Pilotii, parlamentarii, grefierii si cei care au lucrat la Curtea de Conturi vor fi arsi extrem de dur la buzunar. Pensiile de serviciu au fost recalculate dupa principiul contributivitatii la sistemul public. Dupa recalculare, unele pensii s-au micsorat si de 10 ori. Un pilot care are o pensie de serviciu de 17.000 lei, va lua, incepand de luna viitoare, doar 1.200 lei. Majoritatea vor pierde cel putin jumatate din pensie.

Pierderea pe care o vor resimti la buzunar o parte dintre persoanele care beneficiaza de pensie de serviciu intrece asteptarile cele mai sumbre. Aproape 70 de pensionari (exceptie fac magistratii) care erau invidiati pentru pensiile lor vor primi incepand din septembrie cu mult mai putini bani decat au luat pana acum. Dupa recalculare, pensiile parlamentarilor, ale celor care au lucrat la Curtea de Conturi, ale personalului din aviatia civila (aviatori si mecanici din aeronautica) si ale celui auxiliar din magis­tratura (grefieri si alte categorii) reprezinta cel mult o jumatate din suma acordata pana in aceasta luna. Recalculate dupa Legea 19/2000, care pune la baza stabilirii dreptului principiul contributivitatii, unele pensii de serviciu au intrat la apa de trei sau chiar de peste 10 ori. Cei mai afectati sunt pilotii, parlamentarii si fostii angajati ai Curtii de Conturi. In urma recalcularii, din septembrie, un pilot va avea o pensie bruta (fara a fi luat in calcul impo­zitul si contributia de asigurari de sanatate datorate) de numai 1.200 lei (12 milioane lei vechi) fata de 17.000 lei (170 milioane lei vechi), cat are in prezent. Asadar, va pierde nu mai putin de 15.800 lei (158 mi­lioane lei vechi). Iata cum explica directorul executiv al Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau, Liviu Cretu, aceasta diminuare de-a dreptul socanta: “Conform Statutului personalului navigant, pilotii au avut o pensie de serviciu in cuantum de 80 la suta din veniturile pe ultimele trei luni inainte de pensionare. De regula, in aceste trei luni li se majora salariul foarte mult pentru ca apoi sa rezulte o pensie considerabila. Si au mai avut un avantaj. Ei au putut iesi la pensie la varsta de 50 de ani. Daca lucrau peste aceasta varsta, pentru fiecare an in plus primeau cate un procent care se adauga la cele 80.” Acum, recalcularea se face, potrivit Legii 19, in functie de luna si anul nasterii si de stagiul complet de cotizare la sistemul public de pensii, prevazut de acest act normativ. Pilotul in cauza este nascut in 1958 si ar trebui sa aiba un stagiu de cotizare la sistemul pu­blic de pensii de 35 de ani. El are numai 25. Acesta se imparte la 35 de ani, astfel ca rezulta un punctaj de 1,66 puncte de pensie. Un alt pilot, nascut in 1953, va avea o pensie bruta de doar 900 lei, pentru ca are un punctaj de 1,11 puncte de pensie. El va pierde 5.100 lei.

Nu scapa nici parlamentarii

Destul de dur va fi impactul recalcularii pensiei si asupra celor care au lucrat la Curtea de Conturi. Acum ei au o pensie de serviciu care variaza intre 4.700 si 6.000 lei. Aplicarea formulei de calcul prevazuta de Legea 19 ii va lasa din septembrie cu o pensie bruta de 1.500, 1.900, 2.000, 2.200 sau cel mult 3.000 lei. Si parlamentarii vor fi arsi destul de rau la buzunar. Ei au o pensie de serviciu de 3.300-5.000 lei, in functie de numarul de mandate acumulat. Dupa recalculare vor avea o pensie bruta de 1.700-2.400 lei. Grefierii si alti pensionari care au facut parte din personalul au­xiliar al magistraturii vor resimti si ei socul aproape la fel. Au pensii de serviciu ceva mai mici, dar vor ramane si ei cu maximum jumatate din ea. Unul dintre acesti pensionari avea pensie de 3.800 lei. Din septembrie va avea o pensie bruta de numai 1.400 lei. Altii care au acum intre 2.000 si 3.000 lei vor ramane cu 1.150-1.200 lei, pentru ca punctajul efectiv rea­lizat in sistemul public de pensii de catre ei nu depaseste 1,61 puncte. Trebuie sa spunem ca toate pensiile stabilite in urma recalcularii sunt brute, nu nete. Fiecarui beneficiar, evident, i se vor retine impozitul de 16 la suta si contributia de asigurari de sanatate de 6,5 la suta din suma ce depaseste 1.000 lei, astfel ca va ramane cu si mai putin. “Decizia cu noua pensie, recalculata, a fost comunicata fiecaruia dintre acesti pensio­nari, a mai spus directorul executiv al CJP Bacau. Asteptam reactiile”.
Elena Tintaru

In ciuda crizei economice, bacauanii au luat cu asalt Biroul de Stare Civila. Situatie vazuta ca o mana cereasca atat pentru bugetul local, din cauza taxelor care trebuie achitate, cat si pentru proprietarii de restaurante. Nici clericii nu o duc tocmai rau in aceasta perioada.

Luna august este prin excelenta luna in care bacauanii prefera sa se casatoreasca. Astfel, in fiecare sap­tamana, sute de tineri indragostiti spun “Da” in fata ofiterului de stare civila. Toate pregatirile si progra­marile sunt facute contra crono­metru. Nimic nu este insa lasat la voia intamplarii. Comparativ cu alte perioade din an, in luna august numarul casatoriilor este extrem de mare. In jur de 120 in fiecare sap­tamana. “Luna august este intr-adevar luna casato­riilor in Bacau. Avem peste 100 in fiecare saptamana. In weekend este un adevarat pelerinaj aici. In restul anului oficiem casatorii in special sambata, cam 25-30. Exista si perioade cand nu oficiem nici una”, ne-a declarat Ana Fasu, sefa Biroului de Stare Civila Bacau.

In 5-10 minute esti casatorit

O ceremonie la Starea Civila dureaza cam 10 minute. Dar totul depinde de numarul de invitati si de cheful pe care il au. Saptamana viitoare functionarii Biroului de Stare Civila se vor confrunta cu o situatie critica. Intre orele 15:30-18:00 casatoriile sunt programate din 5 in 5 minute. “Sunt atat de multe incat am hotarat ca tinerii casatoriti sa primeasca felicitarile si toate urarile de bine afara. Altfel nu am fi facut fata numarului de soli­citari”, a mai spus sefa Biroului de Stare Civila. “Se prefera acest interval orar pentru ca este mult mai comod. De la starea civila merg la preot si de acolo la restaurant”. In ciuda emotiilor si a stresului la care sunt supusi tinerii insuratei in zilele dinaintea marelui eveniment, niciunul dintre ei nu si-a pierdut rabdarea. Stau si isi asteapta randul. Miresele nu trebuie sa se vada intre ele, asa ca intra pe o usa si ies pe alta, pentru a face loc unui alt cuplu dormic de a-si uni destinele pentru totdeauna. “Am ajuns aici mai devreme decat ar fi trebuit. Cred ca din cauza emo­tiilor. Dar nu-i nimic. Asteptam putin. Nu-i o tragedie. Pentru ca nunta noastra sa fie asa cum am visat merita orice sacrificiu”, ne-a spus Elena, o mireasa oachesa care-si aranja cu grija faldurile rochiei.

Munca dubla, salariu redus

Daca pentru tineri momentul este unul deosebit, nu acelasi lucru se poate spune si despre angajatii Biroului. “Pentru zilele de sambata si duminica pe care le lucram nu avem niciun fel de spor. Nu prea ne baga nimeni in seama. Si nimeni nu a venit sa vada daca facem sau nu fata aglomeratiei. Iar o data la doua saptamani suntem de serviciu”, a mai spus Ana Fasu. Pentru orele suplimentare, functionarii Bi­roului de Stare Civila ar trebui sa-si ia liber. Acest lucru nu se poate pentru ca nu are cine sa-i inlocuiasca. Cat despre remuneratie… “Pe langa cei 25% noua ni s-au mai luat alte 5 procente pentru ca nu mai suntem «serviciu» ci «birou». Asa ca de la 1.300 lei net cat aveam inainte, acum am mai putin de 1.000 de lei”. Niciunul dintre functionari nu refuza sa vina in weekend la munca. Nimeni nu poate strica bucuria tinerilor. Poate doar taxele care trebuie achitate: 100 de lei pentru oficierea casatoriei la Starea Civila si 500 de lei daca ofiterul Biroului este solicitat sa se deplaseze la biserica. Se pare ca nici acest lucru nu este o problema pentru ca la sfarsit de saptamana se contabilizeaza cate 8-10 astfel de cereri (si asta numai sambata si duminica).

Arestati pentru jafuri armate, clonari de carduri si prostitutie

Numarul bacauanilor pentru care se emit mandate europene de arestare este din ce in ce mai mare. Cei mai multi dintre ei sunt cautati pentru jafuri armate, clonari de carduri si prostitutie. Fenomenul a luat amploare si din cauza numarului tot mai mare de bacauani plecati in strainatate.

Nu mai putin de 35 de bacauani au primit mandate europene de arestare. Prin acest tip de mandat se cere predarea de persone. Numarul acestora este foarte mare daca tinem cont de faptul ca in anul 2009 s-au inregistrat numai 50. In 2007, anul introducerii acestora au fost doar 17 astfel de mandate. Pana in anul 2007 au fost aplicate dispozitiile referitoare la extradare. “Cauzele unui numar atat de mare de mandate europene de arestare sunt strans legate de numarul mare de romani plecati in strainatate. In conformitate cu statisticile, nu putini sunt aceia care comit si infractiuni”, a declarat procurorul Camelia Elisei, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.

Prefera jafurile armate, clonarile de carduri si prostitutia

Surprinzator sau nu, numarul actelor de violenta si al inselaciunilor este extrem de mic. Predomina insa jafurile armate la banci din tari precum Germania si Belgia, cardurile false in Olanda, Belgia si Germania. O caracteristica a mandatelor europene de arestare care vin din Italia este aceea ca in marea lor majoritate vizeaza prostitutia. “Mandatele europene au regim de urgenta. Ajung la noi direct pe fax sau prin intermediul Ministerului de Justitie ori al Interpolului”, a mai spus procurorul Camelia Elisei. Dupa primirea mandatului, totul trebuie sa se desfasoare intr-o coordonare perfecta. Este sesizata politia care are obligatia de a identifica si depista persoana vizata. Individul este apoi prezentat la Parchetul Curtii de Apel. Aici procurorul ii veri­fica identitatea si dispune retinerea pentru 24 de ore, interval in care este prezentat instantei. “Exista doua situatii. Prima este aceea in care avem doar o sesizare venita prin Interpol, iar a doua este aceea in care avem direct mandatul. In primul caz procedura este un pic mai greoaie”, a afirmat Procurorul Camelia Elisei. In prima situatie, instanta poate dispune arestarea pentru o perioada de 5 zile sau poate institui obligativitatea de a nu parasi localiatea de domiciliu. Procurorul este obligat sa faca toate demersurile necesare in vederea obtinerii mandatului de la autoritatea judiciara straina emitenta. Cand se obtine mandatul se dispune si arestarea pana la 30 de zile. Ultimul pas al procedurii este acela al predarii persoanei.

Arestati, eliberati si iarasi arestati

Mandatele europene de arestare sunt atat pentru executarea pedepsei cat si pentru arestare preventiva. In cazul in care persoana solicitata prin mandate accepta predarea, in 2 saptamani se indeplinesc toate procedurile de predare efectiva. “Multi nu inteleg faptul ca noi nu putem verifica vinovatia sau nevinovatia lor in momentul in care exista un mandat european de arestare. Noi putem verifica numai identitatea persoanei, daca exista dubla incriminare sau daca fapta s-a prescris”, a declarat purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau. Sunt insa si situatii cand autoritatile judiciare straine dau gres. O astfel de situatie este si aceea a unor frati din Valea Seaca. V.C. si C.C. au fost predati, in baza unor mandate europene de arestare, autoritatilor olandeze. Cei doi au fost insa pusi in libertate de catre instantele olandeze, s-au intors in tara, iar acum sunt din nou cautati de aceleasi autoritati care i-au lasat in libertate. Barbatii sunt acuzati de violenta contra persoanei.

Piatra Neamt si Iasi, destinatii favorite

Atractiile de alta data ale Bacaului au ramas acum doar o amintire. Oamenii cu greu mai gasesc un loc de odihna sau de distractie. Zonele care in urma cu ani de zile erau pline de bacauanii dornici de voie buna sunt acum pustii. Parcul Cancicov, Insula de Agrement, trecuta si ea de vreme, sunt singurele locuri care-i mai atrag pe localnici, chiar daca gunoaiele, spatiile verzi neintre­tinute si tantarii sunt la tot pasul.

Bacaul – un oras mort la capitolul atractii tu­ristice. Bacauanii gasesc cu greu un loc de refugiu unde sa-si petreaca timpul liber. Putine spatii verzi si cele care exista sunt lasate mai mult la voia intamplarii. Parcul Gheraiesti, candva locul preferat al oamenilor, acum abia daca te mai imbie la o plimbare. Lipsa unor pubele de gunoi special amenajate, aglomeratia, mizeria de pe jos sunt doar cateva dintre motivele care-i indeparteaza pe oameni de acest loc. Insula de Agrement, o atractie cu potential, s-a transformat intr-un palc de buruieni. Doar temperaturile ridicate din ultima perioada i-a indemnat pe bacauani sa aleaga aceasta locatie. Putini sunt multumiti de cea ce a mai ramas din Insula. De scaldat nici nu poate fi vorba. Malurile apei sunt pline de stuf, broaste si peturi de toate felurile. Singura piscina e de ani de zile secata si coscovita. Cei care nu-si mai permit sa mearga la o piscina privata vin aici, macar sa se bronzeze. Plaja cu nisip este pustie. E plina de gunoaie si de buruieni. Parcul Cancicov este singurul care mai atrage localnicii, desi nici acesta nu mai este ce a fost. Galagie, tantari, aglomeratie si iluminat public doar pe hartie. Din mai multe rele, bacauanii aleg raul cel mai mic. La muzee nu se mai inghesuie nimeni. Doar elevii mai calca pragul acestor institutii. In parcul de la Sala Sporturilor nu mai vine nimeni. Acum este doar un loc de tranzitie. Spatiile verzi au fost distruse aproape in totalitate. Dupa o iarna grea, cu multa zapada, primaria a decis sa transforme acest parc intr-o groapa de gunoi. Toata zapada stransa de pe strazile din oras a fost depozitata aici si lasata asa. Doar primavara a facut-o sa dispara. Odata topita, toata mizeria a ramas imprastiata pe spatiul verde. Tinerii au renuntat de mult sa-si mai piarda timpul aici. Acum, Piatra-Neamt, Onesti, Iasi si Slanic Moldova sunt preferatele bacauanilor.

Zeci de copii inscrisi la grupele care invata in Gradinita Letea urmeaza sa paraseasca imobilul din cauza lipsei de implicare a Primariei Bacau in gasirea unei locatii in care acestia sa-si poata desfasura orele. Conducerea fabricii Letea, proprietarul gradinitei, afirma ca – dupa ce a castigat in instanta imobilul, la sfarsitul lui 2009 – intentioneaza acum sa-l valorifice. Reprezentantii societatii sustin ca in ultimele luni au propus Primariei mai multe solutii care ar fi condus la ramanerea in imobil a copiilor, insa edilii Bacaului nici n-au vrut sa auda de asa ceva. Cu mai putin de o luna inainte de inceperea noului an scolar, conducerea Prima­riei este pe punctul de a aprinde fitilul butoiului cu pulbere. Ca in 2005.

Din cauza indiferentei edililor, zeci de copii de la grupele care invata in Gradinita Letea vor fi nevoiti sa paraseasca imobilul odata cu inceperea noului an scolar. Proprietarul, fabrica de hartie Letea, intentioneaza sa valorifice cladirea, dupa ce aceasta a fost castigata definitiv si irevocabil in urma unui proces intins pe mai multi ani si finalizat la sfarsitul lui 2009. Conducerea fabricii afirma ca timp de mai multe luni a avansat Primariei o serie de solutii care, in final, ar fi condus la ramanerea in imobil a copiilor, insa sefii municipalitatii au refuzat sistematic propunerile venite din partea Letea SA. Reprezentantii societatii mai spun ca, intr-o prima faza, condu­cerea Primariei si-a dat acordul pentru realizarea unui schimb intre municipalitate si Letea, avand ca obiect imobilul – gradinita, insa edilii s-au razgandit subit. Adrian Popovici, directorul ge­neral al fabricii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca sentinta Judecatoriei Bacau, in baza careia societatea Letea a devenit proprietarul gradinitei, putea fi pusa in executare inca de la inceputul lui 2010. „Societatea a dorit gasirea unei solutii de compromis, prin care copiii sa ramana acolo (n.r. – in gradinita), iar imobilul sa treaca la municipalitate. Am avansat mai multe propuneri catre municipalitate, in ideea ca cei din Primarie vor decide in interesul acelor copii si nu altfel. Initial, conducerea Primariei si-a dat acordul de principiu pentru realizarea unui schimb, dar in cele din urma s-au razgandit. Noi puteam pune in executare sentinta inca din primele luni ale anului curent, insa – de buna-credinta fiind – am incercat sa gasim o solutie care sa nu-i afecteze pe copii”, a opinat Popovici. El a mai spus ca nimeni nu poate interzice fabricii sa-si valorifice dreptul de proprietate asupra imobi­lului-gradinita. Popovici s-a aratat surprins de atitudinea conducerii Primariei, declarand ca aceasta a intarziat in mod voit luarea unei decizii privitoare la relocarea grupelor de copii. „Intentionam sa ne valorificam dreptul de proprietate asupra imobilului. Nimeni nu ne poate interzice acest drept, mai ales ca l-am castigat dupa un proces de ani de zile care nici macar nu ar fi trebuit sa aiba loc. Am sentimentul ca, de fapt, in Primarie nici nu s-a dorit rezolvarea acestei probleme. Noi ne-am oferit tot concursul, insa cei de acolo nu s-au gandit la copii”, a apreciat directorul societatii Letea.

Tergiversare cu premeditare

„Razgandirea” subita a sefilor din Primarie pare sa faca parte dintr-un scenariu al carui scop ascuns este crearea unui conflict intre conducerea fabricii de hartie si parintii copiilor inscrisi la gradinita Letea, chiar inainte de inceputul noului an scolar. Reteta a mai fost incercata in urma cu cinci ani, cand prin mesajele transmise prin intermediul presei de casa primarul Romeo Stava­rache i-a determinat pe parinti sa faca un adevarat cordon uman in jurul imobilului – gradinita. In 2005, proprietarul cladirii – societatea Letea – intentiona sa-si valorifice dreptul de proprietate asupra imobilului insa edilul a invocat o hotarare a Consiliului Local, decretand ca gradinita s-ar afla in patrimoniul municipiului Bacau. Episodul s-a transformat intr-un imens scandal, iar min­ciunile proferate de edilul in exercitiu nu au putut fi desfiintate decat in instanta.
In 2006, SC Letea SA a initiat o actiune in revendicare a bunului (n.r. – cladirea gradinitei). A urmat un circ judiciar in urma caruia actiunea societatii a fost respinsa de catre instanta. In 2008, dupa doi ani de tergiversari din partea primarului, reprezentantii legali ai fabricii de hartie au reluat demersul privind revendicarea imobi­lului. De aceasta data cu succes.
In martie 2009, Judecatoria a pronuntat sen­tinta nr. 2753 (Dosar nr. 3031/180/2008 – facsimil) prin care se recunoaste calitatea de proprietar a SC Letea SA asupra imobilului in cauza.
In luna decembrie a aceluiasi an, Tribunalul a respins ca nefondat recursul formulat de municipalitate. Dupa 4 ani de chin si circ, Gradinita se intoarcea la proprietarul de drept.

In Bacau e nevoie urgenta de inca 2 gradinite

Desi numarul locurilor la gradinitele din municipiul Bacau este foarte scazut, edilii nu s-au lasat sensibilizati de situatia copiilor de la Gradinita Letea. Potrivit unei statistici prezentate de conducerea Inspectoratului Scolar la ultima intrunire a Colegiului Prefectural, peste 400 de copii din Bacau nu au mai fost inscrisi la grupa mica din cauza numarului insuficient de gradinite din oras.
Nicu Harasemciuc, inspector general adjunct in cadrul ISJ, a atras atentia cu privire la faptul ca in municipiul Bacau trebuie construite, urgent, cel putin doua gradinite. Ultimele gradinite publice edificate in oras dateaza din timpul administratiei Sechelariu. In ultimii ani, Primaria nu s-a implicat in proiecte vizand construirea de noi gradinite, iar in municipiu au aparut numeroase gradinite private care – contra unor tarife prohibitive pentru buzunarul bacauanului de rand – ofera astfel de servicii educationale. Practic, situatia in care se afla gradinita Letea i-ar fi obligat pe edili sa ajunga la un compromis cu conducerea fabricii de hartie – proprietarul imobilului, insa acest lucru nu s-a intamplat.

Investitii de sute de mii de euro in scolile bacauane, rezultate inexistente

Rapoartele finale ale celor doua examene de baza in liceele bacauane au declasat unele colegii, cu pretentii de top din judet, si au ridicat in fruntea listei alte unitati de invatamant. Colegiile bacauane precum „Gh. Vranceanu“, „Ferdinand I“, „Vasile Alecsandri“, Economic „Ion Ghica“ sau Pedagogic „Stefan cel Mare“ raman cele in care elevii obtin rezultate tot mai bune si scot cei mai buni olimpici pe tara si chiar internationali. Nu acelasi lucru se poate spune si despre liceele care sunt, ani la rand, la coada listei. Vorbim despre Colegiul Tehnic „Anghel Saligny“, Colegiul Tehnic „Henri Coanda“ sau Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron“, unde cursurile se finalizeaza mereu, la sfarsit de an scolar, cu un adevarat dezastru. Si culmea, tot aici sunt pompati si cei mai multi bani in dotari si infrastructura.

La CT „D. Mangeron”, cea mai moderna aparatura din scolile bacauane

Dotarile CT “D. Mangeron” Bacau intrec orice asteptari. Aici au fost investiti bani grei, atat de la Guvern, cat si de la Primarie. Au mai fost atrase fonduri prin programe Phare, dar si donatii. Colegiul dispune de 4 laboratoare de informatica, de un cabinet de desen tehnic, de laboratoare de electrotehnica, tehnologie mecanica, mecatronica si electro­nica. Aparatele cu care au fost utilate sunt aduse din Germania, Franta si Anglia, iar pentru achizitionarea mobilierului s-a obtinut finantare de Primaria Bacau. Numai intr-un singur laborator s-au investit circa 40.000 de euro. Pentru dezvoltarea abilitatilor de conducere auto, elevii au la dispozitie doua simulatoare auto, iar pentru insusirea cunos­tintelor de legislatie rutiera, un cabinet dotat cu materiale moderne specifice. Investitia in atelierul auto este evaluata la peste 200.000 de euro, cea mai mare parte fiind obtinuta de la Asociatia Betania.

Dotari de milioane, rezultate tot mai slabe

La admiterea din acest an, 2010, CT “D. Mangeron” a avut ultima medie de admitere 4.47 la specializarea Mecanica, 4.93 la specializarea Electric si 4.93 la specializarea Economic. Si in anii trecuti mediile oscilau tot in jurul notei 5, respectiv la Matematica – Informatica 5.08 (in 2009), 6.53 (in 2008) si 6.44 (in 2007), la Economic 5.18 (in 2009), 6.56 (in 2008) si 6.62 (in 2007). Nici pe filiera tehnologica nu a fost mai bine – 5.00 (in 2009), 5.92 (in 2007) la Electric sau 4.95 (in 2009), 5.51 (in 2008) si 6.14 (in 2007, la Mecanica. La Bacalaureat, rezultatele au fost si mai dezastruoase. Media pe liceu a fost de 1.97 la Matematica (promovabilitate 13.3%), 2.72 la Tehnician electromecanic (promovabilitate zero), 3.03 la Tehnician activitati economice (promovabilitate 25%), 1.22 la Tehnician mecanic (promovabilitate 20 %), iar alte trei specializari – tehnician metrolog, tehnician tehnica de calcul si tehnician prelucari mecanice, promovabilitatea a fost, de asemenea, zero. Doar la specializarea tehnician in instalatii electrice au reusit sa promoveze examenul toti elevii, dar cu o medie pe liceu de numai 6.03. Si in 2009 situatia a fost asemanatoare. Numai 4 elevi, de la disciplina tehnic, au reusit in 2010 sa ajunga pana in faza nationala la olimpiade.

5.92 media pe liceu la „H. Coanda”

Colegiul Tehnic “Henri Coanda” Bacau are 47 de sali de clasa, o multime de laboratoare (cabinete de limba si literatura romana, de limba engleza, de limba franceza, 2 laboratoare de fizica, laboratoare de biologie si chimie, 4 laboratoare de informatica, sala multimedia, cabinet de asistenta psihopedagogica) toate dotate cu aparatura si echipamente noi si o biblioteca in care sunt puse la dispozitia elevilor peste 30.000 de volume. In unitatea scolara se sutin doar cursuri de invatamant la zi. La admiterea de anul acesta, cea mai mica nota de intrare a fost de 5.10 -matematica, 5.94 – stiintele naturii, 6.84 – stiinte sociale si 6.53 filologie. Nici in anii trecuti, standardele nu erau mai ridicate. La Bacalaureatul din acest an, promovabilitatea a fost de 43,14%, la matematica, de 76,32%, la stiintele sociale, de 92%, la filologie, 76,32%, la stiintele naturii si de 100%, doar la specia­lizarile de tehnicieni electronist, electrotehnist, automatizari si prelucrari mecanice. Media pe liceu este de 5.92. Absolventii colegiului nu au obtinut nicio nota de 10 la examenul maturitatii. Cele mai mari probleme au fost la matematica, unde media pe liceu a fost de 3.23. Si in 2009, situatia a fost asemnanatoare, cand media generala pe liceu, la examenul de Bac a fost de 5.56. “Au fost 210 elevi la Bacul 2010, iar promo­vabilitatea a fost de aproape 70 la suta. Acum, alti 70 de elevi, dintre care 40 corigenti, vor sustine examenul bacalaureatului de toamna. Multi au luat note intre 5 si 6. Nu-i o scuza, dar vom analiza situatia, sa vedem cine este vinovat, profesorul sau elevul”, ne-a declarat prof. Carmen Popa, directorul unitatii.

„Anghel Salighy” se prezinta bine… la capitolul dotare tehnica

Colegiul Tehnic “A.Saligny” este o alta unitate scolara bacauana in care s-au investit miliarde de lei pentru dotari si tehnici. Clasele de matematica-informatica pregatesc elevii in domeniul tehnicii de calcul si al limbajelor calculatoarelor, cu dotari de uttilma generatie, la fel si sectiile de tehnician proiectant AutoCAD sau de desenator, instalator, tehnicieni mecanici, in constructii, transporturi sau textile-pielarie, tamplarie, principalele obiecte de studiu din acest liceu. Scoala de conducatori auto a liceului este autorizata pentru pregatirea persoanelor in vederea inscrierii la exa­menul pentru obtinerea permisului de conducere categoria B, inca din anul 2003. Scoala auto dispune de o baza materiala adecvata, cu mijloace mo­derne de invatamant, intre care un autoturism Dacia Logan, o sala cu doua simulatoare de conducere cu soft performant, un cabinet de legislatie auto si de cunoastere a automobilului in care, pe langa plansele, panourile si modelele reale, sunt fructificate si avantajele tehnicii moderne (computer, videoproiector). “Colegiul Tehnic «Anghel Saligny» Bacau adera la un concept modern de educatie in care invatamantul centrat pe elev va oferi profesionisti pe piata muncii, dar si oameni adevarati ai societatii de maine”, este deviza li­ceului. Planuri marete, insa rezultate…

Media 1.99 pe liceu

La admiterea din acest an, CT “A. Saligny” a avut ultima medie de admitere 4.08 (specializarea meca­nica), iar la examenul de Baca­laureat, promovabilitatea a fost de doar 8% (specilalizarea tehnician instalator), 34% (tehnician proiectant CAD), 21% (tehnician transporturi) sau de 11% (tehnician designer vestimentar). La specilizarile tehnician in constructii si in industria textila, ni­ciun elev nu a fost admis la examenul maturitatii. Media pe liceu a fost de… 1.99. “Pe total colegiu, promovabilitatea la bacalaureat a fost de 35 la suta. S-a schimbat modalitatea de examen, ceea ce a bulversat total copiii. Poate ca la anul vom fi mai bine pregatiti”, a fost scuza prof. Nona Irimia, proaspatul director al colegiului care l-a inlocuit pe fostul director, Robert David, anchetat intr-un dosar de “Mita la Bac”, alaturi de alte cadre didactice din liceu.

Programe si activitati, cu si despre profesori

Conform politicilor Ministerului Educatiei si obiectivelor strategice ale Inspectoratului Scolar Judetean Bacau in domeniul dezvoltarii resurselor umane, Casa Corpului Didactic “Grigore Tabacaru” si-a adaptat in anul scolar care s-a incheiat, oferta de programe si activitati, incercand totodata sa vina in intampinarea nevoilor de formare profesionala a cadrelor didactice din judet.

Serviciile educationale oferite au fost si sunt o prioritate fundamentala pentru CCD. Bacau, care, prin politicile promovate si prin strategiile specifice de aplicare a acestora, asigura cadrul de implementare a calitatii in sistemul de invatamant. In anul scolar 2009-2010, cu concursul CCD Bacau, in cadrul Proiectului bilateral romano-francez "Educatie in mediul rural defavorizat”, in judetul Bacau s-au infiintat doua noi Centre de Documentare si Informare. Acum functioneaza efectiv 25 de C.D.I.-uri in care s-au desfasurat diferite activitati, la care au participat aproximativ 32.000 de elevi si profesori.Casa Corpului Didactic este singura institutie de acest tip din tara in cadrul careia functioneaza Centrul „American Corner Bacau”, finantat de Ambasada S.U.A. Acesta ofera cadrelor didactice si elevilor activitati educative si culturale deosebite, surse de informare electronice si clasice in limba engleza despre societatea americana si nu numai. CCD Bacau a fost angajata totodata si intr-o serie de activitati in domeniul informarii, documentarii, consultantei, stiintifice, metodice si culturale. De ele au beneficiat aproximativ 915 de cadre didactice.

Activitate editoriala intensa

Un alt aspect relevant pentru CCD, il reprezinta activitatea editoriala. in al saselea an de functionare neintrerupta Editura Casei Corpului Didactic Bacau a publicat un numar de 61 de titluri, culegeri, manuale, buletine informative, ghiduri metodologice, reviste si periodice. Totodata 50 de titluri au fost difuzate de Casa Corpului Didactic Bacau si 34 de Centrul „American Corner Bacau”. De asemenea, in acest an scolar, CCD Bacau a devenit partener al Inspectoratului scolar in proiectul „Profesionalizaera carierei didactice – noi competente pentru actori ai schimbarilor in educatie in judetele Bacau si Covasna”. Un alt parteneriat finantat din fonduri structurale este cel incheiat cu Sindicatul invatamantului Preuniversitar Galati, in cadrul proiectului „Organizatia sindicala in invatamantul preuniversitar – succes prin parteneriat social si capital uman performant”, ID 54001, depus in cadrul Cererii de propuneri de proiecte nr. 93 “Actionam impreuna”. Totodata CCD Bacau a fost asociata la 53 proiecte educationale si a incheiat 53 protocoale si parteneriate.

Planuri de viitor

Pentru anul scolar viitor CCD isi propune aplicarea si dezvoltarea programelor de formare continua acreditate, urmarindu-se astfel obiectivele fixate prin planul managerial. "Asadar, vom oferi in calitate de furnizor sapte programe de formare continua acreditate de Ministerul Educatiei, cu o tematica diversa, care insumeaza 927 de ore si 255 de credite profesioanle transferabile pentru cadrele didactice. De asemenea, in parteneriat cu alte institutii furnizoare, o sa mai oferim sase programe de formare continua acreditate, ceea ce insumeaza 447 ore si 120 de credite profesionale transferabile. in conditiile profundei crize economice, o atentie deosebita o vom acorda accesarii fondurilor de finantare locale, nationale si europene. Aceste rezultate si proiectii ne indreptatesc sa afirmam ca, in randul institutiilor de profil din tara, ne situam pe primele trei locuri, deci pe podium”, ne-a informat prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau.

Dumnezeu a aruncat fericit targul Buhusi intr-o zona binecuvantata si cu un relief foarte variat. De vrei sa urci din zona de jos a orasului catre centru, ai ca variante, pentru mersul pe jos, si patru zone prevazute cu sute de scari. Dar, chiar daca vrei sa urci, de pilda, pe traseul cel mai scurt, care are cel putin doua sute de trepte, nu trebuie sa ai neaparat varsta lui Matusalem pentru a simti uneori nevoia unui sprijin de balustrada. Balustrada este, precum stiti, un fel de gard care margineste scarile, un element de protectie pentru pieton. Ea este prevazuta si cu o mana curenta. Initial, discreti, hotii buhuseni au inceput sa fure numai cate putin din mana curenta a balustradei, pentru a da de veste in lume ca samanta lor nobila nu a pierit. Pentru ca nimeni nu i-a luat in seama, s-au suparat si au furat apoi sute de metri de mana curenta, ba chiar si stalpii pe care aceasta era montata. Doua dintre scari nu mai au macar un centimetru de mana curenta. Vaduvite de aceasta protectie, scarile par desprinse din decorul mitic al celebrului film „Muncile lui Hercule”, caci e greu sa tot urci, fara o proptea, chiar si in ierarhia politica, nu numai pe un deal mai acatarii. Nici misiunea coboratului nu este mai facila. Veti intreba, cu indreptatire, daca in acest orasel nu exista Politie, Jandarmerie, Politie locala etc. Raspunsul este cel cunoscut. Interesant este faptul ca doua dintre aceste cai de circulatie prevazute cu sute de scari se afla chiar pe dealul la poalele caruia isi au sediul Politia si Jandarmeria.
Stiut este ca Hercules, fiul lui Zeus, a fost obligat sa indeplineasca stiutele munci periculoase, ca pedeapsa, intrucat a fost toata viata tinta maniei zeitei Hera. Pe buhuseni cine-i pedepseste, oare, chiar atat de mult? Si care-o fi scopul? Intrarea lor in mitologie?

O lume a tehologiei, a stiintei, a cunoasterii

Amprentarea digitala este o metoda folosita des de criminalistii bacauani pentru depistarea infractorilor. Intrucat opereaza cu mainile, este aproape imposibil ca infractorul sa nu lase macar o amprenta la locul faptei. Chiar daca acesta foloseste manusi, impresiunile degetelor sau palmelor sale raman intiparite pe obiectele atinse. "Chiar daca infractorul isi taie buricele degetelor nu-si poate indeparta amprentele digitale. Acestea se refac in scurt timp, n-ai cum sa scapi de ele. Nu exista doi oameni pe acest pamant care sa aiba aceleasi caracteristici dactiloscopice. Nici macar fratii gemeni nu au impresiunile digitale identice”, a explicat comisarul sef Goldan, seful Serviciului Criminalistic Bacau. Pentru prelucrarea amprentelor, criminalistii bacauani folosesc programe sofisticate, de tip AFIS sau ImageTrack. “Lucram cu date concrete, iar pe unele le generam noi. De exemplu, o urma de pantof gasita in zapada e fotografiata si introdusa in program, iar apoi generam noi o alta urma, pentru a putea face comparari. Altfel insa se lucreaza la expertizele tehnice dactiloscopice, grafice, trasologice, pentru care folosim date de comparari din soft-uri de profil, pentru a vedea daca o bancnota sau un inscris oficial este fals”, a precizat si inspector principal Romeo Simion, ofiter criminalist. Aceleasi tipuri de examinari se fac si in expertizele balistice, pe armele folosite in comiterea de infractiuni. Criminalistii sunt chemati la locul faptei pentru a ridica amprente, a cerceta, a examina armele, a stabili cu exactitate tipul lor, marimea cartusului, urma lasata. Probele sunt apoi duse in laborator si examinate pe programe speciale folosind standarde de tip ISO 17025. Serviciul Criminalistic Bacau este organziat intr-un compartiment de expertize tehnice si constatari tehnico-stiintifice clasice (acte false, stampile, inscrisuri), unul de identificari judiciare – de detectare a comportamentului simulat in baza de date criminalistice si un compartiment de cercetari la fata locului faptei. Are o activitate de investigare criminalistica, cu metode tehnice care sa ajute judiciaristii si procurorii in depistarea infractorilor, in functie de particularitatile fiecarei infractiuni in parte. O lume a tehologiei, a stiintei, a cunoasterii, a lucrului minutios, precis si exact, a mintilor luminate. O altfel de lume.