Clasa politica a ajuns la cota de avarie

In ultimii ani clasa politica a reusit performanta de a se compromite definitiv in ochii electoratului. Aliante peste aliante, scandaluri dupa scandaluri, clientele care de care mai hraparete, precum si lipsa unui proiect comun privind dezvoltarea tarii au facut ca increderea votantilor in politicieni sa se deprecieze semnificativ. Ultimele sondaje arata ca, in mod constant, aproximativ 80 la suta din electorat nu mai pune pret pe oamenii politici. Cum de s-a ajuns in aceasta situatie si care sunt sansele de „reabilitare” a politicienilor in viitorul apropiat? Cotidianul Desteptarea a stat de vorba cu 3 politicieni bacauani, din 3 partide diferite si care detin functii diferite, pentru a afla opinia acestora cu privire la falimentul clasei politice. De asemenea, singurul independent care a reusit sa obtina un mandat de primar al Bacaului, dupa 1989, a vorbit despre sansele de afirmare politica a persoanelor neinregimentate ideologic.

Declinul increderii in clasa politica a devenit o constanta a ultimilor ani. Pe fondul neincrederii alegatorilor in politicieni, absenteismul la urne a ajuns sa inregistreze procente cu doua cifre. Din ce in ce mai multi votanti au spus „pas” alegerilor, astfel incât ultimele scrutine au consemnat un numar aproape dublu de alegatori absenti de la urne, decât de votanti.
Scandalurile interminabile, clientelele cultivate de toate formatiunile politice fara deosebire, precum si lipsa unor proiecte publice care sa materializeze sperantele de mai bine ale electoratului au dus la prabusirea increderii in actuala clasa politica. Dupa mai bine de 20 de ani de la Revolutia din 1989, numarul celor care afirma ca in comunism se traia mai bine este in continua crestere.

Lacomia naste clientele

Politicienii bacauani abordati de cotidianul Desteptarea sustin ca printre cauzele deprecierii increderii votantilor se numara lacomia politicienilor, minciuna, precum si interesul excesiv manifestat de mass-media in prezentarea vietii politice.
Senatorul Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, crede ca lacomia este principala cauza ce a favorizat pierderea increderii alegatorilor in politicieni. Berca a declarat ca lacomia a favorizat ascensiunea clientelelor politice care au devorat banul public, dând ca exemplu situatia in care se afla municipiul Bacau. „Lacomia este principala cauza, ca sa inteleaga si oamenii. Se vede clar si aici in Bacau. Analizati evolutia anumitor firme care, din 2004, lucreaza in preajma actualului primar si veti vedea ce inseamna lacomia in politica. Luati cifrele de afaceri si veti vedea ca au crescut peste noapte de câteva ori. Asa ceva n-ar fi fost posibil fara sprijinul celor aflati la putere in municipiul Bacau”, a afirmat Berca. El a mai spus ca lipsa de profesionalism este o alta hiba a politicienilor care, odata ajunsi in functii in urma votului oferit de electorat, se transforma in „capetenii locale”.

„Exista o mare diferenta intre vorbe si fapte”

Cristian Cojocaru, consilier local din partea PNL, apreciaza ca marea problema a politicienilor români este data de diferenta dintre vorbe si fapte. Cojocaru a declarat ca increderea in mediul politic s-a erodat pe fondul a zeci de aliante si partide care s-au succedat la guvernare, dar care nu au reusit sa faca ce au promis. „Politicienii spun ce vor sa auda alegatorii si le transmit astfel de mesaje ca sa-i aduca la urne. In campanii se fac analize si se observa care sunt subiectele de interes pentru populatie. Aliantele de conjunctura sunt o problema. Lumea vede la televizor ca politicienii se pupa sau se injura in functie de o anumita conjunctura. In general, in ultimii 20 de ani nu s-a reusit decât un tip de guvernare de subzistenta”, a opinat consilierul liberal.

„E o prezentare excesiva a politicului la televizor”

Presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea (PSD), este de parere ca scandalurile interminabile, dar si prezentarea in exces a fenomenului politic de catre mass-media au contribuit la scaderea increderii in politicieni. Benea a opinat ca prezentarea „mai mult decât e cazul” a politicienilor, indeosebi la televiziunile de stiri, duce la aparitia unei reactii de respingere din partea votantilor. „E o prezentare excesiva a politicului la televizor. Foarte multa politica la televizor atrage o reactie de respingere. La noi se prezinta mai multa politica decât e cazul. Pro TV are, de exemplu, un rating net superior fata de ratingurile insumate ale celor doua televiziuni de stiri. Este, de asemenea, si o coborâre a nivelului discursului, in special in politica locala, unde sesizez multa demagogie si multa ipocrizie”, a comentat seful CJ Bacau.
Lucian Bogdanel

„Cu foarte mici exceptii, politicienii n-au facut nimic pentru populatie”

Dumitru Sechelariu, singurul independent care a reusit sa ajunga primar al Bacaului dupa Revolutie, in 1996, afirma ca alegatorii nu mai au incredere in clasa politica pentru ca politicienii vorbesc prea mult si fac prea putin. Sechelariu a apreciat ca dezgustul populatiei fata de politicieni ar putea duce la ascensiunea unor curente politice extremiste. „In general, se vorbeste extraordinar de mult si se face extraordinar de putin. S-a politizat totul, iar impresia mea este ca asistam la o competitie intre clientelele partidelor politice dusa pe spinarea românilor. Cât timp am fost inregimentat politic pot spune ca am facut politica administratiei locale, nu politica partidului. N-am mai fost la vot de mult si cred ca sunt in asentimentul foarte multor români care sunt satui de politica si de politicieni. Nu intâmplator, de ceva vreme, au capatat amploare aceste discutii vizavi de nevoia de schimbare a clasei politice sau de infiintare a unui partid nou. Eu zic ca e nevoie de oameni de valoare, nu neaparat de oameni noi care sa-i copieze pe cei vechi”, a opinat Dumitru Sechelariu.

Transportatorii, alungati din Bacau

Autogara Bacau risca inchiderea dupa ce Primaria a realizat un schimb de terenuri controversat cu o societate imobiliara. Reprezentantii firmei ce opereaza autogara s-au plâns la ultima sedinta a Consiliului Local ca municipalitatea le-a pus, in permanenta, bete in roate. Acestia au anuntat ca, in acest moment, Autogara Bacau nu mai dispune de nicio iesire catre arterele rutiere din vecinatate, dupa ce Primaria a retrocedat o suprafata de teren pe care se afla iesirea catre Bulevardul Unirii.

Bacaul va ramâne fara autogara, dupa ce Primaria a reusit performanta de a instraina doua suprafete de teren care asigurau accesul mijloacelor de transport calatori catre arterele din vecinatate. Atât intrarea dinspre Vadul Bistritei, cât si cea dinspre Bulevardul Unirii nu mai apartin societatii care detine autogara – SC Transport Bistrita SA. Iesirea dinspre Vadul Bistritei a fost instrainata de municipalitate in urma unui schimb dubios de terenuri, in timp ce terenul pe care se afla iesirea dinspre Bulevardul Unirii a facut obiectul unei retrocedari.

"S-au facut cereri de concesionare si in 2007 si in 2008"

Reprezentantii Primariei sustin ca firma nu a detinut niciodata terenurile instrainate de municipalitate si ca pamântul ar fi apartinut municipiului Bacau. "Ar fi trebuit sa veniti in Consiliul Local cu o cerere de concesionare sau inchiriere a acelor terenuri. Terenurile nu sunt ale dumneavoastra", a spus primarul Romeo Stavarache.
Conducerea SC Transport Bistrita SA afirma ca societatea a facut mai multe cereri catre Primarie pentru concesionarea terenurilor, insa edilii nu au raspuns la adresele transmise de firma. "S-au facut cereri de concesionare si in 2007 si in 2008. Avem si raspunsuri de la dumneavoastra la acele cereri, vi le putem transmite. Având in vedere ca Transport Bistrita este de 40 de ani in Bacau ar trebui sa va mândriti. Noi am cheltuit 2 miliarde cu asfaltarea terenurilor pe care dumneavoastra le-ati instrainat. La dumneavoastra daca nu au ajuns cererile noastre nu stiu ce sa spun", a declarat Nicolae Damian, reprezentantul actionariatului de la Transport Bistrita.

Nu au fost anuntati de schimburile de teren

Directorul economic al Transport Bistrita a declarat ca societatea nu a fost instiintata de Primarie cu privire la schimburile de terenuri efectuate, fiind pusa in fata faptului implinit. "Mi-e greu sa cred ca puteti accepta ca autogara sa fie inchisa. Nu stiu ce finantare ati obtinut, dar noi nu ne mai putem desfasura activitatea. Nici macar nu am fost anuntati despre aceste schimburi. Mi-a fost greu sa aflu din ziar ca terenul nostru de la autogara este instrainat", a declarat directorul economic al firmei.
Lucian Bogdanel

Au aflat din Desteptarea ca Primaria le pune cruce

Reprezentantii firmei prezenti la sedinta de ieri a Consiliului Local au declarat ca au aflat din ziar ca autogara le este ciopârtita si instrainata pe bucati.
Pe 10 februarie, cotidianul Desteptarea publica o ancheta despre un schimb dubios de terenuri orchestrat de sefii municipalitatii. Schimbul a lasat autogara fara un teren de 620 de metri patrati, care asigura iesirea mijloacelor de transport calatori spre Vadul Bistritei. Combinatia imobiliara a trecut prin CL la sedinta din 19 ianuarie când societatea Fiald Imobiliare s-a procopsit cu terenul situat in autogara.
Damian a declarat in plenul CL ca aceeasi edili au aprobat instrainarea unei alte suprafete de teren, care asigura iesirea autobuzelor catre Bulevardul Unirii. Fapt fara precedent in administratia bacauana, municipalitatea a reusit "performanta" de a pune pe chituci un agent economic in urma unor combinatii cu terenuri.

O poveste de viata cutremuratoare

Copilarii nefericite, suflete nevinovate si lovite de soarta. De o soarta mult prea crunta. “Acasa” pentru ei inseamna doar o camera micuta de lut, fara lumina, innegrita de fumul gros din soba subrezita, singura sursa de caldura. Sunt patru copii de toti. Doi baieti si doua fete. Si tatal. Mama i-a parasit in urma cu patru ani si nu s-a mai interesat deloc de ei. Ascund in inima lor frageda o poveste de viata cutemuratoare.

Madalin-Constantin, Elena, Ana-Maria si Gheorghita. Primul, mezinul, are doar 7 ani si deja e in clasa a II-a. Urmeaza surioara, de 10 ani, “sora cea mare”, de 13 ani, si “stâlpul casei”, de 15 ani. Sunt patru frati loviti de soarta, care traiesc in conditii greu de imaginat. Alaturi de ei, si tatal lor, Gheorghe Tugui, de 43 de ani. E tânar inca. Dar pare mult mai batrân. Viata a lasat urme adânci pe chipul sau. Cinci suflete uitate de lume. Stau intr-o casa darapanata, in conditii insalubre, in care mizeria si saracia depasesc orice limite, in comuna Racova, “peste deal”, aproape de groapa de gunoi a satului. Mama si-a abandonat familia in urma cu patru ani. “M-am dus dimineata la scoala. Când m-am intors, ea nu mai era”, ne spune trist, Gheorghita. Mama nu mai are nume pentru ei. L-au uitat. Sau cel putin nu vor sa si-l mai aminteasca. Acum e doar “ea” si atât. “Nu mi-e dor de «ea». Nu vreau sa mai vina la noi”, adauga, cumva in soapta, Madalin. Surorile zâmbesc incurcate. Un zâmbet amar. Asa cum le e si viata. Amara si mult prea chinuita.

Copii fara copilarie

Familia Tugui locuieste acum intr-o fosta magazie. Asta dupa ce casa lor a ars din temelii in dimineata de 2 decembrie 2010. “Am iesit atunci sa dau de mâncare la cai. Apoi am vazut casa in flacari. A ars tot. De la o lumânare. De la lumânarea la care invatau fetele. Copiii plecasera toti la scoala. N-am mai salvat nimic. A ars tot. Cartile de scoala, haine, mobila. Am reusit sa scot doar un pat din bucatarie si sa strâng vreo doua perne. In rest, niciun ac. Ne-am mutat fortat acum in fosta magazie, care era ca o bucatarie de vara”, a explicat tatal, stergându-si stingher o lacrima.

Teme la lumânare

Nu au curent electric, gaze, apa curenta. Nimic. Nici n-au avut vreodata. Asa traiesc. De-o viata. In camera insalubra, despartita in doua doar de un prag de lut, cu pereti reci din pamânt in care sunt doua paturi, o masa, o lampa si câteva haine aruncate intr-un colt. Singura sursa de caldura este o soba subreda. Toti cinci dorm pe paturi murdare, fara lenjerie, se invelesc doar cu o plapuma, capatata de prin vecini. Ei spun acestui loc… ”acasa”.

„Niciunul nu e corigent la scoala”

Când am intrat in batatura lor, cei mici ne-au invitat in casa. Sa ne arate locul unde isi fac lectiile. Imaginile de cosmar te intâmpina inca de la intrare. Ochii se obisnuiesc greu cu intunericul. Primul lucru care iti trece prin minte este cum in secolul XXI mai pot exista si asemenea cazuri, cum se poate trai in aceste conditii! Fata cea mare, Ana-Maria, la cei 13 ani, e mama pentru toti. Gheorghita insa, e “baza”.
Alocatiile lor si ajutorul social al tatalui sunt singurele venituri ale familiei Tugui. “Si ce mai face tata cu munca zilnica. Merge la treaba cu cei doi cai. Cum cade câte o ocazie”, se aude si Elena. Fetita vrea sa devina doctor, iar baiatul cel mic, fotbalist. In mica locuinta, cu peretii scorojiti si innegriti de fum, si-au improvizat o masa, unde isi fac temele. La lumina lumânarii! Chiar si pe timpul zilei, pentru ca incaperea este intunecata. Au note bune la scoala. Toti patru. “Cel putin niciunul nu mi-e corigent”, se mândreste tatal. Baiatul cel mare a ajuns deja la liceu. Tocmai la Buhusi. Nu e o distanta mare, dar când trebuie sa mergi pe jos atâtia kilometri pare ca nu se mai termina. Când are bani, mai ia “ocazia” din strada. Acoperisul e spart, tavanul la fel. Pe jos e lut. Umed.

Mâncare: jumari si ghebe

La marginea patului, pe o masa improvizata, troneaza un lighean ciobit, cu o mâna de ghebe in el. Mâncarea lor. “Azi sunt ghebe. Ieri au fost jumari reci”, spune strengar cel mic. Ana-Maria incearca sa rezolve o problema la geometrie. Trage tare sa-si faca temele, pentru ca trebuie sa spele rufe. “Hainutele de scoala, ca sa fie curate. Ale mele si ale fratiorilor”, explica. Stau desculti in casa, iar când ies afara, isi schimba intre ei singura pereche de cizme din cauciuc pe care o au. Gheorghita si tatal au grija de cai, merg impreuna la munca prin sat, hranesc cei doi iepuri din cusca, taie lemnele pentru foc, aduc apa. “Vreau sa le iau o vaca. Sa aiba si ei o gura de lapte cald”, mai spune tatal. Lumânarile arunca pe fetele lor angelice raze usor rosiatice. Tatal lor plânge. Pe ascuns, sa nu-l vada copiii. “Sunt copii buni, invata bine, iar eu nu am cum sa-i ajut, a continuat cu glasul taiat de emotie. Muncesc cât pot. Dar e greu. Sotia am inteles ca e undeva pe la Centrul Maternal, la Bacau. A venit prin octombrie sa ii mai dau o sansa. Dar ce sansa sa-i mai dau? Copiii nici nu vor sa mai auda de ea.” Un parinte neputincios in fata vietii. O viata de lânga noi. “Nu vreau sa renunt la ei”, mai spune Gheorghe Tugui.

Au uitat sa mai râda

Asa sarace, chinuite de soarta, cele cinci suflete din satul Racova sunt o familie. O familie unita, dar parca blestemata. Odata cu plecarea mamei, copilaria celor patru frati s-a terminat brusc. Au devenit peste noapte adulti. Pentru ca pe umerii lor firavi apasa greu un singur lucru: sa supravietuiasca. Soarta lor este si in mâinile oamenilor cu suflet. Singurii care pot sa ii ajute. I-am intrebat ce-si doresc cel mai mult. Au raspuns parca in cor, intr-o dorinta comuna. “Vacuta. Si o bicicleta sa nu mai mearga Gheorghita pe jos la scoala”. Atât. E prea mult?
Roxana Neagu

Luni dimineata, de la ora 10.00, Guvernul s-a reunit in sedinta speciala, pentru a aproba varianta finala a proiectului de modificare a Codului Muncii. Executivul va trimite documentul la Parlament, in vederea angajarii raspunderii. Opozitia anunta motiune de cenzura, iar sindicatele incep proteste în toata tara.

Fratii buhuseni Gheorghe si Vasile Chilat, pensionari, sunt vedetele târgului, daca tinem seama de criteriul slujbelor de sfintire la care au participat. Gheorghe, 69 de ani, este campionul: 100 de sfintiri pe muchie, în vreme ce Vasile, mai tânar cu trei ani, are vreo 90 de sfintiri în palmares. Totusi, cu resfintiri si vizite cu staif la felurite manastiri, 200 este o cifra adevarata. Vasile Chilat a fost si pe la sfintirile unor manastiri/biserici din Arad, Timisoara, Sibiu. Înalti prelati, precum IPS Daniel, Adrian Botosaneanul, Iftimie, Pimen Suceveanul, Calinic, Ioachim Bacauanul îl binecuvânteaza ca pe un prieten. A fost de multe ori la Ilie Cleopa, care-i spunea: „Mie sa nu-mi mai cântati la multi ani, ci vesnica pomenire!”. Sfintirea unei biserici din Sibiu a fost de pomina, „cu 12 episcopi din 12 tari”. Prin judetele vecine rar i-a scapat vreo sfintire la care sa nu participe. „Uneori, zice, merg, pe jos si câte 12 kilometri la o sfintire. Mersul pe jos are rostul lui, în aceste situatii”. La câte alte slujbe a fost? „N-am par pe cap la câte biserici, manastiri si schituri am fost, înca de copil. Trag nadejde ca voi depasi cu mult suta de sfintiri, daca va fi voia lui Dumnezeu”. Are si rude de seama, din zona clerului: „Parintele Dumitru Roznovanu, care m-a cununat, avea peste o suta de copii botezati de familia sa si 21 de tineri cununati”. Fratele, Gheorghe, care a lucrat, cu stat de plata, înca de pe când nu avea buletin, are ca repere ale sfintirilor si orase precum Mangalia, Constanta, Curtea de Arges. N-a fumat niciodata, n-a mai baut rachiu de la vârsta de… 13 ani, participa de mic la toate slujbele. Merge la sfintiri pe jos, cu bicicleta, cu ocazii, cu trenul… A ramas într-un rând uimit de participarea la o sfintire „a unui mitropolit bulgar în vârsta de 93 de ani care, în viata sa, n-a dormit niciodata în pat, ci numai pe scaun”. Ultima sfintire la care a participat a fost la Pângarati. Are o memorie grozava. Povesteste cu lux de amanunte despre toate sfintirile la care a fost. A auzit ca la biserica „Sf. Andrei” din Constanta a baut un mut apa dintr-un izvor – „dupa care a început sa vorbeasca” – si imediat s-a dus sa vada minunea. N-a ratat nici înscaunarea Patriarhului Daniel. L-a pupat si pe Teoctist. Are si doi copii gemeni, care se scoala, în fiecare zi de sarbatoare, dis-de-dimineata, si merg la slujba tocmai la manastirea Runc. Si baietii au participat la câte 20 de sfintiri de biserici. Întreb pe Gheorghe Chilat: „Chiar o suta de sfintiri? Cum ati tinut minte?” Zice: „Am o memorie… Am fost, cu trenul, în concediu la Sinaia. Am numarat, fara gres, ca pâna acolo sunt 156 de sate. Am talentul statisticii”. Participarea la sfintiri, un hobby?… „O datorie si o bucurie crestineasca foarte mare”, zice Vasile Chilat. „Eu sper, adauga fratele mai mare, ca si tinerii de astazi sa înteleaga faptul ca apropierea de credinta le poate aduce numai bine. Mie, familiei mele, aceasta apropiere mi-a adus pace în suflet, bucurie, sanatate si un rost în lume. Este pacat sa ne risipim viata altfel”. Vor depasi recordul? Nu umbla dupa recorduri. Pur si simplu merg mereu ca sa-si oblojeasca sufletul, ca sa fie acolo unde au convingerea ca-si regasesc reperele luminoase ale fiintarii.
Ion Fercu

Traficul rutier pe strazile din centrul orasului este blocat aproape in fiecare zi. Autoturismele stau pe loc pret de câteva minute, apoi inainteaza câtiva metri. Motivul? Pe unele strazi se circula doar in sens unic, in zona sunt patru unitati de invatamânt si câteva institutii importante, iar locurile de parcare lipsesc cu desavârsire.

Trafic infernal in municipiul Bacau. In fiecare zi, orasul este sufocat de numarul mare de masini. Zonele cele mai aglomerate sunt pe pasarela Margineni, strazile Mioritei, Energiei si Calea Republicii. Aceeasi situatie este insa si la o aruncatura de bat de centru, pe strazile Vasile Alecsandri si Razboieni. Vineri, zeci de masini au stat la cozi interminabile. In câteva minute traficul a fost efectiv blocat. Soferii inaintau doar câtiva metri. Acest lucru se intâmpla zilnic. In aceasta zona sunt nici mai mult, nici mai putin de patru unitati de invatamânt si alte câteva institutii importante. La asta se mai adauga si faptul ca pe cele doua artere se circula doar in sens unic, iar pe ambele parti ale carosabilului sunt parcate zeci de masini. Acum, colac peste pupaza, nici vremea nu tine cu noi. Soferii sunt nevoiti sa circule cu grija, pentru ca strazile nu au fost curatate cum trebuie, iar sub stratul subtire de zapada s-a format gheata. Pentru a mai descongestiona traficul, câtiva agenti de circulatie dirijau circulatia din zona. O misiune grea pentru ei, dat fiind ca volumul masinilor este prea mare. Cele mai aglomerate momente din zi sunt dimineata, când parintii isi lasa la scoala copiii si apoi se indreapta spre serviciu si la orele dupa-amiezii, când se intorc de la munca.
Sinziana Filimon

Cum se circula in Bacau si mai ales pe strazile Vasile Alecsandri si Razboieni?

„Dumneavoastra puneti o intrebare retorica. Traficul este cumplit si acum ne “ajuta” si vremea. Zilnic este la fel. Am copilul la Scoala Nr. 18 si sotia la Liceul “Anghel Saligny” si in fiecare zi mi se intâmpla acelasi lucru. Imi manânca cel putin 20 de minute din zi si daca fac un calcul simplu, câteva zile din viata”.
Dan Dragoi

„Se circula foarte greu. Asta din cauza conditiilor meteo, dar si din cauza edililor care nu fac nimic pentru a rezolva situatia. Grav este ca nu numai pe strada Vasile Alecsandri este asa, ci in tot orasul. Sunt multe alte zone unde traficul este la fel de jalnic”.
Sorin C.

„Circul destul de rar pe aceasta strada, dar de fiecare data stau la cozi interminabile. Ar putea totusi sa fie mai bine. Nu-i normal sa stam cu orele in trafic, dar asta este vina primarului si a conducatorilor. Am locuit in aceasta zona, dar acum câtiva ani nu era asa rau”.
Mihai Dobos

„Eco-Olimpiada Martisorului”

Scoala "Ion Creanga” Bacau, in parteneriat cu Agentia de Mediu si Asociatia ‘Iubim Natura” a organizat o activitate educativa inedita, intitulata "Eco-Olimpiada Martisorului". Au participat elevi din clasele III-VI, din 9 unitati de invatamânt, atât din Bacau, cât si din imprejurimile orasului. Actiunea a deschis programul “Zilele Scolii”, ce se va desfasura pe parcursul intregii saptamâni, ca urmare a implinirii a 18 ani de la infiintarea unitatii scolare.

Scoala "Ion Creanga" Bacau a deschis manifestarea intitulata “Zilele Scolii”, când se aniverseaza si 18 ani de la infiintarea unitatii de invatamânt, cu o actiune inedita denumita “Eco-Olimpiada Martisorului”. Activitatea a avut loc pe 26 februarie, in cadrul proiectului ”Eco-Scoala 2011”, la care au participat elevi din noua unitati scolare din Bacau, dar si din comunele Nicolae Balcescu, Filipesti si Galbeni. “Suntem in plina desfasurare a «Zilelor Scolii». Activitatea de acum am dedicat-o in exclusivitate ecologiei pentru ca unitatea noastra tinde sa obtina Certificatul de «Eco – Scoala» si Steagul Verde. Olimpiada martisorului reuneste circa 100 de elevi”, a precizat prof. Florentina Vieru – director Scoala ”Ion Creanga” Bacau. Olimpiada este o premiera pentru judetul nostru si a folosit teme propuse in concursuri similare la nivel national, respectiv: "Martisoarele si biodiversitatea”, "Felicitari si reciclarea”, "Aranjamente florale – apa” si "Desene sau colaje”. Echipajele participante au fost formate din 4 elevi alesi din clasele a III-a si a VI-a, câte unul pe nivel de clasa. Fiecare a avut asupra lor culori, carioca, siluete decupate, hârtie glace, foarfeci, lipici, abtibilduri, coli cartonate format A3, decupaje, materiale din plastic sau orice alte materiale refolosibile necesare realizarii produsului Eco ales. Nu au intrat in concurs produsele realizate inainte de inscriere si de participarea efectiva. In paralel s-au organizat si doua Eco-ateliere de recreere, unde copiii, alaturi de profesori dar si de parinti, au pictat, au vizionat un film despre istoria scolii si au primit mai multe informatii legate de activitatea educativa.

Premii peste premii

Juriul a apreciat originalitatea mesajului, a colajului/desenului, corectitudinea abordarii temelor de lucru, creativitatea si utilizarea materialelor refolosibile. “A contat in mod deosebit calitatea de abilitati practice, modul in care copiii au demonstrat ca stiu ce inseamna ecologia, dar si modul in care au lucrat in echipa si au realizat cele patru teme obligatorii. Restrictia a fost pe ultima tema, prin care trebuiau sa evidentieze cum isi imagineaza ei curtea scolii, pentru ca in acest an ne propunem sa amenajam imprejurimile unitatii, in proiectul «Eco-Scoala»”, a prof. Geanina Spiridus – coordonator proiect. In paralel, elevii paticipanti au primit si un chestionar cu intrebari ce viza educatia ecologica, insa raspunsurile nu au fost luate in considerare la jurizarea lucrarilor practice. Proba de lucru a durat 90 de minute. Concursul a inceput la ora 10.00, iar premierea s-a facut in aceeasi zi, imediat dupa jurizare. 45 de profesori, care au pregatit echipajele, iar alti 14 s-au ocupat personal de organizarea intregului proiect. Cu ocazia acestui concurs, a fost prezentata si o parada a costumelor eco, iar elevii scolii au lansat “Imnul Ecologistilor”. In final s-au acordat 9 premii: 1 premiu I – obtinut chiar de echipajul Scolii “Ion Creanga”, trei premii II, doua premii III, o mentiune, un premiu pentru originalitate si inca un premiu pentru creativitate.
Roxana Neagu

ADA – The PLM Specialist, lider in România in implementarea solutiilor pentru managementul ciclului de viata al produsului, alaturi de Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau, a organizat un eveniment inedit dedicat recrutarii si angajarii absolventilor.

Proiectul promoveaza parteneriatul intre institutiile de invatamânt superior si firmele din industrie, prin corelarea sistemului de educatie si formare profesionala cu dinamica pietei muncii. "Pentru a raspunde cât mai bine cerintelor de pe piata muncii din industrie, in prima faza a proiectului s-a realizat o cercetare a nevoilor din industrie si s-a construit profilul ideal al noului angajat pentru corelarea pregatirii cu asteptarile angajatorilor", a explicat prof. Catalina Ababei, cancelar general la Univesitatea de Stat "Vasile Alecsandri" Bacau.
De la lansare, in noiembrie 2009, in centrul de instruire din Bacau, proiectul a pregatit, prin cele doua module de studiu, peste 100 studenti pentru lucrul in departamentele de conceptie si proiectare produse, simulare si analiza, folosind prototipul virtual. "La «Bursa Locurilor de Munca» s-au conectat firmele cu studentii absolventi din cadrul proiectului, pentru a se cunoaste punctele comune, obiectivele profesionale urmarite, profilul de angajat cautat, gradul de pregatire tehnologica si educationala, competentele cerute de angajatori", a mai precizat cancelarul general Ababei. Activitatile din cadrul proiectului pentru regiunea Bacau sunt coordonate de prof.dr.ing. Carol Schnakovszky. Cursurile si evaluarile pentru obtinerea competentelor sunt facute pe baza manualelor special realizate pentru acest proiect. "Studiul privind nevoile din industrie realizat la inceputul proiectului a confirmat ca vremurile in care un loc de munca se obtinea prin absolvirea unei institutii de invatamânt, si cel mult câteva luni de experienta au disparut. Companiile nu isi mai permit costurile angajarii de personal fara cunostinte si competente. Piata muncii s-a schimbat, iar mediul universitar, studentii de astazi si firmele deopotriva trebuie dea un raspuns acestor schimbari. Prin programul PLM-ADAptor ne-am propus sa imbunatatim calitatea profesionala a proaspetilor absolventi", a declarat si Ionel Barbu, managerul proiectului si directorul general ADA – the PLM Specialist. Pentru a creste eficienta procesului de recrutare, evenimentul a fost impartit in doua sectiuni: sesiunea de prezentari (expunerea proiectului si a rezultatelor inregistrate in regiunea Bacau, a firmelor participante si a locurilor de munca disponibile) si sesiunea de scurte interviuri (in care studentii s-au prezentat in fata angajatorilor si si-au depus CV-urile). Bursa a fost dedicata exclusiv studentilor care au absolvit cel putin un modul de studiu din cadrul proiectului PLM – ADAptor. Pâna la finalul proiectului PLM-ADAptor in 2012, la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau va mai fi organizata o editie a evenimentului "Bursa Locurilor de Munca" astfel incât sa fie sustinute obiective precum: scaderea migratiei fortei de munca din zonele declarate defavorizate, sustinerea premiselor necesare intreprinderilor românesti de a se integra in spatiul economic si tehnologic al Uniunii Europene si oferirea catre industrie de viitori angajati calificati la standarde europene.
Programul PLM – ADAptor sustine dezvoltarea resurselor umane printr-o investitie de 2, 4 milioane euro confinantata din Fondul Social European prin programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
Roxana Neagu

Politica de dupa scoala

Lazar a fost singurul candidat la functia de presedinte al organizatiei municipale. Raluca Nastase, fosta membra a PNG, a fost desemnata secretar general. "Mi se pare normal sa scoatem in fata oameni care au facut carte la vremea lor", a declarat senatorul Gabriel Berca, seful organizatiei judetene a PDL.

Inspectorul scolar general a declarat ca legislatia ii permite sa se implice activ in politica. Florin Lazar a declarat ca se considera un reprezentant in teritoriu al ministrului educatiei si ca acesta detine o functie politica. "Legea imi permite sa ocup o functie de conducere politica. Numai directorii de scoli au de ales intre a fi directori sau membri de partid. In plus, sunt reprezentantul in teritoriu al ministrului educatiei si el are o functie politica", a declarat Lazar.
El a mai spus ca apreciaza drept un avantaj faptul ca a intrat in organizatia municipala din exterior, nefiind un membru vechi al acesteia. "Vreau sa aduc o echipa noua si care sa faca treaba si poate ca e un avantaj faptul ca am venit din exterior. Sunt presedintele unui comitet de coordonare a organizatiei si asta nu inseamna ca voi fi si candidatul la primaria Bacaului", a asigurat inspectorul scolar.

"Avem nevoie de oameni cu carte"

Gabriel Berca, seful PDL Bacau, a declarat ca obiectivul noului birou permanent al municipalei este câstigarea Primariei Bacau in 2012. Parlamentarul pedelist a declarat ca i se pare firesc ca partidul sa promoveze figuri noi, declarând ca politica bacauana are nevoie de "oameni cu carte".
"PDL trebuie sa se deschida, sa aiba figuri noi in structurile de conducere. Mi se pare normal sa scoatem oameni cu carte in prim plan. Daca va uitati in Consiliul Local Bacau, el nu mai reprezinta demult Bacaul. E nevoie de oameni tineri, care si-au facut scoala la vremea lor. In acest moment, in administratia bacauana deciziile se iau de catre oameni care nu stiu sa conjuge verbele limbii române", a atacat Berca.
El a lansat un apel catre primarul Bacaului, Romeo Stavarache, cerându-i sa vina in PDL daca nu se simte confortabil in alianta cu PSD. "80 la suta din penelisti bacauani sunt nemultumiti de alianta cu PSD. Trocul politic facut la Bucuresti nu da nicio sansa fostilor mei colegi din PNL", a comentat pedelistul.
Lucian Bogdanel

Valerian Vreme va candida la Primaria Onesti

Pe parcursul acestui week-end au avut loc alegeri si in filiala Onesti a PDL, unde ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme, a fost confirmat in functia de presedinte. Imediat dupa conferinta de alegeri Vreme a declarat ca pedelistii onesteni au drept scop schimbarea din functie a primarului Emil Lemnaru (PSD).
"Vreau ca organizatia Onesti a PDL sa creasca, interesul onestenilor fiind cel de a schimba actuala conducere a primariei, de a da o noua sansa Onestiului, care s-a dus din jos in mai jos. Aceste alegeri au consfintit o echipa pentru perioada urmatoare, o echipa ce a cucerit increderea locuitorilor municipiului", a afirmat Vreme.
Gabriel Berca a dezvaluit, intr-o conferinta de presa organizata dupa alegerile din organizatia municipala a PDL, ca Vreme va fi candidatul partidului la Primaria Onesti. "Domnul Vreme va fi si candidatul PDL la Primaria Onesti", a spus Berca.

Pâna pe 5 martie, PSD si ACD (PNL + PC) sunt obligate de Protocol sa infiinteze Uniunea Social Liberala in judetul Bacau. USL pleaca la drum punând in joc, pentru inceput, doua functii: cea de vicepresedinte a Consiliului Judetean, respectiv cea de viceprimar a municipiului de resedinta.

PSD si PNL+PC sunt obligate de timp sa strânga rândurile in ceea ce priveste infiintarea USL in judetul Bacau. Protocolul USL, semnat pe 5 februarie in Bucuresti, da termen 30 de zile filialelor partidelor componente pentru a infiinta Uniunea la nivelul fiecarui judet. Pe 5 martie, termenul prescris in documentul de functionare a USL va expira, astfel incât pesedistii si penelistii bacauani mai au la dispozitie doar o saptamâna pentru definitivarea discutiilor.

Vicepresedinte de la ACD

Postul lasat vacant de Silviu Bondor, care a demisionat din functia de vicepresedinte al CJ la inceputul lui februarie, va fi ocupat – cel mai probabil – de Maricica Cosa, consilier judetean din partea PC. Cedând functia de vicepresedinte al CJ PC-ului, Stavarache – seful PNL – impusca doi iepuri dintr-o lovitura: salveaza aparentele aliantei cu PSD, fosta „ciuma rosie” actual aliat de nadejde si, in acelasi timp, multumeste partenerul politic din ACD, de televiziunea caruia va avea nevoie anul viitor, cu prilejul alegerilor locale.

Viceprimarul, o afacere intre Stavarache si Benea

Functia de viceprimar va reveni, conform Protocolului USL, social-democratilor. Liberalii sunt, insa, reticenti, majoritatea consilierilor locali PNL nefiind de acord ca partidul sa renunte la unul din cei doi viceprimari. La ultimul Birou Permanent al PSD Bacau, reprezentantii organizatiei municipale si-au manifestat dorinta ca Protocolul USL sa fie respectat in toate detaliile, PSD urmând sa nominalizeze un pretendent la functia de viceprimar. In interiorul partidului sunt formate deja doua tabere: una in jurul organizatiei municipale si care-l sustine pe consilierul local Nicu Zaharia, cealalta in jurul presedintelui CJ, Dragos Benea, care incearca sa-l impuna in functia de viceprimar pe Ionel Floroiu, un ales local cu care Benea a facut echipa in campania de la prezidentialele din 2009. Pe fondul relatiei excelente existente intre Benea si Stavarache, s-ar parea ca Floroiu se afla in pole-position pentru ocuparea functiei de viceprimar. Nu trebuie uitat, in acest context, ca Floroiu a fost membru al ApR, pe vremea când Stavarache taia si spânzura in fostul partid al lui Teodor Melescanu. Deocamdata, liderii partidelor care vor infiinta USL in Bacau – Viorel Hrebenciuc si Romeo Stavarache – nu au avut nicio intrevedere si este de asteptat ca nasterea Uniunii in judet sa ia mai mult timp decât prevede Protocolul USL. Pe de alta parte, asa cum au decretat – in cor – Ponta si Antonescu, liderii organizatiilor judetene nu mai au ce sa negocieze atât timp cât exista un protocol in plan national, valabil pentru toata lumea.
Lucian Bogdanel

O crima plina de cruzime s-a petrecut sâmbata seara in satul Bogdan Voda, din comuna Saucesti. Un barbat de 31 de ani a fost gasit in propria curte fara suflare, cu capul zdrobit. Desi crima a fost comisa cu o seara inainte, trupul lui Mihai P. a fost descoperit de o cunostinta, abia duminica dimineata. Suspectul principal este chiar cel mai bun prieten al tânarului, vecinul sau de peste drum pe nume Viorel S., de 38 de ani. In urma primelor cercetari s-a stabilit ca victima fusese cu o seara inainte la prietenul sau si, in urma unui conflict, Mihai a fost lovit in zona capului si a fetei cu un obiect contondent, in nenumarate rânduri. Loviturile au fost atât de puternice, incât moartea barbatului a fost inevitabila. Pentru a-l gasi pe suspect, politistii au venit la fata locului cu un câine special antrenat, care i-a dat de urma agresorului. Acesta se afla in locuinta sa, beat crita. Se pare Mihai a fost omorât in curtea lui Viorel, iar apoi suspectul a carat trupul victimei in gospodaria acesteia, unde a si fost gasit. Mihai P. locuia singur, iar suspectul impreuna cu concubina sa. Nu este exclus ca femeia sa fi fost complice. Tot surse neoficiale spun ca Viorel l-ar fi omorât pe Mihai, deoarece, cu câteva zile inainte, acesta din urma a flirtat cu concubina sa. Arma crimei nu a fost inca stabilita pentru ca, atât in curtea victimei, cât si in gospodaria lui Viorel S. au fost gasite niste sipci pline de sânge. Suspectul principal a fost retinut pentru 24 de ore, iar astazi urmeaza sa fie prezentat Parchetului cu propunere de arestare preventiva de 29 de zile. (S.F.)

Tineri care si-au acceptat boala

Se tin de mâna, vorbesc in soapta si zâmbesc privindu-se in ochi. Par un cuplu de indragostiti ca oricare altul. Asa se si considera. Au planuri si vise, se cearta si se impaca, au bucurii si necazuri. Virusul HIV este doar ceva din sângele lor, o amenintare. Lupta ii uneste mai mult decât un certificat semnat la primarie.

Otilia si Valentin au venit in Bacau din satul lor, Frumoasa, din comuna Balcani. Nu sunt la plimbare si nici nu au venit la oras pentru a petrece câteva ore intr-un club. Se afla la usa unui cabinet din Spitalul Judetean de Urgenta. Asteapta nerabdatori sa-si ia medicamentele si sa plece spre casa, fiindca drumul s-a inzapezit, microbuzul are traseul scurtat si trebuie sa mai meaga prin nameti câtiva kilometri. Este chinul lor de fiecare iarna. Luna de luna trebuie sa vina la spital pentru a-si primi tratamentul care ii ajuta sa lupte cu infectia HIV. Sunt amândoi seropozitivi. Un cuplu seropozitiv. „Nu suntem diferiti fata de alti tineri din satul nostru, spune Otilia. Singura grija in plus este tratamentul. In rest, muncim, ne distram si ne facem planuri de viitor.” Valentin nu vorbeste prea mult. Zâmbeste mereu, chiar si atunci când povesteste cum a aflat ca are un virus mortal in sânge. Sunt 9 ani de când a fost diagnosticat si toti ai lui credeau ca va muri. „Nu numai ca nu am murit, dar ma simt bine, nu am niciun fel de simptome. Imi iau tratamentul la timp si traiesc normal. Muncesc in gospodarie ca oricare din familie. Sper ca peste câtiva ani sa am casa mea.” Otilia a fost diagnosticata când era mica. Peste câteva saptamâni va implini 23 de ani. „Nu suntem singurii din sat cu HIV/SIDA. Toti ceilalti sunt din generatia noastra. Au fost infectati in aceeasi perioada, in spital. Doi au murit. Noua nu ne este teama. Avem incredere in tratament. Visul nostru este sa mergem inainte si sa rezistam pâna când se va descoperi un leac pentru SIDA.” Otilia are si o pasiune care o ajuta. De ani de zile cânta in biserica, iar acasa isi alina sufletul cu orga.

Tot mai multe cupluri seropozitive

Cuplurile seropozitive sau in care doar unul dintre parteneri este purtator al HIV sunt tot mai multe, deoarece copiii infectati in jurul anului 1990 au ajuns la maturitate. Relatia a doi tineri cu HIV/SIDA nu este ceva neobisnuit, insa cuplurile discordante, in care doar unul dintre parteneri este infectat, uimesc. „Am observat atâta devotament la multi dintre ei incât iti spui ca aceasta este dragostea adevarata, ne-a marturisit Anca Grigoras, asistent social in Spitalul Judetean de Urgenta. Sunt un exemplu de iubire neconditionata. Noi ii cunoastem aproape pe toti, fiindca ii consiliem. Pe cei mai multi dintre pacientii cu HIV/SIDA i-am vazut crescând, indragostindu-se, schimbând partenerii.” Apar, inevitabil, si despartiri. Cei care au intrerupt relatia au facut-o dupa ce familia partenerului neinfectat a aflat despre boala celuilalt.

Traiesc si atât

Asistentele sociale Flavia Olaru si Anca Grigoras au invatat ca trebuie sa puna o bariera intre cazurile pe care le consiliaza si viata lor privata. De multe ori, insa, bariera cade. Iesirile in excursii leaga prietenii, iar cazurile tragice li se intiparesc in minte. O poveste de dragoste s-a sfârsit in urma cu câteva zile. „Si el si ea erau seropozitivi, povesteste Flavia Olaru. El a murit, la doar 23 de ani. Nu l-a ucis SIDA, ci un cancer. Nu erau casatoriti, dar ea i-a fost alaturi pâna in ultima clipa. 6 luni de lupta indârjita cu moartea la doar 22 de ani ai ei!” Cele mai multe cupluri duc insa o viata obisnuita, cu exceptia tratamentului zilnic si a analizelor periodice. „Au planuri de viitor, fac scoli, facultati, aduc pe lume copii”, spune Anca Grigoras. „Discutia cu acesti tineri ne incarca pozitiv, completeaza Flavia Olaru. Noi, ceilalti, avem obiceiul sa ne plângem pentru necazuri minore, pentru fleacuri, de multe ori. Ei si-au acceptat boala si traiesc fara sa se plânga.”
Doina Mincu

„Sunt seropozitiva de 15 ani si nu ma tem de aceasta boala. Sunt boli si mai grave, boli care te ucid rapid. Cu virusul HIV in sânge se poate trai foarte multi ani, depinde de cel care vrea sa traiasca. Eu vreau sa traiesc, sa-mi traiesc viata, tineretea, sa ajung la batrânete, cu ajutorul specialistilor, al medicamentelor si cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Iulia

La 1 decembrie 2010, se aflau in evidenta SJU 363 de pacienti cu HIV/SIDA, dintre care 8 copii. Anul trecut au fost diagnosticate 22 de cazuri noi. Tot in 2010 au decedat 13 bolnavi. 280 de bolnavi primesc tratament, iar 83 l-au refuzat sau nu au nevoie de acesta. Anul trecut, 14 gravide seropozitive au primit tratament antiretroviral si s-au nascut 12 copii din mame seropozitive. In cei 30 de ani de la descoperirea SIDA, 60 de milioane de persoane au fost diagnosticate in toata lumea cu infectie HIV, dintre care 2 milioane de copii. SIDA a ucis 25 de milioane de oameni.