marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5104

Sprijin politic pentru „Scoala pe rod”

    Dupa modelul “România prinde radacini”, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, vrea sa faca plantari in curtile scolilor din mediul rural, astfel incât fiecare elev sa aiba propriul copacel, sa se ataseze de el si sa-l ingrijeasca. E vorba de pomi fructiferi, proiectul având doua obiective: refacerea livezilor de altadata, cu toate beneficiile aduse sanatatii copiilor, si o latura educationala, la fel de importanta, dupa cum sustine presedintele CJ. Dragos Benea a prezentat “Programul judetean de refacere a plantatiilor de pomi fructiferi la toate scolile din mediul rural” in ultima sedinta de consiliu. El a dorit ca alesii “sa ia cunostinta de aceasta idee”, urmând sa fie supusa votului peste o luna sau doua. Pentru a-si sustine proiectul, el a aratat ca in cadrul “Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Bacau” se prevede, pentru urmatorul deceniu, cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, precum si dezvoltarea rurala.

    Fiecare scoala cu ciresii ei!

    Vor fi plantati meri, pruni, ciresi, poate si gutui, fiind alese soiuri rezistente la frig si daunatori. Plantarea pomilor se va realiza “cu sprijinul primariilor din mediul rural, al ISJ Bacau, al scolilor si, poate cel mai important, cu sprijinul copiilor”, afirma Dragos Benea. Programul de plantare va dura patru ani si va costa aproximaiv 800.000 de lei. In primul an, la prima plantare vor fi implicati peste 50.000 de elevi, dupa care vor participa la doar cei din clasa I. Daca nu exista suficient teren in apropierea scolii pentru infiintarea lotului de pomi fructiferi, primaria va cauta o alta solutie. Actiunea de refacere a livezilor poate atrage si beneficii economice, judetul Bacau având traditie in domeniu: “In conditiile actuale ale cresterii tot mai accentuate a preturilor si implicit a aprecierii calitatii produselor agricole pe piata globala, traditia si experienta judetului Bacau in agricultura permit abordarea mai multor tipuri de culturi, adaptarea acestora in functie de conditiile climatice in schimbare, dar si in functie de normele europene in vigoare.”

    Fara placute rosii sau portocalii!

    Ideea “unui angajament intre comunitate si copil”, care ii place atât de mult presedintelui Dragos Benea, a fost intâmpinata cu entuziasm de toti consilierii, indiferent de partid. Amuzat, Nicu Sapca, PD-L, a declarat ca are o singura doleanta: “Sa nu avem pe fiecare copac o placuta cu numele «Dragos Benea», asa cum s-a intâmplat la ghiozdane.” “Fiecare pom va avea o placuta cu numele copilului care l-a plantat”, a explicat presedintele CJ. “Nu am putea stabili de pe acum sa nu fie portocalie sau rosie?”, a intrebat Nicu Sapca. “Va fi verde”, l-a linistit Dragos Benea, adaugând ca mizeaza foarte mult pe “componenta educationala” a activitatilor din cadrul programului. S-au propus si nume pentru acest proiect, cel mai apreciat fiind “Scoala pe rod”.
    Silvia Patrascanu

    Peste 1.000 de bilete nevandute

      Pensionarii nu-si permit nici tratament balnear subventionat

      Anul acesta, cererea de bilete la tratament balnear a scazut la jumatate. Dar si numarul de bilete vândute din cele repartizate a scazut cu peste 20 la suta. Pe de alta parte, noile criterii de repartitie au exclus multi pensionari de la tratamentul balnear.

      Contrar asteptarilor, anul acesta nu a mai fost bataie pentru biletele de tratament. Numarul cererilor a scazut la jumatate si, paradoxal, chiar multi dintre cei care au solicitat un bilet si li s-a repartizat nu au mai mai vrut apoi sa-l cumpere. Anul acesta la Casa Judeteana de Pensii (CJP) au fost depuse 5.957 cereri pentru un loc la tratament intr-o statiune. In 2009 s-au inregistrat 10.783 iar in 2008-11.514 solicitari. Pentru 2010 CJP a primit 5.147 bilete, aproape câte cereri sunt. Dar mai mult de 20 la suta din biletele repartizate nu au fost valorificate. In final au fost cumparate 4.084, astfel ca au ramas nevândute nu mai putin de 1.028 bilete. Si aceasta in ciuda faptului ca pensionarii carora li s-a alocat un bilet au fost anuntati de catre CJP prin telefon sau prin posta despre repartitie. Situatia este fara precedent si reflecta un lucru ingrijorator. "Nu s-a mai intâmplat in niciun an ca sa avem atâtea bilete nevalorificate, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al CJP. Cererea a mai fost temperata de noile criterii de eligibilitate. In ce priveste, insa, numarul mare de bilete nevalorificate, acesta se datoreaza prudentei pensionarilor. Se gândesc in perspectiva ca nu le vor ajunge banii pentru toate cheltuielile si atunci se limiteaza la cele strict necesare." Si aceasta, desi in 2010 pretul biletului a ramas la fel ca in 2009, adica intre 1.400 si 1.800 lei, iar pensionarii contribuie cu jumatate din pensia pe care o au.

      Criteri speciale, care limiteaza accesul

      Din acest an, distribuirea biletelor catre pensionari si asigurati nu s-a mai realizat in functie de numarul de inregistrare a cererii, ci de criterii speciale. Se tine cont daca solicitantul a beneficiat de un bilet in ultimii doi ani si se au in vedere categoria lui de pensie si cuantumul acesteia. Toate acestea sunt notate cu un anumit punctaj. Persoana care nu a mers niciodata in statiune in ultimii doi ani, este pensionara de limita de vârsta si are o pensie mai mica de 400 lei va avea punctajul maxim si, astfel, cele mai mari sanse de a obtine un bilet. Cei care au beneficiat in 2008 si 2009 de un bilet in sezon, sunt pensionari de limita de vârsta cu stagiu incomplet de cotizare si au o pensie mai mare decât salariul mediu brut pe economie (1.836 lei) sunt notati cu zero puncte. Potrivit conducerii CJP, utilizarea acestor criterii a dus la excluderea de pe lista de repartitie a celor obisnuiti ca in fiecare an sa mearga la tratament, astfel ca s-a putut face o ierarhizare echitabila a persoanelor care au solicitat un bilet. Dar noile criterii au generat nemultumirea unor persoane care nu au mai avut acces la un bilet in acest an, deoarece punctajul acordat prin aplicarea criteriilor nu le-a mai plasat pe un loc eligibil. Ele nu au mai beneficiat de tratament balnear, dar nici alti pensionari nu s-au inghesuit la bilete. Astfel, introducerea criteriilor speciale a dus la economii insemnate la bugetul asigurarilor sociale, pentru ca de aici se suporta subventionarea pretului biletului. Dar si multi pensionari cu probleme de sanatate care au nevoie de tratament balnear nu au mai beneficiat de el, astfel ca starea lor s-a agravat.
      Elena Tintaru

      Concurs-expozitie de masti

        Parteneriate intre scoli in prag de Craciun

        Peste 240 de elevi din 15 unitati de invatamânt din Bacau, dar si din comunele limitrofe, au participat la un concurs judetean de masti traditionale de Craciun. Premierea copiilor a avut loc la Liceul de Arta “George Apostu” din Bacau. Au fost prezenti si profesorii care i-au pregatit pe participanti, parinti, muzeografi si etnografi.

        Circa 250 de masti au fost expuse pe holurile Liceului de Arta “George Apostu” din Bacau unde au fost premiati elevii din 15 scoli bacauane care au participat la un concurs judetean de masti traditionale de Craciun. Câlti, rafie, lâna, nasturi, bumbi, blana naturala, cârpe colorate sunt doar câteva din materialele folosite cu ingeniozitate de catre copiii inventivi in fabricarea acestor masti. Fiecare dintre ei au primit diplome de participare si unul din premiile I, II sau III. “Eu am luat premiul I. Am muncit foarte mult la masca mea, m-a ajutat si mama, dar a meritat. Pentru premiul I a meritat efortul”, ne-a declarat bucuroasa Diana Cristina Balica. Tot premiul I a luat si Stefania Bote, care a recunoscut ca tot mama a fost cea care a ajutat-o si a ales materialele. “In schimb eu am venit cu inventia. Am muncit cam o ora la masca noastra, dar a iesit bine. O sa mai particip si la alte concursuri de acest gen”, ne-a spus. “Eu am luat premiul II. Am folosit sac de iuta, nas din cârpa verde, ochi din dopuri de pluta. Singur am lucrat la ea, cam trei ore pe zi, timp de trei zile. Inspiratia mi-a venit de pe internet. O sa folosesc masca, bineinteles, când voi merge cu uratul”, ne-a marturisit vesel si Marius Puscalabru.

        Masca sau obrazarul

        Toti participantii au putut afla la intâlnirea la de Liceul de Arta si care este povestea mastilor de Craciun, când se folosesc si de unde isi are originea acest obicei specific Sarbatorilor de Iarna, acela de a masca fata uratorului atunci când se merge cu “Dansul Caprei” sau cu “Ursul”. “Masca pâna la urma este un obiect care se poarta si ii da celui care o poarta o anumita putere. Asta e semnificatia mastii in dansurile specifice de Craciun, a mastii sau a obrazarului asa cum a fost ea descrisa de Dimitrie Cantemir in «Desciptio Moldaviae». Acesta a remarcat ca obrazarul sau mascatul sta calare pe capra. E putin diferit fata de ce vedem noi in zilele de azi. Copiii de aici, am observat, si-au luat rolul in serios. Chiar am vazut masti asemanatoare cu cele din manualele de etnografie, cu seminte de bostan in loc de dinti, cu mustati lungi, coarne si asa mai departe”, a precizat prof. Iulian Bucur, muzeograf la Sectia de Etnografie a Complexului Muzeal Bacau. Concursul judetean de masti este la a VI-a editie. El face parte dintr-un proiect educational cultural -artistic organizat de Liceul de Arta Bacau, in parteneriat cu Palatul Copiilor, Colegiul National “Gh. Vranceanu” si Colegiul Pedagogic “Stefan cel Mare.”
        Roxana Neagu

        Triada invatamantului preuniversitar

          Proiect interjudetean la Inspectoratul Scolar

          Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a lansat un amplu proiect educational, care are ca grup tinta peste 2.000 de elevi. Un proiect care are in prim-plan triada autocunoastere, informare si dezvoltare personala.

          “Autocunoastere, informare, dezvoltare personala pentru o cariera profesionala de succes” este noul proiect lansat de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau, in parteneriat cu institutia similara din Brasov. Obiectivul general al amplului program educational este cel de sprijinire a elevilor, prin serviciile de consiliere si orientare profesionala oferite, pentru a se adapta la cerintele pietei muncii, contribuind astfel la cresterea gradului de insertie profesionala si la pregatirea acestora pentru invatarea pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe cunoastere. Coordonatorul acestor actiuni, din partea Inspectoratului Scolar Bacau, este prof.dr. Ghiorghe Iorga, inspector scolar pentru implementarea descentralizarii institutionale. “Autocunoastere, informare si dezvoltare personala sunt trei cuvinte simptomatice pentru invatamântul preuniversitar. Un invatamânt centrat pe elev nu poate face abstractie de ele. Proiectul a fost initiat de ISJ Brasov, in cadrul caruia si noi, ISJ Bacau, suntem parteneri impreuna cu doua Centre Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala din cele doua judete. Grupul tinta sunt 2.000 de elevi, iar actiunile vizeaza orientarea si consilierea lor, atât a celor din clasele terminale de gimnaziu VII-a si a VIII-a, cât si a celor din clasele terminale din invatamântul profesional si tehnic, respectiv XI-a si a XII-a”, ne-a declarat prof.dr. Ghiorghe Iorga. Valoarea totala a proiectului este de aproape 5,8 milioane de lei noi, adica peste 1.000.000 de euro. In primele actiuni se vor realiza materiale de sprijin si reuniuni ale grupurilor de lucru, ghiduri de orientare si consiliere profesionala, campanii de constientizare si informare, pentru ca spre final sa se organizeze activitati de orientare si consiliere efectiva a grupului tinta. “Este o zi importanta pentru noi ca institutie, dar si ca judet beneficiar. Prin toate proiectele atrase de ISJ Bacau putem forma pe de o parte elevii, iar pe de alta parte cadrele didactice si nu avem decât de câstigat din asta”, a explicat si prof. Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau. Institutia mai are in derulare inca doua proiecte finantate din fonduri europene.
          Roxana Neagu

          Simpozion stiintific national

            Contributii bacauane la teoria, didactica si practica contabila-

            Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii “Vasile Alecsandri” din Bacau a organizat cea de-a doua editie a Simpozionului Stiintific National „Contabilitate si contemporaneitate româneasca. Contributii bacauane la teoria, didactica si practica contabila”. La lucrarile Simpozionului au participat profesori universitari, conferentiari, lectori de la universitatea organizatoare, cât si de Universitatea “George Bacovia”, cadre didactice de la Colegiul Economic “Ion Ghica”, contabili si experti contabili de la CECAR, Curtea de Conturi si Camera de Comert. Figura centrala a manifestarii a fost profesorul universitar doctor Vasile Patrut, care, ocazie fericita, implineste zilele acestea 70 de ani, din care aproape o jumatate de secol s-a dedicat nobilei profesii de dascal, in invatamântul mediu si universitar. Au vorbit despre activitatea profesorului Vasile Petrut prof.univ.dr. Ovidiu Turcu, decan al Facultatii de Stiinte Economice, Mihai Deju, seful catedrei de Finante-Contabilitate, prof.univ.dr. Marius Paraschivescu, de la Universitatea “George Bacovia”, care au apreciat activitatea celui omagiat, considerându-l ctitor de scoala, un adevarat maestru al contabilitatii bacauane, cel care a pregatit de-a lungul prodigioasei cariere numeroase promotii de elevi si studenti, viitori specialisti in contabilitate.
            Identificându-se cu istoria moderna a contabilitatii bacauane, a spus profesorul Mihai Deju, activitatea profesorului Patrut a constitut si constituie un exemplu de daruire si profesionalism, de cinste si moralitate, ramânând in amintirea elevilor si studentilor ca un model de dascal, de la care au avut de invatat. Profesorul universitar Vasile Patrut a primit Diploma de Excelenta a Universitatii “Vasile Alecsandri”, pentru intreaga activitate. In incheierea simpozionului, a avut loc si lansarea volumului “Profesorul Vasile Patrut – o viata dedicata invatamântului economic si cercetarii stiintifice (autobiografie si biografie)”, scrisa de un colectiv de cadre universitare de la Facultatea de Stiinte Economice.
            Gheorghe Baltatescu

            Economia judetului este in deriva

            A disparut spiritul antreprenorial, numarul societatilor care falimenteaza este din ce in ce mai mare, autoritatile nu se implica in dezvoltarea economica, iar agentii economici abia daca mai pot supravietui. Acestea sunt concluziile la care au ajuns specialistii in domeniu la finele anului 2010. „Prin toate actiunile noastre am incercat sa sprijinim cât am putut de mult agentii economici din judet. Si asta pentru ca actualul cadrul economic si legislativ este ostil dezvoltarii afacerilor”, a declarat Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie Bacau. Specialistii mai spun ca mediul de afaceri a fost influentat si de faptul ca banii sunt controlati din exterior. Aproape tot ceea ce inseamna bunuri de larg consum sunt importate, asa ca produsele autohtone isi gasesc din ce in ce mai greu loc pe piata. “Nici sistemul bancar nu vine in ajutorul agentilor economici, prin faptul ca nu ofera credite avantajoase. Si asta pentru ca nu vor sa-si asume niciun risc”, a mai spus Mihai Tulbure. Scaderea cu un miliard de euro a cifrei de afaceri din judet, inregistrata in ultimul an fiscal, a afectat serios economia judetului.
            Principala activitate a Camerei de Comert Bacau din acest an a fost aceea de aparare a intereselor agentilor economici. In acest sens functioneaza 14 comisii de lucru. Se urmareste, in principal, inventarierea problemelor agentilor economici, monitorizarea IMM-urilor in ceea ce priveste activitatea de import/export si modificarile din domeniul fiscal. “Am incercat unele demersuri pe lânga autoritati pentru rezolvarea acestor probleme. Propunerile pe care le-am inaintat autoritatilor vizau elaborarea unui pachet de masuri care sa conduca la o fiscalitate predictibila coroborata cu scaderea costurilor pentru forta de munca. Din pacate, reactiile la aceste propuneri nu au fost cele scontate, iar consultarea agentilor economici exista numai la nivel declarativ”, a mai spus Mihai Tulbure, directorul CCI Bacau. Aceste actiuni ale Camerei de Comert Bacau se vor desfasura si pe toata durata anului 2011.
            Alexandra Zaharia

            Austeritate pentru salariatii si pacientii spitalelor

              Bani pe sponci si restrictii la internari

              Pentru anul 2011, guvernantii preconizeaza noi masuri de austeritate in sistemul sanitar public. Acestea ii vor afecta pe angajatii spitalelor, dar si pe pacienti. Unitatile sanitare cu paturi vor fi obligate sa nu cheltuiasca mai mult de 70% din buget pentru plata salariilor, dar si sa reduca numarul internarilor. Mai mult, sirul desfiintarii spitalelor, operatiune care a demarat deja in doua judete, va continua.

              In anul 2010, spitalele publice au trecut prin mai multe convulsii: au pierdut din paturi, din angajati si au schimbat “stapânul”, prin trecerea din administrarea Ministerului Sanatatii in cea a consiliilor locale si judetene. La rândul lor, angajatii au simtit austeritatea la buzunar, prin pierderea sporurilor, a altor drepturi salariale câstigate in anii precedenti si, mai ales, prin amputarea cu 25% a salariilor incepând din luna iulie. Bugetul spitalelor s-a subtiat atât de mult spre sfârsitul acestui an, incât banii alocati de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu permite in unele cazuri decât plata salariilor. Pentru medicamente, materiale sanitare sau achitarea facturilor de utilitati nu s-au mai gasit resurse. “Pentru luna decembrie, de exemplu, noi avem un buget de 4800 de lei, ne-a declarat Carmen Pahoncea, director financiar-contabil al Spitalului Buhusi. Pentru noiembrie am avut fonduri la nivelul a 80% din contractul lunar. Daca, de la 1 ianuarie, va trebui sa ne incadram in limita a 70% din bugetul alocat de Casa de Asigurari, nu stiu cum vom reusi. De exemplu, nu se vor mai da tichete de masa si economisim cam 6% din buget, mai taiem de la orele suplimentare.” Economiile din spitale se vor realiza taind din drepturile angajatilor, dar si din cele ale pacientilor. MS a anuntat deja ca, in 2011, numarul internarilor va trebui redus cu 10%. Numai ca, in fiecare an, spitalele depasesc numarul de servicii contractate cu casele de asigurari. Si in anul 2010 li s-a cerut sa restrictioneze internarile, dar tot s-a ajuns la depasiri. Spitalul buhusean, de exemplu, a realizat peste bugetul aprobat servicii de peste 500.000 de lei. “Pâna la sfârsitul anului incercam sa platim serviciile contractate, in limita filei de buget”, a declarat Viorica Draganuta, directorul CJAS. Nu se stie când si daca spitalele isi vor vedea banii reprezentând depasiri de contract.

              Se incadreaza numai cu salariile taiate

              La inceputul anului, la Spitalul de Pediatrie cheltuielile de personal reprezentau 90 la suta din totalul cheltuielilor (bugetului). Ulterior au mai scazut, datorita faptului ca s-a renuntat la angajatii care cumulau pensia cu salariul si iar altii s-au pensionat. Acum s-a ajuns ca pentru plata drepturilor salariale sa se cheltuie 80 la suta din buget iar posibilitati de reducere prin pensionari nu exista, deocamdata, deoarece nu mai sunt angajati care sa atinga curând vârsta de iesire la pensie. Incât incadrarea in norme depinde de un lucru deloc imbucurator pentru salariati. "Daca se va mentine reducerea cu 25 la suta a salariilor, ne vom incadra in limita de 70 la suta, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Dar ponderea cheltuielilor de personal este data, in primul rând, de marimea bugetului. Daca bugetul este mic, firesc, cheltuielile de personal vor fi mari, pentru ca sunt raportate la o suma redusa. Oricum va fi, cert este ca va trebui sa ne incadram in limita de 70 la suta."
              Doina Mincu
              Elena Tintaru

              „Este greu sa te incadrezi in niste limite de internari. Daca nu primesti pacientul si moare in strada , spitalul este tras la raspundere. Daca internezi peste contractul cu Casa, nu primesti banii. De 10 ani lucrez in sistemul sanitar, dar parca niciodata nu a fost asa greu.”
              Carmen Pahoncea, director financiar la Spitalul Buhusi

              In 2011 va continua operatiunea de desfiintare a spitalelor pe care Ministerul Sanatatii le considera neperformante. In luna decembrie s-a aprobat inchiderea mai multor unitati din judetele Bihor si Dimbovita. In judetul Bacau, administratiile locale, care au preluat spitalele in luna iulie, resping ideea transformarii unor spitale mici in centre medico-sociale, asa cum se intâmpla in alte parti.

              Sarbatori de iarna in tara si in strainatate pentru bacauani

                Desi 2010 a fost si ramâne un an de criza financiara, pentru o parte dintre bacauani sarbatorile de iarna sunt prilej de liniste, de ralaxare, insa nu acasa. Au pus ban pe ban, au vânat pachetele promotionale si au decis sa plece din oras, atât de Craciun, cât si de Revelion.

                Bacauanii nu se dau inapoi de la petreceri. Criza, criza, dar cel putin doua concedii pe an fac bine sanatatii. Desi din punct de vedere financiar, planurile românilor au fost date peste cap de declinul economic, bacauanii nu renunta la vacante. Indiferent ca este vorba de România sau de strainatate, acestia si-au facut bagajele, au cumparat pachete turistice si au decis sa-si petreaca Sarbatorile de Iarna in oricare alta parte, numai acasa nu. "Criza se simte si pentru agentiile turistice. Intr-adevar, anul acesta am avut mai putine solicitari in aceasta perioada, decât in 2009 si totusi mai multe decât ne asteptam", a declarat Dumitru Nanescu, directorul general al unei agentii de turism.

                Craciunul in tara…

                Daca vorbim de perioada Craciunului, cei mai multi bacauani prefera sa-l petreaca acasa, in familie, insa cei care pleaca, au ales ca destinatie statiunile din România. "Asta din cauza preturilor mici, fata de tarifele practicate de Revelion. Principalele atractii ramân si anul acesta statiunile montane", a spus Liliana Manole, director agentie de turism. La unele agentii de turism, bacauanii au ales zonele din Nordul Moldovei, Vatra Dornei, Maramures, Slanic Moldova si mai putin Valea Prahovei. Pentru aceste destinatii, preturile pornesc de la 350 de lei/persoana pentru trei zile si pot ajunge pâna la 600 de lei. Pe Valea Prahovei, preturile sunt mai piperate. Acestea variaza si pot ajunge pâna la 2400 de lei/persoana pentru trei zile. Pachetele turistice includ si masa festiva in pret. "Anul acesta tarifele sunt cel mult la fel ca anul trecut, pentru Craciun, insa au fost si parteneri care au decis sa faca reduceri de 15 la suta pentru un pachet", a afirmat Dumitru Nanescu. Daca ar fi totusi sa ne gândim la tarifele practicate in 2010, strainatatea ramâne cea mai buna alegere. Sunt pachete promotionale care pleaca de la 200 de euro si pot ajunge pâna la 260 de euro, de exemplu, pentru un Craciun la Viena.

                …Revelionul in strainatate

                Cea mai asteptata petrecere din an pentru români ramâne cea de Revelion. Pentru aceasta, unii bacauani au preferat sa plece in strainatate, indiferent daca vor schi sau shoping. Daca nu v-ati decis inca ce veti face in noaptea dintre ani, trebuie sa stiti ca preturile pentru un sejur sunt cu aproximativ 25 la suta mai mari fata de cele de Craciun. Majoritatea turistilor au ales in acest an ca destinatie capitalele Europei: Viena, Paris, Londra sau Budapesta. Indiferent ca este vara sau iarna, bacauanii ramân fideli Greciei si Austriei. Pentru un sejur in Austria, preturile pornesc de la 250 de euro/persoana si pot ajunge pâna la 600 de euro/persoana. Pentru 4 nopti in Istanbul, bacauanii pot plati 445 de euro/persoana, in care este inclus si transportul cu autocarul. Spre marea surprindere a operatorilor de turism, anul acesta au fost bacauani care au ales sa mearga de Revelion in Dubai. "Tariful pentru un pachet de sapte zile, toate mesele incluse, la un hotel de 4 stele, este de 900 de euro/persoana, la care nu este inclusa taxa de viza si cea de aeroport", a declarat Liliana Manole.

                Israel si Bulgaria, in topul preferintelor

                Indiferent ca este vorba de Craciun sau Revelion, operatorii de turism bacauani spun ca anul 2010 a fost anul Israelului si al Bulgariei. "Anul acesta pachetele pentru Israel au fost extrem de tentante pentru turisti. Preturile sunt foarte bune, la fel si conditiile. Avem bacauani care si-au achizitionat astfel de pachete pentru sarbatorile de Iarna", a spus Liliana Manole. Pentru un sejur de 7 zile pentru perioada de Revelion, pretul este de 500 de euro/persoana, cu pensiune completa. Nici Bulgaria nu este mai prejos anul acesta. Cel putin in perioada estivala, românii au luat cu asalt statiunile vecinilor nostri, iar de Revelion vor face acelasi lucru.
                Anul 2011 se preconizeaza a fi unul bun pentru hotelierii din strainatate. Daca pe perioada iernii, multi bacauani prefera sa stea mai pe lânga casa, vara 2011 va fi dedicata in mare masura strainatatii.
                Sinziana Filimon

                Santierul Spitalului Municipal inghite inca 25 de miliarde

                  “Anomaliile” de la UPU, remediate pe bani grei

                  Santierul de la Spitalul Municipal va inghiti alte 25 de miliarde lei vechi, dupa ce consilierii locali au aprobat un proiect de hotarâre in acest sens. Rectificarea bugetara vine la o luna de la verificarile efectuate la santierul spitalului de catre Raed Arafat, subsecretar in Ministerul Sanatatii. Acesta a constatat ca Unitatea de Primire Urgente este neconforma cu standardele medicale europene.

                  La aproximativ o luna de la verificarile efectuate la santierul spitalului municipal de catre subsecretarul de stat Raed Arafat, din cadrul Ministerului Sanatatii, municipalitatea bacauana a aprobat suplimentarea bugetului de lucrari cu 25 de miliarde lei vechi. Banii urmeaza a fi virati ca urmare a unei reevaluari a studiului de fezabilitate a proiectului. Anuntul a fost facut la ultima sedinta a Consiliului Local de viceprimarul Roxana Mironescu. Aceasta a propus un amendament, la proiectul vizând rectificarea bugetara, prin care suma de 2,5 milioane RON urmeaza a fi virata – sub forma unui credit intern – catre santierul Spitalului Municipal, in contul unor lucrari suplimentare. “Este o suma alocata suplimentar in urma analizelor facute pe studiul de fezabilitate si pe indicatorii tehnico-economici ai Spitalului Municipal”, a afirmat viceprimarul.

                  Arafat a gasit “anomalii” la UPU

                  La inceputul lui noiembrie, Arafat a controlat santierul spitalului ajungând la concluzia ca Unitatea de Primire Urgente este neconforma cu standardele impuse de legislatia medicala in vigoare. Raed Arafat a lasat de inteles ca intregul proiect al Unitatii Primire Urgente trebuie regândit, fapt ce necesta fonduri suplimentare. "In urma verificarilor, am venit cu propuneri de compartimentare a UPU si de ameliorare a proiectului. Vreau sa aducem spitalul mai aproape fata de prevederile actuale ale ministerului. In 2007, când s-a facut proiectul, inca nu erau in vigoare prevederile privind organizarea UPU din spitale", declara Raed Arafat, pentru cotidianul Desteptarea, la momentul respectiv.

                  Imprumuturi pentru spital

                  Potrivit bugetului aprobat pentru anul in curs, constructia spitalului municipal a inghitit 6 milioane de euro, bani obtinuti printr-un imprumut bancar contractat in toamna lui 2009 de la BCR. Santierul spitalului a devenit, in ultimii ani, o adevarata vaca de muls fonduri, costul total al lucrarilor anuntându-se unul astronomic. De mentionat ca imprumuturile contractate de administratia Stavarache in ultimii sase ani au inzecit datoria publica a municipiului. Bacauanii vor avea de platit peste 2400 de miliarde catre banci, fara a mai pune la socoteala dobânzile si comisioanele de alte câteva mii de miliarde.
                  Lucian Bogdanel

                  65 de miliarde pentru datoriile CET-ului catre CFR

                  Tot in cadrul ultimei sedinte a Consiliului Local, societatea de termoficare din Bacau a primit 65 de miliarde lei vechi din partea Primariei pentru achitarea datoriilor acumulate fata de Societatea Nationala de Transporturi Feroviare (SNTF). Potrivit viceprimarului Mironescu, banii au venit de la Ministerul de Interne, cu destinatia expresa de achitare a restantelor financiare ale CET Bacau.

                  „Economistul este un medic al mediului economic”

                  Interviu cu prof.univ.dr. Vasile Patrut

                  „Contabilitatea a fost intotdeauna judecatorul nepartinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului si consilierul indispensabil al viitorului in fiecare intreprindere”. (Fr. Schor)

                  – Domnule profesor, sunteti ca formatie de baza economist, specialist in contabilitate si v-ati dedicat aproape jumatate de secol invatamântului economic bacauan, mediu si superior, ca profesor de contabilitate, contribuind la formarea a foarte multi specialisti in domeniu. Ce este, in definitiv, contabilitatea?
                  – Buna intrebare, cu atât mai mult cu cât se constata, de ceva vreme, utilizarea eronata a termenului si in cazuri in care mai potriviti ar fi alti termeni, cum ar fi cei de evidenta sau inregistrare. Asa se intâmpla foarte frecvent, de pilda, in jurnalismul sportiv. Contabilitatea reprezinta in plan teoretic, o disciplina stiintifica, respectiv stiinta evidentei, calculului, analizei si controlului intr-o anumita ordine si pe baza unor principii normative, a circuitului valorilor economice delimitate patrimonial. In plan actional, contabilitatea, ca activitate practica reglementata social, este un sistem informational organizat pentru fiecare entitate patrimoniala.
                  – Domnule profesor, spuneati intr-o alta discutie ca singurii ani care v-au apartinut sunt cei „sapte ani de acasa”, restul de peste 60 au insemnat scoala, studii, catedra, cercetare. Ce au insemnat acei ani pentru viitorul dascal, profesor universitar, creator de scoala, doctor in stiinta ordinii, aceasta creatie minunata a mintii umane, cum o denumea Immanuel Kant?
                  – Ma duceti departe, as fi preferat sa incepem cu prezentul, insa eu sunt acum elev si ma conformez. Cei sapte ani de acasa, fara ghilimele, au insemnat si inseamna amintiri, unele neplacute, dure. Era razboi, tata era pe front, a si murit in 1944, am ramas orfan. Au urmat ani grei de foamete, ’46-’47, cotele obligatorii etc. Imi amintesc insa cu placere de sarbatorile de iarna, de obiceiuri, de frumoasa Moldova, in care am invatat sa inot. In minte mi-e mereu chipul mamei, ea a crescut singura doi copii. De mici am fost nevoiti sa muncim, sa ne intretinem. Pe la 12-13 ani am inceput sa lucrez la cooperativa de consum, eram ajutor de contabil. Am fost apoi printre putinii copii care au urmat ciclul II de invatamânt, dupa care Cooperativa m-a trimis la Scoala tehnica de contabilitate de patru ani de la Buzau. In vacante lucram tot la cooperatie, pentru a-mi cumpara haine si caiete pentru scoala. Au fost sapte ani grei pentru familia noastra, insa am reusit pâna la urma, cu munca multa, sa ma ridic. Am terminat ISE, actuala ASE, am predat un an la Buzau, la scoala pe care o absolvisem, dupa care am venit in Bacau, chiar daca eu imi doream sa ramân in Bucuresti, in invatamântul superior, vis care mi s-a indeplinit abia in 1991. 26 de ani am predat in invatamântul mediu economic, la fosta Scoala Comerciala, apoi la actualul Colegiu Economic. Mai multi ani am fost director de specialitate al aceluiasi colegiu, iar 18 i-am dedicat invatamântului universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri”, la catedra de Contabilitate, sef de catedra si titular de cursuri. O viata de om dedicata meseriei pe care am iubit-o, am slujit-o cu pasiune, cu dragoste.
                  – Zeci de generatii de elevi si studenti au invatat de la profesorul Vasile Patrut cum se aduna si cum se scad banii, cum se gestioneaza o afacere, cum se obtine profit. Este contabilul garantul obtinerii profitului?
                  – Depinde de pozitia pe care o are intr-o societate, intr-o entitate economica. Contabilul, cel veritabil, nu “tiitorul de registre” este, trebuie sa fie, principalul consilier al administratorului, managerului, in gestiunea eficienta a afacerilor unei firme. Acesta, contabilul, in baza informatiilor pe care le procura prin evidenta, calcul si control, stabileste, prin analiza de specialitate, diagnosticul financiar pentru organismul social-economic si il ajuta pe manager in adoptarea deciziilor, a “terapiei” necesare pentru ameliorarea sau consolidarea sanatatii acelui organism, intreprindere, institutie publica sau, dupa caz, organizatie nonprofit. Supraveghind gestionarea cu eficienta a valorilor economice, contabilul poate si trebuie sa contribuie la realizarea scopului respectivei organizatii: obtinerea de profit sau incadrarea in bugetul propriu. Spun uneori elevilor si studentilor ca economistul, contabilul sunt un fel de paznici ai patrimoniului firmei, impotriva furturilor, a neglijentei, dar si impotriva celor care nu stiu sa gestioneze eficient o afacere. Noi suntem paznici mai rafinati, nu cu pusca sau cu bâta, ci cu mintea si calculatorul.
                  – Se vorbeste in breasla ca un contabil bun iti asigura jumatate din profit. Tinând cont de importanta misiunii lui, se intelege ca acesta trebuie sa se bucure de onoare, de deplina incredere din partea managerului si nu numai a acestuia? Cum stau lucrurile in acest sens?
                  – Este adevarat ce spuneti, cu o conditie: contabilul, economistul sa nu fie doar de decor in firma, sa nu fie doar un socotitor de date primare. Mult timp caricaturizati prin lipsa de imaginatie si pentru comportamentul lor rigid, nu de putine ori profesionistii contabili au devenit contrariul, având imaginatia de a dezvolta practici de contabilitate creativa. In acest sens, raportarile contabile pot fi folosite fie pentru a-i informa corect pe utilizatorii lor, fie pentru a-i induce in eroare. In primul caz, creativitatea este pozitiva si corecta in proliferarea procedurilor contabile – politici contabile si decizii de gestiune – ca urmare a fenomenelor de financializare a economiilor, iar in al doilea caz, creativitatea este negativa, constând in inducerea in eroare prin cosmetizarea imaginii relevate prin conturi. Fata de cele enuntate, trebuie sa spun ca profesionistii contabili trebuie sa respecte un cod deontologic, sens in care, la fel ca medicii, depun un juramânt, iar deviza lor este „Stiinta, independenta, moralitate”. De la aplicarea in mod creator a principiilor contabilitatii, pâna la asa-numitele inginerii financiare este o distanta, una mare si nu este recomandabil a fi parcursa.
                  – Domnule profesor, se poate vorbi de talent in aceasta meserie? Este contabilitatea o profesiune vocationala?
                  – Contabilitatea, in acceptia mea, este o profesie vocationala, sa ai vocatie, aptitudini, sa ai in gena corectitudinea, spiritul ordinii (contabilitatea este o stiinta a ordinii), curiozitate, rigoare, dar mai ales inteligenta. Da, pentru a fi un economist bun si foarte bun, pe lânga studii aprofundate trebuie sa fii daruit de la Dumnezeu si cu talent. Th. Stefanescu, un mare economist, afirma: Ordinea este lumina, unde se administreaza fonduri fara contabilitate, acolo nu este decât intuneric, am citat din memorie.
                  – Ce rol joaca politicul in aceasta disciplina? Se vorbeste mereu de o anume cosmetizare a realitatii de cei aflati la putere. Este sau nu este contabilitatea o stiinta? Ministrul este si economist si om politic.
                  – Economistul trebuie sa fie corect in raport cu adevarul. Spuneam despre contabilitate ca este reglementata social. Este posibil ca anumite structuri sa incerce o asemenea interventie. Eu fac apel mereu la cursuri, la seminarii, in cartile pe care le-am publicat, la deontologia economistului. Mai devreme sau mai târziu, asemenea interventii isi vor arata fata, rezultatul.
                  – Cu doar 20 de ani in urma, in tara erau doar 3-4 centre universitare care pregateau specialisti in acest domeniu. Cum explicati atât de puternica extindere pe care a cunoscut-o invatamântul in domeniu dupa decembrie 1989? Este asigurata calitatea actului educational in aceste conditii?
                  – Pâna la un punct, aceasta „explozie” a invatamântului economic, in general, a celui de contabilitate, in special, se justifica. Am parcurs si mai parcurgem o perioada de tranzitie spre economia de piata. Daca inainte intreprinderile, economia erau conduse dupa metode administrative, de comanda, se trece la economia de piata, concurentiala, unde rolul pârghiilor economice in economie, in conducerea afacerilor, creste. Cine sunt detinatorii pârghiilor economice? Economistii. Apoi, democratizarea vietii economice, libera initiativa au dus la infiintarea multor entitati patrimoniale, pentru fiecare dintre acestea fiind necesara prezenta contabilului, economistului. Mi-e teama, insa, ca ce este prea mult strica. Ma gândesc la multitudinea institutiilor de invatamânt universitar in domeniu, institutii publice si private. Concurenta pentru atragerea tinerilor si mentinerea lor ca studenti platitori de taxe poate duce la coborârea stachetei, a exigentei si chiar mai mult decât atât, la ceea ce s-ar putea numi prostitutie intelectuala. Apoi riscam sa creasca somajul printre economisti cu studii universitare, ceea ce nu este deloc bine. Exigenta, pregatirea academica, moralitatea sunt termenii in care trebuie sa discutam in invatamânt, fie el la ce nivel doriti. Profesorul trebuie sa predea, elevul, studentul trebuie sa invete, sa se pregateasca. Tara nu are nevoie de inculti cu diplome, nu poate bugeta fabrici de diplome.
                  – Admitere cu dosar sau pe baza de examen?
                  – Nu-mi place admiterea cu dosar. Sunt sigur ca se va reveni la admiterea pe baza de examen scris.
                  – Spuneti-mi cum incepeti cursul, ce le spuneti studentilor in prima ora?
                  – Nu am formule, nu am avut formule magice. Eu am avut avantajul ca am predat discipline de baza, Bazele contabilitatii si Contabilitatea financiara. Le spuneam ca Bazele contabilitatii, ca materie de curs, este foarte utila deoarece este alfabetul contabilitatii, in ceilalti ani este literatura, nu poti face literatura fara sa stii alfabetul. Contabilitatea are un limbaj, daca nu stii limbajul initial nu poti sa mergi mai departe, finantatorul vostru investeste in voi si in anii urmatori si doreste profit.
                  – Finantele conduc lumea, iar tehnica, creatia o imping inainte. Ambele au la baza stiinta. Atunci, in aceste conditii, de ce societatile contabilizeaza puseuri de criza? Cum vedeti iesirea din criza economica in care ne aflam?
                  – Nu sunt specialist in macroeconomie si opiniile pe care le-as exprima nu sunt ale unui om avizat. Totusi, la câteva aspecte vizând economia româneasca m-as opri. Este vorba de necesitatea respectarii legilor economice in politica economica ce se promoveaza; repartitia resurselor bugetare sa se faca in functie de structura nevoii sociale si nu in functie de cine sunt titularii diferitelor ministere; sa nu se mai plateasca nemunca, mai exact spus ajutoare si asistenta sociala sa se acorde numai celor care nu pot munci sub nicio forma; stimularea dezvoltarii unor sectoare ale economiei pentru care sunt premisele necesare, inclusiv cerere pentru oferta lor, cum sunt agricultura, turismul, industria IT; dezvoltarea investitiilor in infrastructura cu efect multiplicator asupra celorlalte ramuri ale economiei.
                  – Domnule profesor, constat ca alaturi de activitatea didactica, 26 de ani in invatamântul liceal, 18 la catedra universitara, aveti si o insemnata activitate stiintifica, publicistica, concretizata in 16 carti, peste 30 de manuale scolare si cursuri universitare, zeci de articole si studii etc. Cum se explica aceasta constanta preocupare pentru cercetare?
                  – Contabilitatea, am subliniat deja, nu se rezuma la simple calcule si inregistrari. Ea implica prelucrari complexe ale datelor si obtinerea pe aceasta cale a informatiilor sub forma unor indicatori financiari-contabili relevanti, analiza acestora si diagnosticarea situatiei financiare a firmei. Or, realizarea tuturor acestor functii ale contabilitatii presupune cautarea si gasirea celor mai potrivite solutii si metode. Apoi, contabilitatea trebuie sa fie o oglinda veridica a realitatii economice, capabila sa ofere o imagine fidela a acestei realitati. Cum realitatea economica este in continua schimbare, este necesar ca si sistemul de contabilitate sa fie continuu adecvat acestei realitati. Numai astfel oferta de informatii a contabilitatii este in masura sa satisfaca cererea de asemenea informatii. Asa se explica permanenta cercetare stiintifica in contabilitate. Intervin apoi noi provocari, cum este alinierea sistemului contabil national la directivele europene in materie si la standardele internationale de contabilitate. Trebuie luate in calcul fenomenele, tendintele si provocarile care stau in fata omenirii: dezvoltarea economico-sociala durabila si in acest context aparitia conceptului de „contabilitate verde”, fenomenele inflationiste si in acest context dezvoltarea conceptului de „contabilitate de inflatie”, internationalizarea activitatii economice si aparitia societatilor multinationale, a „contabilitatii consolidate”. Este un teren vast de cercetare si ea trebuie amplificata, iar ritmul de aplicare a rezultatelor, grabit.
                  – Spuneti-mi un paradox al disciplinei dumneavoastra.
                  – Contabilitatea ajuta (pe cai cinstite) pe multi sa se imbogateasca, dar numai arareori pe cei care o practica.
                  – Prin tot ceea ce ati realizat, v-ati dovedit a fi un maestru al contabilitatii bacauane, dar si un maestru in gestionarea familiei. Aveti doi copii reusiti, realizati, un medic si un informatician. Sunteti bunic. Care au fost invataturile profesorului, parintelui pentru copiii lui?
                  – Sunt cele pe care le-am primit si eu de la mama. Vedeti ca eu vorbesc de mama. Eu am fost, la fel ca si sora mea, crescuti numai de mama, care era o femeie vrednica, punea la mare pret cinstea, simtul masurii si munca. Noi eram orfani, nu avea cine sa ne apere, banii erau putini, uneori chiar deloc. In acele conditii eu am stiut ca nu am decât o solutie: sa invat, sa fiu cuminte, razbatator, eu eram copil necajit si trebuia sa-mi câstig existenta, sa muncesc sa am bursa, bursa pentru mine era vitala, altfel nu as fi putut pleca din sat. Copilaria mea, tineretea mea au fost o lupta pentru câstigarea burselor, de la gimnaziu si pâna ce am terminat cei cinci ani de facultate. Mi-a mai spus sa imi respect parintii, mosii si stramosii mei, sa-mi pastrez credinta, sa respect legile tarii si sa-mi iubesc tara, sa fiu masurat in toate. Acestea le-am spus si eu copiilor mei si nu m-am ferit sa le spun si elevilor si studentilor mei. Viata nu-i numai o sarbatoare, este dura, nemiloasa cu unii. Asa a fost mereu, la fel este si astazi, insa nu trebuie sa dezarmezi.
                  – Ce regretati ca nu ati facut in viata, ce nu v-a reusit?
                  – Le mai spun si studentilor. Viata mea a fost o alergatura continua, sa traiesc, sa muncesc, sa invat, sa invat mereu, sa ma initiez, sa ma perfectionez pe disciplina economica. Viata mea a fost o serie nesfârsita de examene. Ce n-am reusit sa fac? Cred ca nu am trait suficient, nu m-am bucurat suficient de ceea ce iti ofera viata si din partea plina a paharului. Sa nu intelegeti ca regret, am constatat doar, deoarece m-ati intrebat. Eu sunt optimist, incerc sa mai recuperez acum, citesc ce nu am reusit in anii trecuti, scriu, scriu carti de specialitate, memorialistica, am inceput sa calatoresc in lume, particip la diferite manifestari si actiuni la Universitate sau unde sunt solicitat. Eu mi-am facut meseria cu pasiune, nu am avut senzatia ca ma duc la scoala ca asa imi spune orarul sau sa-mi iau salariul. Cred ca am ramas in amintirea studentilor si elevilor mei ca un adevarat educator de la care au avut ce invata. Toata viata am stiut ca daca un profesor, specialist intr-o disciplina sau alta, nu este dublat de un bun pedagog, devotat muncii sale, este ca o soba care arde, dar nu da caldura.
                  Gheorghe Baltatescu

                  Volei feminin: Din Cev in Challenge

                  Rote Raben Vilsbiburg – Stiinta Bacau 3-0 (25-21, 25-23, 25-17)

                  Eliminare

                  N-a fost loc de surprize, ci doar de iluzii. Miercuri seara, in returul “saisprezecimilor” Cupei Cev, Stiinta Bacau a jucat de la egal la egal cu campioana Germaniei, Rote Raben Vilsbiburg, timp de doua seturi, insa a sfârsit prin a pierde cu scorul 3-0. Studentele incheie astfel conturile cu Cev Cup, dar isi continua parcursul european in Challenge.

                  Sperante

                  Invinse acasa, in meciul tur cu Vilsbiburg, cu 3-2, bacauancele au sperat sa intoarca rezultatul in Germania si sa se bata astfel pentru calificare in “setul de aur”. Primul act le-a aratat ca nimic nu este imposibil. Stiinta s-a tinut agatata de adversara sa pâna la 20-21, insa finalul de set a apartinut nemtioacelor, care au adunat patru puncte la rând.

                  Echilibru

                  Si mai echilibrat s-a dovedit setul al doilea. Stiinta a condus ostilitatile in prima jumatate a acestui act, dupa care s-a mers cap la cap pâna la 20-20. Vilsbiburg s-a distantat la 24-21, bacauancele s-au apropiat la un punct, dar, o data in plus, finalul a fost “made in Germany”. Elevele lui Guillermo Gallardo s-au impus cu 25-23 si au ajuns la 2-0 pe seturi.

                  Initiativa

                  Ultimul act a fost dominat in intregime de campioana Germaniei, care a câstigat cu 25-17 si, respectiv cu 3-0 la general. “In primele doua seturi am jucat destul de bine. Poate ca daca am fi luat macar un set, lucrurile ar fi stat altfel. Asa insa, am cedat initiativa pe final”, a sintetizat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.

                  Sala

                  Tehnicianul bacauan a recunoscut plusul de valoare al adversarelor, dar a evidentiat si un minus al campioanei Germaniei: sala. “Una improprie pentru o competitie de nivelul Cev-ului. Tavan jos, suprafata foarte alunecoasa, plus alte inconveniente”, a trecut in revista Grapa, care a utilizat formula standard de echipa: Polischiuk, Elisei, Purice (Bunea), Herlea, Fales, Iosef, Manu-libero.

                  Adversare

                  Rote Raben Vilsbiburg va intâlni in “optimile” Cupei Cev echipa spaniola Valeriano Ales Menorca. Ibericele au trecut in “saisprezecimi” de formatia finlandeza LP Salo, vechea cunostiinta a Stiintei. In ceea ce le priveste pe bacauance, acestea isi continua parcursul continental in Cupa Challenge, unde vor intâlni in “saisprezecimi” formatia franceza Evreux.

                  Dan Sion

                  Adversara din Franta pentru studente
                  Ieri dupa-amiaza s-au stabilit partidele din saisprezecimile de finala ale Cupei Challenge la volei feminin. In aceasta faza a competitiei, Stiinta Bacau va intâlni formatia franceza Evreux, care a eliminat in turul doi pe Doprastav Bratislava, cu un dublu 2-0. Prima mansa a confruntarii dintre Stiinta si Evreux va avea loc in Bacau, pe data de 5 ianuarie 2011, returul fiind programat o saptamâna mai târziu, in Franta. (D.S.)


                  Tomis merge mai departe

                  Beneficiara unei trageri la sorti in “saisprezecimi” mult mai favorabile decât cea de care a avut parte Stiinta Bacau, Tomis Constanta isi continua parcursul in Cev Cup. In optimile de finala, constantencele vor intâlni echipa poloneza Tauron Dabrowa Gornicza, care a eliminat-o cu un dublu 3-1 pe Kralovo Pole Brno (Cehia). In Cupa Challenge, CSMU Craiova a fost eliminata in turul secund al competitiei de Slavia Bratislava. Invingatoare in tur, pe teren propriu, cu 3-1, slovacele au pierdut returul de la Craiova cu 3-0, dar au obtinut calificarea gratie setului de aur, unde au avut câstig de cauza cu 15-8. (D.S.)

                  Perie, nr. 1 la SCM

                  Sport Club Municipal Bacau si-a desemnat laureatii anului 2010. La moment de bilant pe activitatea celor 13 sectii din organigrama, directorul Ion Sarban a alcatuit topul traditional al performerilor. In clasament se regasesc 16 nume, cea mai buna sportiva a clubului fiind desemnata atleta Bianca Perie, recordmena nationala la aruncarea ciocanului, campioana interna si ocupanta a locului al IV-lea la “europenele” pentru seniori.
                  Pozitia secunda este impartita de gimnasta Madalina Neagu (vicecampioana continentala cu echipa României), pugilistul Constantin Bejenaru si luptatorul Eusebiu Diaconu, in timp ce ultima treapta a podiumului de onoare a fost ocupata de atletul George Baciu.
                  Spre deosebire de anii precedenti, conducerea SCM-ului nu a mai prezentat clasamentul in cadru festiv. Gala a fost anulata pe motiv de criza financiara, fondurile fiind directionate catre premierea sportivilor. In ultimii doi ani, Bianca Perie a impartit primul loc din topul SCM Bacau cu reprezentanti ai luptelor greco-romane: Cezar Iulian Faghian in 2008, respectiv Eusebiu Diaconu in 2009. (Dana Popa)

                  Top 10
                  1. Bianca Perie (atletism, antrenor Lucica Cucos)
                  2. Constantin Bejenaru (box, Relu Auras)
                  2. Eusebiu Diaconu (lupte greco-romane, Ioan Butucaru)
                  2. Madalina Neagu (gimnastica, Corneliu Agop)
                  3. George Baciu (atletism, Cristi Nemteanu)
                  4. Ronald Gavril (box, Nicolae Cara)
                  5. Mara Aiacoboae (sarituri in apa, Mihaela Neagu)
                  5. Alexandru Craescu (atletism, Eugen Pereteatcu)
                  6. Mihai Nistor (box, Nicolae Cara)
                  6. Maike Cioaca (box, Relu Auras)
                  7. Catalin Cozma (sarituri in apa, Adrian Gavriliu)
                  8. Marius Chescu (modelism, Petrea Zaharioaia)
                  8. Lavinia Scurtu (atletism, Carmina Gorgan)
                  9. Sebastian Ionescu (tenis, Mihai Ciuntea)
                  9. Florentina Ilie (arte martiale, Doru Botez)
                  10. Alexandru Ionel (kick boxing, Gabriel Muntenasu)

                  Handbal feminin / Divizia A: In carti

                  Disputa arzatoare in miez de iarna. Divizia secunda a intrat intr-o pauza competitionala de o luna, dar nimeni nu sta pe loc. In perioada care urmeaza, echipele angrenate in lupta pentru promovare isi fac calcule si strategii in vederea partii a doua a campionatului. La ordinea zilei: antrenamente, meciuri de pregatire, transferuri. Printre ele, un ragaz de câteva zile de Sarbatori.

                  Lupta in trei

                  Din Seria A, trei echipe sunt angrenate cu sanse mari in cursa pentru cele doua locuri care asigura prezenta la turneul din care vor fi desemnate formatiile ce vor avansa in Liga Nationala. In timp ce liderul CSM Ploiesti si-a asigurat un avans cât de cât linistitor, duelul pentru pozitia secunda s-a incins la maximum. Prim-planul este asigurat de disputa Stiinta Bacau – CSM Slobozia.

                  Decisiv?

                  Despartite de un singur punct dupa jumatate de sezon, cele doua formatii se vor lansa ca din pusca in 2011, printr-un meci direct cu miza majora. “Privim cu incredere spre duelul din ianuarie, suntem incarcati pozitiv dupa ce am terminat anul cu bine. Speram intr-un rezultat prin care sa rezolvam campionatul”, a precizat antrenorul Ion Arsene. Pentru ca o victorie ar propulsa Stiinta spre turneul de promovare. Altfel, situatia se complica.

                  Drum lung

                  Parcursul catre “baraj” este oricum lung, presarat cu 14 etape deschise la surprize. “Daca lucrurile se desfasoara normal, ar trebui sa terminam pe unul din primele doua locuri”, considera Ion Arsene. Cu completarea ca “nu ne va fi deloc usor sa aducem puncte de afara de la Slobozia, Rapid sau Piatra Neamt”. Misiune dificila pentru ca, in sfertul al treilea din aceasta stagiune, Stiinta va juca in deplasare cu echipele de pe locurile 3-5.

                  Rezultatele etapei a XIV-a: Spartac Bucuresti – “U” Târgoviste 25-21, CSM Slobozia – HCF Piatra Neamt 31-22, Activ Ploiesti – Stiinta Bacau 22-26, Rapid – CSM Ploiesti 22-28.
                  Etapa urmatoare (16 ianuarie): Rapid – Spartac, Activ Ploiesti – CSM Ploiesti, CSM Slobozia – Stiinta Bacau, “U” Târgoviste – HCF Piatra Neamt. (Dana P.)

                  Clasament
                  1. CSM Ploiesti 14 13 0 1 499-309 26
                  2. Stiinta Bacau 14 10 2 2 426-335 22
                  3. CSM Slobozia 14 10 1 3 449-334 21
                  4. HCF P. Neamt 14 9 0 5 414-331 18
                  5. Rapid 14 6 1 7 422-369 13
                  6. Activ Ploiesti 14 4 0 10 358-417 8
                  7. Spartac 14 2 0 12 326-541 4
                  8. “U” Targoviste 14 0 0 14 232-490 0

                  Volei masculin / Divizia A2: De top

                  Duel tare in ultima etapa a anului. Dupa ce au inceput a doua jumatate a sezonului regulat cu o victorie in tie-break in fata Daciei Buzau, “studentii” se deplaseaza in fieful liderului in tentativa de a cuceri un teritoriu inaccesibil in acest sezon. CSU Galati este la al doilea meci consecutiv acasa, unde nu a pierdut niciun punct in actuala stagiune. Stiinta are totusi avantajul moral al succesului din precedenta intâlnire (3:1), disputata in Bacau in urma cu o luna, voleibalistii pregatiti de Cornel Paduraru fiind si singurii care au invins Galatiul in 2010. Meciul dintre ocupantele locurilor 1-2 din seria Nord-Est, CSU – Stiinta, se va desfasura sâmbata, de la ora 12.00.

                  Dana P.

                  Volei feminin / Divizia A1: CSM Lugoj – Stiinta, data incerta

                  Partida dintre CSM Lugoj si Stiinta Bacau, care va pune punt turului de campionat al Diviziei A1 la volei feminin a cunoscut o noua amânare. Programat initial sâmbata, 18 decembrie, jocul a fost mutat a doua zi de catre Federatia Româna de Volei, ca raspuns a solicitarii inaintate de clubul bacauan. Ulterior, a intervenit o noua modificare de program, stabilindu-se astfel ca meciul sa aiba loc pe 16 ianuarie 2011. Mai nou, si aceasta data a devenit inoperabila ca urmare a faptului ca in respectiva perioada Lugojul va efectua un turneu in strainatate. “Nu se stie exact când vom disputa acest meci. Cert este ca nu vom juca anul acesta, partida din cupe cu Vilsbiburg incheiind pentru noi anul 2010”, a precizat antrenorul Stiintei, Florin Grapa. Formatia bacauana are sanse mari de a incheia turul de campionat pe locul intâi, cu conditia de a câstiga, fie si la limita, intâlnirea de la Lugoj. Din etapa a 11-a s-a disputat deja un meci, cel dintre Unic si CSM Sibiu, incheiat cu victoria nemtencelor cu scorul de 3-0. Restul partidelor contând pentru penultima runda a turului Diviziei A1 vor avea loc in acest weekend, dupa urmatorul program: Pro Volei Botosani – U Cluj, CSM Bucuresti – Medicina Târgu-Mures si Dinamo Bucuresti – CSMU Craiova. Tomis Constanta sta. (Dan S.)

                  Clasament
                  1. Tomis 10 9 1 27-5 26p.
                  2. Stiinta Bacau 9 8 1 26-4 25p.
                  3. Unic 10 9 1 27-10 25p.
                  4. Dinamo 9 6 3 23-11 19p.
                  5. CSM Lugoj 9 6 3 19-17 15p.
                  6. Tg.Mures 9 4 5 15-18 13p.
                  7. CSMU Craiova 9 3 6 13-18 10p.
                  8. PV Botosani 9 2 7 10-22 8p.
                  9. U Cluj 9 2 7 8-24 5p.
                  10. CSM Bucuresti 9 1 8 7-24 4p.
                  11. CSM Sibiu 10 1 9 4-28 3p.

                  In frig si intuneric de Craciun

                    A platit bani grei pentru a putea beneficia de curent electric. Asteapta de câteva luni, insa degeaba. Este vorba despre un barbat din comuna Traian, care nu a dorit nimic altceva decât sa-si faca o extindere de retea de 300 de metri. Pe banii lui. Craciunul il va gasi in bezna.

                    In plina iarna nu are curent electric. Dumitru Prisecaru, din satul Zapodia, comuna Traian, si-a dorit o casa. A muncit, a pus ban pe ban si a reusit sa o construiasca. Dar problemele au aparut una dupa alta. Cea mai dificila dintre ele este aceea ca nu are curent electric. Si asta in ciuda faptului ca au trecut câteva luni bune de când a incheiat contractul cu E.ON. Mai mult decât atât, barbatul spune ca a achitat integral suma calculata de catre reprezentantii societatii. Tocmai de aceea, nu poate ingelege ce se intâmpla. „Nici nu mai stiu unde sa ma duc si cu cine sa vorbesc. Tot ceea ce fac este o extindere de retea de 300 de metri. Pe banii mei, bineinteles. Am platit inca din luna iunie. Iar suma nu a fost deloc mica: 225 de milioane de lei vechi”, ne-a declarat Dumitru Prisecaru.

                    Folosit drept paravan

                    Reprezentantii E.ON spun insa ca racordarea la reteaua de distributie a unui nou obiectiv se realizeaza in conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public. Conform acestui regulament, pentru racordarea la reteaua de distributie a unei nou obiectiv, principale etape pe care beneficiarul trebuie sa le parcurga sunt: depunerea cererii de emitere a avizului de amplasament si a documentelor necesare in baza carora E.ON Moldova Distributie emite avizul de amplasament; depunerea cererii de emitere a avizului tehnic de racordare si a documentelor necesare, in baza carora E.ON Moldova Distributie emite avizul tehnic de racordare; depunerea cererii de racordare prin care utilizatorul solicita ca executia lucrarilor sa fie contractata de catre E.ON Moldova Distributie sau de catre utilizator, prin “incredintare directa” catre un furnizor de servicii atestat de ANRE etc.

                    E.ON se disculpa

                    „Când m-am dus si am obtinut avizele mi-au spus ca in luna august vom avea curent electric. De atunci si pâna acum aau trecut atâtea luni, iar situatia este in acelasi stadiu in care era la inceput“, a mai spus Prisecaru. E.ON Moldova se apara si spune ca responsabilitatea nu-i apartine. „Domnul Dumitru Prisecaru a optat ca executia lucrarilor de alimentare cu energie electrica a obiectivului sa fie contractata prin “incredintare directa” catre o societate autorizata selectata de catre dumnealui. In aceste conditii, societatea selectata de domnul Dumitru Prisecaru si-a asumat atât obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare executiei lucrarilor, cât si finalizarea acestora pâna la o data stabilita prin contract”, a declarat Sorin Munteanu, purtator de cuvânt al E.ON Moldova.
                    Alexandra Zaharia

                    Doi viceprimari pe un scaun

                      In CL Podu Turcului e “ca la nebuni”

                      Consilierii din Podu Turcului si-au ales, saptamâna trecuta, un nou viceprimar. Asta pentru ca edilul comunei, Gabriela Iacobescu, nu mai voia sau nu mai putea sa colaboreze cu viceprimarul Dumitru Rotaru. Au candidat Vasile Izvoranu, presedintele organizatiei PNL, si Cezar Forcos, presedinte interimar al PD-L, iar de câstigat a câstigat ultimul. Alesii sustin ca primarita nu a fost de acord cu rezultatul, prin urmare, dupa ce l-a facut ”in toate felurile” pe Rotaru si “s-a chinuit trei ani sa-l dea afara”, acum il vrea inapoi. “Noi, cei din PD-L, nu am fost de acord cu schimbarea viceprimarului, dar daca asa a decis majoritatea ne-am supus. Dupa aceea, doamna primar l-a invatat sa o atace in contenciosul administrativ, ajutat de un avocat”, afirma Cezar Forcos, cel care a fost ales viceprimar cu 8 voturi. Cetatenii care vin la “vice” gasesc, insa, biroul inchis. “Eu lucrez in sala de sedinte, arata Forcos. Gabriela Iacobescu nu a vrut sa-mi dea cheile biroului. Sustine ca nu m-a numit in functie. Deocamdata, pâna vine rezultatul contestatiei depuse de Rotaru, eu sunt viceprimar.” Democrat-liberalul Cezar Forcos arata ca situatia e hilara: exista un viceprimar ales, in persoana lui, si un viceprimar care a contestat alegerile. E vorba de Dumitru Rotaru, pe care am incercat sa-l contactam telefonic, insa nu a raspuns. “Trebuia sa-mi dea cheile, sa-mi dea telefon, sa-mi stabileasca atributiile, afirma Forcos. A facut o mie de hârtii la Prefectura ca Dumitru Rotaru nu e bun, iar acum il vrea inapoi. Nu e normal ce se intâmpla, râde lumea de noi!”

                      Nu le-a iesit pasienta!

                      Niciodata lucrurile nu au fost prea linistite in interiorul CL Podu Turcului, cu atât mai putin acum, când structura e asa de colorata: 3 consilieri de la PNL, 3 de la PSD, 2 de la PD-L, 2 de la PER, 1 – PNTCD, 1 – PNG, 1 – PC, 1 – PRM si un independent. E greu ca cei 15 alesi ai cetatenilor sa ajunga la o intelegere intre ei sau la o buna intelegere cu primarul. Gabriela Iacobescu a vrut sa-l schimbe pe Rotaru cu Izvoranu, ultimul, sprijinit de alianta PSD-PNL, dar pasienta n-a iesit, spun democrat-liberalii. Primarita sustine ca lucrurile stau cu totul altfel. “I-am spus secretarului sa-i dea cheia de la sala de sedinte. Cum sa-i dau cheia de la birou daca nu a fost numit? Nu-i legal. Dumitru Rotaru era in concediu de odihna si sedinta nu a fost statutara.” Prin urmare, a contestat rezultatul. Gabriela Iacobescu arata ca nu-i treaba ei sa decida viceprimarul, ci a consilierilor: “Se razboiesc intre ei pentru ca toti vor sa fie viceprimari si nu stiu de ce, ca bani nu mai sunt. Eu nu am drept de vot. Ei l-au ales si acum nu-l mai vor.” Edilul sustine ca si Petrica Mihaila, consilier judetean al PD-L Bacau, pune paie pe foc: “Vine pe aici, vrea sa puna pe X, vrea sa puna pe Y, trece peste primar! Eu nu sunt primarul peste care sa treci.” “Viceprimarul a fost ales de CL Podu Turcului, in mod legal. Eu, fiind in zona, am facut lobby pentru candidatul PD-L. Nu era firesc?” intreaba Petrica Mihaila, care considera ca atitudinea primarului fata de Cezar Forcos “e un abuz”. Acuzatiile vin din ambele tabere. Gabriela Iacobescu afirma ca in CL Podu Turcului “e ca la nebuni”, consilierii fiind invatati “sa faca aranjamente”, iar alesii, ca primarita vine cam rarut pe la birou. “Primarul nu trebuie sa stea toata ziua in primarie, trebuie sa mearga dupa proiecte si sa rezolve probleme”, declara dr. Iacobescu, suparata. Probabil ca rezultatul contestatiei va sosi peste vreo luna-doua. Deocamdata, comuna Podu Turcului are doi viceprimari, dar niciunul nu lucreaza: Cezar Forcos din cauza ca nu are atributii si “acces la documente”, iar Dumitru Rotaru din cauza ca nu mai este vice, dar a contestat alegerea lui Forcos, deci inca ar fi in functie, dar se afla in concediu de odihna.
                      Silvia Patrascanu

                      Alianta PNL – PSD taie motul „Clubului Sportiv Municipal”

                        Dupa retrogradarea politica a FCM-ului, edilii pun la cale o noua aventura "sportiva"

                        Dupa ce a retrogradat politic FCM Bacau in Divizia C, risipind 40 de miliarde lei vechi din banii bacauanilor, municipalitatea intentioneaza sa se lanseze intr-o noua aventura "sportiva". Primaria vrea sa infiinteze un Club Sportiv Municipal, dupa un model deja existent in tara. Acesta ar urma sa inglobeze mai multe sectii: fotbal, handbal, box si volei. Viitorul "CSM" va fi prezidat de Gabriel Lupu, in prezent sef al Directiei Sport, Cultura si Sanatate din Primaria Bacau. In conducerea clubului se vor afla consilieri locali afiliati PNL si PSD.

                        Municipalitatea bacauana intentioneaza sa-si spele pacatele infiintând un nou club sportiv. Dupa retrogradarea politica a FCM Bacau in Divizia C, fapt ce a consumat 40 de miliarde lei vechi din bugetul local, edilii vor sa infiinteze, in primele luni ale anului viitor Clubul Sportiv Municipal (CSM) Bacau, dupa un model deja implementat in alte municipii din tara. Clubul urmeaza sa aiba mai multe sectii, insa va porni la drum cu o sectie de fotbal si una de handbal, urmând ca in perioada urmatoare sa se alature boxul si voleiul.

                        Gabi Lupu (PNL), presedinte

                        Presedintia CSM-ului va fi asigurata de Gabriel Lupu, consilier local din partea PC in mandatul trecut, in prezent sef al Directiei Sport, Cultura si Sanatate din cadrul Primariei Bacau. Lupu a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea lucreaza intens la infiintarea unui nou club care ar urma sa fie activ incepând cu luna ianuarie 2011. "Se lucreaza la aceasta posibilitate de a crea un club nou. Discutiile si preocuparile sunt de actualitate. Scopul clubului ar fi asigurarea unui control mai transparent din partea Consiliului Local. O sa curpinda mai multe sau mai putine sectii, nu se stie deocamdata. Probabil ca din ianuarie va fi activ", a declarat Lupu. Potrivit unor surse apropiate Primariei, Consiliul Local ar urma sa aiba doi reprezentanti in structurile de conducere ale CSM Bacau: unul de la PSD, respectiv unul de la PNL.

                        Sursa de finantare: oboarele si bazarele

                        Aceleasi surse au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca prima sursa de finantare a CSM-ului vor fi… Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti. Cele doua obiective au fost implicate intr-un scandal de proportii privind finantarea echipei Sport Club Bacau, controlata din umbra de afaceristul liberal Liviu Goian. In august, clubul lui Goian a primit in administrare pentru 5 ani cele doua târguri din Bacau, insa hotarârea de Consiliu Local care a stat la baza "combinatiei" a fost atacata de Prefectura in Contencios Administrativ, fapt ce a dus la suspendarea ei. In pofida faptului ca HCL 273 era suspendata, societatea Primariei – FCM Bacau SA, pe care functioneaza clubul lui Goian, a continuat sa perceapa si sa incaseze, in mod ilegal, taxe de la comerciantii din Obor si Bazar. Un control conjugat al Politiei si Garzii Financiare a relevat ca firma Primariei a incasat 1,4 miliarde lei vechi in mod ilegal. Garda Financiara a confiscat suma din contul firmei, iar banii au ajuns in bugetul de stat.

                        "Deocamdata sunt vorbe"

                        Relu Auras, coordonatorul sectiei box din cadrul Sport Club Municipal (SCM) Bacau, este unul dintre numele sonore care se afla in carti pentru a face trecerea catre CSM-ul Primariei. Auras a impartit in ultima perioada un diferend de proportii cu Doina Melinte, fosta sefa a SCM-ului, ajunsa presedinte a Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret (ANST), si pare tentat sa paraseasca barca SCM – la pachet cu toata sectia pe care o coordoneaza. Auras a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu a oficializat ruptura de SCM. "Nu e nimic oficial. Deocamdata sunt doar vorbe, sunt discutii, dar nu e nimic oficial. Noi vrem mai multi bani, cautam sponsorizari pentru ca stam prost cu banii. Incercam si in stânga si in dreapta pentru a obtine o sponsorizare, o finantare", a spus antrenorul.

                        "Fara certificatul de identitate sportiva nu pot participa la nicio competitie"

                        Doina Melinte, presedintele ANST, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca viitorul club al municipalitatii trebuie sa obtina certificarea identitatii sportive pentru a evolua in competitii oficiale. Melinte s-a aratat surprinsa de initiativa infiintarii unui club sportiv municipal in Bacau. "Ei trebuie sa obtina acest certificat de identitate sportiva de la noi. Noi eliberam astfel de certificate. Fara acest certificat de identitate sportiva nu pot participa in competitiile oficiale", a explicat Doina Melinte.
                        Lucian Bogdanel

                        De la afacerist, la uniforma de politist

                        Si-a indeplinit visul

                        Are 42 de ani impliniti si de aproape trei ani lucreaza in slujba legii. Desi meseria de politist este dedicata in general barbatilor, Gabriela Gherman a dovedit ca este exceptia de la regula.

                        „Agent comunitar Gherman Gabriela”. Asa se prezinta femeia careia nu i-a fost teama sa imbrace uniforma de politist si sa intre intr-o lume considerata exclusiv a barbatilor. Lucreaza de aproape trei ani ca politist comunitar in comuna Balcani, judetul Bacau. Recunoaste si ea ca a inceput aceasta meserie cam târziu, dar "am vrut asta pentru ca mi-a placut dintotdeauna sa lucrez pentru si printre oameni", a spus Gabriela. Când a terminat scoala a dat examenul de admitere la Liceul Sanitar, dar nu l-a luat. A visat insa intotdeauna sa lucreze in armata, pentru ca si tatal sau a terminat un liceu militar. "In 1988 – ’89 când am vrut sa intru in armata nu se primeau fete pentru maistri militari". Atunci a incetat sa mai fuga dupa acest vis. S-a casatorit, apoi au venit copii si a considerat ca este prea târziu.

                        Singura intre patru barbati

                        Gabriela si-a indeplinit acum dorinta, dupa zicala "mai bine mai târziu decât niciodata". Lucreaza in acest domeniu de când s-a infiintat Serviciul Comunitar din comuna. Alaturi de ea inca patru agenti, toti barbati. Cu toate acestea nu s-a simtit niciodata marginalizata. "Chiar daca sunt singura femeie sunt si cea mai protejata", a spus agentul Gabriela. Atributiile lor sunt paza si protectia bunurilor din comuna, indiferent ca este vorba despre scoli, biserici, paduri sau pasuni comunale. Cei cinci agenti comunitari sunt impartiti pe sectoare. Ii place munca in teren, in special strada, cu toate provocarile ei. Gabriela Gherman trebuie sa acopere singura tot satul Ludasi si jumatate din Balcani. De cele mai multe ori insa lucreaza si in colaborare cu agentii Postului de Politie Balcani. De cele mai multe ori lucreaza si noaptea. "Omul nu tine cont de program. Suntem solicitati indiferent de ora, sau daca suntem in timpul liber", a spus Gabriela. Atu-ul cel mai mare al ei este faptul ca toti oamenii din sat o cunosc foarte bine. A avut in urma cu ceva timp un magazin mixt pe care l-a inchis ulterior. I se intâmpla frecvent sa fie abordata de consateni si când nu este imbracata in uniforma: "oamenii iti cer informatii si când te vad pe strada. Nu poti sa le intorci spatele. Trebuie sa-i ajuti, sa-i indrumi". Când merge la scandaluri, nu da un pas inapoi. "De rusinea mea se rezolva problema. Este mai usor sa faci meseria asta când cunosti oamenii din zona", spune Gabriela. Ea isi doreste sa schimbe mentalitatea oamenilor, insa cu cei din comuna este foarte greu. Desi la prima vedere pare o femeie dura, ea nu este nici pe departe spaima oamenilor. E frumoasa, inteleapta, ambitioasa, hotarâta si ferma atunci când trebuia sa ia o decizie. De cele mai multe ori, pentru ea amenzile aplicate satenilor nu sunt o solutie prin care sa rezolvi o problema. "Am rabdare sa le explic, chiar daca o fac de mai multe ori. Daca-i dai amenda, el poate nu o plateste si ai mari sanse sa se repete greaseala. Mai bine ii explici omului si abia apoi il amendezi. Asta daca nu vrea sa se conformeze. De multe ori sunt nevoita sa aplic legea. E greu pentru ca stiu situatia materiala precara a acestor oameni. Sunt persoane cu probleme, dar care, la rândul lor, ne fac si noua probleme", a explicat.

                        Studenta la Drept

                        Desi pentru Gabriela Gherman aceasta este meseria mult visata, salariul este de doar 490 de lei pe luna. "Ne descurcam greu. Am doua fete. Una dintre ele este studenta si are si un copil. Sotul a plecat de ceva ani la munca in strainatate. Asa reusim sa platim darile si sa mai punem un ban deoparte", a spus agentul. Cu toate ca initial familia ei nu a fost de acord cu aceasta meserie, in timp s-au obisnuit. "Nu credeau ca ma voi descurca, ca voi face fata. Pentru sotul meu este cel mai greu. El este mereu ingrijorat, dar stie ca ma descurc". Gabriela a facut sacrificii si compromisuri de dragul meseriei. Au fost momente când poate s-a gândit ca i-ar fi fost mai bine daca ar fi lucrat in alt domeniu. "Au fost momente in care am vrut sa renunt din cauza dificultatilor pe care le-am intâmpinat in rezolvarea problemelor care au intervenit, dar nu am dat inapoi". Mai mult, Gabriela si-a propus sa-si depaseasca limitele. Nu tine cont de vârsta. A inceput facultatea. Este in anul II la Universitatea "Spiru Haret", la Drept si Administratie Publica. Imediat dupa finalizarea liceului nu a mai avut posibilitatea materiala. A ramas fara mama la doar 2 ani si jumatate. Tatal s-a recasatorit, insa relatia cu mama vitrega a fost mereu una rece. S-a decis ca continue studiile, când a aflat la serviciu ca se cer studii superioare pentru un salariu mai bun. "Dintotdeauna mi-am dorit asta. Am acum bucuria de a avea posibilitatea sa fac ce n-am facut acum 20 de ani", a mai spus Gabriela. A facut sacrificii, a muncit mult, cu dedicatie, si-a crescut copii cum a putut mai bine si acum isi indeplineste visele singura. Traieste si se simte ca la 20 de ani.
                        Sinziana Filimon

                        Dispensarele trec la Primarie

                          Medicii de familie vor cotiza in buzunarele municipalitatii

                          Cele 8 dispensare din municipiul Bacau vor trece din administrarea Consiliului Judetean in cea a Primariei, daca alesii locali vor vota un proiect de hotarâre in acest sens.

                          Opt dispensare din municipiul Bacau urmeaza a fi preluate de catre Primarie de la Consiliul Judetean, in baza unui protocol predare-primire semnat de cele doua institutii. Pe 22 noiembrie, consilierii judeteni au aprobat transmiterea catre Primaria Bacau a celor opt imobile, urmând ca in sedinta Consiliului Local de astazi, alesii municipali sa-si dea girul pentru preluare.
                          Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea nu intentioneaza sa majoreze chiriile pe care medicii de familie le plateau Consiliului Judetean. Edilul s-a aratat multumit de faptul ca banii urmeaza sa intre in bugetul local. "Din câte stiu, in anii anteriori s-a facut o preluare gresita de catre CJ a respectivelor dispensare. Ele trebuiau sa fie preluate de municipalitate. Medicii vor aduce bani la bugetul local si in acest moment Primaria nu intentioneaza sa majoreze chiriile platite de acestia", a spus Luchian.
                          Potrivit proiectului de hotarâre supus dezbaterii, in cele opt dispensare isi desfasoara activitatea 68 de cabinete de medici de familie. Membrii comisiei de predare-primire urmeaza a fi stabiliti prin Dispozitie emisa de primarul Bacaului.

                          Medicii asteapta semnale din partea noului proprietar

                          Medicii de familie care isi desfasoara activitatea in cabinetele aflate in fostele dispensare de cartier din municipiul Bacau au incercat timp de 6 ani sa devina proprietarii cabinetelor. Legislatia s-a modificat de mai multe ori, iar când, in sfârsit, s-a aprobat vânzarea spatiilor catre medici, acestia au fost descurajati de evaluatori. “As fi vrut sa cumpar cabinetul, dar a fost evaluat la 50.000 de euro, ne-a declarat dr. Noemi Stoica, medic de familie intr-un cabinet de pe strada Bicaz. Era prea mult. Daca, dupa preluarea de catre CL Bacau, s-ar stabili un pret rezonabil, as fi interesata sa cumpar cabinetul.” Ca si alti colegi de-ai sai, dr. Stoica a investit in spatii, nu a asteptat sa devina proprietar. Si nu s-a limitat la igienizarea cabinetului. A schimbat tâmplaria, l-a izolat termic, a montat aparat de aer conditionat si a adaptat intreaga locatie la normele europene de functionare. Dr. Maria Miftode, al carei cabinet medical se gaseste in fostul dispensar de pe strada Pictor Andreescu, nu asteapta ca noul proprietar sa-i vânda spatiul. “Ni s-a promis sprijin din partea primariei. Am vrea sa vedem ce inseamna aceasta. Cumpararea spatiului nu ma tenteaza prea mult. Am fost descurajata de pretul stabilit de CJ, 300 de euro pe metrul patrat. Am chemat un evaluator care mi-a spus sa nu accept mai mult de 80-100 de euro.” Medicii asteapta cu nerabdare o intâlnire cu reprezentantii noului proprietar al spatiilor si sunt curiosi ce conditii le vor fi propuse.
                          Doina Mincu
                          Lucian Bogdanel