, s-a stabilit suma necesara, dar… atat.

Insuficient

Si in alte unitati, lipsa fondurilor si-a spus cuvantul. La Gradinita “Raza de Soare” s-a reusit fina­lizarea igienizarii, dar cu bani de la bugetul local, ci… din sponsorizari. “Am reusit sa terminam igie­nizarea, dar cu ajutorul sponsorilor. Functionam din 1979, pro­bleme sunt destule, dar am reusit sa le rezolvam. Primaria a alocat fonduri pentru reparatii curente, insa intotdeauna e loc de mai bine”, ne-a precizat Florentina Manaila, director la Gradinita “Raza de Soare”. Si aici sunt asteptati pe 13 septembrie 210 copii de varsta prescolara. Primaria Bacau a alocat unitatii doar 8.000 de lei, dar care au fost folositi pentru reparatii la reteaua de canalizare.

Bani doar pentru acoperis

La Gradinita 18, din centrul orasului, unde sunt si cele mai multe solicitari, au fost alocate 300 de mi­lioane de lei, insa mare parte a banilor au fost folositi pentru reparatia acoperisului. In rest, tot parintii sunt cei care vor ajuta educatorii cu bani atat pentru cumpararea de material didactic, cat si de detergenti. “Noi suntem in lucru, echipele sunt aici si mai facem curatenie la blocul alimentar si in toalete. Ce am primit de la primarie s-a cheltuit deja. Din fondurile parintilor vom rezolva problema achizitionarii de material didactic, jucarii si detergenti, pentru ca nu ne ajung banii”, ne-a spus si Gabriela Draghici, director Gradinita Nr. 18 Bacau.

Alocari in functie de solicitari

Primaria Bacau a declarat insa, prin purtatorul de cuvant al institutiei, ca lucrarile de igienizare se incadreaza in calendar si ca alocarea de fonduri s-a efectuat in baza solicitarilor directorilor de unitati si a evaluarilor. “Efectuam lucrari de igienizare in toate unitatile scolare, dar in baza cererilor depuse de directorii acestor institutii si a evaluarilor facute. Nu se va merge insa de doua ori in acelasi loc”, a fost declaratia lui Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Municipiul Bacau. Tomescu nu a putut preciza, insa, care este valoarea totala a chetuilelilor pe care primaria le-a angajat in realizarea acestor lucrari de igienizare.

In perioada 3-19 august, judetul Bacau a fost locul de desfasurare a nu mai putin de 8 infractiuni de omor, dintre care 3 au fost doar tentative. Situatia este una de-a dreptul dramatica. “Ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca anul trecut ne-am aflat in fruntea clasamentului la acest capitol. Din cele sase judete ale Moldovei, trei ocupa primele locuri. Ordinea este: Galati, Bacau si Iasi”, ne-a declarat procurorul criminalist Felix Banila.

Lipsa educatiei, principala cauza

De la o zi la alta, procurorii asista la degradarea permanenta a me­diului social in general, a celui familial in special. Cauzele sunt diverse. Dupa statisticile efectuate de catre specialistii in domeniu, majoritatea crimelor au avut loc in mediul familial. Conflictele tata-fiu sau fiu-mama sunt din ce in ce mai frecvente. In general, succesorii sunt cei care comit cele mai multe atrocitati. Sotiile si concubinele sunt cele care suporta cel mai adesea consecintele comportamentelor deviante. De cele mai multe ori atat autorii cat si victimele sunt sub infuenta bauturilor alcoolice in special in familiile sarace si cu un nivel scazut de educatie. “Din punctul meu de vedere cred ca educatia este cel mai important factor. Am avut un caz la Tatarasti. Acolo, din 6 persoane cate am audiat la momentul respectiv, una singura stia sa scrie. Avea 8 clase”, a mai spus criminalistul Felix Banila.

Nu-i obligatorie

Cei mai multi dintre criminali sunt sanatosi din punct de vedere psihic. De asemenea, nu la toate infractiunile de omor se fac expertize medico-legale psihiatrice a inculpatilor. Acest tip de expertiza este obligatorie doar in cazul omorului deosebit de grav si in momentul in care exista dubii cu privire la starea de discernamant a faptuitorului la momentul comiterii infractiunii. “Am intalnit doua situatii in care expertii au spus ca faptuitorul nu avea discer­na­mant. Una a fost aceea a boxerul Alexandru Gavril. A doua si­tuatie a fost aceea a lui Iulian Marius Maftei din Frumuselu-Glavanesti. In martie 2009 acesta si-a omorat ambii parinti. Cazul a fost unul extrem de dificil. Numai cercetarea la fata locului a durat 18 ore”, a spus procurorul criminalist Banila.
Numai in primele patru luni ale anului 2010 au avut loc 21 de infractiuni de omor. De asemenea, in luna octombrie 2009 a fost inregistrat un trist record: 3 tentative de omor intr-o singura zi. Cauzele crimelor sunt in general aceleasi: nivel scazut de educatie, saracie si alcoolism. De asemenea, cele mai multe dintre ele au loc in cadrul etniilor.

Peste 38.000 de beneficiari si in acest an

Elevii saraci, care provin din familii cu ve­nituri mici, vor benefica in continuare de programul guvernamental ce prevede acordarea de rechizite scolare gratuite. Pentru anul scolar 2010-2011 judetului Bacau i-a fost alocata, la acest capitol, suma de 977.047 lei. Programul se deruleaza prin Inspectoratul Scolar Judetean.
Rechizitele scolare pentru elevii saraci vor ajunge si in acest an in ghiozdanele celor mici. Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a anuntat ca se ocupa in mod prioritar de punerea in aplicare a ordinului de ministru pentru acordarea acestui ajutor. “A aparut si ordinul, a fost alocata si suma necesara, acum lucram la licitatia de achiztie”, a explicat Florin Lazar, inspector scolar ge­neral ISJ Bacau. De aceste rechizite beneficiaza elevii din invatamantul de stat, primar si gimnazial, cursuri de zi, care sunt in intretinerea familiilor al caror venit mediu lunar pe membru de familie, realizat in luna iulie, este de maximum 50 la suta din sala­riul de baza minim brut pe tara. Suma alocata pentru judetul Bacau este de 977.047 lei, aproape la fel ca si anul trecut. Numarul estimat de beneficiari este de 38.039 de elevi din clasele I-VIII, in special din mediul rural. Bacaul este al treilea judet la nivel national, dupa Iasi si Suceava, in ceea ce priveste numarul elevilor beneficiari de acest program. Pentru clasele primare pachetul este de 25 lei pe fiecare elev, iar pentru gimnaziu, de 30 de lei. Pachetele contin mimimum necesar de rechizite de la stilou, penar pana la caiete, ghiozdan pentru elevii de clasa I si, in plus, o trusa de geometrie pentru cei din clasele V-VIII.

Miscarea personalului in invatamantul bacauan a ajuns la final

In aceasta perioada, la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) are loc o sedinta pu­blica pentru ocuparea catedrelor ramase vacante sau rezervate. “Pentru sedinta publica din data de 30 august 2010 au ramas 277 de pozitii din care 76 catedre complete pentru profesori, 9 – pentru educatoare si 2 – pentru maistri instructori”, a explicat Ida Vlad, inspector de managementul resurselor umane la ISJ Bacau. Pentru aceasta etapa, candidatii suplinitori cu alte specializari fata de cele corespunzatoare postului au avut de sustinut un concurs care a constat intr-o testare scrisa, pe specializarea catedrei, si un interviu. Nota minima de promovare a fost 5 (cinci). Conform metodologiei, posturile didactice ramase neocupate, dupa incadrarea personalului didactic calificat, pot fi acum ocupate prin suplinire de catre absolventii din invatamantul superior sau pedagogic cu alte specializari decat ale ca­tedrei in cauza, cu respectarea preve­derilor legale. Incadrarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare postului se realizeaza in baza unui contract indivi­dual de munca.

Nemultumiri

Bineinteles ca aceste repartizari au atras si nemultumiri. Au fost candidati care chiar au renuntat la a se mai bate pentru obtinerea unui post in invatamant in acest an scolar. “Eu am renuntat la catedra, ne-a spus sincer Ana Maria Diaconita, profesor de franceza-romana. Nu e convenabila naveta. E foarte dificil sa ajungi in cateva sate. Am fost detasata tocmai la Secuieni, dar si in Calugareni si Damienesti.” Altii au strigat ca nu se respecta legea. “Eu am patit-o personal. Un post a fost ocupat acum de un suplinitor necalificat in defavoarea unui suplinitor califcat. Era un post navetabil, pe care as fi mers, dar nu am avut cum. Ce o sa fac? Nu am un raspuns si la asta”, ne-a spus revoltat si Marian Donciu, profesor de informatica. “La mine a fost altceva. Au incercat sa ma oblige sa merg tocmai in Onesti, m-au pus, la fel ca si pe alti colegi, sa semnez pe fuga ca sunt de acord, pe motiv ca nu este timp de discutii, pe posturi pe care nu le-am vrut. Pentru ca apoi sa li se dea profesorilor pensionari si, acum, suplinitorilor. Eu am reusit sa obtin pana la urma un post aici in Bacau, dar dupa ce am auzit ca a mai fost vineri o sedinta. Daca nu ma duceam atunci, acum aveam catedra tocmai la Onesti, iar un pensio­nar sau un necalificat ramanea linistit aici in Bacau. Nu este normal asa ceva”, ne-a declarat intrigata Adriana Galbeata, profesor de franceza si germana.

Catedrele neocupate vor ramane in grija directorilor

Cele mai solicitate posturi sunt cele de educatori, dar si catedrele de limba magiara, limba romani, muzica instrumentala, religie ortodoxa, fizica sau matematica. Ierar­hi­zarea candidatilor se face in ordinea des­crescatoare a mediilor. “Este ultima se­dinta publica organizata la nivelul Ins­pectoratului Scolar, a mai completat ins­pectorul scolar Ida Vlad. Daca vor mai ramane catedre neocupate, doar directorii de scoli vor gasi solutii pentru ocuparea lor. Ni le propun si, ulterior, cu avizul nostru, vor angaja ei pe o perioada determinata in anul scolar 2010-2011 profesori pe acele posturi.” Absolventii invatamantului superior care vor fi angajati ca suplinitori, vor putea primi catedra pentru intreg anul scolar, iar cei care au absolvit studii medii pedagogice pe alte specializari decat cele corespunzatoare postului, vor ocupa acest loc pana la venirea unui cadru didactic calificat.

Majorarea capitalului social de la FCM Bacau SA, societate detinuta de municipalitatea bacauana, a starnit mai multe acuze din partea alesilor locali reuniti, ieri, in sedinta CL.

Majorarea de capital initiata de viceprimarii municipiului Bacau este a treia in ordine cronolo­gica. In lunile martie si mai, 12,5 miliarde lei vechi au fost directionate catre capitalul societatii FCM Bacau SA, insa banii au fost cheltuiti pentru achitarea unor datorii. Noua majorare, in suma de 12 miliarde lei vechi, va avea se pare aceeasi soarta dupa ce viceprimarul Dragos Luchian a anuntat ca 4 miliarde de lei vor fi cheltuite pentru acoperirea unor datorii si doar 8 miliarde vor reprezenta bani directionati propriu-zis catre societatea detinuta de municipalitate.
„Ne-am obisnuit sa ne spuneti ca platiti performanta insa si anul trecut ati cheltuit aproape 40 de miliarde lei vechi cu o echipa de fotbal pe care ati retrogradat-o. Primaria Bacau este un exemplu de scurgere a fondurilor publice. Veniti astazi cu un proiect prin care alocati 12 miliarde catre FCM Bacau SA, care va sustine echipa Mesagerul. Ii rog pe membri AGA care au votat anul trecut retrogradarea in C a FCM-ului sa ne spuna daca nu vor retrograda si aceasta noua echipa in divizia judeteana“, a atacat Gabriel Axinte, consilier local din partea PD-L.
Potrivit informatiilor consemnate la Registrul Comertului, municipalitatea nu a platit inca actiunile subscrise la infiintarea societatii FCM Bacau SA, in iunie 2009. Potrivit Hotararii 184 a Consiliului Local din 2009, municipalitatea si-a luat obligatia de a varsa in contul societatii, cu titlu de capital social, suma de 24,9 miliarde. Din documentele de inmatriculare ale societatii rezulta – negru pe alb – ca edilii au virat mai putin de o treime din suma la care s-au angajat: 749.250 RON, suma care, de altfel, se regaseste in Actul Constitutiv al societatii FCM Bacau SA (Ordin de Plata nr.1 din 12 iunie 2009). Practic, cele doua asa-zise majorari de capital, din martie si mai, sunt inexistente.

Moda printre conducatorii auto

Soferii bacauanii prinsi de politisti ca nu respecta regulile de circulatie sunt amendati contraventional si pot ramane fara permis. Pentru a nu-si pierde dreptul de a conduce, multi decid sa conteste aceste sanctiuni in instanta. In primele sapte luni ale anului 2010, agentii Politiei Rutiere Bacau au aplicat 52.810 sanctiuni contraventionale, in urma abaterilor constatate in trafic. Dintre acestea, 685 au fost contestate, in scadere fata de anul trecut, cand au fost inregistrate 905 contestatii. “In general sunt contestate acele sanctiuni care prevad ca si sanctiune complementara, suspendarea dreptului de a conduce autoturisme pe drumurile publice”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Multe persoane lucreaza in transport si depind de permisul de conducere. Nu putine sunt cazurile in care acesti soferi, desi stiu ca au gresit, contesta sanctiunile politistilor, sperand ca-si vor recapata astfel dreptul de a conduce. Un bacauan si-a redobandit permisul in instanta. Acesta a contestat procesul verbal in care se facea vinovat de nerespectarea vitezei legale. Norocul soferului a fost ca suportul megnetic pe care se afla inregistrata viteza cu care se deplasa acesta era defect, asa ca singura dovada a politistilor nu le-a mai fost de folos in fata judecatorului. In cazul in care unui sofer ii este retinut permisul de conducere, acesta poate depune contestatia in maximum 15 zile de la data comunicarii procesului verbal. Persoanei in cauza ii este inapoiat carnetul de conducere, in baza unei adeverinte de la Judacatorie, pana cand instanta va solutiona procesul. In cazul in care soferul nu are castig de cauza permisul ii este din nou retinut pe perioada specificata pe procesul verbal. Un alt bacauan a crezut ca poate sa pacaleasca instanta. Si acestuia ii fusese retinut permisul de conducere. Barbatul a depus plangere, insa cand a ajuns in fata judecatorului, politistii au prezentat probele, in care soferul era inregistrat gonind cu masina, neres­pectand regimul de viteza. Motiv pentru care bacauanului i-a fost retinut din nou carnetul. Sunt si cazurti in care soferii contesta martorii. Ei nu stiu insa ca daca refuza sa semneze procesul verbat, politistul are dreptul sa solicite un martor care sa confirme ca soferul in cauza nu a dorit sa primeasca si sa semneze actul, chiar daca martorul in cauza nu a fost prezent in momentul in care soferul a comis abaterea de la codul rutier. Din cele 685 de contestii inregistrate in 2010, doar in 20 de cazuri acestea au fost solutionate in favoarea contravenientului.

Spectrul facturilor de iarna bantuie prin blocuri

Primele zile mai reci sunt semnul verii pe sfarsite. Pentru locatarii blocurilor bransate la CET urmeaza cosmarul probelor pe instalatii, cu avarii in apartamente, in subsoluri si pe reteaua de distributie a agentului termic. Nu vor lipsi, cu siguranta, nici in acest an, sistarile in furnizarea apei si a caldurii pentru carpirea conductelor. Vor veni apoi facturile de iarna, o lovitura pentru multi consumatori din sistemul centralizat.

In asociatiile de proprietari se simt deja semnele toamnei. Inca­sarile au scazut, fiindca parintii canalizeaza banii spre ghiozdanul copiilor. Nici locatarii care nu mai au elevi in casa nu dau fuga la casierie sa plateasca intretinerea, ci se ocupa de aprovizionarea ca­marii. “Vine septembrie, gata cu incasarile, ne-a declarat Vasilica Floares, administratorul Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Scoala si muraturile inghit toti banii. Intram in iarna cu datorii si cine stie cum vor mai fi facturile. Se zice ca pretul la utilitati ramane la fel si ca se vor da in continuare subventii. Sunt doar vorbe, nu putem fi siguri”. Administratorii asculta in fiecare zi plangerile locatarilor care nu mai fac fata cheltuielilor cu intretinerea apartamentelor. „Au scazut salariile si oamenii, care sunt necajiti in zona aceasta, se vaita ca nu au bani. Ca om ii inteleg, dar facturile trebuie platite”, a mai spus Vasilica Floares. In Asociatia Aloco 5A, proprietarii de apartamente nu au datorii la intretinre, dar numai „fiindca renunta la orice altceva si vin sa faca platile, explica administratorul Rodica Florea. Avem si locatari care locuiesc singuri in apartament si traiesc dintr-o pensie de urmas. Plata intretinerii este prima lor grija. Pana acum s-au descurcat, dar s-a scumpit apa, cu cresterea TVA-ului, iar daca va creste si costul caldurii…”

Caldura se „plimba”, locatarii platesc

Gigacaloria, care s-a scumpit cu 8 la suta din ianuarie 2010, si instalatiile cu deficiente umflu facturile pe care trebuie sa le achite bacauanii la CET. Cel mai mult au de suferit cei care locuiesc in blocuri cu grad mare de de­bransare. Acestia suporta costul caldurii care “se plimba” inutil prin instalatiile din bloc. Cazurile in care caldura costa mai mult decat o pensie buna nu mai sunt o raritate. Autoritatile locale promit de cativa ani ca vor gasi solutii pentru locatarii care nu au avut puterea financiara de a-si dota apartamentele cu centrale termice individuale si au ramas sa suporte toata povara facturilor de la CET. Pana acum nu s-a miscat nimic. Tot ce au putut gandi reprezentantii societatii de termoficare si cei ai primariei a fost un regulament de debransare, mai restrictiv. Referatul tehnic solicitat la dosarul de debransare costa intre 300 si 500 de lei si are rolul de a arata efectul debransarii asupra instalatiilor comune. Totul se opreste la nivel de concluzie pe o bucata de hartie. Instalatiile ar trebui redimensionate in urma de­bransarilor, astfel incat cei ramasi bransati la sistem sa nu plateasca mai mult decat consuma, insa nimeni nu este dispus sa suporte costurile. Nici asociatiile de proprietari, nici CET-ul. Cei ramasi, de voie, de nevoie, legati de CET vor plati in continuare toata caldura inregistrata de gigacalorimetru. Chiar daca vor sta cu ochii pe repartitoare si vor face economie la sange.

Doar cinci puncte in doi ani

Adevarata solutie pentru facturi decente in sistemul centralizat de incalzire are mai multe componente: inlocuirea tuturor conductelor din sistemul de distributie a agentului termic; izolarea termica a blocurilor; realizarea distributiei pe orizontala a agentului termic in blocuri. Programul de inlocuire a conductelor, anuntat cu pompa de administratia locala, a inceput in 2009, an in care ar fi trebuit inlocuita reteaua de la 5 puncte termice. Licitatia a fost organizata de Primaria Bacau abia in luna iulie, iar batalia pentru fondurile importante puse in joc a fost acerba. Contestatiile au ajuns in instanta. Prin urmare, doar lucrarile de la doua PT (7 si 33) au fost finalizate, cele de la PT 13 (Marasesti, Toamnei, Cornisa Bistritei), PT 31 si PT 69 (Garii, Mihai Eminescu, Avram Iancu) fiind amanate pentru 2010.Tot in acest an ar fi trebuit sa se organizeze licitatia pentru toate punctele termice incluse in program. Lucrarea estimata la 16 mi­lioane de euro, care ar fi rezolvat pentru zeci de ani problema pierderilor din sistemul de distributie a agentului termic, s-a impotmolit. “Nu cred ca se va mai lucra anul acesta la vreun punct termic”, ne-a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

Singura solutie buna, lasata balta

Nici lucrarile de izolare termica a blocurilor prin programul guvernamental nu merg mai bine. Primaria Bacau isi propusese ca in acest an sa termine 200 de blocuri. Lipsa fondurilor a franat programul. Nici schimbarea instalatiilor interioare nu a mers asa cum s-a promis ani de zile, desi sistemul distributiei pe orizontala este cu adevarat benefic pentru locatari. Primaria nu a alocat bani pentru aceasta, iar proprietarii de apartamente nu pot suporta costurile din buzunarul lor. Acolo unde sistemul functioneaza, costul intretinerii s-a redus semnificativ. Locatarii nu mai sunt nevoiti sa arunce la canal cantitati mari de apa rece in asteptarea apei calde, iar costul caldurii nu mai este o povara. In cartierul Aviatori, de exemplu, locatarii de pe scarile cu acest sistem au aparatele de masura intr-o cutie montata pe hol. Locatarii pot tine sub control consumul si au contract direct cu furnizorul de agent termic. Acesta le factureaza individual consumul. Au disparut coeficientii de corectie, suspiciunile si certurile intre vecini sau intre locatari si conducerea asociatiei.

„Nu se moare de boala, se moare de frica”

Cancerul este, pentru unii, sinonim cu moartea. Pentru altii, este sinonim cu lupta. Pentru doua femei minunate care ne-au impartasit povestea lor a fost sinonim cu victoria. Dupa multe zile si nopti de durere, teama, rugaciune si dorinta de a trai.

Dorica Platon vorbeste lin si zambeste frumos. Este greu sa crezi, privind-o, ca a avut fata oparita, rana vie, ca a fost aproape doborata de o hepatita grava si ca a primit, candva, diagnosticul cumplit CANCER. Povestea luptei cu moartea este zguduitoare. O spune insa atat de firesc incat fiecare cuvant devine farama de speranta. „In 1993 am simtit ca o cireasa in sanul drept. Nu am spus nimanui. Unul dintre baietii nostri avea examen de liceu. Nu am vrut sa-l bulversez. Dupa 3 luni am ajuns la spital. Aveam cancer. Unde sa merg, ce sa fac? Aveam tatal bolnav de cancer laringian la Iasi. Ma deprima Iasiul, orasul studentiei, bolnava fiind. Am ales Clujul. Dupa ce am aflat diagnosticul am plans. Apoi m-am impietrit. Sunt dintr-o familie de bucovineni cu radacini nemtesti: stiu cum sa fiu stanca.” Au urmat sedintele de chimiote­rapie si radioterapie. Prof.dr. Opris i-a admirat taria si a invatat-o multe despre boala. „Ma plimbam prin Clujul incins de soare, cu peruca pe cap, ca o caciula. Ma opream prin magazine la ventilatoare sa ma racoresc. Mi-am pastrat pu­terea. Poate fiindca am fost spor­tiva de performanta, organismul m-a ajutat. Profesorul Opris spu­nea ca la boala poti manca si carne de cal, psihicul conteaza.” Si a contat. La 41 de ani, in octombrie 1994, a fost operata. In decembrie facea carnati si pregatea sarbatorile. In 2000, la un control, dr. Opris a sesizat „ceva” si la sanul stang. „Cancerul este ca un rac. Se intinde. Asa arata la mamografie.” La scurt timp, sotul i-a fost diagnosticat cu cancer. „Victor era bolnav, iar eu aveam tumora la sanul stang. A inceput o lupta teribila. El nu a rezistat. In 2003, un medic mi-a spus: «Du-te, salveaza-te, pe el nu-l mai poti ajuta»” A urmat o naveta istovitoare la Cluj, la tratament. Facea citostatice si apoi calatorea sute de kilometri pentru a fi acasa. Dupa ultima perfuzie si-a pierdut sotul. Inmormantarea si toate pomenirile au fost coordonate de ea, o femeie slabita, cu peruca, proteza la un san si tumora la celalalt. A trecut printr-o noua operatie si, deodata, s-a „pierdut”. „M-am trezit singura, intr-un apartament prea mare, fara jumatatea mea. Eram dezechilibrata. M-am gandit la toate, la bautura, la sinucidere. Am suferit un an.” Incercarile nu se termina­sera. „Mama a facut un atac cerebral grav. Medicii ii dadeau cateva zile de viata. Aveam o noua misiune, un alt scop: sa o salvez. Si am reusit. Au trecut sase ani, mama traieste si locuieste cu mine. Eu cred ca Dumnezeu m-a lasat sa traiesc pentru ca avea sa-mi dea ceva de facut.”

„Am fost pierduta, dar am renascut”

Elena Stineru avea doar 37 de ani cand a descoperit, tot la san, un nodul mic. „Chiar mie sa mi se intample? Nu cred.” Si l-a lasat in pace. Au inceput ametelile si durerile cumplite in abdomen. Au trecut luni pana la primul control. Medicul din Bucuresti i-a spus ca „nu-i chiar bine”. A doua si a treia opinie au fost clare: CANCER. „Mergeam pe strada, in Capitala, si plangeam. Nu ma gandeam la mine.” Acasa o asteptau fetitele, de 5 si 12 ani. S-a intors acasa, a fost la o cununie civila, iar dupa petrecere s-a intors la Spitalul Coltea. „Au urmat ana­lizele si operatia, pe 8 octombrie 1993. Profesorul Angelescu a intrebat ce sa faca. I-am spus sa decida ce e mai bine pentru mine. Si mi-a extirpat sanul.” Pierduta in salonul imens de spital, singura, se intorcea cu fata la perete si astepta sa treaca zilele. Cand credea ca va fi externata, celebrul medic i-a spus ca, pentru binele ei, are nevoie de histerectomie totala. A acceptat si asta. De dragul vietii, desi nu se gandea decat la moarte. Intoarsa acasa, a trecut prin chinul cobalto-terapiei, prin teama ca boala poate recidiva, prin depresie. Toate, pana intr-o zi. „Gata, mi-am spus. Trebuie sa fac ceva. Cel mai umilitor era pentru mine sa merg la posta, sa ridic pensia de boala”. Era asistent de farmacie, asa ca a deschis un tehnofarm. „Am facut cursuri de tehnica radianta, am invatat si aplicat pe mine terapiile naturiste. Acum doi ani am terminat facultatea de marketing la Universitatea «George Bacovia».” Si nu s-a oprit aici. Acum este studenta la Farmacie, la Chisinau. „Cancerul mi-a schimbat viata. Intai am fost pierduta, dar am renascut si totul s-a schimbat.”

„Noi am avut cancer. Nu ne este rusine sa spunem asta. Pentru a invinge boala, trebuie sa o accepti si sa ajungi sa o cunosti. Am pus bazele, impreuna cu alte foste paciente, Asociatiei Sofiroz. Pentru noi, cea mai mare bucurie este acum sa ajutam alte bolnave. Simtim ca astfel ne ajutam pe noi. Aceasta este adevarata noastra fericire.” – Dorica Platon si Elena Stineru