Judetul Bacau primeste, prin ordinul ministrului Educatiei, sase microbuze scolare. Necesarul este insa de inca 20. In lipsa mijloacelor de transport pentru elevi, multi dintre scolari sunt obligati acum sa parcurga kilometri intregi pe jos pentru a ajunge la unitatea de invatamânt unde invata. Mai grav este ca in comunele in care s-au inchis scoli nu sunt nici acum microbuze scolare.

In aceste zile, Inspectoratul Scolar Bacau asteapta sa soseasca un nou lot de sase microbuze scolare care sunt alocate judetului nostru. “Avem aceasta certitudine. Am fost personal la o intâlnire la Bucuresti unde am primit deja si adresa de repartitie. Asteptam doar ordinul de ministru si microbuzele sunt in parcul nostru auto. Este un câstig mare pentru noi, in conditiile in care media microbuzelor repartizate in alte judete a fost de 4. Pâna la sfârsitul acestui an vin cu siguranta aceste microbuze in Bacau”, a confirmat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. In total, in judetul nostru sunt in prezent in jur de 70 de microbuze scolare. Necesarul ar fi de inca 20. Cele 6 mijloace de transport elevi noi vor fi repartizate cu prioritate catre zonele in care s-au inchis unitati de invatamânt sau s-au facut comasari, conform decizilor luate la inceput de an scolar. In paralel, se face si o analiza in ceea ce priveste modul de functionare al acestor microbuze, iar acolo unde se va depista dezinteres din partea autoritatii locale in folosire, se va lua decizia redistribuirii lor catre alte comune.

Scandalul microbuzului

In comuna Odobesti s-a declansat un scandal de proportii din cauza microbuzului scolar. Zeci de parinti au refuza sa-si trimita copiii la o scoala aflata la o distanta de peste 4 kilometri, dupa ce unitatea de invatamânt, Scoala cu clasele I-IV din sat, a fost inchisa de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. In total, in aceasta situatie au fost 22 de elevi din clasele I-IV si inca 38 de elevi de gimnaziu. Ionel Galatanu, primarul comunei, a spus doar ca microbuzul scolar nu poate asigura transportul pentru elevi din simplu motiv ca intre timp, s-a stricat. “N-a functionat toata vara si acum nu mai merge. Este in garantie. A fost soferul cu el la reparat, dar a zis ca ne trebuie 200 de milioane. De unde acesti bani?”, s-a mai intrebat edilul.
Roxana Neagu

70 la suta dintre elevi se tem de colegi-

Scolile bacauane au devenit unele dintre cele mai periculoase locuri pentru copii. Sapte din zece elevi se tem de colegii lor, spun studiile de specialitate. De altfel, altercatiile si bataile din unitatile de invatamânt fac ca cei mai multi elevi sa mearga cu teama la ore.

In primele 10 luni ale lui 2010, la nivelul judetului Bacau, in incinta si imediata apropiere a unitatilor scolare, au fost sesizate 49 de infractiuni de violenta scolara, in crestere de 2 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cele mai multe asftfel de sesizari au fost inregistrate in mediul urban (75 la suta). 34 de elevi au fost identificati ca fiind autori de infractiuni, iar alti 45 au fost victimele infractorilor. "Surprinzator este faptul ca in liceele cunoscute cu risc criminogen, din partea de sud a municipiului Bacau, unde a si fost aplicat proiectul «Prezentul iti poate bloca viitorul», au fost inregistrate mai putine fapte, decât in unitatile de invatamânt din partea de nord a orasului", a declarat comisar Adrian Tuluc, sef Politia de Proximitate Bacau.

Furturile s-au dublat, loviturile au scazut

Elevii sunt expusi multor pericole, de la furturi si tâlharii, pâna la agresiuni fizice si verbale. In perioada de referinta au fost sesizate 27 de furturi din scoli si asupra elevilor. Numarul acestora este dublu fata de anul trecut. In marea majoritate au fost sustrase telefoane mobile, dar si obiecte din patrimoniul unitatilor de invatamânt. Tot in primele 10 luni ale anului 2010 au mai fost raportate 18 loviri intre elevi (in scadere cu 50 la suta), o amenintare, o tâlharie si doua tentative de viol. "85 la suta dintre faptele sesizate au fost comise in incinta si in perimetrul scolilor, in timpul pauzelor mari si imediat dupa iesirea de la cursuri a elevilor", a mai precizat seful Politiei de Proximitate Bacau. Politistii au sanctionat in aceasta perioada 192 de persoane care au patruns fara drept in incinta scolilor. Mai mult, pentru scaderea numarului de fapte sesizate in municipiul Bacau, in noiembrie a fost organizata si o sedinta cu toti directorii de scoli, "unde Politia a recomandat punerea in aplicare a regulamentelor scolare, care interzic portul telefonului mobil la orele de curs si respectarea normelor de acces in scoala", a mai spus Adrian Tuluc.

Orele de curs in baruri

Pentru a combate si preveni cele mai mari probleme din majoritatea scolilor si liceelor, respectiv absenteismul scolar si delicventa juvenila, politistii bacauani au desfasurat anul acesta, in sistem integrat, 447 de actiuni, la care se mai adauga si 1.090 de verificari la unitatile economice din apropierea scolilor. Din pacate din ce in ce mai multi elevi prefera sa-si petreaca orele de curs in baruri. In urma activitatilor desfasurate de oamenii legii au depistat 668 de elevi chiulangii. In acelasi timp au fost sanctionati si vânzatorii din birturi, care ofereau spre comercializare elevilor atât bauturi alcoolice, cât si tigari. "In perioada urmatoare, atât politistii de proximitate, patrulele de ordine publica, jandarmii, cât si politistii comunitari vor trece in permanenta pe la scoli si vor contacta conducerea fiecarei scoli", a spus comisar Adrian Tuluc. Politistii de proximitate au executat 795 de sedinte, seminarii si dezbateri pe tema violentei in scoli.

Pe locul doi in lume

Cel mai recent studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) situeaza scolile din România pe locul doi în lume, într-un clasament ce cuprinde 37 de tari, în ceea ce priveste perceptia violentei. 70 la suta dintre elevii români spun ca se tem de comportamentul agresiv al colegilor. Un sondaj de opinie realizat, anul trecut, la nivel national, arata ca 54 la suta dintre elevi considera ca violenta în scoli e o problema permanenta, iar 44 la suta, ca e una care apare din când în când.

Elev bataus la “Vranceanu”

Alexandru D., elev in clasa a XII-a, la Colegiul National “Gh. Vranceanu”, a fost implicat intr-un scandal de proportii in luna noiembrie. El este acum monitorizat permanent de cadrele didactice si conducerea liceului. Imediat dupa incident, consiliul profesoral a decis ca elevul sa fie exmatriculat, cu drept de reinmatriculare la un alt liceu din oras dupa un an, insa decizia a ramas in stand-by. Intre timp, pe numele elevului in cauza s-a intocmit si dosar de cercetare penala. Alexandru D. si-a batut un coleg din clasa a X-a, pe Dragos M., in curtea liceului, in pauza din jurul orei 9.15. Bataia a fost surprinsa si de camerele de vederi instalate in curtea scolii. Agresorul si-a recunoscut fapta in fata conducerii liceului. Victima a depus si o plângere la Sectia II Politie, iar acum dosarul este instrumentat de Judecatoria Bacau.
Roxana Neagu
Sinziana Filimon

Cele mai multe infractiuni sesizate in primele 10 luni ale anului 2010 au fost in municipiul Bacau, respectiv 29 de fapte. Alte 7 infractiuni au fost raportate in comunele arondate Bacaului, 3 in Onesti, 2 in Moinesti, 2 in Slanic Moldova si 2 in Buhusi.

„Violenta de care dau dovada copiii isi are cauza în atitudinea parintilor, dar si în slaba implicare a profesorilor. Cauzele sunt multiple si vin, in special, din interiorul copiilor. Fiecare are un anumit grad de violenta, iar când acesta este stimulat se ajunge la agresiune fizica si verbala. Vorbim aici si de frustarile interioare, de nemultumirile care vin fie din familie, fie din societate. Copilul preia toate acestea si reactioneaza ca atare. Tot ce este in jurul lui stimuleaza. Parintii, dirigintii de la clasa, scoala in general cu tot ce inseamna ea, trebuie sa se implice permanent, iar copiii sa fie mereu antrenati in actiuni cu semnificatie pozitiva pentru eliminarea acestor cauze.”
Lucica Dandu – psiholog, inspector specialitate invatamânt special si consilier psihopedagogic

Mitul primarului de 300 milioane euro-

In 2006 erau 144. In campania pentru localele din 2008 erau 273. Astazi sunt peste 300. „Fondurile europene” de sute de milioane de euro aruncate pe piata de administratia Stavarache se inmultesc an de an si ating cifre uluitoare odata la patru ani, in campania electorala. Nimeni nu mai cunoaste valoarea exacta a acestora. In realitate, doar câteva proiecte de interes local au finantarea asigurata, intr-un anumit procent, din bani europeni. Restul reprezinta doar minciuni, afisate cu titlu de „realizari marete” pe panourile electorale ale edilului bacauan. Daca la capitolul fonduri europene cifrele afisate sunt sublime, dar lipsesc aproape cu desavârsire, nu acelasi lucru se poate spune despre datoria publica acumulata de municipiul Bacau in ultimii sase ani. Aceasta a crescut de 10 ori, atingând in acest an cea mai mare valoare din istorie: 2400 de miliarde lei vechi, fara dobânzi si comisioane.

Romeo Stavarache a inceput campania electorala cum nu se poate mai bine. In direct, in cadrul unei gale organizate de o televiziune centrala de stiri, liderul PNL – Crin Antonescu – premiat pentru consecventa politica, a tinut mortis sa imparta premiul cu „primarul român care a atras cele mai multe fonduri europene, Romeo Stavarache”. Media aservite edilului bacauan au lansat pe piata inclusiv o cifra vizând totalul fondurilor europene atrase de catre municipalitatea bacauana in ultimii sase ani – peste 300 de milioane de euro. In realitate, cifra „bomba” este o fictiune, inventata inca de la campania electorala pentru alegerile locale din 2008, dar rotunjita in doi ani in intentia de a demonstra ca, desi in tara este criza economica, Bacaul face nota discordanta fiind un adevarat corn al belsugului.

Multumiri aduse lui Sechelariu pentru proiectele ISPA

Pe 29 iunie 2006, la jumatatea primului mandat de primar, Romeo Stavarache posta pe situl Primariei un comunicat intitulat „Declaratia primarului Municipiului Bacau la doi ani de administratie”. Comunicatul precizeaza, in clar, totalul fondurilor europene nerambursabile atrase de municipalitatea bacauana, dupa doi ani de administratie Stavarache: 144 de milioane euro. Pentru ca a dorit sa fie exact, edilul a punctat care sunt principalele proiecte care au capatat finantare de la UE. Primul, proiectul ISPA vizând aductiunea de apa de la Valea Uzului, in suma de 39 de milioane euro. Al doilea, proiectul ISPA vizând construirea unei noi gropi de gunoi in valoare de 15 milioane de euro; al treilea – construirea Centrului de Afaceri cu 6 milioane euro, fonduri Phare, iar ultimul – proiectul soselei de centura, in suma de 84 de milioane de euro „fonduri europene nerambursabile”. In iunie 2006, Stavarache decreta ca cele 84 de milioane de euro necesare soselei de centura reprezinta, conform Declaratiei amintite, „fonduri europene nerambursabile” deja atrase. Formularea insasi este eronata pentru ca fondurile europene nu sunt rambursabile, aidoma imprumuturilor bancare. La 4 ani de la publicarea comunicatului, in decembrie 2010, soseaua de centura a Bacaului nu exista pentru ca „fondurile europene nerambursabile” atrase declarativ de Stavarache in 2006 n-au existat niciodata. Cu aceasta minciuna, edilul a defilat si in campania pentru alegerile locale din 2008. In cele din urma, Banca Mondiala – adevaratul finantator al proiectului, si nu Uniunea Europeana cum eronat a mentionat Stavarache – a inchis linia de finantare pe 31 decembrie 2009. Vreme de 5 ani, intre 2004 si 2009, Guvernul Tariceanu si administratia Stavarache nu au miscat un deget pentru demararea constructiei soselei de centura, banii fiind definitiv pierduti.
In continuarea Declaratiei de la 29 iunie 2006, primarul Stavarache aduce multumiri „fostei administratii” pentru proiectele pe care le-a preluat de la aceasta. „In spiritul fayr-play-ului (sic!) care ma caracterizeaza este firesc sa amintim aici si despre proiectele pe care le-am preluat de la fosta administratie (…)”, adica administratia lui Dumitru Sechelariu. Care sunt aceste proiecte? Stavarache ne informeaza mai departe: „In primul rând este vorba despre aductiunea de apa de la Valea Uzului”, „depozitul ecologic”, respectiv „lucrarile de reparatii de la Bazinul de Inot”.
Primele doua proiecte – aductiunea de apa si depozitul ecologic de deseuri – reprezinta grosul fondurilor europene „atrase” de Stavarache in primii doi ani petrecuti in Primarie (2004 – 2006). Acestea, dupa cum recunoaste insusi edilul sef, reprezinta proiecte mostenite, „preluate de la fosta administratie”, care ar fi fost „renegociate”. Daca eliminam cele doua proiecte preluate de la fosta administratie si daca scoatem din calcul minciuna astronomica privind asa-zisa finantare a proiectului soselei de centura, rezulta ca in primii doi ani de administratie Stavarache – 2004-2006 – Bacaul nu a miscat niciun fir de praf la capitolul fonduri europene atrase. Ba mai mult, pe fondul acestei secete financiare si din nevoia presanta de a prezenta o imagine falsa bacauanilor, Stavarache a ajuns sa jongleze cu fonduri europene de sute de milioane de euro cu mult inainte ca România sa ajunga sa adere la Uniunea Europeana, fapt petrecut la 1 ianuarie 2007. Deci, sutele de milioane de euro consemnate in Declaratia din 29 iunie 2006 sunt doar o fictiune, atât timp cât ele inseamna: o minciuna mare cât roata carului (finantarea soselei de centura) sau proiecte mostenite de la fosta administratie locala condusa de Dumitru Sechelariu.

Minciuna se ingroasa – de la 144 la 323 de milioane de euro

Cu prilejul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2008, bacauanii au fost obligati sa experimenteze nivelul patologic atins de minciunile primarului in exercitiu. De aceasta data, totalul fondurilor atrase de administratia Stavarache a depasit suma de 320 de milioane de euro. Practic, daca e sa dam crezare informatiilor postate pe situl personal al primarului, in numai doi ani – 2006-2008 – Bacaul si-a dublat cantitatea de fonduri nerambursabile – guvernamentale sau europene – atrase. Cum? Sub titlul „Locul intâi la fonduri nerambursabile câstigate”, edilul sef a prezentat bacauanilor o colectie de minciuni frumos ambalate, dar care de care mai sfruntate.
Primul proiect prezentat ca „bifat” de Stavarache este, in fapt, o reluare a minciunii din iunie 2006 – finantarea soselei de centura, in suma de 84 de milioane de euro. Ca si in 2006, si in 2008 banii nu existau. Urmatorul proiect mentionat este cel mostenit de la Sechelariu – aductiunea de apa de la Valea Uzului in suma de 39 de milioane euro. Pe lista din 2008 a lui Stavarache, proiectul valoreaza insa 52 de milioane de euro. In doi ani, valoarea sa a crescut cu peste 25 la suta din considerente vadit electorale. 52 suna mai bine decât 39. O alta „bomba” cu care primarul PNL a defilat in campania din 2008 o reprezinta finantarea pentru Spitalul Municipal, in suma de 47 de milioane de euro. Ca si in cazul soselei de centura, acesti bani nu au existat niciodata, astfel incât afisarea lor ca fiind „fonduri nerambursabile atrase” reprezinta o minciuna. Drept dovada in sprijinul afirmatiei anterioare, spitalul nu este gata nici astazi, desi ar fi trebuit sa fie daca cele 47 de milioane de euro ar fi existat cu adevarat in vistieria Primariei. Lista electorala prezentata in 2008 de primar contine si alte inadvertente menite a induce votantii in eroare. Astfel, Centrul de Afaceri – finantat in 2006 cu suma de 6 milioane de euro, a ajuns sa coste 14 milioane de euro „fonduri nerambursabile”; „groapa de gunoi ecologica”, mostenita de asemenea de la Sechelariu, a ajuns de la 15 milioane de euro la valoare de 20 de milioane euro etc. Teoretic si practic, sumele insirate din pix pe lista electorala prezentata in 2008 de Stavarache au avut unica menire de a induce in eroare electoratul si de a crea imaginea falsa a primarului care jongleaza pe degete sutele de milioane de euro puse la bataie de Uniunea Europeana.

Datoriile Bacaului, inzecite de Stavarache

In aceeasi Declaratie data publicitatii pe 29 iunie 2006, Stavarache afirma, imediat dupa prezentarea proiectelor mostenite de la fosta administratie, ca a reusit sa achite 400 de miliarde lei vechi din datoriile de circa 500 de miliarde „mostenite”, de asemenea, de la fosta administratie. Cifra este o minciuna, Dragos Benea – fost viceprimar al Bacaului pâna in 2004 – dezvaluind in urma cu mai multe luni ca, in realitate, datoriile preluate de Stavarache nu au depasit suma de 240 de miliarde lei vechi, adica mai putin de jumatate din cifra lansata de primarul PNL. Minciuna consemnata in Declaratia din iunie 2006 s-a amplificat in campania electorala din 2008 (de la 500 la 600 de miliarde). Problema datoriilor publice ale municipiului ramâne insa una de actualitate.
In intervalul 2004 – 2010, deci in doar 6 ani, municipalitatea bacauana a contractat credite bancare in suma de peste 2400 de miliarde lei vechi, de 10 ori mai multe decât valoarea datoriilor reale mostenite de primarul Stavarache de la administratia Sechelariu. Mai mult, la cele peste 2400 de miliarde se vor adauga alte mii de miliarde constând in plata dobânzilor si a comisioanelor bancare. Creditele contractate au perioade de gratie cuprinse intre 3 si 5 ani, astfel ca vor intra la rambursat in jurul anului 2012, pe finalul celui de-al doilea mandat al lui Stavarache.

Ultima „gogoasa”: functia de vicepresedinte al CERM

Ultima minciuna lansata de conducerea municipalitatii are in vedere functia de vicepresedinte al Consiliului European al Regiunilor si Municipalitatilor (CERM) ocupata, in prezent, de primarul Stavarache. Media aservite edilului sef au vehiculat ideea ca desemnarea pe functie a lui Stavarache s-ar datora atragerii a peste 300 de milioane de euro fonduri europene. In realitate, edilul bacauan il inlocuieste in functia de vicepresedinte pe primarul de Baia Mare, Cristian Anghel (PNL), al carui mandat s-a incheiat subit in urma arestarii sale, in primavara acestui an. Primarul Aradului, Gheorghe Falca (PDL), presedintele Asociatiei Municipiilor din România (AMR), cea care l-a nominalizat pe Stavarache pentru functia de vicepresedinte al CERM, a dezvaluit cotidianului Desteptarea ca desemnarea pe functie nu are nicio legatura cu atragerea de fonduri europene si ca mandatul edilului bacauan se va incheia peste maxim un an, in 2011. Falca a mai spus ca functia de vicepresedinte CERM apartine, de fapt, AMR. Primarul Aradului, finul presedintelui Basescu, este cel care l-a trimis pe Stavarache la Bruxelles. Edilul bacauan este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CERM, Consiliul fiind condus de un presedinte, doi co-presedinti si 4 presedinti executivi.
Lucian Bogdanel

Imaginati-va o lume în care ati trai singur… Acesta a fost lait-motivul proiectului „Glasul inimii”, prin care, timp de peste o luna, liceenii buhuseni au strâns fonduri pentru a-l ajuta pe Mihaita Badita, un copil de 7 ani aflat în lumea singuratatii autismului. Au vândut dulciuri preparate în bucatariile lor, felicitari confectionate de ei, au sensibilizat sponsori, au organizat meciuri de fotbal si baschet între profesori si elevi si au finalizat totul cu un spectacol de caritate de vis, luat cu asalt de peste 700 de spectatori. si ce spectacol: datini si obiceiuri, dans, umor, frumusete, cântec! Trei ore a durat spectacolul la care a participat si Mihaita. Au urcat pe scena nu doar actualii liceeni, ci si fosti liceeni, astazi studenti, actori, politisti, jandarmi… Au tinut sa vina pe scena si liceeni din Bacau, copii de la scolile „Mihai Eminescu” si gradinite. Orasul a aratat ca o inima, o inima care iubeste, sufera, spera. Am vazut spectatori cu lacrimi în ochi. Este cea mai impresionanta actiune de caritate din istoria orasului. Nu a fost colectata o suma extraordinara. 70 de milioane de lei vechi pare unora un fleac, dar când stii ca acesti bani au fost adunati leu cu leu, de la copiii din liceu si scoli, valoarea acestora este alta. „Am ramas impresionat de spiritul de solidaritate umana manifestat de adolescenti. Au sensibilizat un oras întreg”, ne-a spus primarul Ionel Turcea. Coordonatoarea proiectului, prof. Mariana Sava spune: „Nimeni nu credea ca acest proiect va cuceri Inima orasului. O asemenea lectie de solidaritate nu gasesti nici în manualele… de etica”. „Sunt coplesita de gestul copiilor, orasului. L-am simtit pe Mihaita vibrând. L-ati vazut. în filmuletul realizat de liceeni, cum le-a facut gestul acela prin care îi saruta? Nu l-a învatat nimeni sa faca asta. A evadat, pentru o clipa, din lumea aceea a singuratatii. A stat mult în compania lor, în ultimele zile, si le-a simtit dragostea. Prietenia lor este cea mai buna consiliere de specialitate din lume”, a adaugat mama lui Mihaita. Liceenele Alma Chiriac si Roxana Cociorva, prezentatoarele spectacolului, dar si coordonatoarele proiectului, spun la unison: „Este nedrept sa se vorbeasca doar despre noi doua. Actorii acestui proiect sunt toti colegii nostri de la a XI-a A, toti elevii liceului, ai scolilor gimnaziale. În cele din urma a existat un singur actor principal: Orasul, pe care nu l-am crezut niciodata atât de sensibil”. Directorul liceului, miscat de gestul fara precedent de solidaritate, a trimis parintilor liceenilor scrisori în care, printre altele, se spune: „Aveti un Copil minunat. Daca toate inimile oamenilor din aceasta lume ar vibra la suferinta celor din jur precum Sufletul copilului Dumneavoastra, am putea spera în visul lui Dostoievski: «Frumusetea va salva lumea!»”
Ion Fercu

„In fiecare dintre noi exista un copil etern. Suntem din copilarie asa cum suntem dintr-o tara.” – Antoine de Saint-Exupery-

In preajma sarbatorilor de iarna, copiii din orasul de sub Magura au primit un nou cadou: un loc in care pot gasi cartile si jucariile pe care si le doresc, fara sa plateasca nimic. Ludoteca este un loc mirific de joaca, dar si un spatiu in care cei mici pot lua acasa jucarii pe care nu si le permit. Si copiii vor mereu si mereu alte jucarii. Chiar daca s-au jucat ii alti prichindei cu ele, papusile, cartile, camioanele de lemn, cuburile, jocurile de logica, ursuletii de plus si animalutele de tot felul, trusele de colorat, de cusut sau de modelat sunt ca si noi. Ar fi prea mult sa reproducem aici inventarul ludotecii care cuprinde sute de jucarii care pot fi imprumutate gratis. Prima ludoteca din România a fost deschisa in 1992, tot la Târgu Ocna, de catre distinsa doamna Argelia Lederman, presedinta Asociatiei Espoiroumanie, la Clubul Copiilor, sub forma de cerc aplicativ. Noua ludoteca a fost amenajata in sediul fostei Scoli profesionale, va avea o activitate in regim de biblioteca si va oferi o alternativa la educatia copiilor cu vârste cuprinse intre 3 si 14 ani. Ca sa poata deveni membri ai ludotecii, cei mici trebuie sa vina insotiti de parinti, sa se inscrie, apoi poate veni singur sa imprumute orice obiect si sa-l aduca inapoi dupa o saptamina. Imprumutul poate fi prelungit pâna la douazeci de zile, fara nici o taxa, singura obligatie fiind ca jocul sa fie returnat la timp si in starea in care a fost imprumutat. Ideea de a infiinta o noua ludoteca in Târgu Ocna i-a apartinut lui Cristian Filiuta, vicepresedinte al asociatiei « Familia » din Tisesti, asociatie care functioneaza ca un tip de activitate a asociatiei elvetiene Espoiroumanie. Propunerea a fost concretizata de catre asociatia Espoiroumanie, cu sprijinul doamnei Argelia Lederman, a Primariei si Consiliului Local. Trebuie subliniat insa ca, amenajarea noului loc de joaca al copiilor n-ar fi fost posibila fara ajutorul ludotecilor din Elvetia si in special al celor din Geneva, precum si al familiilor elvetiene si unor magazine care au donat materiale necesare. La un moment dat, totul poate fi asemuit unui joc. Si pentru ca suntem in preajma sarbatorilor de iarna, gândul ne fuge la Mos Craciun si ne intrebam de unde vine veselia lui nemuritoare. Nu cumva Mosul este un copil dornic de joaca?
Viorica Sultanel

De la intoxicatii la dependenta

In registrele de internare din spitale apar tot mai des pacienti care ajung in atentia medicilor dupa ce au consumat celebrele de acum ”etnobotanice”. Locul intoxicatilor a fost luat de dependenti. Medicii povestesc despre tineri care au abandonat facultatea din cauza drogurilor “usoare”. Nu doar adolescentii sunt vulnerabili, ci si tinerii mai copti. Un barbat de 30 de ani a murit intoxicat cu o substanta care a ramas un mister.

Daca in urma cu câteva luni sau un an medicii se confruntau cu intoxicatii in rândul consumatorilor de droguri usoare, acum au tot mai multe cazuri de dependenta. “Era mai simplu când veneau doar cu intoxicatii, ne-a declarat dr. Carmen Covrig, medic psihiatru la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Ii «scoteam» din starea aceea si plecau acasa. Acum vin cu dependenta. Sunt tineri, aproape niste copii. Au ajuns sa dizolve in apa de la chiuveta tot felul de substante luate de la magazinele astea si apoi sa si le injecteze. Nu spunem mai multe, ca le dam idei.” In cele mai multe cazuri, pacientii nu vor sa dezvaluie numele substantelor consumate sau chiar neaga ca s-ar fi drogat. Medicii recunosc insa simptomele.

Un caz de neuitat pentru personalul sectiei de psihiatrie a SJU este cel al unui tânar de 30 de ani. Acesta a fost adus la spital cu ambulanta in urma cu câteva saptamâni. Prezenta semnele unei intoxicatii cu o substanta necunoscuta, care ii daduse tulburari de ritm cardiac. Tânarul nu a recunoscut ca ar fi consumat vreun drog. A intrat in stop cardiac, iar medicii s-au chinuit sa il resusciteze mai mult de o ora si jumatate. Echipajul de la Ambulanta, cel de la SMURD, medicul de garda de la Urgenta si personalul sectiei de psihiatrie s-au chinuit in zadar sa-l salveze. Nici macar dupa necropsie nu s-a identificat substanta care i-a curmat viata.

Doctorii cer masuri radicale

Produsele etnobotanice se gasesc in toate zonele orasului, magazinele care le comercializeaza fiind din ce in ce mai numeroase. Plasate strategic, in jurul unitatilor de invatamânt, astfel incât sa se afle in calea consumatorilor-tinta, aceste magazine sunt o tentatie cu risc mortal. Medicii, care dau zi de zi piept cu efectele acestei noi mode printre tineri, cer sa se ia masuri. “Autoritatile trebuie sa ia masuri radicale, este parerea ferma a dr. Covrig. Sa le inchida, iar patronii nu au decât sa isi caute dreptatea in instanta. Este pacat sa fie distruse vieti si familii.” Medicul psihiatru ne-a declarat ca a intâlnit cazuri de studenti, chiar si la medicina, care au abandonat studiile din cauza dependentei. “Cunoastem elevi de liceu care au avut rezultate bune la invatatura, dar pe care parintii nu i-au lasat la facultate fiindca devenisera consumatori de droguri.”

Tentatii la tot pasul

“Pe strada Banca Nationala, de exemplu, pe o distanta de 200 de metri, sunt deschise 4 magazine de vise, ne-a declarat un parinte. Stiam ca trebuie sa se respecte o distanta de 1.000 de metri intre aceste magazine si unitatile scolare, or, cele de pe Banca Nationala sunt prea aproape de Scoala «Al.I. Cuza» si Colegiul «Ferdinand I». Sunt in drumul elevilor. Desi am copilul destul de mare, sau poate tocmai de aceea, il iau in fiecare zi de la scoala pentru ca mi-e teama sa nu cedeze tentatiei. Am vazut pusti de 13-14 ani cumparând pliculete prin geamurile doar putin deschise ale magazinelor. In alta seara, am auzit cum un zdrahon de om ii chema pe doi tineri sa le dea un plic «din partea casei».”
Doina Mincu

Medicul Carmen Covrig le-a vorbit, saptamâna trecuta, despre capcana drogurilor liceenilor de la Colegiul National “Ferdinand I”. Actiunea face parte dintr-un program in care sunt parteneri Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului Didactic, Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane Bacau si Centrul Antidrog.

Dezbaterea publica privind infiintarea de noi arii protejate pe Valea Trotusului si pe Valea Zeletinului a avut loc vineri, la Directia Agricola. Au participat primarii din judet, directorii unor institutii, reprezentantii organizatiilor de mediu si ai firmelor din domeniul exploatarii lemnului. Cel mai inversunat impotriva extinderii zonei protejate din judetul Bacau a fost Patronatul din Industria Lemnului. “E clar ca in aceste arii protejate sunt niste interese”, a afirmat presedintele Toader Balcanu, adaugând ca unii deja au pus ochii pe niste fonduri. Patronatul solicita “sa se reduca la maximum numarul acestor arii protejate”, aratând ca exploatarea lemnului e singura sursa, singurul mod de existenta al localnicilor de pe Valea Muntelui. “Daca le luati si asta, va rog sa inchideti judetul”, a declarat Balcanu, enervat. El sustine ca masa lemnoasa exploatata va fi redusa cu 27 la suta, ceea ce inseamna ca din 800.000 mc vor disparea 200.000. Agentii economici sunt convinsi ca extinderea zonelor protejate va afecta economia judetului: profitul va fi mai mic, iar locurile de munca, mai putine. Nici specialistii din domeniul agriculturii nu au fost de acord cu extinderea Retelei “Natura” 2000” si cu propunerile facute de organizatiile de mediu. Ioan Melinte, directorul APIA Bacau, a vrut sa stie “cine sunt aceste ONG-uri” care propun extinderea ariilor si a adaugat ca nimeni nu poate lua o decizie “in numele a mii de oameni” care vor fi afectati de aceste situri.

Vor sa creasca vite, nu lupi…

Paul Toderica, seful ARPM, a incercat sa calmeze spiritele, explicându-le invitatilor ca tocmai de asta are loc dezbaterea publica, pentru consultarea primarilor si a specialistilor. Unii au incercat sa explice ca trebuie sa ne gândim la generatiile viitoare si sa ne amintim mai des de protejarea padurilor, nu doar la inundatii. Zadarnic, argumentul economic a tras mai mult la cântar. Ca stat al UE, va trebui sa completam Reteaua “Natura 2000”, insa avem libertatea sa decidem unde vor fi aceste situri. “Din ce am vazut in alte tari, aceste arii protejate sunt un dezastru pentru zona respectiva”, a afirmat Ioan Chiriac, directorul DADR, dând exemplul unei regiuni muntoase din California in care s-au facut investitii uriase in irigatii. Fiind descoperita o specie noua de peste, “ONG-uri de mediu au interzis ca apa sa scada sub un anumit nivel, pentru a proteja specia, ceea ce a avut un efect dezastruos pentru fermieri”. Nici primarii nu sunt de acord cu proiectul. Ei sustin ca “e o porcarie” si se intreaba “de ce se propun arii doar in Moldova, si nu in Harghita, daca sunt asa de bune pentru sanatatea mediului?” Constantin Radulescu, primarul din Asau, arata ca nimeni nu va accepta: “De ce sa creasca numarul ursiIor si lupilor? Sunt destui, si asa rup vitele. Oamenii vor sa creasca oi si vite, nu lupi. Daca se opreste exploatarea lemnului s-a terminat cu zona. Nu sunt alte surse. Când moare un miner cu pensia de 16 milioane ne luam de cap ca nu mai are cine sa plateasca impozitele.” Ioan Selaru, edilul din Zemes, afirma ca s-a consultat cu specialistii si cu locuitorii, iar raspunsul este negativ: “Nu suntem de acord. La noi sunt proprietari de paduri, exploatari si obiective petroliere care ar avea de suferit. Un sit nu ar face decât sa blocheze putinele activitati care se mai deruleaza in zona”.
Silvia Patrascanu

Alianta Stavarache – PSD se pregateste sa mearga la notar

Ecuatia alegerilor locale din 2012 ar putea fi rezolvata inca de anul acesta daca PNL si PSD vor incheia un parteneriat cerut cu insistenta de seful Consiliului Judetean (CJ), Dragos Benea (PSD). Eminamente politica, intelegerea ar avea ca pretext colaborarea administrativa dintre Primaria Bacau si CJ pe proiecte cu finantare europeana. In realitate, pactul dintre cele doua formatiuni are in vedere transarea disputei privind presedintia CJ, respectiv conducerea primariei municipiului de resedinta. Calculul politic va functiona precum „reciprocitatile” de odinioara din fotbalul românesc: PSD isi va securiza functia de presedinte al CJ, in timp ce PNL va pastra linistit functia de primar, fara teama ca PSD va lansa in cursa electorala un candidat de calibru. Alianta PNL – PSD are insa si o necunoscuta majora: disponibilitatea lui Stavarache de a salva de la „inec” partidul lui Benea. Ce-l determina pe liderul PNL sa intinda o mâna de ajutor partidului pe care l-a „injurat” vreme de doua mandate?

Anuntatul pact Stavarache – PSD pare sa-si aiba originea in proverbul „Dusmanul dusmanului meu e prietenul meu”. Altfel, nu poate fi explicata „gratia” cu care liderul penelist este dispus sa intinda o mâna de ajutor unui PSD care – potrivit lui Benea – este destructurat in judet in proportie de aproape 50 la suta. De ce ar salva Stavarache un partid pe care l-a defaimat ani de zile si cu care s-a luptat la cutite, tocmai atunci când acel partid poate fi infrânt in alegeri? Tocmai pentru ca poate fi infrânt.
Disponibilitatea lui Stavarache de a se alia cu PSD e motivata, in parte, de dorinta penelistului de a-si infrânge fostii colegi „dezertati” din partid in 2010 si ajunsi lideri ai PDL Bacau. Pe de o parte, PSD se transforma intr-o unealta pe care Stavarache o foloseste la „rezolvarea” problemei numita PDL, pe de alta parte liberalul tine sub control PSD, dusmanul natural impotriva caruia seful PNL a dus campanii negative pe toate fronturile.

Benea si lamurirea partidului

Dragos Benea are, la rândul sau, un interes explicit: acela de a promova in interiorul propriului partid ideea ca PSD poate sa piarda sefia CJ si ca acesta este un risc major pentru partid daca nu se incheie urgent o alianta cu PNL. Discursul sefului CJ arata ca in PSD nu s-a luat inca o decizie clara in acest sens. Afirmatiile cu tenta apocaliptica facute de Benea in ultima perioada atesta faptul ca, pentru a obtine in interiorul conducerii PSD Bacau un vot favorabil aliantei cu PNL, seful CJ are in plan inocularea ideii de slabiciune a partidului. Astfel, isi imagineaza Benea, „afacerea” presedintiei CJ ar putea fi solutionata cu un an si jumatate inaintea localelor programate pentru vara lui 2012. In acest context, nu trebuie uitat ca alegerea presedintelui de CJ, cel putin in actuala formula a legii electorale, se face prin vot uninominal intr-un singur tur. Cu alte cuvinte, câstigatorul ia tot.

Ofensiva PDL in judet: „sa promovam figuri noi”

Principala temere a lui Benea o constituie ascensiunea PDL in judet. Pentru prima data de la Revolutie, PSD nu mai are cel mai mare numar de primari in Bacau. PDL l-a depasit din acest punct de vedere, diferenta reala dintre cele doua partide fiind „de aproape 10 primari”, dupa cum a recunoscut chiar seful CJ. Teoretic si practic, liderii democrat-liberali arata ca sunt capabili sa infrânga PSD in Bacau chiar daca PDL sta prost in sondaje. Atuurile pe care vor miza pedelistii sunt controlul resurselor, fapt ce le va permite sa racoleze tot mai multi primari din judet, respectiv faptul ca PSD este un partid puternic uzat dupa 20 de ani de hegemonie in Bacau. Frecventa cu care liderul pedelist – Gabriel Berca – sustine imperativul promovarii de figuri politice noi arata ca sub aspectul resursei umane PDL are probleme. Inflatia retorica de tipul „ne vom bate pentru a veni cu oameni credibili” denota un complex intern al partidului care pare a nu avea inca oamenii potriviti la locul potrivit. In plus, Gabriel Berca va intâmpina o problema particulara care isi are originea in plecarea sa din PNL: Berca trebuie sa convinga electoratul ca nu e traseist politic si ca a plecat din PNL pentru ca nu mai putea coabita cu Stavarache.

Liberalii isi trag seva din „cadavrul” pedelist

Fara sa faca mare lucru, PNL profita la maxim de pe urma crizei economice care a ingropat votul urban al PDL. Pentru ca in mediul urban PSD se confrunta, de mai multi ani, cu o criza de credibilitate – in mun. Bacau, in Moinesti, in Comanesti sau la Tg. Ocna, PSD e aproape inexistent – votul care apartinea odinioara PDL a basculat inspre PNL. De aici si aparentul confort care domneste in tabara condusa de Stavarache&co, mai ales ca definitiva „domesticire” a PSD – in perspectiva unei aliante cu acest partid – transforma PNL intr-un actor politic important. Chiar daca gruparea Berca – Banu i-a subtilizat lui Stavarache 17 primari, votul urban al PNL, pe fondul picajului PDL, ar putea suplini – cu succes – diminuarea peste noapte a numarului de primari liberali din judet.

Onesti, reduta cheie

O batalie cheie in 2012 se va da la Onesti. Cine va câstiga municipiul de pe Trotus este foarte probabil sa câstige si Consiliul Judetean. Deputatul PNL Ionel Palar o stie. De aceea si-a facut birou parlamentar la Onesti. PNL va miza pe Mihaela Badic, primarita comunei Helegiu, „mutata” in functia de sef al organizatiei liberale onestene. Aceasta se anunta a fi candidatul PNL la Primaria Onesti. PDL va miza pe un greu – Valerian Vreme, actualul ministru al Comunicatiilor. PSD va paria pe fosilizatul Emil Lemnaru, primar care in 2012 va face majoratul: se va afla de 18 ani la conducerea orasului.
Lucian Bogdanel

Tema electorala:
Mitul primarului român care a atras cele mai multe fonduri europene

In lipsa unor contracandidati puternici, actualul primar al Bacaului pare sa-si fi aranjat ploile pentru un posibil al treilea mandat. Mai ales ca in anul urmator, Stavarache va initia un val de taieri de panglici, receptionând – dupa ani de zile – proiecte demarate de fosta administratie condusa de Sechelariu (groapa de gunoi, statia de epurare si alimentarea cu apa de la Valea Uzului etc). De altfel, obiectivele ce urmeaza a fi inaugurate se vor o justificare a temei electorale pe care, e tot mai evident, Stavarache va marsa in 2012: mitul primarului român care a atras cele mai multe fonduri de la Uniunea Europeana. Peste doi ani, candidatul PNL la Primaria Bacau va incerca sa se vânda, in mod cert, sub aceasta eticheta.

Au venit de la tara sa studieze la oras

In municipiul Bacau, la unul din colegiile de top, functioneaza o clasa in care invata copii de nota 10 ce provin strict din mediul rural. Acestia beneficiaza de burse de studiu, in cadrul unui program guvernamental ce-si propune sustinerea copiilor ce traiesc in familii cu venituri modeste.

17 copii din mediul rural care provin din familii cu venituri mici invata de doi ani in Bacau, gratie unui program guvernamental de acordare de burse de studiu ce vizeaza sprijinirea copiilor capabili de performanta. Practic, toti acesti elevi au plecat de lânga familiile lor pentru a studia la oras. Copiii provin din toate colturile judetului, de la Stanisesti si Colonesti, pâna la Oituz, Livezi si Strugari. Au venit in Bacau, la Colegiul National “V. Alecsandri”, inca din clasa a V-a, iar acum sunt in a VII-a si deja obtin rezultate foarte bune.

Profita din plin de sansa lor

Denisa, Alexandru, Silvia, Codrin, Delia sunt doar câteva nume ale acestor copii minunati, frumosi, deschisi, inteligenti, care au avut sansa de a-si continua studiile la o scoala moderna, de a interactiona cu alti elevi, de a trai practic o noua viata, cu mult diferita fata de cea de acasa. “Fiind cei mai buni copii din scoala am fost selectati de directori si ni s-a spus sa venim aici sa invatam mai bine. E bine aici, destul de greu departe de casa, dar ne-am obisnuit. Vinerea mai plec acasa”, ne-a spus sincera Silvia Molter, venita in Bacau tocmai din Bibiresti – comuna Ungureni. Acasa mai are o sora, mai mare, iar parintii nu lucreaza. In aceeasi situatie este si Ionela Vinau, care a ajuns sa studieze in Bacau venind de la Colonesti. “Aceasta sansa inseamna foarte mult pentru mine. Nu e foarte greu. Doar dorul de parinti ma macina, dar ma iau cu ceilalti colegi si reusesc sa trec si de asta”, ne-a declarat timid, din prima banca. Mai are patru frati, iar situatia din familia ei este “grea”, dupa cum recunoaste. “Mai vine sora mea mai mare pe la mine. Parintii nu pot, sunt ocupati”, a mai adaugat cu ochii in lacrimi, ascunzând cu greu emotiile din glas.

Orfani de un parinte

Doi dintre copiii din clasa sunt orfani de un parinte, altii sunt crescuti doar de bunici, iar in cazul a inca trei dintre ei, mama si tata “au plecat in Italia sa ne aduca bani.” Marian Alexandru Ghincea a venit in Bacau din Stanisesti. Tatal i-a murit in urma cu doi ani, chiar in perioada când el primise vestea ca “a fost recrutat de domnul director”. “Situatia mea e mai dificila. Mai am si o sora. Dar eu am fost unul dintre cei trei elevi alesi. Mai am o verisoara aici si inca un prieten, tot din comuna. Aici e perfect pentru mine. Mi-am facut prieteni printre colegi, m-am obisnuit sa stau si la camin. As vrea sa continui studiile tot aici. Nu stiu inca ce cariera o sa-mi aleg, ca mai am timp”, ne-a marturisit Marian, un tip mereu vesel, plin de viata si foarte istet. “Pentru mine e cel mai important lucru care mi s-a intâmplat pâna acum in viata, ne-a zis si Stefana Vrabie, din Orasa – Livezi. O sa fiu mai bine pregatita in viata si o sa am mai multe studii.” Notele lor sunt bune si foarte bune. “E mult mai frumoasa viata aici, la oras, chiar daca e greu departe de casa. Colegii mai mari ne duc la filme, la muzee, la teatru. E sansa noastra de a ajunge cineva in viata”, a continuat si Alexandru Paval, din comuna Strugari, sat Petricica.

Ore suplimentare prin “school after school”

Cei 17 copiii bursieri beneficiaza de conditii de scolarizare normale, la fel ca si ceilalti copii. Dupa programul scolar ei sunt supravegheati permanent de catre psihologi, fac ore suplimentare la româna, matematica si limbi straine, intr-un proiect “school after school”, in timpul liber au programe recreative, iar cine vrea, poate pleca in week-end acasa. “Clasa a VII-a B se prezinta foarte bine. Sunt copii buni, cu care ne mândrim, pe care parca i-am crescut noi. In fiecare zi le vad evolutia, observ ca s-au integrat foarte bine, chiar daca la inceput a fost un pic mai greu. Speram sa evolueze frumos. Multi vor sa-si continue studiille tot aici in liceu, insa vom vedea cum putem sa-i ajutam in continuare. Speram sa avem si sprijinul financiar pentru asta”, a declarat prof. de istorie Oana Mihaila, dirigintele clasei.

Bursa de 350 de lei pe luna

In selectia lor important a fost ca familia copilului sa aiba un venit pe membru de familie sub o treime din salariul de baza minim brut pe tara. Prioritar a fost si faptul ca elevul sa fi absolvit clasa a IV-a cu merite deosebite. Conform legii, cuantumul bursei este de 350 lei pe elev, in fiecare luna, pentru cazare si masa, la care se adauga alti 150 de lei pentru cheltuieli de nevoi personale.

“Sunt capabili de performanta”

Directorul colegiului, prof. Vasile Cautis, a apreciat ca elevii veniti din rural nu sunt cu nimic mai prejos decât cei proveniti din oras. “Zic eu ca s-au integrat destul de bine. Sunt practic pentru noi ca niste copii pe care i-am luat sub ocrotirea noastra. Marea lor majoritate sunt la nivelul asteptarilor noastre, dar si al cerintelor prevazute in metodologie in tot ceea ce inseamna scoala moderna. Sa stiti ca sunt copii cu adevarat capabili de performanta, cu un grad de inteligenta peste 100, dar cu posibilitati materiale zero. Sa nu se inteleaga insa ca aceasta clasa este facuta pentru copii handicapati”, ne-a declarat profesorul Cautis. Directorul a dezvaluit ca data fiind perioada de criza, coroborata cu diminuarea fondurilor guvernamentale, a fost nevoit sa caute surse de finantare suplimentare pentru continuare, in bune conditii, a programului.
Roxana Neagu