Se plâng de lipsa materialelor de constructie

Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici se simt umiliti de Primaria Bacau. Acestia afirma ca municipalitatea intârzie in mod voit distribuirea materialelor de constructie, desi anotimpul rece bate la usa. Ei au promis ca vor “debarca” joi pe treptele Primariei si, daca nu vor reusi deblocarea situatiei, vor recurge la o masura disperata: blocarea traficului pe Arcadie Septilici.

Umilinta face casa buna cu sinistratii de pe strada Arcadie Septilici. Acestia au fost uitati de conducerea Primariei care nu le-a mai pus piciorul in prag de câteva saptamâni. Sinistratii se simt umiliti si spun ca municipalitatea intârzie in mod deliberat distribuirea materialelor de constructie destinate refacerii caselor. Mai mult, viceprimarul Roxana Mironescu este acuzata ca politizeaza inundatiile si ca arata cu degetul inspre Guvern, in loc sa deblocheze situatia creata. “Dumneaei nu stiu daca in doua – trei saptamâni a fost de 4 ori pe aici. A spus ca s-a lamurit cu noi. Nu inteleg ce-a vrut sa zica. Poate ca ne-am lamurit noi cu ea. Ne-a spus ca nu ne dau materiale de constructii pentru ca le vindem, cum au facut si aia de la Saucesti. Pai eu iau materiale sa le vând? Vine iarna si noi nu avem inca un acoperis deasupra capului”, a declarat Ramona Palade, mama a doi copii. Sinistrata a mai spus ca locuintele pe care trebuia sa le construiasca Primaria erau standard, asa incât edilii se puteau ocupa de gasirea unei firme de constructii care sa demareze lucrarile de urgenta. Lucru care nu s-a intâmplat.

Cer acte de proprietate

Unii dintre napastuiti au fost pusi sa faca dovada proprietatii caselor pentru a fi inscrisi pe lista de asteptare a materialelor. Neculai Ambarus a declarat ca desi este proprietar de peste 40 de ani a imobilului in care a locuit pâna la inundatii, Primaria nu mai recunoaste acest lucru in prezent. Motiv pentru care l-a “invitat” pe sinistrat sa se caute de documente. “Eu am rol agricol la Primarie de 45 de ani. Acolo se vede clar ca sunt proprietar. Ei mi-au trimis si notificare in care recunosc ca sunt proprietar. Acum s-au sucit. Imi cer actele de proprietate ca sa-mi dea ce? Sa-mi dea nimic?”, s-a intrebat bacauanul.

Il vor pe Stavarache intre ei

Cu casele roase de apa, sinistratii au lansat o invitatie catre conducerea Primariei pentru a inspecta, de aproape, dezastrul de pe Arcadie Septilici. Cristinel Venta traieste cu lacate pe usi. Pentru ca locuinta sa a fost deteriorata la inundatii, usile si geamurile nu se mai inchid cum trebuie. Omul spune ca-l asteapta pe primar. “Situatia este dezastruoasa, va spun. Sa vina si acest domn primar, Stavarache, sa vada la fata locului cum traim pe Arcadie Septilici. Noi nu suntem prosti. Stim ca a dat 12 miliarde la nu stiu ce echipa de fotbal aparuta peste noapte si 5 miliarde la handbal, când prioritate trebuiau sa aiba casele noastre”, a afirmat Venta, care l-a acuzat pe primar de faptul ca a blocat intentionat lucrarile la supratraversarea cu conducte a pârâului Negel, fapt ce a dus la sistarea edificarii digului.

“Nu vom avea case nici la iarna”

Locuitorii uitati de municipalitate au anuntat ca joi dimineata vor bate din nou la portile Primariei, in speranta ca vor reusi sa-i sensibilizeze pe edili. Acestia au anuntat ca, in caz contrar, vor bloca strada Arcadie Septilici si vor face imposibila circulatia autovehiculelor catre municipiu. “Noua ni s-a spus sa ne cautam firme de constructii. Am fost deja la Primarie, dar ei se contrazic intre ei. Nu te baga nimeni in seama acolo. Mie mi-au zis ca nu-s proprietar pe casa. Oricum, domnisoara viceprimar ne-a spus ca nu garanteaza ca vom avea case pâna la iarna”, a marturisit Ion Palade.

Aproximativ 2.500. Acesta este numarul stâlpilor pe care Primaria Municipiului Bacau trebuie sa-i preia de la E.ON Moldova Distributie SA. Preluarea nu se va face insa gratis. Asa ca, municipalitatea trebuie sa scoata bani frumosi din bugetul local pentru a se putea achita de datorie. Situatia a aparut ca urmare a infiintarii Serviciului de Iluminat Public.

2.500 de stâlpi dau batai de cap autoritatilor locale. Primaria ii vrea. Pentru ca are musai nevoie de ei. E.ON ii da cu placere. Dar nu gratis. Asa ca, in momentul de fata, situatia pare una fara iesire.

Doar cu „justa despagubire”

Stâlpii cu pricina alcatuiesc infrastructura electrica aflata in portofoliul E.ON Moldova si care, vrând-nevrând trebuie sa treaca in patrimoniul Primariei Bacau. „In conformitate cu prevederile Legii 230 / 7 iunie 2006, Lege a serviciului de iluminat public, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ (la data de 21 martie 2007), sistemele de iluminat aflate in proprietatea unor persoane juridice de drept privat, vor fi transferate, cu justa despagubire, autoritatilor administratiei publice locale, la cererea acestora”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea, Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E.ON Moldova.

Infiintat obligatoriu

Alesii locali au luat decizia infiintarii Serviciului la presiunea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice. In ciuda faptului ca iluminatul public este reglementat din anul 2006 iar legea da dreptul autoritatilor locale sa externalizeze serviciul in cauza, in Bacau situatia este aproape neschimbata. Mai mult decât atât, municipiul de pe Bistrita ocupa locul intâi la capitolul iluminat deficitar. Controversele din jurul acestui Serviciu de iluminat public sunt departe de a se fi terminat. Mai devreme sau mai târziu, stâlpii trebuie sa treaca in patrimoniul Primariei Bacau. Problema este: cu ce costuri. „Data fiind solicitarea Primariei Bacau de preluare a instalatiilor de iluminat, urmeaza etapa negocierii valorii instalatiilor de iluminat public si a conditiilor de vânzare-cumparare intre reprezentantii E.ON Moldova Distributie SA si ai Primariei Municipiului Bacau, dupa care se va proceda la incheierea contractului de vânzare-cumparare a instalatiilor de iluminat public”, a mai declarat Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E.ON Moldova.

Fara ecou

Municipalitatea adopta insa politica strutului: aceea de a se ascunde. In vederea obtinerii unor informatii suplimentare despre stadiul in care se afla negocierile dintre Primaria Bacau si E.ON Moldova in ceea ce priveste transferul acestor stâlpi de iluminat, l-am contactat telefonic pe viceprimarul Dragos Luchian. Din diverse motive, acesta nu a raspuns apelurilor noastre.

In acelasi timp, municipiul Bacau este cel mai „intunecat” oras din tara. Intr-un studiu dat publicitatii de catre Institutul pentru Politici Publice, in Bacau, in anul 2007, s-a inregsitrat cea mai lunga durata cu iluminatul stradal intrerupt: 154 de ore. In 2008 situatia a fost aproximativ identica. De aceasta data a fost vorba de „numai“ 140 de ore. In 2009 si 2010 nu s-a observat nicio imbunatatire. Si nu vorbim aici despre stradutele laturalnice ale orasului. De curând, chiar si centrul urbei a fost afectat de nenumaratele pene de curent.

A sosit BCA-ul si cimentul pentru sinistrati

In cele trei depozite infiintate de Prefectura Bacau au inceput sa soseasca materialele de constructii destinate sinistratilor care au ramas fara casa la primele inundatii din 2010. In depozitul din Saucesti au ajuns cimentul, nisipul, o parte din BCA si armatura. Distribuirea se va face in ordinea in care au fost inundate localitatile.

Prefectura Bacau, institutia care va gestiona distribuirea materialelor de constructie catre comunele afectate de inundatii, are in depozite tot cimentul necesar, adica 644.218 kg, si aproape jumatate din nisip, BCA si fier beton. Nu s-a stabilit, inca, modul in care vor fi distribuite catre populatie. Sinistratii sunt nemultumiti si speriati: a venit frigul si ei nu au primit nici macar o caramida. Oamenii fac presiuni asupra primarilor, iar primarii, asupra subprefectului Constantin Scripat. "Eu cred ca nu ar trebui sa asteptam sa soseasca toate materialele, a declarat Scripat. Poate vata minerala sau lemnul vor veni in decembrie. Pâna atunci, oamenii astia pot sa construiasca ceva.” Mai ales ca cimentul si armatura pentru fundatie au sosit, la fel BCA-ul pentru pereti. Unii dintre edili sustin ca impartirea s-a facut pe criterii de apartenenta politica, PSD-ul fiind discriminat. “Nici vorba, declara subprefectul. Oamenii trebuie sa inteleaga ca noi am facut solicitarile in ordinea in care au avut loc inundatiile si tot esalonat, in aceeasi ordine, vom primi materialele.”

22 de comune au primit bani pentru drumuri

In cazul primariilor care au de ridicat cantitati mari de ciment sau nisip, TIR-urile vor fi trimise direct in comuna pentru a se evita incarcarea si descarcarea de doua ori. La sfârsitul lunii iunie – inceputul lui iulie, Siretul a iesit din matca si a intrat in Saucesti, Prajesti, Traian, Letea Veche, Buhoci, iar Trotusul, Tazlaul si afluentii lor au afectat case si terenuri din Palanca, Ghimes, Agas, Asau, Ardeoani, Balcani, Brusturoasa. Prin Hotarârea 708, Guvernul a aprobat materiale pentru reconstruirea a 29 de case si repararea altor 543 din aceste zone. Guvernul va da bani si pentru refaceraea infrastructurii rutiere. Prin Hotarârea 919, “22 de comune din judetul Bacau au primit intre 43.000 si 300.000 de lei pentru a repara sau reconstrui drumurile si podurile distruse de viituri”, arata subprefectul Scripat. Pentru cele 36 de localitati afectate in 24-27 iulie, ajutoarele vor veni din doua surse. Guvernul va asigura materiale pentru reconstructia caselor, iar Fondul “Solidaritatea” va finanta refacerea infrastructurii. Prefectura Bacau a facut demersurile necesare, suma solicitata fiind de 45 de milioane de euro.
Silvia Patrascanu

Digul va fi gata pâna in decembrie

Traian Basescu, presedintele României, a verificat, marti, stadiul lucrarilor la digul din Saucesti. El a vrut sa stie daca firma din Negresti-Oas, care a câstigat licitatia, are forta sa execute si digul din stânga Siretului si a promis ca, miercuri, Guvernul va aproba 8 milioane pentru lucrarea suplimentara.

Traian Basescu a vizitat, ieri, localitatile din Moldova care au fost afectate de inundatii in aceasta vara. Elicopterul presedintelui a venit dinspre Neamt si a ajuns in Serbesti la ora 15. Traian Basescu a fost asteptat de Neculai Olaru, prefectul judetului, Constantin Scripat, subprefect, primarul Stefanita Manea, reprezentantii Administratiei Bazinale Siret si ai firmei de constructii. Oficialii bacauani au ajuns in Saucesti cu o ora mai devreme si au verificat daca totul e in ordine. “La dig se lucreaza intens, a afirmat subprefectul Constantin Scripat, multumit. S-au deschis trei fronturi si urmeaza al patrulea.” Digul din Saucesti va avea 16,5 kilometri si va costa 250 de miliarde de lei vechi. Lucrarea e realizata de SC Lescaci Com SRL din Negresti-Oas, care s-a angajat sa o termine pâna pe 31 decembrie, doar inierbarea taluzelor fiind lasata pentru primavara 2011.

“Oamenii din Saucesti pot fi optimisti”

Numai in Saucesti, firma satmareana a mobilizat 40 de autobasculante, 12 excavatoare, 5 vibrocompresoare, 6 buldozere, 3 autogredere si o vola. Pâna in acest moment, digul e aproape gata pe o distanta de 5,5 kilometri, ceea ce inseamna 37 la suta. Traian Basescu a vrut sa afle unde s-a ajuns cu lucrarile, apoi s-a urcat in masina si a mers pe dig pâna in capat, la iesirea din comuna. “Sunt optimist ca aici isi vor respecta constructorii termenele, a declarat plesedintele. Mâine Guvernul va aproba opt milioane de lei ca sa se faca un dig de 5 km si pe malul celalalt. Cred ca si oamenii din Saucesti pot fi optimisti ca nu vor mai fi inundati niciodata.” Traian Basescu s-a declarat multumit de ritmul lucrarilor si a vrut sa stie daca firma din Negresti-Oas poate executa si din digul din stânga Siretului, la fel de repede. El a promis ca banii vor fi aprobati a doua zi, iar constructorul ca va incerca. Presedintele a mai afirmat ca toti sinistratii vor primi materiale de constructie, pe masura ce acestea sosesc, dar a precizat ca va fi nevoie “de un efort de solidaritate al comunitatii in procesul de construire a caselor. Trebuie sa ne obisnuim sa participam noi insine la binele nostru, nu numai statul, statul, statul… Statul nu mai poate sa faca ce facea odata, când avea toate resursele.”
Silvia Patrascanu

Peste 1500 de gospodarii au fost afectate vara aceasta de inundatii. Guvernul a inceput deja sa trimita materiale de constructii pentru reparatii si reconstructia locuintelor afectate in totalitate. La sedinta de ieri de la Prefectura, Neculai Olaru a tinut sa le spuna primarilor sa grabeasca lucrarile, pentru ca iarna sa nu-i prinda pe sinistrati fara un acoperis deasupra capului. Din pacate nu au ajuns in judetul Bacau toate materialele necesare, ci doar o prima transa. Deocamdata incep lucrarile in cele 22 de localitati lovite de primul val de inundatii din luna iunie, printre care si comuna Saucesti. Aici au fost lovite de ape 800 de gospodarii si 50 de locuinte au fost afectate in totalitate. Locuitorii localitatilor inundate in luna iulie, printre care Margineni si Magura, vor mai avea de asteptat noile case sub cerul liber sau prin vecini.
Grav este faptul ca printre acesti oameni se numara si cei de pe strada Arcadie Septilici, din municipiul Bacau. La inundatii, 150 de gospodarii din municipiu au fost afectate si cel putin jumatate dintre ele trebuie reconstruite. Nemultumiti de faptul ca nimeni nu se intereseaza de soarta lor, câteva persoane au protestat ieri dimineata in fata Primariei Bacau. Acestia au amenintat ca daca nu va lua nimeni masuri, vineri ei vor bloca strada, in semn de protest.

Teroare pe Arcadie Septilici

Problemele de pe strada Arcadie Septilici sunt din ce in ce mai numeroase. Spaima oamenilor este si acum la fel de mare ca in timpul inundatiilor din aceasta vara. Motivul? “Problema cu digul este in continuare nerezolvata. Acum au venit si cu un utilaj si au rupt din dig, au facut o bresa. Nimeni insa nu ne-a spus absolut nimic. De ce au facut bresa sau pentru câta vreme… nu stim absolut nimic. Am mers de vreo 2-3 ori cu un avocat la primarul Stavarache, in speranta ca vom rezolva ceva. Dar situatia a ramas la fel ca si pâna acum. Când a plouat ultima data am stat cu frica in sân. Cum de au lasat sa se intâmple asa ceva? Sotia mea si acum plânge noaptea ca vine apa peste noi. Eu si cu inca un cumnat de-al meu am adus doua masini de nisip si am pus in saci. Ne este frica de ploaie. Oare se va rezolva vreodata si situatia noastra? Nu cred ca noi ne-am putea judeca cu statul!”, ne-a spus Constantin Alban, unul dintre locuitorii de pe strada Arcadie Septilici.

Indiferent de problema pe care o aveti, Desteptarea va asculta. Sunati la numarul de telefon 0745.238118 pentru a comunica jurnalistilor Desteptarii ceea ce va nemultumeste in Bacau.
A. Zaharia
S. Filimon

23 la suta promovabilitate la bacalaureatul de toamna

Bacalaureatul de toamna a ajuns la final. S-au afisat si rezultatele iar concluzia este una singura: dezastru. Din 1.866 de candidati inscrisi, doar 23 la suta au reusit sa promoveze examenul. Mai grav este faptul ca multi dintre elevii respinsi nu au reusit sa ia nici macar o nota de 5 la una din cele trei materii scrise. Au fost licee in care la obiectele de baza, precum limba româna, matematica sau istorie, s-au luat note de 1 si 2. Cei nemultumiti au depus contestatii, dar sunt slabe sanse ca dupa reevaluarea lucrarilor situatia sa se schimbe radical.

S-au afisat rezultatele si la sesiunea a doua a examenului de bacalaureat. In dupa-amiaza zilei de 5 septembrie, cei 1.866 de candidati inscrisi au putut afla ce note au obtinut. Ca si in vara, promovabilitatea a fost una foarta mica: doar 23,06 la suta. “In final au fost prezenti 1.665 de candidati, iar 7 dintre ei au fost eliminati pentru tentative de frauda. Dupa corectarea lucrarilor, 1.274 de elevi au fost respinsi si doar 384, declarati admisi”, a declarat prof. Nicu Harasemciuc, presedintele comisiei de examen.

Note sub 5 la obiectele de baza

Matematica, biologia, fizica, limba si literatura româna, in general materiile sustinute la probele scrise, le-au creat candidatilor cele mai mari batai de cap. Sunt licee unde s-au obtinut in continuare note de 1, 2 si 3 la aceste obiecte, considerate de baza in pregatirea elevilor. Niciun absolvent de clasa a XII-a care a dat examenul de bacalaureat in toamna nu a reusit sa obtina o medie generala de 10 si nici de 9. Doar trei dintre ei au luat examenul cu nota peste 8, iar 987 au luat note sub cinci.

Colegii cu promovabilitate foarte mica

Exemplele sunt multe. Colegiul Tehnic “D. Mangeron” Bacau a avut inscrisi 100 de elevi si doar 8 dintre ei au reusit sa ia examenul. Dintre cei respinsi, 14 au obtinut note peste 5, iar primul declarat admis a avut o medie generala de doar 6.56. In rest, note de 1.1 la matematica si 1.8 la româna. Colegiul Teoretic “H. Coanda” a avut aceeasi situatie:108 candidati, din care 100 respinsi. Ultimul respins a avut note de 3.8 la româna, 5.5 – matematica si 2.1 – biologie. Nici Colegiul Tehnic “A. Saligny” nu a depasit “normele”. Si aici, din cei 134 de candidati inscrisi, doar 27 au fost admisi, 7 au absentat, 1 a fost eliminat si 99 au fost declarati respinsi. La Colegiul “Mihai Eminescu” Bacau s-au inscris 13 candidati si niciunul nu a promovat, iar la Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau din 109 candidati, numai 27 au reusit sa treaca. “Au fost multi candidati si din promotiile anterioare, care au terminat liceul acum 10-12 ani. Probabil ca au uitat materia”, a mai spus Harasemciuc.

604 candidati au depus contestatii

Pentru a promova examenul elevii erau obligati sa ia note peste 5 la fiecare materie si sa obtina o medie generala de la nota 6 in sus. 604 dintre candidatii respinsi au depus contestatii, iar rezultatele finale vor fi afisate in data de 9 septembrie, dupa reevaluarea lucrarilor.

“Au intrat acum foarte multi corigenti.”
prof. Carmen Popa, director Colegiul “H.Coanda” Bacau

“Multi au venit din Italia si Spania si au crezut ca in general in toamna, bacalaureatul se ia mult mai usor. Dar s-au inselat.”
prof. Ioan Fercu, director Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi

“Acum au fost si elevii de la frecventa redusa sau cei care au terminat mai de mult scoala si nu au putut sa se ridice la nivelul actual al sistemului de invatamânt.”
prof. Dana Enache, director Colegiul Economic “I. Ghica” Bacau

Cadrele didactice care nu au reusit sa intre pe o catedra, mai au o noua sansa. In aceste zile se desfasoara un nou concurs de ocupare de posturi in invatamânt, dar pentru suplinitorii calificati si necalificati, care nu au participat in acest an la niciun examen de titularizare pe post. Probele scrise si interviurile sunt programate in data de 7 septembrie, incepând cu ora 9.00, la Colegiul “Mihai Eminescu” din Bacau. “Pentru cei care au participat in anii anteriori, se iau in considerare notele obtinute a titularizare in anul scolar trecut sau in anii anteriori”, a explicat prof. Teodora Craus, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Nota minima de promovare trebuie sa fie 5 (cinci). Conform metodologiei, posturile didactice ramase neocupate, dupa incadrarea personalului didactic calificat, pot fi acum ocupate prin suplinire de catre absolventii din invatamântul superior sau pedagogic cu alte specializari decât ale catedrei in cauza, cu respectarea prevederilor legale. Incadrarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare postului se realizeaza in baza unui contract individual de munca. “La ora actuala mai sunt 185 de locuri, dar este posibil sa mai primim adrese de la scoli cu locuri vacante, prin neprezentarea pe post a celor deja repartizati. Au existat si foarte multe cereri de concediu fara plata, demisii si cereri de concediu petr cresterea copilului”, a mai spus inspectorul Craus. Cele mai solicitate posturi sunt cele de educatori, dar si catedrele de limba maghiara, limba romani, muzica instrumentala, religie ortodoxa, fizica sau matematica. Ierarhizarea candidatilor se face in ordinea descrescatoare a mediilor. Absolventii invatamântului superior care vor fi angajati ca suplinitori, vor putea primi catedra pentru intreg anul scolar, iar cei care au absolvit studii medii pedagogice pe alte specializari decât cele corespunzatoare postului, vor ocupa acest loc pâna la venirea unui cadru didactic calificat.
Roxana Neagu

Se pregateste musamalizarea dosarului "Strandul Tineretului"

Litigiul prin care mai multi consilieri locali ai PSD si aproximativ 60 de intervenienti solicita readucerea Strandului Tineretului la starea sa initiala a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov de la Curtea de Apel Bacau. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis cererea de stramutare formulata de societatea Gepex in urma cu aproximativ 2 luni, chiar inainte de vacanta judecatoreasca. Principalul motiv invocat de avocatii societatii in argumentarea cererii este presiunea exercitata de presa, care ar putea duce la influentarea judecatii asupra cauzei. De cealalta parte, reprezentantii intervenientilor sustin ca motivatia expusa de Gepex este ridicola si ca ICCJ a respins, de-a lungul timpului, cereri de stramutare mult mai bine fundamentate. "Ce facem de-acuma? Stramutam toate dosarele despre care se scrie in presa? Nu a fost nicio presiune din partea nimanui. Presa a relatat despre ce se afla in dosar", a declarat avocatul Dan Nitu, reprezentantul alesilor locali si al intervenientilor in proces.

Dosarul in care mai multi alesi locali si zeci de bacauani solicita anularea unei hotarâri emise de Consiliul Local si care permitea societatii Gepex sa "ciopârteasca" Strandul Tineretului a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov. Acesta se afla, in faza de recurs, pe rolul Curtii de Apel Bacau, insa in urma cu aproximativ 2 luni avocatii firmei Gepex au formulat cerere de stramutare a cauzei pe considerentul ca presiunea mediatica exercitata asupra dosarului ar putea influenta nefast instanta de judecata. In mod surprinzator, ICCJ a admis cererea Gepex, astfel incât litigiul urmeaza a fi judecat de Curtea de Apel Brasov.

"Motive superficiale"

Reprezentantii alesilor locali si ai intervenientilor in proces sustin ca motivele invocate de Gepex sunt superficiale. "Am vazut cereri de stramutare mult mai bine motivate si care au fost respinse, in final, de Inalta Curte. A fost o cerere pornind de la asa-zisa presiune a presei. Ce facem de-acuma, stramutam toate dosarele despre care scrie presa? In plus, presa a relatat despre ce scrie in dosar, iar Codul de procedura civila nici macar nu prevede ca motiv de stramutare presiunea presei", a declarat Dan Nitu, avocatul contestatarilor. El a apreciat ca cei 60 de bacauani care s-au raliat demersului consilierilor locali PSD vor fi purtati pe drumuri prin tara. "Ma gândesc ca intervenientii se vor plimba prin toata tara. Ei trebuie sa sustina cauza la Brasov. Daca pentru consilieri n-ar fi o problema, pentru intervenienti va fi mai dificil. Nu comentez decizia Inaltei Curti. Dosarul a fost mutat la Brasov pentru a se lua acolo o decizie si nu pentru a se aduce noi probe", a mai spus Nitu.
Cosmin Necula, fost consilier local si parte in litigiul deschis impotriva Consiliului Local, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca "stramutarea a fost tratata un pic superficial". "Consider ca a fost tratata un pic superficial aceasta stramutare. S-au invocat presiuni din partea presei. Pâna la urma, Inalta Curte este cea care decide stramutarea si nu pot contesta competenta acesteia. Insa ramân la opinia ca motivele invocate de Gepex sunt un pic superficiale", a afirmat Necula.

Vlasie a semnat scrisori de amenintare

La inceputul lunii iunie, mai multi locuitori ai municipiului au primit scrisori din partea societatii Gepex, in care erau amenintati voalat ca ar putea plati cheltuieli de judecata exorbitante daca litigiul demarat in instanta de consilierii locali ai PSD ar fi fost câstigat de firma. Aproximativ 60 de bacauani au dobândit calitatea de intrervenient in cadrul procesului demarat in 2008 de alesii social-democrati. Acestia au contestat in instanta o hotarâre a CL Bacau care dadea posibilitatea Gepex – societate care a concesionat pe o nimica toata Strandul Tineretului – sa edifice un incubator de afaceri in zona. Asta, in conditiile in care contractul de concesiune nr. 30334 din 4 august 2006 prevedea, negru pe alb, ca firma era obligata sa realizeze un parc de distractii, concomitent cu modernizarea obiectivului si construirea unui strand cu tobogane cu apa. De cealalta parte, reprezentantii Gepex au refuzat sa dialogheze cu jurnalistii Desteptarii. Gica Vlasie, patronul societatii si semnatarul scrisorii, a inchis telefonul la aflarea faptului ca e contactat de jurnalistii Trustului Media. Ulterior, acesta nu a mai raspuns repetatelor apeluri telefonice primite.

Cum s-au matrasit 3,4 hectare din municipiu

In august 2006, Primaria Bacau batea palma cu SC Gepex SRL, cele doua parti semnând un contract de concesionare pe 25 de ani a Strandului Tineretului din Bacau. Firma a transformat vechiul strand intr-un morman de moloz desi, potrivit clauzelor contractuale, trebuia sa realizeze un Parc de Distractii la standarde europene in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a concesionarii.
Conform contractului devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, concesionarul isi lua obligatia de a realiza un “Parc de Distractii” care urma sa cuprinda bazine de inot (sic!), teren de tenis, teren artificial de fotbal, patinoar, precum si un parc pentru copii. Durata de realizare a obiectivului de investitii a fost stabilita la maximum un an si jumatate. Ulterior, hotarârea de Consiliu Local prin care s-a convenit concesionarea a fost amendata de câteva ori, de fiecare data in favoarea concesionarului. Acesta a primit tot timpul facilitati din partea muncipalitatii, construind in schimb doar un patinoar si doua terenuri de fotbal. Bazinele au ramas la fel. In paragina.
La 4 ani de la intrarea in vigoare a concesionarii, cadrul contractual pare calcat in picioare atâta timp cât Gepex nu a modernizat bazinele de inot si nu a investit in amenajarea de terenuri de tenis si parcuri pentru copii, asa cum initial convenise cu municipalitatea. Mai mult, potrivit articolului 2 din HCL nr. 322 din 30 august 2008, concesionarul isi lua obligatia de a “moderniza cele doua bazine de inot”. Acest lucru nu s-a intâmplat niciodata, patronul Gica Vlasie afirmând, in repetate rânduri, ca presa i-a creat o imagine proasta in fata institutiilor financiar-bancare. “Tot ce am facut acolo am facut din banii nostri. Articolele din presa ne-au creat o imagine nefavorabila in fata bancilor. Lucrarile sunt oprite in acest moment”, declara Vlasie pentru cotidianul Desteptarea in august 2009.

Medicina din mediul rural este in suferinta cronica

Accesul la servicii medicale este inca limitat pentru populatia din mediul rural. Chiar si in localitatile unde exista cabinet de medicina de familie, de stomatologie si farmacie, asistenta medicala se asigura doar câteva zile pe saptamâna. De vineri pâna luni, bolnavii nu-si mai vad medicul de familie, daca acesta nu locuieste in comuna, si nu au de unde cumpara medicamente. Singura lor speranta este sa cheme ambulanta si sa ajunga la cel mai apropiat spital.

Ani de zile, autoritatile sanitare judetene au avut drept tinta ca in fiecare localitate rurala sa existe cel putin un medic de familie. Aceasta s-a realizat dupa mai bine de 10 ani de la infiintarea medicinei de familie ca specialitate medicala. Acoperire cu asistenta medicala inseamna, in multe cazuri, un raport medic-pacienti mult peste limita admisa. Normele din acest an ale contractului-cadru de acordare a asistentei medicale prevad ca trebuie sa existe un medic la 1800 de persoane inscrise pe lista de pacienti. Anul trecut, raportul era de 1 la 2000. Pe baza acestor criterii, o comisie in care sunt reprezentate Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), Directia de Sanatate Publica, Colegiul Medicilor si Asociatia medicilor de familie a stabilit ca in judetul Bacau mai este loc pentru 60 de medici de familie.

5.000 de pacienti pe cap de medic

“Un medic nou stabilit intr-o localitate trebuie sa adune in 6 luni 1000 de pacienti pe lista sa, a explicat dr. Aura Cretu, directorul DSP.Chiar daca reuseste sa incheie contract cu CJAS, daca nu are o lista de cel putin 1600 de asigurati da bani din buzunar pentru functionarea cabinetului. De aceea, la stabilirea necesarului de medici am luat in calcul strict localitatile in care numarul de asigurati ar permite functionarea mai multor cabinete.” Exista, intr-adevar, localitati in care un singur medic de familie are in evidenta chiar si peste 5.000 de pacienti. Normele prevad ca unui pacient trebuie sa i se aloce 20 de minute la o consultatie. Chiar fara pauza, limita unui medic ar trebui sa fie de 15 pacienti pe zi, la programul normal de 5 ore in cabinet. In acest ritm, medicii care au peste 5.000 de pacienti pe lista i-ar vedea o data la un an si jumatate, daca s-ar ocupa numai de programari, nu si de urgente.

Premiera: medicii vor mai putini asigurati

Desi exista suficiente locuri in care tinerii medici de familie ar putea profesa, rar se mai deschide un cabinet. Cifra contractelor incheiate de CJAS cu medicii din rural este aproape neschimbata de la an la an: 133. Fug medicii de munca la tara sau este greu de patruns in sistem? “Ani de zile a fost greu pentru medicii noi, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Anul acesta, insa, medicii cu peste 2200 de pacienti s-au vazut in situatia de a fi penalizati la bani, iar multe dintre servicii nu se mai platesc. Unii medici au anuntat ca isi vor scoate pacientii de pe lista. Pâna acum era greu sa patrunzi. Sunt colegi care au terminat rezidentiatul dar s-au dus la firme de medicamente fiindca nu au reusit sa intre in sistem.” Desi medicina de familie este o ocupatie liberala, ceea ce ii permite medicului sa aleaga locul in care sa profeseze, acesta are nevoie de sprijinul autoritatii locale. Cu un spatiu pentru cabinet, o locuinta de serviciu pentru medic si o prezentare favorabila catre localnici, edilii pot ajuta un medic tânar sa prinda radacini. Asistenta medicala nu inseamna numai medicina de familie. Stomatologia este slab reprezentata. La fel si farmacia. Bugetul alocat de CJAS acestor tipuri de servicii medicale nu le permite supravietuirea la tara.

In mediul rural functioneaza 133 de cabinete de medicina de familie. Doi medici de familie au peste 5.000 de pacienti in evidenta. Alti 5 medici au pe lista intre 4.000 si 5.000 de pacienti, iar 26 intre 3.000 si 4.000. Din cele 119 farmacii care au contract cu CJAS pentru eliberarea retetelor compensate, doar 33 sunt in mediul rural. In comunele judetului sunt deschise numai 38 de cabinete stomatologice.