miercuri, 17 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5076

Maternitatea viseaza la a doua tinerete

    Peste 130 de miliarde pentru modernizarea cladirii

    Consiliul Judetean a pus la bataie peste 130 de miliarde lei vechi pentru modernizarea Maternitatii de la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau. Proiectul este singurul cu finantare completa din lista de investitii pe 2011 a CJ. Lucrarile vor fi executate de catre societatea Conextrust, câstigatorul licitatiei. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a declarat ca modernizarea Maternitatii este "proiect zero" pentru CJ, dar ca ea ar putea fi intârziata pentru ca reabilitarea sectiei de Neonatologie, realizata de Ministerul Sanatatii, inainteaza greoi.

    Dupa aproape 40 de ani, cladirea Maternitatii de la SJU Bacau va fi modernizata intr-un amplu proiect de reabilitare demarat de CJ Bacau. Modernizarea va costa institutia peste 130 de miliarde lei vechi insa, afirma sefii CJ, proiectul este de grad zero pentru 2011. Potrivit presedintelui Dragos Benea, licitatia a fost câstigata de firma Conextrust, insa lucrarile ar putea fi intârziate. "Sunt doua santiere, practic. Unul este santierul CJ, unde contractul pentru modernizarea Maternitatii este ca si semnat. Al doilea este santierul Ministerului Sanatatii, la sectia de neonatologie si unde procedurile sunt lente. Nu vreau sa am doua santiere, sa facem un santier continuu la Maternitate", a dezvaluit Benea. El a mai spus ca a luat legatura cu reprezentantii ministerului care ar fi promis ca vor lansa procedurile privind sectia de neonatologie abia in luna mai. "Destul de târziu", a apreciat seful CJ. Benea a mai spus ca proiectul modernizarii Maternitatii este singurul care beneficiaza de finantare integrala in 2011, bugetul CJ fiind unul de austeritate si in acest an.

    "Vom incepe lucrarea imediat ce va fi dat ordinul"

    Reprezentantii Conextrust afirma ca vor demara lucrarile imediat ce va fi dat ordinul de incepere a lucrarilor. "Din câte stiu eu, efectiv nu cunosc când va fi dat ordinul de incepere a lucrarilor. Probabil ca asta o stiu cei de la CJ sau spital. Contractul nu este inca semnat, asa incât nu am nicio calitate in a da informatii. La forta de munca pe care o avem vom finaliza in scurt timp modernizarea. Vom incepe lucrarea imediat ce va fi dat ordinul", a spus Rusu.

    Demersuri incepute in 2007

    Demersurile pentru reabilitarea Maternitatii au inceput in 2007, dupa care in noiembrie 2008 a fost data o hotarâre de guvern. In anul urmator, in iunie, intre minister, Consiliul Judetean si SJU s-a semnat un protocol. Dupa aproape patru ani, in sfârsit, proiectul va prinde viata. Licitatia pentru executarea lui a fost deja organizata si finalizata, astfel ca lucrarile vor fi demarate in curând. "Urmeaza sa fie incheiate demersurile de catre cei de la Bucuresti, dupa care se va trece la organizarea de santier, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU Bacau. Sunt multumit ca dupa patru ani am ajuns atât de aproape de demararea lucrarilor. Eu astept cu optimism. Suma aprobata de catre Consiliul Judetean acopera cheltuielile care ii revin lui, iar cu banii de la Banca Mondiala care vor veni prin Ministerul Sanatatii nu cred ca vor fi probleme. Având deja experienta reabilitarii Blocului Medico-Chirurgical, cu finantare elvetiana, credem ca la maternitate lucrarile vor fi terminate pâna la sfârsitul acestui an. Nu vom inchide unitatea. Cu agrementul Directiei de Sanatate Publica, vom lucra pe portiuni, astfel incât sa nu perturbam activitatea medicala."

    In 35 de ani, nicio reabilitare a cladirii

    Cladirea Maternitatii Bacau a fost construita in 1966 si de atunci nu a beneficiat de nicio modernizare de anvergura celei care va incepe anul acesta. In Maternitatea Bacau, cu sprijinul unor sponsori, precum Asociatia "Betania", au fost modernizate câteva spatii. "A fost reabilitata pe anumite etaje si numai pe câteva portiuni, insa sistemul de incalzire a fost inlocuit cu altul, modern, in toata cladirea, tot cu bani de la Banca Mondiala, a mai declarat managerul SJU Bacau. Si la Neonatologie s-a facut reabilitare, dar pe jumatate de etaj." In schimb, dispune de o dotare cu aparatura medicala la nivel european. In urma cu doi ani maternitatea bacauana a primit aparatura in valoare de 800.000 euro. Ulterior, la aceeasi unitate au ajuns pentru salile de operatie inca doua mese si o lampa scialitica, precum si un ecograf. Mai ales sectia de Neonatologie si compartimentul de Prematuri au echipamente medicale de ultima generatie. Si echipamente medicale performante vor mai veni, astfel ca toata aparatura din salile de operatie va fi noua. Pentru amenajarea si modernizarea Maternitatii Bacau, Banca Mondiala va da peste 2 milioane euro. La rândul lui, Consiliul Judetean a aprobat alocarea a 13.746.000 RON (peste 130 de miliarde lei vechi). In plus, va contribui si cu 5 la suta din suma aferenta dotarii cu aparatura medicala. Cladirea Maternitatii va fi reabilitata atât in interior cât si in exterior. Vor fi modernizate inclusiv rampa de acces si terasa (acoperisul) cladirii. Salile de nastere, blocul operator, laboratorul de sterilizare si celelalte spatii vor fi amenajate conform ultimelor norme europene, astfel ca vor fi asigurate conditiile cele mai bune de siguranta. Dar pacientele vor beneficia si de conditii hoteliere deosebite. Saloanele vor fi cu unul sau doua paturi si vor avea grup sanitar propriu. Reabilitarea Maternitatii va insemna si economii considerabile cu utilitatile, prin faptul ca intreaga cladire va fi termoizolata.
    Elena Tintaru
    Lucian Bogdanel

    Handbal masculin: Care pe care

    "Studentii", la al 8-lea test in decurs de 15 zile: Stiinta MD – CSU Suceava (astazi, ora 11.00, Sala Sporturilor)

    Pe picior de egalitate dupa precedentele doua intâlniri directe din aceasta iarna, Stiinta MD si CSU Suceava stau din nou fata in fata. Al treilea test comun al acestor echipe "studentesti" va fi dat la Sala Sporturilor din Bacau, decalat cu o ora fata de programarea initiala. Handbalistii vor iesi la incalzire la 10.30, meciul urmând sa inceapa de la 11.00.

    Trei reprize

    Prima confruntare hibernala Bacau – Suceava s-a derulat pe teren neutru, la Piatra Neamt, când "studentii" pregatiti de Gabriel Armanu si Adrian Brezan au incheiat cu o victorie cantonamentul desfasurat in intervalul 5-12 ianuarie. Dupa trei zile, sucevenii si-au luat revansa acasa, tot in trei reprize (47-43).

    Serie amicala

    De la jocul disputat la Suceava pe 15 ianuarie, Stiinta MD a mai disputat cinci amicale, toate pe teren propriu si incheiate cu scoruri pozitive. Adversari: Dinamo Brasov, CSM Bucuresti si divizionarele secunde HC Vaslui si "U" Galati. Noua confruntare cu CSU este astfel a 8-a verificare pe care bacauanii o sustin in decurs de 15 zile.

    Deplasari

    Dupa amicalul de astazi, CSU Suceava pleaca spre Odorhei, unde va participa la un turneu alaturi de Pandurii Târgu Jiu, Dinamo Brasov si echipa gazda (liderul Ligii Nationale). La rândul lor, "studentii" iau drumul Litoralului. Vineri si sâmbata, Stiinta MD va infrunta HCM Constanta, campioana României in cinci din ultimele sapte sezoane.

    Dana Popa

    Volei feminin / Divizia A1: Salam de Sibiu

    Stiinta Bacau – CSM Sibiu 3-0 (25-7, 25-13, 25-11)

    Aperitiv

    Un aperitiv la ora prânzului. Totul, in asteptarea festinului de sâmbata, de pe terenul lui Dinamo. Ieri, Stiinta Bacau a "servit" o portie de salam de Sibiu, incercând sa se mentina in forma pentru marele derby din etapa a treia a returului. Gustarea n-a avut nici sare, nici piper, dar a mers pe gât. Si in clasament, acolo unde bacauancele au adunat o noua victorie cu 3-0 si inca trei puncte care le mentin in fruntea bucatelor.

    Diferenta

    Stiinta a inceput meciul cu "lanterna rosie" decisa sa termine treaba cât mai repede. A rezultat un prim set câstigat la o diferenta de 18 puncte, in care tânara, dar harnica echipa a Sibiului nu a putut face prea multe. Formatia bacauana a incheiat capitolul de debut având-o la timona pe Mihaela Truta. Intrata pe final de set, "veterana" Stiintei a reusit punctul de 20-7, pentru ca apoi sa "tina" serviciul pâna la 25-7.

    Favoruri

    In urmatoarele doua acte, CSM Sibiu a beneficiat de o serie de favoruri din partea bacauancelor, dar, chiar si asa, oaspetele nu au reusit sa se "imprieteneasca" prea mult cu tabela. Insumat, "lanterna" a punctat doar de 24 de ori, adica nici macar cât sa câstige un set. Stiinta isi trece in cont cel de-al cincilea 3-0 consecutiv din acest inceput de an si, cum pofta vine mâncând, nu ne ramâne sa speram decât ca liderei ii va prii si deplasarea de sâmbata.

    Formatii
    Stiinta Bacau: Viktoria Polischiuk, Raluca Purice (Anca Bunea), Ramona Elisei, Tatiana Lupu, Mihaela Herlea (Mihaela Truta), Roxana Iosef, Nicoleta Manu -libero.
    CSM Sibiu: Alexandra Pintea, Andreea Cucu, Ana Maria Scheau, Andrada Rogojan, Roxana Moga (Ioana Sanislav), Gabriela Dancu, Lorena Dancu – libero.

    Dan Sion

    Lupu in locul lui Fales

    Accidentata la genunchi la antrenamentul de luni, Georgiana Fales nu a evoluat deloc ieri, contra Sibiului. Locul sau a fost luat de Tatiana Lupu, care a facut pereche in centru cu Ela Herlea. "Fales putea sa joace, dar, nefiind recuperata in totalitate, am preferat sa nu risc. M-am gândit ca este mai bine sa o menajam inaintea meciului cu Dinamo", a spus antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care s-a declarat multumit de prestatia Taniei Lupu. (D.S.)

    "Dinamo? Meci usor!"

    Intrebat de jurnalisti cum crede ca va fi derby-ul de sâmbata, cu Dinamo, Florin Grapa a dat-o pe gluma: "Meciul cu Dinamo? Va fi usor, sunt sigur de asta". Redevenind serios, tehnicianul bacauan a marturisit ca ar fi preferat ca in intermediara de ieri sa intâlneasca un adversar de calibru superior pentru a pregati cât mai bine intâlnirea cu Dinamo: " Sincer, nu pot sa ma bucur prea mult pentru victoria din aceasta etapa; mi-as fi dorit sa jucam cu o echipa mai buna. Apreciez in schimb faptul ca fetele mele au jucat serios, intrând astfel in atmosfera partidei de sâmbata. Dinamo s-a intarit si ne asteapta o confruntare dificila, dar daca vom avea o evolutie buna, cred ca ne putem impune si la Bucuresti". (D.S.)

    Cu Igtisadchi, miercuri

    Partida dintre Stiinta Bacau si Igtisadchi Bacau, din prima mansa a "optimilor" Cupei Challenge se va desfasura in Bacau, miercuri, 2 februarie, de la ora 17.00. Confruntarea retur, din Azerbaidjan, a fost devansata cu o zi, urmând sa aiba loc pe 8 februarie. (D.S.)

    Handbal / Juniori I: Duel local

    Start in 2011 cu un derby local. Etapa inaugurala a returului le aduce fata in fata pe cele doua reprezentante ale Bacaului in campionatul national pentru juniori I. Confruntarea dintre Stiinta Municipal Dedeman si Clubul Sportiv Scolar este programata pe terenul liderului, duminica de la ora 11.00. Cu o zi inainte, o parte dintre juniorii Stiintei isi vor face incalzirea la divizia secunda, unde "satelitul" pregatit de Nicolai Gomeniuc are de jucat in deplasare la "U" Galati.
    In campionatul juniorilor I, cele sapte etape ale returului vor fi urmate de doua turnee de sala, la finalul carora primele trei clasate din Seria A se vor califica in semifinale.
    Programul etapei I din retur: Stiinta MD – CSS Bacau, Sc. 3 Adjud – LPS Iasi, LPS Vaslui – LPS Suceava. (D.P.)

    Clasament
    1. Stiinta MD Bacau 6 6 0 0 253-155 12
    2. LPS Vaslui 6 5 0 1 214-177 10
    3. CSS Bacau 6 3 0 3 192-189 6
    4. Sc. 3 Adjud 6 3 0 3 191-193 6
    5. LPS Suceava 6 2 0 4 156-176 4
    6. LPS Botosani 6 1 1 4 144-196 3
    7. LPS Iasi 6 0 1 5 151-215 1

    Tenis / Cupa Unirii: Semifinalisti

    Bacauanii avanseaza la turneul de la Focsani rezervat categoriei 14 ani. La feminin, in careul de asi a intrat Ana Maria Grigore (CSS Bacau), dupa 7-6, 6-1 cu Diana Ciubotariu (ICMRS Galati), in timp ce Ioana Porcos (TC Bistrita) a fost invinsa cu 1-6, 2-6 de favorita nr. 2, Delia Ciobanu (CFR Iasi). La masculin, Alexandru Manole (SCM) l-a eliminat in sferturi, cu 6-2, 6-0, pe colegul sau de club Vlad Draghici (care in runda inaugurala a trecut cu 6-4, 6-1 de Marinos Chatallas, Unirea Focsani). Un alt duel bacauan din sferturile de finala s-a consumat in a doua jumatate a tabloului de concurs, Tudor Diaconu (SCM) dispunând cu 6-4, 6-1 de Razvan Balanescu (CSS Bacau).
    La grupa 12 ani, unde Cupa Unirii a figurat in Circuitul National FRT, Stefan Casuneanu (CSM Onesti) a fost invins in finala, 2-6, 1-6, de Marian Prajescu (CA Roman). Cei doi au facut pereche la dublu, unde au ocupat pozitia a III-a. (D.P.)

    Vrem contracte cu rusii!

    20 de agenti economici, reprezentanti ai autoritatilor judetene si ai Camerei de Comert si Industrie Bacau s-au intâlnit cu Igor Sidorov, consilierul pe probleme economice al Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti. Scopul discutiilor a fost acela al perfectarii unor eventuale contracte intre oameni de afaceri din Rusia si Bacau.

    Scopul declarat al acestor intâlniri este acela al reluarii relatiilor economice dintre Bacau si Federatia Rusa. Aceste relatii au fost serios afectate in ultima perioada. Astfel, in momentul de fata, in Bacau, nu exista niciun investitor rus. Si volumul exporturile bacauane in Federatia Rusa lasa de dorit, in ciuda faptului ca am avut o traditie in ceea ce priveste exportul de mobila si alimente. “Intr-o prima etapa vom prezenta potentialul economic al judetului Bacau, domeniile de activitate, urmând ca fiecare dintre agentii economici prezenti la intâlnire sa-si prezinte oferta de produse pentru piata Rusiei, respectiv solicitarile lor de colaborare. Este un pas important in reluarea relatiilor economice”, ne-a declarat Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie Bacau.

    Cifra de afaceri: 3,5 miliarde de euro

    De altfel, intâlniri de acest gen sunt prevazute si in strategia de dezvoltare a judetului Bacau. Importanta este insa concretizarea acestor discutii. “Incercam sa materializam niste relatii economice bazate pe business, intre parteneri din Federatia Rusa si Bacau. Nu exista un domeniu de activitate pe care se vor axa. Totul depinde de oferte”, a spus Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau. Judetul Bacau a fost prezentat consilierului economic rus drept un judet cu 10.800 de agenti economici activi. Acestia au o cifra de afaceri totala de peste 3,5 miliarde de euro si un profit de 300 de milioane de euro. Tot in domeniu privat sunt angajati si peste 80.000 de bacauani. Camera de Comert si Industrie Bacau i-a acordat consilierului economic, ca semn de apreciere, o placheta aniversara.

    „Totul depinde de companiile dumneavoastra”

    „Eu am venit in Bacau sa rezolvam probleme care sunt si la noi si la dumneavoastra. Am informatii ca sunt multi agenti economici care vor sa colaboreze cu tara noastra, poate se vor incheia si niste contracte directe. Totul depinde de companiile dumneavoastra”, a afirmat Igor Sidorov, consilierul pe probleme economice al Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti. Aceasta vizita este urmarea celei facute de catre Excelenta Sa Alexander Churilin, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Federatiei Ruse la inceputul lunii noiembrie. Excelenta Sa, s-a declarat, atunci, interesat de dezvoltarea unei colaborari intre judetul Bacau si o regiune din Rusia, care ar putea merge pâna la infratirea celor doua unitati administrative.
    Alexandra Zaharia

    Se cauta solutii in cazul Casei ” Alecsandri”

    Lupta pentru trecerea Casei Memoriale "Vasile Alecsandri" la municipalitate continua. Atât conferentiarul universitar bacauan, cât si directorul Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Cultural National Bacau au participat la o discutie cu prefectul Constantin Scripat, pentru a gasi solutii.

    Subiectul Casa Memoriala „Vasile Alecsandri" nu s-a incheiat. Profesorul Ioan Danila continua demersurile pentru a reusi sa salveze Casa Memoriala a poetului. Ieri, 25 ianuarie, la Prefectura Bacau a avut loc o discutie pe aceasta tema. In acest moment se cauta solutii pentru ca imobilul sa treaca in administrarea Consiliului Local, si astfel sa poata fi restaurata. Ioan Danila, presedintele Asociatiei Culturale “Vasile Alecsandri”, este nemultumit de faptul ca aceasta cladire a fost lasata in paragina. "Am dat curs solicitarii domnului profesor Ioan Danila, presedintele Asociatiei «Vasile Alecsandri», o fundatie care doreste trecerea Casei Memoriale spre municipalitate si restaurarea acesteia", a declarat Constantin Scripat, prefect de Bacau. Acum atât imobilul, cât si terenul aferent sunt proprietatea unui cetatean italian, care a cumparat-o in vara lui 2010 de la o firma din Bacau. "Din pacate, in timp, acest imobil a intrat intr-un circuit comercial. Dupa anii ’90, aceasta a avut mai multi proprietari, atât casa, cât si terenul aferent. Pentru clienti, terenul este valoros, dar exista cladirea si terenul intra automat sub incidenta unei legi, Legea Patrimoniului Cultural National. Este o lege destul de dura, ce trebuie respectata si de proprietar. Vom face toate demersurile pentru ca in cel mai scurt timp sa rezolvam aceasta problema", a mai precizat Scripat.

    Schimb de terenuri

    La discutia cu prefectul au participat si reprezentantii Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Cultural National Bacau. "Ori de câte ori ne cheama institutia prefectului, trebuie sa raspundem. Am stabilit aceasta discutie pentru a gasi solutii de salvare a acestui monument istoric. Solutia pe care prefectul o propune este sa chemam proprietarul si sa-i propunem un schimb de terenuri. In locul terenului pe care este constructia respectiva, autoritatile locale sa-i ofere un teren in alta zona din Bacau", a declarat Petre Cimpoesu, director al Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Cultural National Bacau.
    Reprezentantii Directiei sustin ca, in ciuda insistentelor facute de ani buni la Consiliul Local, acesta nu s-a implicat asa cum ar fi trebuit. "Am apelat de mai multe ori la Consiliul Local. Exista o hotarâre din 2007 sau 2008 prin care era delegat primarul sa inceapa negocierea pentru cumpararea acestei case. Din pacate, lucrurile au ramas in ceata, mai exact nu s-a intâmplat nimic. Restaurarea acestei cladiri depinde de implicarea factorilor din administratie: Consiliul Local, Consiliul Judetean si Prefectura", a mai precizat Cimpoesu. Posibilitatea ca aceasta casa sa fie cumparata de municipalitate este foate mica. Asta pentru ca din declaratiile date de consilierii locali, suma de 250.000 de euro ceruta de proprietar este prea mare si nu sunt bani pentru a face aceasta achizitie. Starea imobilului s-a degradat cu fiecare an scurs, fara ca autoritatile sa incerce exproprierea proprietarului in vederea salvarii cladirii de patrimoniu. Mai mult, in prima zi a lui 2011, casa a fost incendiata.
    Sinziana Filimon

    Deficit urias de procurori

      Promovarea, pensionarea si schimbul de generatii. Acestea sunt numai câteva dintre cauzele care au dus la crearea unui deficit extrem de procurori in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau. Astfel, aici sunt doar 4 posturi ocupate din 15 câte sunt prevazute in schema de personal. Urmarea directa este cresterea numarului de dosare aflate in stoc.

      11 posturi vacante, dintre care 3 sunt pentru functii de conducere. Asa se prezinta situatia la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. In fapt, activitatea se desfasoara cu numai 8 procurori: 3 titulari, iar 5 cu delegare de la alte unitati de parchet. Procurorii spun ca este imposibil ca toate posturile vacante sa fie ocupate pâna la finele lui 2011. “Ne-am propus sa ocupam toate aceste posturi vacante. Speram sa obtinem macar un succes partial. Oricum, sunt sigur ca anul acesta nu putem ocupa toate cele 11 posturi”, ne-a declarat Felix Banila, prim procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau.

      Infractorii sunt mai specializati decât procurorii

      Consecintele numarului extrem de mic de procurori care activeaza in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau, sunt nefaste. Una dintre ele este aceea ca nu a fost posibila o specializare a acestora pe domenii de activitate, desi gradul de specializare al infractorilor este intr-o continua crestere. “Situatia este una dificila. Pensionarile si promovarile la Parchetele de pe lânga Curtile de Apel au creat acest dezechilibru in sistem. In acelasi timp, cred ca este vorba si despre un schimb de generatii. Colegii mei mai tineri nu pot promova la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau pentru ca nu au 5 ani vechime”, a mai afirmat Felix Banila. In ciuda acestei situatii dificile, in anul 2010 s-a inregistrat o crestere a numarului de rechizitorii si de inculpati trimisi in judecata. Numarul inculpatilor achitati a scazut si el cu aproape 60 de procente, dar a crescut numarul de apeluri si recursuri declarate.

      Peste 13.500 de cauze solutionate

      Astfel, in cursul anului 2010 au fost solutionate un numar de 13.590 cauze. Reduceri semnificative in privinta numarului dosarelor solutionate s-au inregistrat la Parchetul de pe lânga Judecatoria Podu Turcului si la Parchetul de pe lânga Judecatoria Buhusi. “Toti procurorii si-au desfasurat activitatea cu respectarea principiilor de legalitate (prezumtia de nevinovatie, asigurarea drepturilor procesuale), actionând pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, combaterea coruptiei si a infractiunilor economico-financiare”, a spus prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau.
      Alexandra Zaharia

      Elevi bacauani in lotul national de limba engleza

        Cei mai buni 6 din 197 de candidati

        S-a definitivat si lotul cu elevii bacauani care vor participa la Nationala de limba engleza. Bacaul va fi reprezentat la aceasta disciplina de 6 candidati. In perioada urmatoare se vor desfasura olimpiade judetene si la alte materii scolare.

        Etapa judeteana a olimpiadei de limba engleza a ajuns la final. Dupa un concurs in care au fost doua baraje – unul pe proba scrisa si inca unul pe proba de audiere text si test de vorbire, s-au calificat pentru etapa urmatoare, respectiv Nationala de limba engleza, 6 elevi. “In total, la etapa judeteana, care a avut loc la Liceul cu Program Sportiv din Bacau, s-au inscris 197 de candidati, de la clasele IX-XII. Toti cei inscrisi au fost si prezenti. 11 dintre elevi au luat note peste 9.50, dar, conform regulamentului de organizare al acestei olimpiade, pentru faza nationala merg mai departe doar primii 6”, a explicat Isabela Adam, purtator de cuvânt la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Cei sase sunt: Maria Bianca Marin (clasa a X-a – Colegiul Sportiv “Nadia Comaneci” Onesti), Raluca Andrei (clasa a XI-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau), Andrei Rosu (clasa a X-a – Colegiul National “Ferdinand I” Bacau), Anca Rujan (clasa a X-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau), Geanina Cristian (clasa a XI-a – Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau) si Beatrice Mariut (clasa a XII-a – Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau). Olimpiada nationala de limba engleza va avea loc in perioada 31 ianuarie – 4 februarie, la Iasi.

        Urmeaza alte olimpiade

        In perioada urmatoare vor fi organizate si alte olimpiade, la alte discipline: Astronomie (12 martie – la CN “V. Alecsandri”), Geografie (19 martie – CN Pedagogic “Stefan cel Mare”), Informatica (19 martie – Colegiul “N.V.Karpen”), Limba Româna (19 februarie – Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret”), Istorie (12 martie – Colegiul “D.Cantemir” Onesti), Matematica (12 martie – Colegiul “Ferdinand I”) si Educatie Civica (12 martie – CN “V.Alecsandri). In plus, in data de 21 mai, Bacaul va gazdui Olimpiada de Stiinte pentru Juniori, care va avea loc la Scoala “Alexandru Ioan Cuza”.
        Roxana Neagu

        Aplauze din suflet pentru Ansamblul Busuiocul

        Marea sarbatoare nationala a Unirii Principatelor Române, din 24 ianuarie, a fost onorata cum se cuvine la Bacau, printr-un izbutit spectacol, sustinut de Ansamblul Folcloric Busuiocul. În timp ce în tara, la Iasi, si la Focsani, se auzea un cor de huiduieli, tâsnite tot din suflet, dar din disperarea si lipsa de speranta a oamenilor, în sala Teatrului Bacovia, plina ochi de spectatori, nu mai conteneau aplauzele. Orchestra Plaiuri Românesti, sub conducerea lui Victor Coman, grupurile vocal-instrumentale, solistii, dansurile populare, a caror coregrafie este semnata de maestrul Petre Vlase, prezentatorii spectacolului, si recitatori, în acelasi timp, au încântat publicul, trezindu-i o vie emotie si sentimentul firesc de mândrie patriotica. Sentiment care nu are cum sa pice în desuetudine, cum cred niste ignoranti si niste neispraviti. Spectacolul, realizat în colaborare cu Teatrul Bacovia, a avut un scenariu bine articulat, legaturile dintre diferitele momente fiiind facute de actorii Daniela Vrânceanu si Matei Bogdan cei doi actori de la Teatrul Bacovia întruchipându-i pe Ioan Alexandru Cuza si pe doamna lui, în câteva scene semnificative, vezi juramântul domnitorului, rostit solemn de interpret, si cu adânca tulburare. Actorii au fost un liant sensibil al spectacolului, recitând cu patrundere câteva poezii memorabile din lirica patriotica. Decorul a fost simplu, dar evocator, iar costumele au impresionat prin frumusete si autenticitate. Flacaii aveau prinse la caciuli o floare rosie si o bentita cu tricolorul, si pe camasi purtând o banderola tricolora, iar iile si fotele fetelor erau din acelea adevarate, respectând traditia, nu contrafacute, cum se mai poate vedea prin alte parti. Dansatorii au umplut scena, ca într-un vârtej, oferind publicului clipe si tresariri de bucurie deplina. S-a aplaudat îndelung la trilurile din Lie-ciocârlie, la maiestritele cântece de la nai, la finalul spectacolului, când s-a dat glas la Hora Unirii, toata lumea fiind în picioare, în ropot de aplauze. Ceea ce m-a miscat a fost gestul unei fetite, dintr-o loja, unde statea între parintii ei. Avea un mic tricolor la ea, pe care l-a tot fluturat, în timpul spectacolului. O cheama Raluca si are 6 ani, pentru ca am avut curiozitatea sa o cunosc, sa-i spun ca mi-a placut reactia, participarea ei la eveniment. Si i-am felicitat parintii. Daca toti românii si-ar educa astfel copiii, ca sa nu uite cine suntem, ce istorie avem, cultivându-le sentimentul de mândrie nationala, si de demnitate, cred ca România ar arata altfel si ar avea un viitor asigurat.
        Carmen Mihalache

        O vaduva de razboi traieste dintr-o renta de mizerie

        Chinuita toata viata

        Sotul i-a murit pe front in vara anului 1944. A ramas vaduva la vârsta de 21 de ani si cu un copil de crescut. Parintii ei si ea au suferit cumplit inainte de 1989 pentru ca au fost chiaburi. Tatal a facut un an si jumatate de puscarie pentru ca "a sabotat statul" si a murit la un an dupa ce a fost eliberat. Pentru sacrificiul suprem al sotului femeia primeste numai 407 lei.

        O vaduva de razboi, din Rachitoasa, al carei sot a murit in Al Doilea Razboi Mondial, traieste dintr-un venit de mizerie. Maria Cracea, aflata acum la vârsta de 88 de ani, a suferit cumplit din cauza regimului de dinainte de 1989, dar nici dupa Revolutie nu a avut parte de masurile reparatorii la care se astepta. Suma de bani pe care o primeste ca vaduva de razboi nu-i ajunge sa se intretina, daramite sa mai plateasca si o femeie care sa aiba grija de ea. "Am avut de patimit multe dupa ce sotul mi-a murit in razboi, ne-a spus Maria Cracea. Si drept recunoastere a meritelor lui si a sacrificiului suprem pe care l-a facut pentru tara mi-au dat o pensie de 204 lei. Mi-au mai facut apoi o renta de 203 lei pentru decoratiile pe care le-a primit. Pentru a angaja o femeie care sa ma ingrijeasca imi trebuie 600 de lei pe luna!". Batrâna, cu studii liceale urmate inainte de 1940, mai are o pensie de stat, pentru anii pe care i-a lucrat, de 129 de lei, dar tot nu ajunge la 600 de lei.

        Tatal, bagat in puscarie pentru "sabotaj"

        Maria Cracea a ramas vaduva in iulie 1944. Sotul ei, sublocotenet (invatator), a murit pe front, pe malul Nistrului, inainte cu o luna de a veni rusii. "Cu multe insistente, in 1945 mi-au dat pentru mine 50 la suta din solda sotului si tot atâta pentru copilul (o fetita-n.n.) pe care il aveam, isi aminteste batrâna. Era o suma de bani din care puteam sa ne intretinem si eu, si copilul. Dar in 1948, dupa nationalizare, m-au chemat la comisia capacitatii de munca sa-mi spuna ca ne ia pensia celor care suntem chiaburi. Parintii mei erau considerati chiaburi si din aceasta cauza si ei, si eu am avut foarte mult de suferit." Maria Cracea ne-a mai povestit ca in 1947 le-a fost luata casa de catre Securitate iar in 1952 tatal ei a fost bagat in puscarie "pentru sabotaj". "A fost acuzat ca a cosit fara autorizatie ovazul semanat de el pe pamântul nostru. Aceasta era o minciuna. Avea autorizatie. Pentru ca mama era analfabeta, au profitat de asta. I-au luat autorizatia la primarie si au ascuns-o intr-un sertar", afirma femeia. Tatal ei a fost tinut in puscarie mai bine de un an si jumatate. La un an de la eliberarea din puscarie a murit.

        "A trebuit sa fug"

        La rândul ei, si mama batrânei a fost persecutata politic, in fiecare seara fiind chemata la interogatoriu de catre un securist si tinuta pâna la 11.00 noaptea. "Si eu trebuia sa ma prezint la politie in mod regulat, pentru ca altfel ma arestau, declara Maria Cracea. Eram tot timpul urmarita. A trebuit sa fug la Tecuci, sa-mi pot creste in liniste fata si sa o dau la facultate." La Tecuci, a locuit intr-un bordei impreuna cu fiica. In 1960 a venit pe lume ce-a de-a doua fiica. Ambele au studii superioare. Prima are facultatea de litere iar cea mica a facut doua facultati, de inginer in mecanica agricola si de matematica. "Fiica cea mare a fost repartizata la Galati si m-am mutat cu ea acolo, unde am stat pâna la Revolutie, mai spune Maria Cracea. In 1990 m-am intors in Rachitoasa, in casa parintilor. Dar am avut si un hectar si jumatate de gradina in jurul casei, teren pe care au pus stapânire altii si nu l-am mai putut lua inapoi. Am dus-o foarte greu si nici macar acum nu am parte de o viata cât de cât lipsita de griji. Fiica mea cea mai mica a trebuit sa isi lase serviciul si sa vina sa stea cu mine." Convinsa ca are dreptul la o suma mai mare pentru ca sotul ei s-a jertfit in razboi, batrâna a dat in judecata Casa de Pensii. Conducerea acesteia sustine, insa, ca are de partea ei legea si ca drepturile i-au fost stabilite intocmai cum prevad actele normative, in vigoare.
        Elena Tintaru

        Buni de plata la ordin

          ANRSC imparte caldura de la CET pe toti bacauanii

          „Suntem inselati, furati, jefuiti pe fata”, spun indignati locatarii care au centrala termica proprie, dar s-au trezit incarcati cu o parte din factura de caldura de la CET. Suma creste cu fiecare luna. A inceput cu 15 lei de apartament si a ajuns la 35. Oamenii au facut tot ce li s-a cerut pentru a rupe orice legatura cu CET-ul, dar firmele de repartitoarele pun acum in cârca o parte din factura de caldura.

          Sotii Sofia si Constantin Valeanu, din Bacau, locuiesc intr-un apartament situat pe strada Republicii 33 si sunt membri ai Asociatiei de proprietari 89. Ei si-au dotat locuinta cu centrala termica proprie inca din 2005, respectând toate cerintele si indicatiile CET-ului, societatea furnizoare de agent termic in sistem centralizat. “Am izolat toate tevile de caldura care ne tranziteaza apartamentul, asa cum s-a spus, ne-a declarat Sofia Valeanu. Ni s-a cerut sa izolam si conductele de la subsol. Am contribuit cu bani numai noi, cei cu centrala proprie de apartament. Am invelit conductele cu vata minerala si folie de aluminiu. Nu cred ca scapa strop de caldura pe acolo.” Cu toate acestea, sotii Valeanu, ca si ceilalti vecini ai lor debransati de la CET, s-au trezit ca sunt datori sa plateasca pentru o parte din caldura furnizata blocului in care locuiesc. “Acum ni se spune ca nu-i de ajuns izolatia de la tevile care ne trec prin apartament. Noua asa ni s-a cerut in 2005”. Locatarilor le este imposibil sa inteleaga de ce se tot schimba in fiecare an ordinele Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC) si de ce sunt iar buni de plata desi au facut un mare efort financiar pentru a incheia, cu ani in urma, toate socotelile cu CET. “Acum suntem si la mâna acestor firme de repartitoare care inventariaza tevile prin bloc si trimit la asociatie calcule pe numele nostru,declara Constantin Valeanu. Noi nu am avut niciodata repartitoare in apartament si nici vreun contract cu aceste firme.”

          Pic cu pic se aduna

          Locatarii nu reproseaza nimic asociatiei de proprietari, deoarece administratorul si presedintele au trimis la firmele de repartitoare listele cu apartamentele debransate de la CET si cu instalatiile izolate. “Noi am anuntat ca locatarii nostri au tevile bine izolate si ca nu este corect sa fie pusi la plata, dar nu s-a tinut cont de asta, ne-a declarat administratorul Viorica Gavrilut. Am avut nenumarate discutii cu firma Techem. Am epuizat toate caile. S-au montat repartitoare la bransamente si s-au facut verificari in apartamente. Oamenii au dreptate, dar firma nu vrea sa le scada sumele facturate. Vor intra pe debit si vor produce penalitati.” Este vorba de sume mici, intre 15 si 35 de lei de apartament, insa locatarii nu sunt de acord sa scoata niciun leu din buzunar pe nedrept. O problema asemanatoare ne-a sesizat si Dana Matei, proprietara unui apartament de pe strada Carpati.

          Fie 30%, fie 50%

          Cu toate acestea, operatorii au facut calculul respectând fara exceptie Ordinul 343/2010 al ANRSC. Potrivit acestuia, instalatiile interioare ale imobilelor bransate la CET trebuie inventariate, pentru a se stabili suprafata echivalent termica a apartamentelor si a spatiilor comune. Obligatorie este, prin ordin, si montarea de repartitoare la toate bransamentele, dupa gigacalorimetru. Acolo unde nu se realizeaza inventarierea si contorizarea, factura de caldura emisa de CET se imparte dupa o regula contestata pe scara larga in aociatii. Astfel, in sezonul rece, locatarii (atât cei din sistemul centralizat cât si proprietarii de centrala proprie) vor suporta la comun 30 sau 50% din valoarea facturii de caldura pe care o emite CET.
          Doina Mincu

          „De ce sa platesc ce nu consum? Mi-au zis sa izolez tevile cu manson de cauciuc, am facut-o. Acum nu-i bine, trebuia sa le casetam, mi se spune. Ce caldura dau tevusoarele alea izolate? Eu incalzesc celelalte apartamente fiindca pornesc din septembrie centrala.”
          Dana Matei, locatar

          ANRSC atâta spiritele de câtiva ani printre blocuri, cu ordinele sale schimbatoare. In 2005, prin Ordinul 233, debransatii erau scutiti de plata daca izolau tevile cu manson sau le placau cu rigips. Dupa un an, Ordinul 255 nu a mai tinut cont de cel precedent. De 4 ani, asociatiile de proprietari sunt obligate sa ii puna la plata pe locatarii debransati, daca apartamentele sunt tranzitate de tevi comune.

          Medic audiat la Politie

            Anchete paralele in cazul pacientei decedate din Saucesti

            Medicul Iulian Ghimis, fostul sef al sectiei de Chirurgie Plastica din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, a fost chemat ieri sa dea o declaratie la sediul Inspectoratului de Politie, in cazul mortii suspecte a unei femei de 31 de ani, internata in unitatea sanitara. Doctorul nu a vrut nici de aceasta data sa dea declaratii cu privire la acest eveniment.

            Ancheta demarata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau, cu privire la moartea unei femei de 31 de ani, internata initial in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau cu arsuri de gradul II, este in curs de desfasurare. Medicul Iulian Ghimis, fost sef al sectiei de Chirurgie Plastica, unde a stat internata femeia, a fost invitat sa dea o declaratie la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Acesta s-a prezentat la sediul institutiei, insa a refuzat sa stea de vorba cu ziaristii prezenti. “In cadrul cercetarilor care se desfasoara sub directa coordonare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau, medicul a fost invitat la sediul IPJ si s-a prezentat pentru a aduce unele lamuriri cu privire la aspectele reclamate de petent", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al Inspectoratului de Politia Judeteana Bacau. Doctorul Ghimis a fost chemat la audieri pentru ca in acest caz a fost intocmit un dosar penal ce are ca obiect moartea suspecta a tinerei de 31 de ani, urmare a unei plângeri depuse de concubinul acesteia. Barbatul reclama faptul ca femeia nu a fost ingrijita corespunzator in timpul internarii sale in spitalul bacauan. De altfel, si Ministerul Sanatatii a dispus efectuarea unei anchete atât la spitalul bacauan, cât si la unitatea sanitara bucuresteana la care a fost transferata pacienta. Se suspicioneaza ca transferul la un spital cu aparatura si experienta in cazurile grave de arsi a fost decis prea târziu.

            Pacient fara noroc

            Reamintim ca, pe 11 ianuarie, in satul Schineni, comuna Saucesti, a avut loc explozia unei butelii. Doua persoane au ajuns la spital. Una dintre victime, o femeie, avea doar 31 de ani. Aceasta parea cel mai putin ranita si chiar a urcat in ambulanta pe picioarele sale. La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, pacienta a fost diagnosticata cu arsuri de gradul II pe fata si pe mâini. Dupa 10 zile, starea sa de sanatate s-a inrautatit. La cererea familiei, a fost transportata la un spital din Capitala. Pe drum, in ambulanta, a facut un stop cardiac, dar a fost resuscitata. Duminica, 23 ianuarie, femeia a decedat, lasând in urma doi copii minori. Familia sa a alertat autoritatile.

            Incepe o ancheta profesionala pe termen lung

            Directia de Sanatate Publica Bacau a transmis raportul de final al anchetei sale la Ministerul Sanatatii, urmând ca, in cursul zilei de astazi, acesta sa ajunga si la Colegiul Medicilor Bacau. Familia pacientei decedate are mult si bine de asteptat pâna când organizatia profesionala a medicilor isi va spune cuvântul in acest caz. “Dosarul va intra mai intâi in atentia Comisie de jurisdictie, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedintele Colegiului Medicilor Bacau. Vor fi audiati cei care au facut plângere, medicii care si-au pus parafa in fisa pacientei, precum si alte categorii de personal. Dupa ce comisia va trage o cocluzie, va trimite dosarul unui expert. Nu cred ca vom alege un medic bacauan, ci unul de la Iasi. Va dura pâna când se va pronunta acesta.” Urmatorul pas al dosarului este la Comisia de disciplina a Colegiului Medicilor Bacau. Membrii acesteia pot accepta solutia propusa de Comisia de jurisdictie sau pot investiga totul din nou. “De obicei, in cazurile grave, partile sunt audiate din nou”, a precizat dr. Stinga. Dupa ce aceasta comisie de va pronunta, verdictul sau poate fi contestat, ceea ce se intâmpla frecvent. Contestatiile au si ele o procedura complicata si indelungata. Cazul intra in atentia Comisiei superioare, de la Colegiul Medicilor din România. Si verdictul acestuia poate fi respins de cei implicati in dosar. Urmeaza un nou sir de contestatii, in instanta, cu toate verigile si termenele specifice. Cu alte cuvinte, adevarul ar putea iesi la iveala foaret târziu sau niciodata.
            Sinziana Filimon
            Doina Mincu

            „Puristii” iau cu asalt reduta Hrebenciuc?

              Fosti membri ai PUR, „infiltrati” in toate partidele din Bacau cu exceptia PSD

              Defunctul PUR a devenit cel mai important partid de pe esichierul politic local. Fosti membri ai formatiunii care a câstigat Primaria Bacau in 2004 se afla in structurile de conducere ale principalelor grupari politice din judet, cu exceptia PSD-ului. Stavarache si Palar conduc PNL; Berca, Enasoaie, Munteanu si Corodeanu sunt in PDL, Dogaru e vicepresedinte la UNPR, in timp ce Marcu este sef peste Partidul Poporului. In spatele „infiltrarii” puristilor in partidele bacauane pare a functiona un plan minutios gândit si care ar putea duce, in final, la diminuarea sanselor PSD de a câstiga Consiliul Judetean la localele din 2012. Politicienii puristi raspânditi in 4 zari sustin ca totul este o simpla coincidenta si exclud o posibila viitoare colaborare cu primarul Romeo Stavarache, fostul lider al PUR Bacau.

              Stavarache si Berca – fosti colegi in PUR si, ulterior, in PNL – impartasesc, intr-o forma sau alta, o „obsesie” comuna: Viorel Hrebenciuc, seful PSD Bacau. Cei doi puristi s-au acuzat reciproc in ultima perioada de a fi pactizat cu Hrebenciuc. Când Berca a parasit PNL, alaturi de deputatul Mihai Banu, in aprilie 2010, Stavarache dadea o declaratie in care se intreba ce va face colegul sau dupa ce PDL va trece Opozitie. „Ma intreb ce va face Berca atunci când PDL va intra in Opozitie? Se va intoarce in PNL sau se va duce la PSD, la prietenul sau Viorel Hrebenciuc?”, afirma Stavarache. De cealalta parte, nici Berca nu a ramas dator. Intr-un interviu recent acordat, el aprecia ca alianta Stavarache – Hrebenciuc functioneaza si actioneaza impecabil in judetul Bacau si ca in plan local PDL se afla in Opozitie, atâta timp cât nu controleaza Primaria Bacau si Consiliul Judetean. „In Bacau exista o singura alianta intre cei doi asa-zisi adversari care de fapt nu sunt adversari: Stavarache si Hrebenciuc. Se confirma zi de zi (…)”, sustinea Berca.
              Fostii colegi din PUR si mai apoi din PNL par a avea o slabiciune particulara fata de Hrebenciuc, data fiind maniera in care numele acestuia e „traficat” intre cei doi, când in favoarea unuia, când pe placul celuilalt. Cel putin in plan electoral, ping-pongul jucat de Berca si Stavarache cu „mingea” Hrebenciuc pare a avea un resort ascuns.

              Ce fac astazi puristii din 2004

              Aproape toti puristii care s-au afirmat dupa 2004, trecând cu Stavarache la PNL, au ajuns astazi in structurile de conducere ale celor mai importante partide reprezentate in Bacau, cu exceptia PSD. Gabriel Berca si Petru Enasoaie sunt la vârful PDL, filiala in anturajul careia pot fi reperati fostii consilieri locali puristi Gabriel Corodeanu, respectiv Petrica Munteanu. La nou-infiintatul UNPR fostul consilier judetean Silvestru Dogaru a ajuns vicepresedinte de organizatie, in timp ce filiala bacauana a partidului otevistului Dan Diaconescu – Partidul Poporului – este condusa tot de un purist – fostul consilier local Costica Marcu. Acasa, adica in PNL, au ramas sa taie si sa spânzure alti doi puristi de nadejde: Romeo Stavarache si Ionel Palar.

              „O coincidenta”

              Inflatia de puristi de la vârful principalelor filiale politice reprezentate in Bacau e catalogata drept „coincidenta” de fostii colegi ai lui Stavarache. Acestia sustin ca nu fac obiectul unui plan premeditat si, afirma unii dintre ei, nu vor mai colabora niciodata cu primarul bacauan. „Este chiar o coincidenta faptul ca fostii puristi am ajuns in structurile de conducere ale partidelor. Pe de alta parte, inseamna ca am fost o echipa cu valoare. Dupa cum vedeti, cam toti membri PUR ajunsi in PNL cu Stavarache au fost exclusi din partid. Eu personal exclud orice colaborare politica, in acest moment, cu seful PNL. Dar stiti cum se spune, in politica niciodata sa nu spui niciodata”, a declarat Silvestru Dogaru, vicepresedintele UNPR Bacau.
              Costica Marcu, fost consilier local PUR/PC, a fost inscaunat, recent, de Dan Diaconescu in functia de presedinte al filialei Bacau a Partidului Poporului. Marcu sustine ca in spatele „instalarii” fostilor puristi in cele mai importante filiale de partide din Bacau nu sta un plan premeditat. Seful PP a apreciat ca PSD nu a fost „contaminat” de puristi pentru ca „PUR a plecat de la bun inceput cu lupta impotriva PSD”.
              „Eu pun acest fapt pe seama sortii fiecaruia dintre politicieni. Cred ca este oarecum o coincidenta acest fapt, nu un plan premeditat. Fiecare si-a facut o anumita perspectiva in politica si daca nu s-a reusit am cautat in alta parte. Asa e cel mai bine, sa se afirme fiecare pe bucatica lui. PUR-ul a plecat de la bun inceput ca o lupta anti-PSD si cred ca ne mentinem aceasta tendinta. De aceea nu suntem in PSD”, a opinat Marcu. El a declarat ca liderii centrali ai PP au stabilit ca partidul nu va colabora, in perspectiva alegerilor locale din 2012, cu niciuna din formatiunile politice care s-au perindat la guvernare in ultimii 21 de ani.

              Uman da, politic ba

              Gabriel Berca, seful PDL Bacau, fost membru al PUR si vicepresedinte al PNL Bacau, a afirmat ca nu se pune problema unei colaborari politice cu Stavarache, dar ca „PUR a fost o scoala politica frumoasa”. Berca a afirmat ca „uman, ramân cai deschise”, insa politic nu se mai poate colabora cu liderul PNL Bacau.
              „PUR a fost o scoala politica frumoasa. Era o noutate. Din pacate, cei care l-au ajutat pe Stavarache atunci au plecat sau au fost dati afara. Consider ca e o coincidenta faptul ca fostii puristi se regasesc in conducerea altor filiale de partid. Dintr-un partid normal, n-ar fi trebuit sa plecam niciodata in alte parti. Cu Stavarache nu se poate colabora decât cu stenograma. Politic nu vom mai colabora niciodata. Uman ramân cai deschise, nu inchid usa nimanui, dar politic nu avem ce discuta”, a decretat Berca.

              „Fractura, dar nu iremediabila”

              Pesedistii nu exclud, cel putin in plan declarativ, posibilitatea ca falia cascata intre Berca si Stavarache, cu prilejul plecarii din PNL a primului, sa se inchida intr-o posibila colaborare politica viitoare. Sefii PSD Bacau par a fi identificat acest risc, insa in contextul formarii aliantei PSD – ACD refuza sa faca prea multe comentarii. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, a declarat in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara de luni, 24 ianuarie, ca relatia dintre Berca si Stavarache este „fracturata, dar nu iremediabil”. Benea a mai afirmat ca alegerile locale din 2012 nu vor fi influentate de „masarea” fostilor puristi in organizatiile de partid bacauane. „Nu cred ca-i mai leaga decât amintirea. Relatia Berca – Stavarache este fracturata, dar nu iremediabil. In politica se poate intâmpla orice”, a spus Benea, care a adaugat ca „nu e nimic programat” in „infiltrarea” puristilor in filialele de partid. „Avem si noi primari care au fost la PUR si care sunt foarte buni”, a comentat presedintele CJ Bacau.

              Stavarache, anti-H si in 2008 si in 2009

              Escapadele politice anti-Hrebenciuc nu sunt o noutate pentru seful PNL Bacau. Nici pentru Berca. In 2008, cu prilejul alegerilor parlamentare, candidatii uninominali ai PNL au arborat pe afisele electorale litera H, taiata, aluzie la faptul ca liberalii se luptau pentru eliminarea „raului”, a lui Viorel Hrebenciuc, din politica bacauana. Berca, pe atunci liberal, a candidat in colegiul 1 de Senat. De asemenea, in 2009, cu ocazia alegerilor prezidentiale, Romeo Stavarache, sef de campanie pentru Crin Antonescu, decreta ca e pregatit sa faca campanie pentru Mircea Geoana, dar nu alaturi de Hrebenciuc. „Nu voi face campanie alaturi de Viorel Hrebenciuc, dar voi respecta decizia partidului si voi face campanie alaturi de Crin Antonescu pentru sustinerea lui Mircea Geoana la presedintie”, avertiza Stavarache pe 25 noiembrie 2009. Practic, marea alianta nasita intre PSD si ACD (PNL+PC) il va pune pe primarul bacauan in postura de a accepta, nu doar tacit ci si explicit, colaborarea politica cu Hrebenciuc. Asta, in contextul in care atât in 2004, cât si in 2008 edilul bacauan s-a facut remarcat prin campaniile electorale virulente duse impotriva PSD. „Stavarache a câstigat victimizându-se si declarând ca se lupta cu PSD-ul. Vreau sa vad cum le va explica bacauanilor alianta cu PSD”, a comentat Berca.

              Ecuatie cu doua necunoscute

              Tema posibilului complot Stavarache – Berca impotriva lui Hrebenciuc a fost vehiculata pentru prima data chiar la momentul trecerii echipei Berca-Banu in PDL, când nu se stia, foarte limpede, care sunt resorturile „dezertarii” penelistilor. Declaratiile facute in ultimele luni de fostii colegi din PUR vor sa demonstreze ca ruptura dintre cei doi este aparent definitiva. In perspectiva localelor din 2012 exista insa o serie de necunoscute care ar putea da peste cap calculul hârtiei, telurile aliantei PSD – ACD, dar si colaborarea administrativa dintre Stavarache si Benea: numarul real al primarilor PNL care sunt dispusi sa mearga dupa Berca in PDL, modul in care PSD va reusi sa restructureze cele peste 40 de organizatii locale despre care Benea afirma ca au existat doar pe hârtie, respectiv dispozitia lui Stavarache de a se alia in Bacau cu inamicul sau de moarte. Cu un PSD mai slabit ca niciodata, cel putin conform declaratiilor reprezentantilor sai, cu un PSD uzat ca imagine in plan judetean (partidul conduce judetul din 1990), pare de neconceput ca Stavarache sa se abtina de la a-i aplica lovitura de gratie lui Hrebenciuc. De cealalta parte, PDL arata ca nu pare grabit sa-si anunte candidatul la Primaria Bacau, fiind foarte posibil nici sa nu-l aiba. In plus, intelegerea dintre Berca si liderii centrali ai PDL vizeaza, in principal, câstigarea judetului de catre PDL, o premiera in istoria politica locala. Berca afirma recent ca „toti primarii care au plecat cu mine din PNL vor candida, in 2012, din partea PDL”, in timp ce Viorel Hrebenciuc declara intr-un interviu acordat cotidianului Desteptarea ca reorganizarea PSD in cele peste 40 de filiale cu probleme este rezolvata si ca partidul a avut o crestere spectaculoasa in sondaje in aceste organizatii. „Noi ne-am dublat practic numarul de voturi in aceste localitati, in aceasta perioada de opozitie”, declara Hrebenciuc.
              Este din ce in ce mai evident ca ardoarea cu care unii fruntasi pesedisti colaboreaza sau militeaza, in plan local, pentru o alianta cu Stavarache este motivata de nevoia presanta de a mentine dezbinata dreapta politica bacauana. In ipoteza unui parteneriat subteran intre Berca si Stavarache, la urma urmei doi fosti colegi, soarta PSD pare pecetluita. De altfel, orgoliile celor doi – Berca si Stavarache – sunt infinit mai ieftine, in acest moment, decât miza detronarii lui Hrebenciuc. Iar asta se vede cu ochiul liber.
              Lucian Bogdanel

              Bric-Brac: Pentru satisfactia onoratului public

              Ce greu este sa fii poet national, ce greu este sa fii Eminescu, spunea Ana Blandiana, la sarbatorirea zilei acestuia. Stau atat de multe pe umerii lui, ne raportam la el de fiecare data, il invocam ca pe o instanta suprema a spiritului romanesc. Totul e facut la modul foarte sobru, unii parca pica in transa cand vorbesc despre marele poet, care avea, insa, un extraordinar simt al umorului, ceea ce stiu mai putini. I-am recitit, zilele acestea, cronicile de teatru, si m-am amuzat copios. In primul rand, Eminescu sustine faptul ca un critic dramatic (cel mai neiubit dintre oamenii de teatru, dar ale carui verdicte sunt asteptate cu infrigurare in lumea scenei) trebuie sa aiba un masurariu, o dreapta cumpanire a faptelor supuse analizei. Socotit cel mai de seama estet literar al vremii sale, cu un vast orizont de lecturi filosofice, Eminescu a facut, ani de zile, critica dramatica la varf, acordand acestei activitati o importanta deosebita. Si a scris teatru, neconsiderand, nicio clipa, cum fac, mai nou, destui critici literari, ca dramatugia ar fi un fel de cenusareasa a literaturii. Era un mare iubitor de teatru, il pretuia enorm pe Shakespeare, numindu-l “divinul brit”. Tocmai in numele acestei pasiuni pentru Thalia, se exprima cu multa franchete in interventiile sale, dand verdicte dure si desfiintand cu vorbe caustice veleitarismul si impostura. Afirma ca “nu lingusim pe nimenea pentru ca nu suntem in stare de-a spune neadevarul, iar adevarul este singura ratiune de a fi a unei dari de seama de orice natura”. Fiinta eminamente morala, Mihai Eminescu era tentat sa puna valoarea etica inaintea chiar a celei estetice, apreciind pe acei autori care isi dadeau silinta onesta de a scrie “solid si sanatos, fara jignirea moralei si a cuviintei”. A dus o adevarata campanie impotriva melodramelor, a dramelor de bulevard si de senzatie, care “trateaza despre incalcarile codului penal si boalele trupesti”, cu eroi scosi parca dintr-o curte a miracolelor. Iata, apropo de umorul de care aminteam, de ironia caustica, mai precis, cum desfiinteaza cronicarul Eminescu o dramoleta ieftina, incare intrigantului ii merg uneltirile o vreme, dar “in actul al cincilea i se infunda si lui; ori ca-l ia si-l duc la politie; ori ca victimele lui chiar il rapun: ori ca se ucide el insusi de mustrarea cugetului; ori, daca nu i se intampla una din astea, apoi trebuie neparat sa-i caza apoplexie sau tavanul in cap, pentru satisfactia onoratului publicului”. Daca ar trai astazi, si ar vedea inflatia de telenovele stupide de pe la diverse televiziuni, ar avea materie de scris, nu gluma.
              Carmen Mihalache

              Bric-Brac: „Omul onest ramane necunoscut in viata publica”

              Monitori ai derizoriului, gasim foarte rar timp de a ne ocupa de lucrurile cu adevarat importante. Apucaturile tipic nationale sunt cele ombilical legate de lehamite, istericale de moment ("voi scandal cu orice pret", recunoasteti expresia caragialeasca), confuzii, bazdac, lamentare continua. Ne tot vaicarim, nu mai credem in nimic, nu mai avem realitati sufletesti autentice, ierarhie a valorilor, mimand doar o multime de lucruri. Ne facem ca facem, avem, de pilda, un fel de cultura de parastas, comemoram, incropim niste manifestari, ca sa bifam activitati (in restul timpului, baltind, pur si simplu, ca sa treaca vremea), unele dintre ele fiind complet ridicole. Am auzit, parexamplu, ca niste consilieri, de pe la Mehedinti, au avut ei o idee, "nemaipomenita" (puerila, in fond, caraghioasa) in care au hotarat ca, intr-o sedinta, de ziua lui Eminescu, poetul national (asa a ramas sintagma lui Calinescu), sa recite cate o stofa din poezia acestuia. Serbare scolara, in toata regula, ce sa mai zicem, macar stagiu de gimnaziu sa fie atins, ca, in rest, Dumnezeu cu mila. Pe vremuri, apropo de cultura generala si de ceea ce se invata in scoala, "nu se exista" sa gasesti absolventi, chiar de opt clase, care sa nu reproduca niscaiva versuri din Eminescu. Nu se poate invatatura fara memorizare, carevasazica, e cum nu se poate mai bine, e modern, actual, sa se puna accentul pe creativitate, dar asta nu vine din nimic. E musai sa ai o baza, sa citesti, sa ai repere, modele, dascali buni, mentori, directori de constiinta (mai mult si mai pretentios spus, dar cu temei), ca sa-ti iei usor zborul si sa devii un individ cu personalitate. Bine, dar sa ajungem, la subiect. Avem, incepand din acest an, "Ziua Nationala a Culturii" (nimic rau in asta, cine zice altminteri, in multe tari din Uniunea Europeana se sarbatoreste o astfel de data) care s-a decis sa fie 15 ianuarie, cand s-a nascut Mihai Eminescu. Ce facem, insa, pe termen lung, in afara de cateva festivisme? Avem, intr-adevar, grija, preocupare, protectie pentru cultura nationala, stiind ca ea este cea mai buna investitie pe termen lung, singura care inseamna pastrarea identitatii nationale, a spiritului neamului romanesc? Ma indoiesc de acest lucru, vazand noile "politici si strategii culturale" (inexistente, in fapt, declamate, doar), ca sa nu mai amintesc de bugetul absolut penibil alocat sferei specifice de activitate. Ca sa va dumiresc de umilinta continua a "creatorilor de valori spirituale" (acum, n-am ce face, folosesc si eu un fel de limbaj de lemn, ca sa o iau mai pe scurt), redau cateva randuri dintr-o scrisoare (din 1884) adresata de Eminescu lui Iosif Vulcan, directorul revistei Familia (din Oradea), in care acesta multumea pentru onorariul trimis, "primul pentru lucrari literare pe care l-am primit vre-odat-n viata". El mai amintea in acea epistola depre "demagogia in politica si literatura" care domneste in Romania, unde "omul onest ramane necunoscut in viata publica", si " talentul adevarat e inecat de buruiana cea rea a mediocritatilor, a acelei scoli care crede a putea inlocui talentul prin impertinenta si prin admiratie reciproca". Credeti ca s-a schimbat ceva? Nu cumva buruiana e tot mai mare si tupeul, marketingul (afacerea, publicitatea, confreriile si grupurile de interes, etc.) fac legea in continuare?
              Carmen Mihalache

              Bric-Brac: „Mi-e dor de oameni umanizati”

              Cand vad manifestarile anumitor indivizi, nu mai am nicio urma de indoiala ca radacinile omului sunt comune cu ale animalelor. Chiar daca multe mituri au alte variante, frumoase, e drept, poetice, si Biblia vorbeste despre originea divina a omului, realitatea este cu totul si cu totul alta. Ceea ce se vede este o extraordinara explozie a brutalitatii si vulgaritatii, care-l coboara mult pe om. Libertatea prost, stramb inteleasa, a adus cu ea si multa violenta, reactii de o agresivitate extrema, instinctualitate dezlantuita. Cat de bine inteleg astazi o exclamatie a unei mari doamne a culturii romanesti din perioada interbelica, Alice Voinescu, aruncata in inchisoare de comunisti, la o varsta inaintata, si obligata apoi la domiciliu fortat, intr-un sat. Profesoara de istoria teatrului, cu un doctorat in filosofie luat in Franta, care te seducea intelectual povestind despre eroii din tragedia greaca, spunea in jurnalul ei (dupa ce cunoscuse partea bestiala a semenilor): "mi-e dor de oameni umanizati". Si acesta nu este un idealism oarecare, ci mi se pare a fi tocmai dezideratul unei societati civilizate, care, prin toate toate mijloacele avute la indemana, ar trebui sa sporeasca umanitatea din om, sa-l educe. La ce bun ca avem creier, daca nu-l folosim, si dam frau liber pornirilor primitive, implsurilor necontrolate? Poate exista vreo scuza pentru comportamentul dereglat total, incalificabil, al unui Corneliu Vadim Tudor? Desigur, nu exista niciuna. Daca un om, pretins "de spirit", ca doar e scriitor, doctor in teologie, pare-mi-se, persoana publica, om politic cu functii importante, europarlamentar, se manifesta la un mod mai mult decat grobian, huliganic, ce sa asteptam de la simplii muritori de rand? Sa iasa cu ghioaga si sa dea in cap, cum nu le convine ceva? Ceea ce se si intampla, din pacate, de multe ori, teama fiind sentimentul cel mai des incercat de oamenii normali in vremurile urate pe care le traim. Acestui acut sentiment de insecuritate i se adauga lipsa de modele, in spatiul public perindandu-se tot soiul de creaturi bizare, cu malformatii, cu devieri de gandire, de comportament, de atitudine. si cel mai grav este ca specia aceasta prolifereaza si se misca in libertate printre noi, ca legile, principiile, ordinea publica, moralitatea sunt calcate in picioare de acesti noi rinoceri. si atunci, daca esti o fiinta intreaga la minte, si inzestrata cu sensibilitate, cum sa nu-ti fie „dor de oameni umanizati”?
              Carmen Mihalache

              Bric-Brac: Recitindu-l pe Cehov

              O buna optiune repertoriala a Teatrului "Bacovia", care si-a indreptat atentia spre Cehov, de asta data, este insotita si de o interesanta viziune regizorala. O tanara regizoare, Muriel Manea, semneaza o dramatizare dupa "Cerere in casatorie", punand-o in scena in cheia absurdului. Montarile clasice cu piesele lui Cehov (care a inventat un "personaj" numit atmosfera), unde se beau interminabile cesti de ceai, se vorbeste despre nimicuri, dupa care se astern lungi taceri, n-ar mai atrage pe nimeni acum. Ca sa retii atentia spectatorului de azi, trebuie sa-i propui ceva nou, sa-l provoci cumva, sa-l scoti din inertii si sa gasesti un limbaj scenic actual. Este ceea ce a facut Muriel Manea, imaginand un spectacol coerent, cu unitate stilistica, care denunta absurdul, inautenticul unor existente golite de sens, in care actele umane sunt repetitive, monotone, stupide, cu un caracter mecanic. Un mic mosier, Ivan Vasilievici Lomov, satul de burlacie, se duce la vecinul sau, Stepan Stepanovici Ciubukov, sa-i ceara in casatorie fiica, Natalia. Omul e insa cuprins de un frig interior, e timorat, n-are nicio farama de sentiment, si socotelile lui de acasa sunt date total peste cap de comportamentul aprigei Natalia, un fel de soldatoi, nefeminina la culme, artagoasa, astfel ca intalnirea lor degenereaza intr-o cearta strasnica, legata de niste proprietati, revendicate de amandoi. Imbracat la tol festiv, cu frac si cu un papion imens, de culoare rosie, Lomov este o aparitie bufa, teapana, personajul fiind zguduit, la intervale regulate, de un ras nervos, un soi de behait. In rolul caraghiosului pretendent la insuratoare din calcul maschin, Bogdan Buzdugan reuseste o caricatura veridica, un personaj cu relief scenic. Natalia, fata batrana, rigida, sumbra si coltoasa, avand pe ea un fel de sort de piele, care o face si mai dizgratioasa, este intruchipata de Eliza Noemi Judeu, care a intrat admirabil in pielea personajului, gradandu-i inteligent, expresiv si in crescendo, evolutia. Actrita si-a luat o infatisare crunta, care te ingheata, are ceva masculin, cazon, tine o pipa in coltul gurii, si tot framanta un aluat pe o planseta, in timp ce vorbeste cu musafirul, fara sa stie ce vrea acesta de fapt. In focul disputei legata de mosiile lor, ii arunca acestuia in obraz cate un pahar cu apa si faina, la un moment dat, rolurile inversandu-se, si Lomov preluand framantatul aluatului. Sunt scene de un comic enorm, la care participa si tatal Natasei, un ramolit, siret, in fond, bine intrepretat de Cristian Todica, intr-o compozitie puternic sarjata. Cei trei se comporta ca niste marionete dezarticulate, antrenate intr-o pantomima hilara, cu gesturi automate, rupta parca dintr-o scena de film mut. Asista la toata aceasta tevatura cu alunecari si inspre gotesc, si inspre burlesc, un servitor cu figura impenetrabila si cu un ce misterios in unele gesturi, figurat cu precizie de stefan Ionescu. Scenografia lui Cris Ciobanu este un spatiu metafora, o prelungire a personajelor, a neputintei lor de comunicare, a nefirescului si alienarii lor. In scena e intinsa o panza alba, sub care ghicesti cateva piese de mobilier, senzatia fiind de absenta, de gol, de ceva netrait, pustiu. Jucat intr-un stil modern, inventiv, spectacolul lui Muriel Manea e bine conceput, are ritm, o sucesiune cinematografica a scenelor, un decupaj ingenios, mizand pe efectul de contrast. Nefiind de o noutate absoluta (despre Cehov ca precursor al absurdului s-a vorbit), spectacolul pastreaza, ceea ce este esential, spiritul dramaturgului. Genialul rus, pentru care viata era "sfanta sfintelor", isi privea cu necrutare personajele, taind cu bisturiul in neputinta si nestiinta lor de a trai adevarat, cu rost si cu sens, si nu in falsitate, iluzii desarte, in absurd, de fapt.
              Carmen Mihalache

              Bric-Brac: Ca la 20 de ani

              Niciodata nu m-am indoit de puterea femeilor. Cred ca ele au, pe langa o forta extraordinara, si multa tenacitate, vointa de luptatoare. Iar cand se izbesc de greu, se fortifica, exemplul dat de doamna Roosevelt in acest sens fiind foarte graitor. Ea zicea, facand o analogie, ca un ceai este cu atat mai intens, mai tare, cu cat apa in care este cufundat pliculetul este mai fierbinte. Asa se petrece si in cazul in care o femeie este nevoita sa treaca prin incercari extrem de dure, ea iese intarita din ele. Cum toata viata este o experienta din care inveti mereu (daca vrei, bineinteles), eu nu incetez de a cauta si exemple care sa ma sustina moral in incercarea de a-mi depasi limitele. Asa am gasit, zilele trecute, prin bunavointa unei cunostinte, un interviu acordat unei publicatii straine de o doamna, medic neurolog, care a implinit anul acesta 110 ani. Rita Levi-Montalcini, italianca de origine evreiasca, a luat Premiul Nobel in 1986 pentru cercetarile ei in domeniul neurologiei, si declara ca, la varsta ei fabuloasa, creierul i-a ramas la fel de tanar ca la 20 de ani. Savanta afirma ca, la om, numai trupul se zbarceste, ajunge sa imbatraneasca in chip inevitabil, in timp pe creierul nu cunoaste senilitatea. Chiar daca o multime de neuroni mor, altii le iau imediat locul, creierul uman fiind de o mare plasticitate. Numai ca exista un secret. Ca sa functioneze cat mai bine, el trebuie mentinut intr-o stare de multumire si in activitate continua. Doamna Montalcini, de pilda, careia nu-i plac aniversarile (si mie mi-au devenit dezagreabile dupa o varsta, cand prea incep anii sa se inmulteasca, fara sa-i cheme nimeni) nici nu vrea sa auda de pensionare, pentru ca ea "distruge creierul". Si cand te gandesti cati alearga dupa starea asta, de pensionar, cu limba scoasa, nu te mai mira de ce lucrurile merg asa de rau in lume. Ca sa-ti traiesti bine toti anii, spune marea doamna a neurologiei, trebuie sa-ti stimulezi neuronii, sa-ti mentii vie curiozitatea, preocuparile, sa-ti cultivi pasiunile. Ea a facut acest lucru toata viata. S-a dedicat stiintei, a renuntat la ideea de a avea o familie, copii, pentru ca a fost fascinata de "jungla sistemului nervos" si a decis ca va urma drumul cercetarii. Intrebata daca boli ingrozitoare ca Alzheimerul, Parkinsonul si dementa senila se pot vindeca, ea nu are un rapuns categoric in acest sens, spune doar ca ele vor fi tinute in frau, intarziate, minimalizate. O speranta, deci. Cel mai bun lucru pe care crede ca l-a facut in viata este ajutorul dat celorlalti, iar marele ei vis dintotdeauna se rezuma astfel: "sa reusim sa utilizam la maxim capacitatea de cunoastere a creierului nostru". |sta ar fi supremul terorism pentru cei cu mintea odihnita!
              Carmen Mihalache

              Bric-Brac: Decenta n-a facut rau nimanui

              A curs multa cerneala dupa dialogul dintre Herta Müller, laureata Premiului Nobel, si Gabriel Liiceanu, desfasurat in eleganta sala a Ateneului Roman, luna trecuta. Comentatorii s-au repezit, care mai de care, sa tina partea unuia sau celuilalt, sa arbitreze prestatia celor doi. Hotarat lucru, scriitoarea iesea mult deasupra cunoscutului filosof si director al Editurii HUMANITAS. S-a spus ca este o scriitoare al carei exemplar curaj civic este asociat curajului estetic si ca orice revenire a sa in spatiul public reprezinta „o provocare cat se poate de binevenita la adresa inertiei, conformismului, leneviei mentale a unei societati romanesti prea dispusa sa uite”. La toate acestea, Andrei Plesu a adaugat ca Herta Müller „nu stie limbajul amabilitatii ipocrite, nu adopta atitudini corect si cochet politice, da, suverana, cu bata-n balta si cu oistea-n gard”. Sunt perfect de acord cu atacul la adresa inertiei si conformismului, dar n-am cum sa fac uz de ipocrizie si sa aplaud faptul ca sub cupola unei institutii cu blazonul spiritual al Ateneului Roman s-a auzit, pentru prima oara, cuvantul cacat. Oi fi eu desueta, tinand la elementele de politete, de curtoazie, de eleganta, masura si decenta in exprimare. Toate acestea n-au omorat pe nimeni pana acum, dimpotriva, au facut bine cand au fost puse in practica. Inteleg cum e cu expresivitatea limbajului unui scriitor, cu indraznelile lui si dorinta de a soca, cu pasiunea pentru adevar, dar, orisicat, parca nu e rau sa ne pastram totusi rangul si sa nu coboram in cloaca si noroiul comun. Mai ales ca in mahalaua noastra balcanica nu ducem deloc lipsa de expresii tari si deocheate. De la marii scriitori si artisti asteptam altceva, si chiar daca unii dintre ei sunt adeptii esteticii uratului, in creatia lor, cand ies in fata lumii, la conferinte, la un dialog intelectual, vrem sa vedem in ei un exemplu de conduita, de distinctie, de altitudine a gandului. Invectiva, batjocura, sarcasmele, bascalia se intalnesc la noi la tot pasul. Sunt „descarcari psihologice”, uneori, sa admitem si asta. Mai rau e ca ele suplinesc energia activa, floare rara in spatiul mioritic, cel al pasivitatii defensive si resemnate. Cuvintele au o mare putere, sa nu uitam acest lucru. Si de aceea ar trebui alese cu foarte mare grija, pentru ca, repetandu-le pe cele dure, urate, ele vor atrage realitatea dupa ele si nu vom mai iesi din cercul acesta diabolic.
              Carmen Mihalache