marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5050

Handbal masculin / Liga Nationala: Pe un nou drum

Poli Timisoara – Stiinta MD Bacau (sâmbata, ora 17.00)

Au fost 17 zile de pauza. O perioada agitata la Stiinta, pe a carei banca tehnica a aparut un nou antrenor. Ex-dinamovistul Eliodor Voica va debuta oficial la cârma "studentilor" odata cu prima deplasare a returului, programata la Timisoara. Pe terenul penultimei clasate, echipa bacauana va incerca sa continue seria celor patru victorii consecutive, doua in campionat si doua in cupele europene, inregistrate inaintea acestei vacante competitionale.
Celelalte meciuri: vineri, 18 martie: CSM Satu Mare – CSU Suceava (16.00), HC Odorhei – CSM Bucuresti (16.30, Digi Sport); sâmbata, 19 martie: Minaur Baia Mare – UCM Caras Severin (16.00), Dinamo – Steaua (13.00, Digi Sport), Energia Pandurii Tg Jiu – CSM Oradea (18.00); duminica, 20 martie: "U" Cluj – HCM Constanta (12.00, Digi Sport). (D.P.)

Clasament
1. HC Odorhei 14 12 0 2 440-382 24
2. HCM Constanta 14 11 1 2 478-400 23
3. UCM Caras-Severin 14 11 1 2 446-386 23
4. CSU Suceava 14 10 0 4 440-388 20
5. Pandurii Tg Jiu 14 9 0 5 427-413 18
6. "U" Cluj 14 8 0 6 411-385 16
7. Stiinta MD Bacau 14 8 0 6 389-374 16
8. CSM Satu Mare 14 7 1 6 432-424 15
9. Dinamo Brasov 14 4 1 9 369-406 9
10. Minaur 14 4 1 9 368-426 9
11. Steaua 14 3 2 9 394-432 8
12. CSM Bucuresti 14 4 0 10 408-453 8
13. Poli Timisoara 14 3 0 11 378-421 6
14. CSM Oradea 14 0 1 13 380-470 1

Fotbal / Liga a III-a: Deplasare grea

CSM Pascani – Sport Club (vineri, ora 15.00)

Singura formatie bacauana care joaca in afara municipiului in etapa a treia a returului este Sport Club. Fara gol primit in primele doua meciuri ale anului, in care a infruntat adversari din zona inferioara a clasamentului, echipa manageriata de Ciprian Panait are un examen de alt nivel la Pascani. "Ne asteapta un joc foarte greu, intâlnim o echipa care nu a pierdut niciun meci acasa in acest campionat. Presiunea este pe umerii nostri, dar speram sa obtinem un rezultat pozitiv", a precizat directorul sportiv Remus Pozânarea, care s-a deplasat ieri la Bucuresti pentru a-l legitima pe Laurentiu Dumitru (ex-FC Brasov). Fundasul dreapta de 28 de ani a semnat cu SC-ul din postura de jucator liber de contract. Daca Dumitru este asteptat sa debuteze la Pascani, in schimb Ciprian Panait nu-l va avea la dispozitie pe Gafita (suspendat).
Arbitri: Daniel Deca – Catalin Teodor, Catalin Tincu (toti Braila). (D.P.)

Derby local: Aerostar – FCM Onesti (vineri, ora 15.00)

Liberi la startul returului, "aviatorii" se afla la momentul primului meci programat acasa in acest an. Dupa un 1-1 contestat la Târgu Neamt, "asteptam jocul cu optimism", spune antrenorul Gogu Munteanu, care nu se confrunta cu probleme de efectiv. De partea cealalta, FCM Onesti nu va putea conta pe Mihaies, accidentat, in timp ce Pântea si Dima nu sunt refacuti complet. Echipa din municipiul de pe Trotus revine in Bacau la doua saptamâni de la duelul cu FCM, in care a ramas in doar sase jucatori dupa 44 de minute, punând punct meciului la scorul de 5-0 pentru "galben-albastri". Intre timp, elevii lui Florin Pavel au capatat incredere printr-o victorie acasa (2-1) in fata Otelului II Galati. "Speram sa câstigam. Va fi un meci cu o incarcatura deosebita, in conditiile in care anul trecut disputa dintre cele doua echipe a vizat evitarea retrogradarii", a mentionat un oficial al clubului onestean.
Arbitri: Andrei Sorin Antonie (Prahova) – Laslo Imre Bucsi, Joszef Peter (ambii Sfântu Gheorghe). (I.M., D.P.)

Volei feminin / Divizia A1: „Dubla” pentru semifinale

Stiinta Bacau – SCMU Craiova (sâmbata si duminica, ora 11.00, Sala Sporturilor)

Schimbare de program

Bacau, Craiova si, eventual, din nou Bacau. Pe 19, 23 si 27 martie. Asa se prezenta programarea initiala a etapelor din faza I a play-off-ului, organizata dupa regula "doua din trei". Câstigatoare a sezonului regulat, Stiinta vrea sa inchida insa in avans conturile cu sferturile de finala. Astfel, echipa pregatita de Florin Grapa a solicitat si primit acceptul adversarilor de a disputa in Bacau primele doua jocuri din play-off. Si, cel mai probabil, singurele dinaintea semifinalelor.

In stand-by

"Vrem sa terminam faza I din doua meciuri", a subliniat antrenorul Florin Grapa, excluzând probabilitatea unei a treia confruntari decisive cu ocupanta locului 8. De altfel, in sezonul regulat, Stiinta a trecut de Craiova cu un dublu 3:0, tur-retur. Rezultate pe care "studentele" vor sa le dubleze in faza eliminatorie a campionatului, pentru o calificare rapida in careul de asi. Acolo unde vor astepta invingatoarea disputei Unic Piatra Neamt – Medicina Târgu Mures, formatii clasate pe 4 si 5 dupa din etapa tur-retur a Diviziei A1.

Cu semnul intrebarii

Pentru "dubla" cu SCMU Craiova, Stiinta risca sa nu conteze pe serviciile ridicatoarei Viktoria Polischiuk. Ucraineanca a acuzat o accidentare la cot in ultimul meci al sezonului regulat, cu CSM Lugoj, iar prezenta sa in teren in acest week-end sta sub semnul intrebarii.
Celelalte jocuri din "sferturi": Tomis Constanta – CSM Lugoj, Dinamo Bucuresti – Pro Volei Botosani, Unic Piatra Neamt – Medicina Târgu-Mures.
Dana Popa

Fotbal / Liga a III-a: Din nou acasa

FCM Bacau – Politehnica Galati (astazi, ora 15.00, stadion "Municipal")

Victorioasa in prima deplasare a anului, lidera Seriei I revine acasa. Dupa ce in etapa inaugurala a returului au jucat in fata propriilor suporteri numai o jumatate de meci (5-0 cu FCM Onesti), "galben-albastrii" se pregatesc acum pentru un duel de calibru in fata unui adversar din prima jumatate a clasamentului.

Joc greu

"Ne asteapta un joc greu, in compania unei echipe bune. Sper intr-o mobilizare exemplara a baietilor si cred ca avem argumentele necesare pentru a câstiga", a subliniat antrenorul Gheorghe Poenaru, care nu se confrunta cu probleme de efectiv inaintea intâlnirii cu Poli Galati. Un adversar pe terenul caruia FCM Bacau s-a impus in tur cu 2-1, acelasi scor inregistrat de "galben-albastri" si saptamâna trecuta, la Panciu.

Statistica

La polul opus, departe de casa, Poli Galati a pierdut in acest an la Rapid Suceava (1-3), dar s-a redresat in fieful propriu printr-un 2-0 cu CSM Pascani. "Stim ca toti adversarii joaca cu ambitie impotriva noastra, toti vor sa se evidentieze in fata liderului, dar suntem pregatiti pentru asa ceva. Asteptam jocul cu incredere", a completat Gheorghe Poenaru.
Arbitri: Mihai Gica (din Focsani) – Ionut Stefanescu si Adrian Tudorache (ambii Iasi).
Dana Popa

Locuitori ai Bacaului se intreaba: „Noi pe ce strada stam?”

    Nicu Enea sau Nufarului? se intreaba locuitorii de pe o strada din Bacau care pe un sens figureaza cu adresa Nicu Enea, iar pe un alt sens cu Nufarului. Cert este ca nu doar ei sunt confuzi, ci si municipalitatea, toti furnizorii de utilitati si chiar si taximetristii. Un singur lucru e clar: confuzia va persista cel putin pâna in octombrie, dupa ce se incheie recensamântul populatiei.

    O strada din municipiul Bacau poarta trei nume. Incepe cu Bulevardul Unirii, in sensul dinspre Autogara, continua cu Nicu Enea pe un sens si Nufarului pe celalalt. Problema nu e de ieri, de azi, ci de câtiva ani buni. Tot de atâta timp, cetatenii incearca sa rezolve problema la Primarie. "Eu nu stiu pe ce strada stau. Contractul la gaz este pe Nicu Enea, mutatia o am pe Nufarului, iar când am fost sa imi asigur casa, mi-au spus ca nu au strada Nufarului in baza de date. Am facut o cerere la primarie, sa ma lamuresc. M-au trimis in mai multe parti. Dar, ce datorie am eu sa merg pe la arhivele statului?", ne-a spus contrariat Florin Alexe, care locuieste pe strada Nufarului, conform cartii de identitate.
    "Daca vii dintr-o parte e Nufarului, daca vii din cealalta parte, e Nicu Enea. Eu sunt la mijloc. Oficial, in buletin sunt pe Nufarului, o strada care exista din 1935. Confuzia e la primarie. E simplu de inteles daca se urmaresc documentele. La recensamânt ar trebui sa scrie Nufarului, fosta Nicu Enea si gata", ne-a spus si Adrian Ciocârlan. In dilema sunt si taximetristii cu experienta. "Asta e cea mai dificila strada din municipiu. Nici nu preluam comenzi de aici, pentru ca e intortocheata, iar eu fac taximetrie de ani buni. Daca va spun ca pe colt e Bulevardul Unirii?", a spus si Mircea Bazan, taximetrist.

    Recensamântul impiedica solutionarea situatiei

    Nu sunt sanse ca situatia sa se schimbe prea curând, au explicat reprezentantii Primariei. Motivul este recensamântul populatiei.

    "Deocamdata nu se poate face nimic, pâna in luna octombrie, când se finalizeaza recensamântul populatiei. Dupa aceasta data, se va emite o hotarâre de consiliu care sa reglementeze situatia, iar pe ambele sensuri sa figureze acelasi nume", a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt la Primaria Bacau. Legislatia nu permite ca in anul in care se va desfasura recensamântul sa fie schimbata denumirea strazilor. Chiar si asa, "situatia nu este singulara si se va incerca rezolvarea ei tehnica. Important este, in vederea realizarii recensamântului, ca toate strazile sa fie prinse. Sectorizarea si harta strazilor au fost deja trimise la Bucuresti", a explicat Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica Bacau.

    Au fost omisi

    Dovada ca nici autoritatile nu stiu ce nume poarta strada, curatenie si asfaltare nu s-a facut de ani buni in zona. Din acest motiv, locuitorii au sugerat chiar ca strada sa poarte numele primarului, doar-doar, o sa arate asa cum merita orice platitor de taxe si impozite locale.
    Andreea Gavrila

    Holi – festivalul culorilor

    Sarbatoarea Holi este celebrata de hindusi din timpuri stravechi. Pe o inscriptie de piatra datând din anul 300 î.Hr. gasita la Ramgarh, provincia Vidhya se afla o mentiune despre Holikotsav. O descriere detaliata a acestui festival se gaseste în Vede si Purane cum ar fi Narada Purana si Purana Bhavishya. Holi este sarbatorit în prima jumatate a lunii martie , simbolizând victoria binelui. La baza acestei sarbatori stau doua legende mai importante. Prima face referire la regele demon Hiranyakshyap care se considera regele universului si cel mai mare dintre zei. Fiul sau pe nume Prahlad nu îl recunostea ca zeu ci doar ca rege. Prahlad se închina zeului Vishnu. Din acest motiv, tatal sau a hotarât sa-l omoare, dar toate încercarile sale au esuat. Atunci el a apelat la sora sa Holika, pentru a-l omorî pe baiat. Holika avea o putere magica data de zei – nu putea fi atinsa de foc. Ea l-a luat în brate pe baiat si a intrat cu el în flacari, dar niciodata nu trebuie sa folosesti darurile lui Dumnezeu, pentru a face rau. Zeul Vishnu, cunoscând credinta lui Prahlad l-a protejat pe acesta de foc, însa Holika a ars, ramanând doar cenusa. Prahlad a devenit conducatorul regatului în locul tatalui sau Hiranyakshyap. În amintirea acestor întâmplari, hindusii, la lasarea serii, în timpul sarbatorii Holi aprind focuri, comemorând legenda lui Prahlad.
    A doua legenda se refera la zeul Krishna, un tânar frumos îndragostit de Radha. Acesta avea un complex de inferioritate, referitor la culoarea închisa a tenului sau, în comparatie cu tenul stralucitor al Radhei. Mama sa, Yashoda l-a sfatuit în gluma sa vopseasca fata Radhei în orice culoare va dori. De aici a ramas obiceiul ca în timpul sarbatorii Holi, oamenii sa-si arunce unii altora jerbe cu prafuri viu colorate. În timpul festivalului, templele sunt decorate cu nemumarate ghirlande de flori, se aduc ofrande zeilor si se întoneaza cantece Holi de devotiune. Aceasta sarbatoare aminteste oamenilor ca întotdeauna binele va triumfa asupra raului.
    Iuliana Chiper, Master în teologie

    Bric-Brac: Ravagiile antierotismului

    Scandalul, mai ales, cel erotic, face rating, asa stiu cel mai bine tabloidele. De ceva timp, doua divorturi si declaratiile "incendiare" ale protagonistilor, tin primele pagini (dar si urmatoarele) ale celor mai cunoscute ziare de scandal autohtone. Nu-i nimic nou în asta, asa se petrece cam în toata lumea, reality-show-urile având mare trecere la consumatorii de tip "vegetal", specie foarte bine reprezentata pe meleagurile noastre. Niste personaje de carton, care-si traiesc stupida, inepta viata pe la televiziuni de doi bani, îsi dau poalele peste cap si fac audienta, cica-se. În fond, ce-i asa mare lucru ca Moni si Irinel, Zavo si Pepe au ajuns sa se desparta si sa se spurce în piata publica? Au fost, dintotdeauna, niste cupluri artificiale, vietuind în lumina reflectoarelor, ca niste jalnice paiate, în fond. Spectacolul ieftin a fost "vitamina" lor, s-au hranit din el si din minciuna poleita. Vai, ce recunoscatoare se arata, la un moment dat, Monica fata de miliardarul Columbeanu, careia îi datora totul (el a fost un soi de Pygmalion, cam vestejit, dar cu teschereaua plina, pentru fatuta simpluta din Bacau), vai ce idilic parea totul, de poveste, iar zbrehuda de Zavo sustinea, sus si tare (ca sa se auda) ca "Pepe e barbatul vietii ei". Ca, pe urma, sa se burzuluiasca rau si sa zica, cum numai ei îi reuseste vulgaritatea perfecta, ca "Pepe e un mort". În fine, amuzant este ca ipochimenii respectivi "se defuleaza" în reprize continue de circ si îsi ofera prilejuri de luat revansa, de amagit frustrarile, aruncând cu bani pentru reîmprospatat "fatada" proprie si personala, înnoit garderoba, voiajeaza, schimba amanti si amante, dându-se de ceasul mortii ca sa para învingatori. Si nu niste amarâti de looseri (asta-i pentru sarantoci, pentru nevolnici si cei ratati din nastere). E "care pe care", las’ ca-ti arat eu tie de ce sunt în stare. Nenorocirea este ca, în cazul unora, Columbenii, în speta, sunt victime colaterale, fiindca acolo exista un copil. Or, sa transformi o fiinta nevinovata, inocenta, într-un obiect de negociere, facând ping-pong cu el, e o crima morala. Am auzit un domn psiholog care explica un astfel de caz prin termenul de "antierotism". Adica, fostii iubiti, ma rog, parteneri de cuplu, soti, când nu mai simt fiorul dragostei, dorinta, când nu mai au interese comune si orice minima comunicare s-a întrerupt, devin inamici virulenti, revansarzi, reprosându-si totul, cu o furie incontrolabila. Ies la atac (dupa parasirea iatacului comun, a cuibusorului de dulci nebunii), scot la iveala secrete inavuabile, pe scurt, îsi dau poalele peste cap. Cap care, cred, nici nu a existat. Pentru ca altfel, daca l-ai avea, si pe acesta, si, macar oleaca de suflet, nu ai putea sa-ti bati joc de viata unui copil. În cazuri de divort, oricum, acesta sufera cel mai mult, poate fi marcat pe tot timpul existentei sale de acest traumatism major. Normal ar fi, dincolo de "razboiul sexelor" si alte tarasenii complicate, ca ambii parinti sa-si asume educatia copilului si sa ceara custodie comuna, indiferent de încredintarea minorului unuia dintre ei. Chestie de responsabilitate si de omenie. Un copil creste, în primul rând, cu dragoste. Asa ca, adultii, care l-au adus pe lume, ar trebui sa puna asta pe primul plan si nu nabadaile lor, rafuielile, razbunarile si "antierotismul". Care mi se pare o tâmpenie atunci când ai copii, pentru ca lor li se cuvine dragostea cea mai mare, neconditionata, ocrotitoare, protectoare.
    Carmen Mihalache

    Cei mai tari matematicieni

      Olimpiada judeteana de matematica si-a ales participantii la Nationala de la Oradea

      15 elevi, din mai multe scoli si colegii bacauane, vor reprezenta judetul Bacau la Olimpiada Nationala de Matematica. Etapa judeteana a concursului a avut loc la sfârsitul saptamânii trecute, la Colegiul National “Ferdinand I”.

      Inspectoratul Scolar Judetean a centralizat datele Olimpiadei judeteane de matematica, dupa rezolvarea contestatiilor, pentru toti elevii din clasele a VI-a pâna intr-a XII-a, care au participat. Concursul a avut loc la sfârsitul saptamânii trecute, la Colegiul National "Ferdinand I" din Bacau. Au concurat candidati din toate scolile si colegiile judetului, care au avut de rezolvat trei subiecte, pe fiecare nivel de pregatire. Testarea a durat trei ore. In final s-a stabilit si lotul care va reprezenta judetul Bacau la faza nationala a olimpiadei. In total sunt 15 elevi, care au obtinut cele mai bune rezultate pe fiecare nivel de studiu. Conform metodologiei de organizare a olimpiadei de matematica, elevii de clasa a VI-a nu participa si la faza nationala, ci numai cei din clasele a VII-a pâna in a XII-a, inclusiv. Faza nationala a Olimpiadei de Matematica este organizata in Oradea, luna viitoare, intre 16 si 21 aprilie.
      Roxana Neagu

      Elevii de gimnaziu calificati la Olimpiada Nationala de Matematica sunt:
      – Raluca Darauta (clasa a VII-a) – Scoala “Al.I.Cuza” – prof. Ida Vlad
      – Iustina Grosu (clasa a VII-a) – Scoala “Al.I.Cuza” – prof. Elena Popica
      – Marian Lupascu (clasa a VII-a) – Scoala Tg.Ocna – prof. Elena Voicu
      – Vlad Popa (clasa a VIII-a) – CN “Ferdinand I” – prof. Cristina Andrei
      – Iustin Sirbu (clasa a VIII-a) – Scoala “Al.I.Cuza” – prof. Liviu Tornghibel
      – Irina Danila (clasa a VIII-a) – CN “Ferdinand I” – prof. Cristina Andrei

      Elevii de liceu calificati la Olimpiada Nationala de Matematica sunt:
      – Alexandru Mocanu (clasa a IX-a) – CN “Ferdinand I” – prof. Cristina Manoliu
      – Ioana Magirescu (clasa a X-a) – CN “Gh.Vranceanu” – prof. Lucian Lazar
      – Anca Stoica (clasa a X-a) – CN “Ferdinand I” – prof. Vasile Stoica
      – Ramona Huluba (clasa a X-a) – CN “Ferdinand I” – prof. Vasile Stoica
      – Virgil Munteanu (clasa a XI-a) – CN “Gh.Vranceanu” – prof. Lucian Lazar
      – Lavinia Iftene (clasa a XI-a) – CN “Gh.Vranceanu” – prof. Lucian Lazar
      – Tudor Padurariu (clasa a XII-a) – CN “Gr.Moisil” Onesti – prof. Gheorghe Sorta
      – Eduard Marinescu (clasa a XII-a) – CN “Gh.Vranceanu” – prof. Marian Popa
      – Lavinia Gherasim (clasa a XII-a) – CT “D.Ghika” Comanesti – prof. Petru Rotariu

      Nicolae Dabija a intrat in Comunitatea Academica „G. Bacovia”

        Senatul Universitatii “George Bacovia” din Bacau a organizat o festivitate prin care i-a fost decernat titlul de “Membru de Onoare al Comunitatii Academice” scriitorului Nicolae Dabija, din Republica Moldova. Manifestarea a avut loc joi, 17 martie, cu incepere de la ora 10.00, in Aula “Moldova” a universitatii. Activitatea a fost continuata printr-un spectacol al cartii in care au fost lansate mai multe volume si publicatii. “Acest proiect este menit sa inlesneasca dialogul studentilor cu personalitati ale culturii românesti, un câstig educativ de altfel. In urma cu un an o ocazie asemanatoare a fost creata prin prezenta la noi in universitate a academicianului Eugen Simion, iar in anii anteriori au mai fost Mugur Isarescu, Basarab Nicolescu si altii”, a declarat prof.univ.dr. Stefan Munteanu. Inca inainte de a fi student, Nicolae Dabija a debutat cu versuri in 1965, in ziarul “Tinerimea Moldovei”. S-a impus apoi prin câteva remarcabile volume de versuri, precum “Ochiul al treilea” (1975), “Apa neinceputa” (1980), “Zugravul anonim” (1985), “Aripa sub camasa” (1989), “Mierla domestica” (1992), “Dreptul la eroare” (1993), “Lacrima care vede” (1994), “Libertatea are chipul lui Dumnezeu” (1997), “Cercul de creta” (1998), “Cerul launtric” (1998), “Fotograful de fluturi” (1998), “Poezia, frumoasa tristete” (1998) si “Aschii de stele” (2002). In perioada octombrie 2007 – martie 2008, acelasi Nicolae Dabija a facut o surpriza placuta prin aceea ca a reusit sa performeze si in proza, când a scris romanul “Tema pentru acasa”, dedicat, dupa cum insusi spune, “intelectualitatii basarabene din toate timpurile”. La intâlnirea cu studentii de joi, la Universitatea “George Bacovia”, scriitorul Nicolae Dabija, “un simbol al militantismului artistic românesc” – dupa cum l-a caracterizat prof.univ.dr. Stefan Munteanu, a lansat romanul si in Bacau.
        Roxana Neagu

        Comertul din Bazar, in vizorul politistilor

        Desi Regulamentul de Organizare si Functionare a Pietelor care e valabil din 2007 in aceeasi forma nu ar mai trebui sa fie o enigma pentru cei care isi desfasoara activitatea comerciala, o parte din micii afaceristi calca strâmb.

        Politistii locali au avut de furca in ultima perioada cu micii intreprinzatori care aduc in bazar si in piete produse pe care de fapt nu au voie sa le comercializeze. Pentru ca regulamentul este strict, politistii au luat act de ilegalitati si periodic fac controale in aceste zone. "De la inceputul anului si pâna acum am aplicat in controalele noastre 42 de sanctiuni comerciantilor din piete, bazar si obor in valoare de 105.000 lei pentru ca si-au extins afacerea pe spatii pe care nu aveau achitata taxa, refuzau sa achite taxele aferente sau nu aveau autorizatia necesara. Chiar azi (ieri, n.r.) am aplicat sase amenzi in valoare de aproximativ 7.500 de lei", a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt la Politia Locala.

        Nu mai iese profit

        Chiar daca mai sunt "calcati" de politisti din când in când, comerciantii nu isi pierd curajul si continua sa isi expuna marfa chiar daca de vreo doi ani incoace aproape ca nu mai fac profit. "Nu sunt bani. Oamenii vin, se uita si pleaca. Noi trebuie sa platim taxele pentru ca altfel ne alunga. In alta parte unde sa mergem?", se intreaba retoric Cristinel Munteanu, comerciant de produse industriale in bazar. "Asa greu nu a fost in 20 de ani. Nu sunt bani si cine mai are ceva trage fermoarul si ii pune la pastrat. Ziua cea mai buna este cea in care fac vânzare", ne-a spus si Daniel Olteanu. Cheltuielile lunare numai cu chiria spatiului ajung la aproximativ 500 de lei, destul de mult pentru cei care nu fac vânzare cu zilele. Fiecare metru patrat costa 1,2 lei zilnic. "Daca am platit si am autorizatie vin, ce sa fac. Pensia e mica, incerc sa mai fac ceva, dar afacerea merge greu. Oamenii cauta produse mai vechi, ca sa plateasca mai putin, dar preturile sunt si asa mici", a spus mâhnit si Gheorghe Zanfor.

        Mai sunt locuri in piete si in bazar

        “Astazi (ieri, n.r.), in Piata Centrala au fost inchiriati 74 de metri patrati societatilor comerciale, ne-a declarat Vasilica Busuioc, director al Administratiei Pietelor. Producatorii agricoli au inchiriat 58 de metri patrati, iar comerciantii de lactate au ocupat 45 de metri patrati in hala rezervata lor.” Pentru activitatea in Piata Centrala au fost eliberate societatilor comerciale 94 de autorizatii, iar pentru Bazarul Letea, 95 (numai de la inceputul acestui an). Valabilitatea autorizatiei este de 1 an, dar lunar este necesara vizarea ei. Directorul Administratei Pietelor spune ca nu exista o criza o locurilor in piete si in bazar. Toti cei care solicita autorizatie, respecta conditiile impuse de legislatia specifica si hotarârile Consiliului Local Bacau si platesc taxa de 100 de lei o primesc in câteva zile.
        Andreea Gavrila
        Doina Mincu

        Orasul gunoaielor

          Municipiul Bacau, cândva un oras cu strazi asfaltate, fara gropi si spatii verzi atent ingrijite, a devenit peste noapte o urbe a gunoaielor. Peturi sunt la tot pasul, indiferent ca este vorba de bidoane, cutii si chiar saci menajeri. Nu vorbim aici despre platformele de gunoi din spatele blocurilor, ci despre cosurile stradale. Spatiile verzi din centrul orasului sunt sufocate de gunoaie, ca sa nu mai vorbim de periferie.

          Poluarea, gropile din asfalt, praful si câinii comunitari nu sunt singurele probleme cu care se confrunta orasul Bacau. La aceasta lista se adauga mai nou si miile de gunoaie care domnesc pe strazi. Peturi, pungi, cutii, conserve, saci, toate aceste deseuri le poti vedea in aproape toate zonele din Bacau. Cetatenii s-au obisnuit deja cu platformele mizerabile de gunoi din spatele blocurilor, dar acum, pâna si cosurile stradale sunt pline ochi cu deseuri. Acolo unde omul nu mai poate arunca un pai, prefera sa lase petul lânga pubela.
          Asa s-a ajuns in situatia in care centrul orasului este sufocat de gunoaie. Pe spatiile verzi de pe trotuar nu a inflorit nicio panseluta, in schimb au rasarit pungi si cartoane. Aceste gunoaie zac ore si chiar zile intregi in pubelele de gunoi fara sa-i pese cuiva. Nici urma de vreun lucrator de la salubritate.
          Daca vrei sa arunci civilizat ceva la gunoi in centrul orasului, nu gasesti nicio pubela goala. De aceea multi prefera sa lase deseurile in apropierea acesteia. Reprezentantii Primariei Municipiului Bacau, responsabili cu spatiile verzi si curatenia din oras vin cu explicatii. “Nu stiu când ati trecut dumneavoastra prin centrul orasului, dar pot sa va garantez ca, la aceasta ora, nu mai exista gunoaie. Aceste cosuri stradale sunt destinate exclusive gunoaielor mici, dar ele sunt pline cu gunoaie menajere. Bacauanii dau dovada de lipsa de civilizatie. Din comoditate, isi arunca deseurile in aceste pubele. Este, intr-adevar, o problema pentru noi, mai ales din cauza ca avem mai putini angajati. Asta dupa ce anul trecut au fost disponibilizate 120 de persoane. La toate acestea se mai adauga si faptul ca reprezentantii societatilor comerciale din centrul orasului isi arunca gunoaiele tot in pubelele stradale”, a declarat Viorica Marcu, sef Directia Spatii Verzi din cadrul Primariei Municipiului Bacau.

          „Bacauanii sunt comozi”

          Bacauanii se declara total nemultumiti de situatie, mai ales ca isi platesc darile la bugetul local in fiecare an si nu beneficiaza nici macar de curatenie. “Nu este normal sa vezi atâtea gunoaie si mizerie. Ne omoara faptul ca platim taxe peste taxe la bugetul local special pentru salubritate si nimeni nu face nimic. Asa ceva nu am vazut. Primaria este responsabila si trebuie sa ia masuri, sa nu mai leneveasca atât”, ne-a spus Ion Sofron. Gunoaie sunt in tot orasul, nu doar in centru. In zona de nord si cea de vest, este la fel de mizerie. “Angajatii nostri trec de trei-patru ori pe zi in anumite zone pentru a degaja aceste cosuri stradale. Noi nu suntem depasiti de situatie, ci bacauanii sunt depasiti si lipsiti de bun simt. Omul este comod. El crede ca daca plateste taxe de salubritate, poate sa arunce gunoiul unde vrea sau noi sa i-l strângem din bucataria proprie in loc sa-l depoziteze pe platformele special amenajate”, a mai precizat Viorica Marcu. Lipsa bunului simt nu justifica insa neglijenta lucratorilor de la salubritate. Probabil ca strazile Bradului si Iosif Cocea nu sunt pe harta acestora. Aici, gunoaiele din cosurile stradale nu au fost strânse de cel putin trei zile. In preajma pubelelor si in gradinile din jurul blocurilor este plin de deseuri, semn ca nu a inceput deocamdata curatenia de primavara.
          Intr-adevar, bacauanii prefera sa arunce sacii menajeri la pubelele stradale, decât sa le lase in mijlocul strazii. Asta pentru ca platformele destinate gunoiului menajer sunt si ele pline. Nu mai punem la socoteala si faptul ca sunt strazi in Bacau unde primaria nu a amplasat nici macar o pubela. Ca de exemplu pe strazile George Bacovia, Nordului si Trotus.
          Sinziana Filimon

          Dezbatere economica

          Sâmbata, Universitatea "George Bacovia", gazduieste dezbaterea cu tema "Perspective legislative in domeniul economic si financiar". Evenimentul are loc la Sala Senatului, cu incepere de la ora 11. Si-au anuntat participarea deputatul Viorel Stefan, presedinte al Comisiei Buget-Finante din Camera Deputatilor, secretarul Radu Mardare, secretarul Comisiei de Politica Externa si Afaceri Europene din Senatul României, Cristian Socol, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice Bucuresti, Petre Terzi, vicepresedinte al Asociatiei Mediatorilor Financiar-Bancari din România, Tudor Tanasescu, analist economic si Adrian Clemente, analist IT. La dezbatere sunt invitati studenti, profesori si specialisti din universitate, Camera de Comert si Industrie Bacau, Directia Finantelor Publice, Corpul Expertilor Contabili si Societatea de Investitii Financiare Moldova Bacau.
          Andreea Gavrila

          A murit jurnalistul Claudiu Boangiu

            Jurnalistul bacauan Claudiu Boangiu, care a activat la cele mai importante publicatii locale, intre care si Desteptarea, a incetat din viata joi, dupa o lunga si grea suferinta. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

            Fonduri europene pentru mediul rural

            Vineri, la sala de sedinte a Directiei pentru Agricultura Judeteana Bacau, din strada George Bacovia, nr.20, are loc Conferinta Judeteana organizata de Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau. Evenimentul este parte a campaniei nationale de informare "Fonduri europene pentru mediul rural 2011" si va incepe la ora 10. Intâlnirea are ca scop diseminarea informatiilor privind modalitatile de accesare a fondurilor nerambursabile prin proiecte de investitii pe agricultura si nu numai. (A.G.)

            Dosar de munca pentru fiecare angajat

              Agentii economici nu mai sunt obligati sa completeze cartile de munca ale salariatilor, dar vor trebui sa-i intocmeasca fiecarui angajat un dosar cu toate actele care vorbesc despre activitatea lui in unitate. Dosarul va cuprinde actele necesare angajarii persoanei respective, contractul individual de munca, actele aditionale la acesta si cele referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea lui, documentele de studii, certificatele de calificare si altele care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registrul general de evidenta a salariatilor. La solicitarea salariatului ori a unui fost angajat, agentul economic este obligat sa-i elibereze copii dupa toate actele din dosar, dar si ale paginii din registru cu privire la datele personale. Refuzul de a rezolva aceasta cerere se sanctioneaza cu amenda intre 2.000 si 5.000 lei.
              Elena Tintaru

              Pericolul vine de sus

                Pompierii ISU Bacau au fost solicitati joi sa intervina pentru a degaja tencuiala de pe fatada unui bloc. Este vorba despre imobilul nr. 10 de pe strada Marasesti, din municipiul Bacau. Cel care a facut apelul este un trecator. Acesta se afla in dreptul blocului când o bucata de mortar a cazut chiar in fata lui. O fractiune de secunda a facut ca acesta sa nu fie ranit. Un echipaj al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta s-a deplasat imediat la fata locului si cu ajutorul unei scari rabatabile a reusit sa desfaca tencuiala crapata. Pentru a desfasura aceasta actiune, traficul rutier in zona a fost oprit. Blocul nr. 10 este doar unul dintre cele cu pericol seismic, iar reprezentantii asociatiei de proprietari au depus deja dosarul pentru reabilitarea acestuia.
                Sinziana Filimon

                Magazinele de etnobotanice fac victime in continuare

                  Sfidare pe fata

                  Desi au interzis pe o distanta mai mica de 3.000 de metri de orice institutie publica, comerciantii de etnobotanice nu se lasa. Sase astfel de magazine functioneaza in continuare in oras, chiar sub nasul autoritatilor, in plina zi, unele langa scoala. Proprietarii lor au fost amendati in permanenta, dar profitul pe care il incaseaza este suficient pentru a achita orice amenda.

                  Desi Hotararea de Consiliul Local 425 promovata pe 16 decembrie 2010 a marit distanta fata de care pot functiona aceste magazine, de la 1.000 la 3.000 de metri, sase coffee-shopuri isi continua nestingherite activitatea, unele dintre ele chiar langa unitatile de invatamant.
                  Sunt deschise chiar si in timpul orelor de curs, astfel ca in timpul pauzelor, elevii fac o oprire la o fereastra care se deschide la comanda. Un exemplu este magazinul de pe strada Razboieni, pozitionat la cateva sute de metri de Liceul de Arta, unde se livreaza produse chiar in miezul zilei. Societatea in cauza are sediu in municipiul Iasi. Reprezentantii Politiei Locale Bacau vin cu explicatii: “Referitor la societatea de pe strada Razboieni, pot preciza ca autorizatia acesteia a fost anulata in data de 17.02.2011, aceasta anulare fiind afisata si la sediul societatii din Iasi, de catre Politia Locala Iasi, cu care colaboram pe acest segment. Intrucat societatea a continuat sa functioneze sporadic, in urma controalelor efectuate au fost aplicate sanctiuni contraventionale in cuantum de 24.000 lei”, a precizat Florin Podoleanu, purtator de cuvant al Politiei Locale a Municipiului Bacau. De altfel, aceeasi societate a cerut anularea, in luna ianuarie a acestui an, a hotararii de consiliu care ii interzice functionarea. Cazul a ajuns acum pe mana instantei.

                  Controale peste controale

                  Pentru a mai pune frana fenomenului, polita locala face adesea controale la aceste magazine. Compartimentul de Inspectie comerciala si Biroul de Siguranta Pu­blica au desfasurat 11 actiuni tematice si mai multe verificari de la inceputul anului. “Daca la inceput, pe raza muncipiului erau 51 de magazine care comercia­lizau astfel de produse, dupa primele controale au ramas 40, din care acum mai fiinteaza doar 6, acestea functionand sporadic, cu program neafisat. Pentru aceste 6 magazine au fost facute demersurile de ridicare a auto­rizatiei de functionare si profil de activitate, controalele la aceste societati, devenind o activitate permanenta pe agenda politistilor locali”, a mai declarat Florin Podoleanu.

                  Majoritatea sunt elevi

                  Potrivit Centrului Antidrog Bacau, consumatorul de droguri bacauan provine, in proportie de 96 la suta din mediul urban, este de cele mai multe ori de sex masculin, elev in 87 la suta dintre cazuri iar varsta de debut a consumului este mai mica de 18 ani. In ceea ce priveste drogul “preferat”, studiul efectuat de CPECA, la nivelul datelor din 2010, mai arata ca acesta este de tip etnobotanic in 81 la suta din cazuri, urmat de canabis, hasis, solventi si ketamina. Din 2009 si pana acum aproximativ 90 de persoane au ajuns in evidentele Sectiei de Psihiatrie de la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, dupa ce au consumat astfel de substante.
                  Andreea Gavrila
                  Sinziana Filimon

                  Malul de la robinete va fi monitorizat zilnic

                    Prefectura a dispus verificarea zilnica a apei livrata bacaua­nilor de Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB). In ultima saptamana, CRAB a furnizat consumatorilor mal pe post de apa potabila.

                    Departe de ochii jurnalistilor, prefectul Constantin Scripat a convocat o noua intalnire a Grupului de Suport Tehnic pentru Dezastre si Epidemii din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau. Intalnirea, desfasurata joi dimineata, s-a incheiat cu stabilirea unui set de masuri vizand verificarea in regim zilnic a calitatii apei furnizata bacauanilor de CRAB.
                    Astfel, cele 8 puncte de verificare a calitatii apei vor fi schimbate, astfel incat rezultatele sa aiba o mai mare rele­vanta. Verificarile vor fi efectuate de Directia de Sanatate Publica (DSP) si nu de lucratorii CRAB, ca pana acum. “Am decis, intr-o prima faza, sa schimbam punctele in care se masoara calitatea apei. Sunt aproximativ 8 astfel de puncte, cu precadere in institutii publice. Nu ma intereseaza ce apa ajunge in institutiile publice, ci apa livrata bacauanilor”, a comentat prefectul. El a mai spus ca verificarea calitatii apei se va face de catre personal specializat din cadrul DSP. “Masuratorile se vor face de catre DSP, nu de cei de la Compania de Apa. Nu ma intereseaza rezultatele pe care le obtin cei de la CRAB. Vreau sa vad, in mod clar, care este calitatea apei furnizata bacauanilor”, a apreciat Scripat. Prefectul a lasat de inteles ca va verifica in perioada urmatoare contractul de furnizare semnat de CRAB si Consiliul Local Bacau pentru a vedea cine trebuie sa plateasca pierderile din retea sau apa neconforma livrata consumatorilor.

                    Apa din municipiu, scumpa si proasta

                    Calitatea apei din municipiul Bacau a devenit subiect de scandal politic anul trecut, cand alesii locali au majorat pretul metrului cub cu aproape 20 la suta. La acel moment, Nicolae Zaharia, consilier local PSD, a contestat majorarea de pret, declarand ca nivelul de calitate a apei nu justifica scumpirea ei. Zaharia a fost “tamponat” de presedintele CJ, Dragos Benea, care si-a acuzat colegul de partid ca vrea sa-si faca imagine pe seama proiectelor derulate in comun de Primarie si CJ. In prezent, un metru cub de apa “potabila” costa 2,62 RON fara TVA, in timp ce un metru cub de apa menajera costa 1 RON fara TVA. Potrivit politicii de tarifare agreate de Consi­liul Local in sedinta din 7 martie, in 2011 metrul cub de apa menajera se va scumpi cu 30 la suta, pentru ca in 2013 acesta sa creasca cu alte 25 de procente. Apa “potabila” se va scumpi cu 5 la suta in 2013, respectiv 8,2 la suta in 2014.
                    Lucian Bogdanel

                    „Procurorii nu sunt supraoameni”

                    Interviu cu Felix Banila, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Judetean Bacau

                    – Domnule prim-procuror, de obicei procurorul pune intrebari, asta-i natura meseriei. Astazi ma gandeam sa va ofer aceeasi posibilitate, sa adre­sati dumneavoastra prima intrebare, chiar daca este un interviu de autor. Va marturisesc ca ideea acestui interviu a venit dupa ce am observat ca, de cand sunteti prim-procuror, rela­tiile cu presa au cunoscut o alta deschidere.
                    – Va multumesc, sunteti amabil. O sa incerc o intrebare, iar raspunsul reporterului il astept cu interes.
                    Ce asteptari are presa de la institutia parchetului, de la activitatea pe care o desfasuram noi, si ce am putea face pentru a fi cat mai deschisi in relatia cu mass-media in general, iar prin dumneavoastra, sper, sa creasca increderea populatiei fata de institutia noastra?
                    – Ziaristii, fie ei de la radio, televiziune sau presa scrisa vor ca procurorii de caz, purtatorul de cuvant al institutiei sa-si faca timp ca, in limitele legale, sa poata furniza primele informatii cu privire la un eveniment sau altul, eliminand astfel situatiile jenante in care suntem pusi si noi si dumneavoastra atunci cand facem de paza la usa institutiei pentru o informatie. Nu dorim decat sa ne indeplinim menirea: transmiterea de informatii corecte, de la surse autorizate. Increderea populatiei in activitatea parchetelor poate veni si de la o informare rapida si legala, fara a apela la surse care, de cele mai multe ori, nu poarta credibilitatea unei informari oficiale. Rezerva fata de media nu este benefica, nici pentru dumneavoastra, nici pentru noi, dar mai ales pentru publicul larg. Pornind de la acest raspuns larg, urmeaza prima intrebare a reporterului.

                    Orice persoana este libera sa se adreseze justitiei

                    – Sunteti seful unei institutii unde este recomandabil sa vii rar sau deloc, mai ales ca inainte de 1990 procuratura nu avea si nu a avut o imagine stralucita. Domnule prim-procuror, care sunt diferentele intre procuratura si parchet, plecand de la ideea ca nu este o schimbare doar de denumire?
                    – Eu fac parte dintr-o institutie infiintata dupa 1990, chiar daca parchetul este o institutie care a continuat activitatea procura­turii, asa cum o denumiti dumneavoastra. Nu cunosc cu exactitate care erau me­todele de investigatii si de ancheta specifice anilor de dinainte de 1992, precizand ca parchetele s-au infiintat prin Legea 92/1992, actualmente abrogata. Si eu si colegii mei am avut de invatat si am preluat din experienta, din metodele tehnice specifice acestei activitati de la colegii mai in varsta, la care am adaugat cu­nostintele acumultate in anii de studiu, de practica, din parcurgerea unei bogate cazuistici aflate in arhivele instiutiei. Eu cred ca metodele de investigatii nu difera cu mult, cu precizarile ca o parte dintre institutiile Dreptului Penal si Dreptului de Procedura Penala au fost modificate, apa­rand institutii noi, altele fiind abrogate. Sa va dau un exemplu: metodologia de audiere a unei persoane a ramas aceeasi, cu mici adaptari si modificari impuse de noile realitati economice si culturale, de dezvoltare a personalitatii umane, iar procedura de arestare preventiva a unei persoane s-a modificat substantial in sensul ca ea apartine acum instantelor de judecata.
                    – Oricare cetatean are dreptul la petitii, plangeri si denunturi. Cand aud de denunturi ma strange in spate. Procurorul ia in calcul, in seama, anonimele?
                    – Orice persoana este libera a se adresa justitiei, fie parchetelor, instantelor de judecata sau organelor politiiei judiciare. Este o noutate aparuta prin Legea 202/2010, prin care persoana care se adreseaza justitiei trebuie sa-si treaca inclusiv codul numeric personal. Sunt norme care ne ajuta in activitatea de solutionare a plangerii. Noi, cel putin la nivelul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau nu am restituit administrativ nicio sesizare care nu avea trecut codul numeric. In ceea ce priveste anonimele, aici situatia este mai sensibila, in sensul ca nu clasam asemenea lucrari, nu ca le luam in considerare dar nici nu putem sa nu le ve­rificam. Sunt proceduri legale care stabilesc modul in care acestea pot constitui puncte de plecare in ulterioare investigatii.

                    Patru dosare cu solutia AN

                    – In cariera unui procuror se intampla ca unele dosare sa ramana deschise multi ani, sa primeasca AN. In Bacau, sunt asemenea situatii?
                    – Eu am avut fericirea sa rezolv chiar toate cazurile care mi-au fost repartizate, cu exceptia unuia care mi-a venit din instanta de judecata si a trebuit sa ma sesizez fata de persoane necunoscute pentru o fapta comisa cu multi ani in urma, insa dosarul este in lucru. Cert este ca toate infractiunile ramase in stadiul de AN (autor necunoscut) nu m-au gasit pe mine ca procuror la aceasta institutie. Sunt, desigur, situatii si situatii. Niciun procuror nu se poate lauda ca ofera o cifra mare de AN-uri, pentru ca este o bila neagra pentru el. Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau are si el inregistrate asemenea cazuri. Eu zic, pe baza statisticii, ca ne aflam printre unitatile de parchet judetean din tara cu un numar scazut de asemenea dosare. Avem inregistrate doar patru cauze in stadiu de AN. Este vorba de infractiuni de mare violenta, omor si lovituri cauzatoare de moarte. Ele sunt mai vechi si vin din perioada 2001-2003. Amintesc aici de o fapta comisa in 15 februarie 2000, una in data de 28 februarie 2001, alta pe data de 5 mai 2002 si alta pe 14 iunie 2003. Va spun doar numele victimelor, in prima Ilisei Florin Claudiu, a doua Aurel Pletosu, a treia Gheorghe Apostu, iar a patra Geanina Marinovici Cornelia. Ele au fost mediatizate, sunt cunoscute. Niciuna nu a fost instrumentata de mine. Si eu am intampinat greutati, dar in cele din urma am putut identifica autorii.
                    – Dosarele cu solutia AN se inchid vreodata sau raman deschise pentru eventuale noi metode de investigare?
                    – AN-urile noastre nu sunt trecute in evidenta pasiva, cum se intampla in cazurile de mai mica importanta. La noi cercetarile continua pana la termenul de prescriptie. Dupa acest termen, nu mai putem face nimic, persoana identificata peste acest termen ca autor nu mai poate fi urmarita penal. In dosarele cu AN se lucreaza permanent, se identifica noi probe, se extind cercetarile, se formeaza chiar colective din procurori si politisti de la investigatii criminale. Dupa perioada de prescriere, in cazul in care este identificat autorul, prin actul intocmit de procuror se arata cine se face vinovat de comiterea faptei, dar se da solutia legala. Se incearca acum, la noi, introducerea in Codul Penal, ca la americani, imprescriptibilitatea infractiunii de omor, iar eu as adauga, dar este o opinie personala, marirea pedepsei pentru asemenea infractiuni. Dupa cum se stie, in Romania a fost abolita pedeapsa cu moartea, asa cum se prevede in toata legislatia europeana.

                    Proba ADN nu este infailibila

                    – Domnule prim-procuror, proba cu ADN face parte din metodele de investigare ale procurorilor bacauani?
                    – Este vorba de o cercetare bio-criminalistica, bazata pe stabilirea ADN-ului persoanei de la care a fost recoltata si corelarea cu proba de referinta. Este, dar nu chiar o noutate, ea a fost introdusa ca posibilitate in ultimii cativa ani, am folosit-o si noi, am folosit-o chiar cu succes in anumite dosare, este o proba costisitoare si de durata. In judetul Bacau nu exista posibilitatea de a efectua o expertiza bio-criminalistica, suntem nevoiti sa apelam la o institutie specializata, Laboratorul de analize genetice din Bucuresti. Avem si cadrul legal, Legea 76/2008, privind con­stituirea bazei nationale de date genetice, la inceputul acestui an au aparut si normele metodologice de aplicare a acestei legi, in acest fel avem la dispozitie toate elementele pentru a exploata beneficiile aceste metode. Metoda nu este infailibila, ea se coroboreaza cu alte probe, care dau o imagine clara asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane.
                    – Peste tot in lume, evident ca si in Romania, au fost erori judiciare, insa nimeni din sistemul de cercetare si decizie nu a raspuns pentru acestea. Inculpatul a facut zeci de ani de inchisoare, a fost absolvit de vina, insa cei care si-au pus amprenta pe decizie nu raspund in fata niciunei instante.
                    – Au fost, mai sunt si cred ca o sa mai fie. Nimeni nu le vrea, sau ar fi bine sa fie cat mai putine. De cele mai multe ori ele nu pot fi puse in seama autoritatilor statului, la ele concura si justitiabilii, nu sunt sinceri, ascund probe, retracteaza primele declaratii etc. Pot raspunde reprezentatii implicati in procesul penal doar atunci cand se dovedeste ca aceste erori au fost create in mod intentionat, cu rea-credinta sau din grava neglijenta. Erorile sunt foarte rare si am convingerea ca nu au avut la baza niciuna dintre cauzele enu­merate. In asemenea cazuri intervine reabilitarea judecatoreasca, achitarea, iar persoana se poate intoarce impotriva statului cu pretentii de natura civila.

                    Procurorul criminalist nu se naste peste noapte

                    – Munca procurorului este mai putin vizibila, fata de cea a judecatorului sau a politistului. Care sunt calitatile care il definesc, de ce ar trebui sa stie opinia publica ca un procuror este bun, mai bun, exceptional?
                    – Dorinta de a munci, rezistenta la efort, inteligenta, intuitie, rabdare, si trebuie sa adaug experienta. Un procuror criminalist nu se naste peste noapte. El are in spate ore, zile, ani de munca, studiu, zeci de cazuri, practica judiciara. Procurorul si politistul in multe cazuri sunt chemati sa faca lumina, sa stabileasca care sunt vinovatii unor fapte penale. Nu te poti prezenta in fata judecatorului cu un dosar subred, este in joc soarta unor oameni, cariera ta, dar si imaginea institutiei de care vorbeam la inceput. Procurorul, sa ne intelegem, nu este supraom, insa are avantajul unei pregatiri, a unei experiente, a unor calitati native si deprinderi acumulate in timp.
                    – Sunt situatii in care prim-procurorul, un alt procuror intervin in dosarul unui coleg, al unui procuror de caz?
                    – Procurorul este liber in solutiile pe care le da. Este un profesionist, un om cu o constiinta dincolo de orice dubiu, el trebuie sa-si faca treaba dupa legislatie, materialul aflat la dispozitie si dupa cazuistica judiciara. Prim-procurorul sau procurorul general nu au posibilitatea de a interveni in ancheta, cel mult pot stabili niste termene in solutionarea cauzei. Exista un control la final prin plangere la solutie. Abia atunci prim procurorul are posiblitatea de a studia intreg materialul, de a aprecia daca solutia propusa de procuror este temeinica, daca se bazeaza pe probele administrate, daca mai trebuie administrate si alte probe si, in functie de cele constatate va lua o decizie. Exista si practica consultarii, insa solutia, repet, este a procurorului. Este exclusa orice imixtiune in dosarele aflate in lucru.

                    Tanar si nelinistit

                    – Cariera prim-procurorului Felix Banila a avut ca punct de pornire, dupa cum ati afirmat, o instanta inferioara. Sunteti, dupa informatiile mele, unul dintre cei mai tineri procurori pe aceasta functie.
                    – Am pornit de la un parchet de pe langa o judecatorie, in cazul meu fiind Parchetul de pe langa judecatoria Moinesti, acolo unde am fost repartizat, eu fiind la origine vrancean. Mi-am inceput activitatea pe 15 decembrie 1996 si am lucrat acolo aproape 12 ani. Din 5 septembrie 2008 am venit cu delegare la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Anterior, pentru o scurta perioada de timp, am lucrat cu de­legare si la Parchetul de pe langa Jude­catoria Bacau, trei luni, dupa alte trei luni am fost numit cu delegare prim-procuror adjunct la acelasi parchet, in cursul anului 2006 si am mai fost cinci luni la DNA, in 2007. De pe 15 decembrie 2010 sunt prim-procuror la Parchetul de pe langa Tribunal, cu delegare, iar ordinul de numire este cu 1 ianuarie 2011.
                    – O ascensiune rapida, in 15 ani sunteti pe o treapta la care cred ca multi ravnesc. Sunteti, imi spuneati, indragostit de meseria de criminalist. Va rog sa faceti un recurs la memorie si sa-mi spuneti care a fost cel mai dificil caz din activitatea dumnea­voastra.
                    – Nu vreau sa dau un raspuns standard: toate cazurile au fost dificile. Pentru fiecare procuror, fiecare caz este dificil, nici chiar cele evidente nu pot fi expediate, pentru instanta dosarul trebuie pregatit, argumentat, incadrat in legislatie. Cel mai interesat si cel mai dificil se afla in faza de cercetare, insa nu va pot spune nimic, nu il pot face public. A scris presa ceva, este vorba de acel accident in care au fost implicati cetateni din judetul Neamt, cu implicatii ce depasesc consecintele unui simplu accident. Am mai anchetat un caz in care a decedat un boxer, dosar in care au fost arestate doua persoane, o munca deosebit de complexa in care au fost implicati si colaboratori de la alte servicii. In august 2009, am anchetat un caz in care o fetita a fost omarata de tatal sau, care s-a dovedit pana la urma ca este bolnav psihic si nu a avut discernamant. Ar mai fi un caz cutremurator, insa procurorul nu are voie sa introduca in cercetare sentimentele, o batrana ucisa in casa la Beresti-Tazlau, in acel dosar fiind dispuse mai multe expertize de specialitate, serologica, fizico-chimica, traseologica, psihiatrica etc.

                    Opt procurori in loc de 15

                    – Cum se face repartizarea procuro­rilor pe cazuri? La judecatori exista metoda ruletei rusesti, sau aleatorie cum este cunoscuta in limbajul de specialitate.
                    – La noi nu exista aceasta posibilitate. Se incearca o anume specializare acolo unde este posibil. Sunt parchete locale care functioneaza cu unul sau doi procurori. Nu este cazul parchetului nostru, aici suntem organizati pe doua sectii, una judiciara, care presupune activarea cu procurori de sedinta (acestia isi desfasoara activitatea mai mult in sedinte de judecata) si sectia de urmarire penala si criminalistica. Acolo este munca de urmarire penala, de ancheta, in care se vede profesionalismul, rolul si rostul procurorului, acolo se da eficienta capacitatii, flerului, de ce sa nu o spunem, experientei. Acesti procurori se mai numesc procurori criminalisti. Acolo este dovada si punerea in practica a calitatilor profesionale, daca vreti, fara suparare, fara orgolii. La noi exista un grafic cu repartizarea sapta­manala a procurorilor la evenimente, valabil de luni pana luni. Schema noastra de functionare cuprinde 15 procurori, cu tot cu functiile de conducere, care nu este ocupata, suntem doar patru procurori. Ca sa functionam cat de cat, beneficiem de aportul a patru procurori delegati, trei de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, iar unul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Tg. Mures. Suntem sapte barbati si doua doamne, colegele noastre lucrand mai mult pe partea judiciara.
                    – Munca procurorului este invaluita in mister, putina lume cunoaste “la­boratorul” muncii dumneavoastra. In acelasi timp, publicul este avid dupa povesti cu happy-end. Ce credeti ca ar trebui sa stie omul de pe strada despre aceasta institutie?
                    – Ce nu cunoaste? Este greu de spus, nu m-am gandit la acest raspuns. Eu vad lucrurile altfel, eu cred ca publicul are intr-adevar nevoie de mai multa informatie, trebuie, ca sa folosesc un concept la moda, educat in sensul de a privi, de a analiza activitatea noastra ca una pusa in slujba res­pectarii legii, a pune ordine in relatiile dintre indivizi, de a face dreptate in ultima instanta. Publicul cu care lucram noi, in proportie de 50 la suta si chiar mai mult fuge de noi, este normal ca persoanele implicate, succeptibile de a fi pe lista autorilor unor infractiuni sa nu doreasca sa ne intanlim. Exista insa, cum este si normal, partea vatamata, interesata in stabilirea adevarului. Mai intervin in ecuatie martorii, care nu toti constientizeaza gravitatea pericolelor la care se expun pe ei sau pe altii implicati in dosar, atunci cand refuza, ascund informatii sau ofera informatii eronate. Sunt asemenea cazuri. Trebuie inteles ca parchetul nu este un ONG, nu acorda ajutoare, parchetele, organele de cercetare penala sunt imputernicite de lege pentru aflarea adevarului, iar adevarul, in multe cazuri nu este pe placul tuturor. Nici nu este posibil. Este trist si total nedemocratic atunci cand se incearca oprirea justitiei in demersul ei constitutional.
                    Si un ultim aspect, in ultimii ani am observat o mai mare disponibilitate a cetatenilor in directia colaborarii cu institutia noastra, fapt ce nu poate decat sa ne dea incredere.

                    Cine ne asculta?

                    – Domnule prim-procuror, strada, folclorul spun ca, in Romania, toata lumea asculta pe toata lumea, totul pleaca de la experiente trecute dar si de la numeroasele stenograme date publicitatii, aflate la dosarul unor cauze. Cine ne asculta?
                    – Chestiunea poate fi studiata de orice cetatean, este publica, Codul penal si Codul de procedura penala sunt acte pu­blice, oricine poate sa-si cumpere asemenea coduri, sa le studieze, sa vada procedurile legale privind interceptarile.
                    – Urmatoarea intrebare a ziaristului, care are exemple nenumarate din viata cotidiana, se refera la insi­nuarea si presiunea politicului in activitatea parchetelor, care sunt subordonate unui membru al guvernului.
                    – De cand sunt procuror, niciodata, nimeni nu a incercat sa ma influenteze in stabilirea unei solutii. Noi suntem departe de politica, ne desfasuram activitatea in conditiile legii, iar politicul nu are niciun amestec. Singura presiune este cea a timpului, a volumului mare de lucru.
                    – Am auzit ca procurorii sunt mari amatori de pescuit, unii chiar pescari inraiti, hobby care ii ajuta sa se relaxe­ze, sa-si adune gandurile, sa construiasca scenarii. Ba unii au afirmat ca la o asemenea activitate le-au venit idei geniale in solutionarea unor cauze. Dumneavoastra cum va petreceti timpul liber?
                    – In primul rand vreau sa va spun ca mi-as fi dorit sa raman in continuare procuror criminalist si sa nu fiu prim-procuror, imi place foarte mult ceea ce fac, acolo, in sectia “criminalistica” mi-am facut ucenicia, m-am format si ma simt in elementul meu. Este o meserie foarte frumoasa, care te subjuga, te obliga sa gan­desti, sa apelezi la logica, la cunostinele de natura medico-legala, de fizica, balistica, drept, iti forteaza inteligenta, pre­gatirea. De aceea nu am renuntat nici acum la activitatea de criminalist. Mi-am asumat aceasta functie, aceasta respon­sabilitate si imi duc misiunea la inde­plinire cum ma pricep eu mai bine. Am familie, am copii, iar putinul timp liber, si nu exagerez cand afirm acest lucru, il petrec cu familia. Muncesc mai mult decat orele de program, cum o fac si unii colegi, de multe ori trag o fuga acasa si ma reintorc la serviciu. Sunt situatii cand si sambata si duminica sunt plecat in diferite misiuni. Mie imi place sportul, imi place sa alerg, ador sporturile in aer liber. Procurorul are nevoie si de timp pentru meditatie, pentru ordonarea informatiilor si formularea concluziilor. Sunt cazuri la care te gandesti si noaptea, nu-ti dau pace pana nu gasesti solutia. Stii, simti, intu­iesti cine ar fi autorul unei infractiuni, insa mai lipseste o veriga: proba fara dubii.
                    Gheorghe Baltatescu

                    La Casa de Pensii, agentii de paza se substituie functionarilor

                      Practica dubioasa

                      Agentii de paza completeaza cereri si promit sprijin in rezolvarea problemelor celor care se prezinta la Casa de Pensii. O bacauanca reclama ca ajutorul oferit nu este dezinteresat. Si conducerea Casei de Pensii a constatat ca agentii isi depasesc atributiile si promite sa sesizeze aceasta firmei la care ei sunt angajati.

                      La Casa Judeteana de Pensii, agentii de paza se ocupa de cu totul altceva decat de ceea pentru care sunt platiti.
                      Ne-o sesizeaza o bacauanca si ne-am convins si noi. “La inceputul acestei luni mi-a decedat tatal si m-am dus la Casa de Pensii ca sa solicit ajutorul de deces, ne relateaza Valeria Melniciuc. In primul hol de la intrare era un agent de paza care m-a intrebat ce vreau. I-am spus si s-a oferit imediat, fara sa-l rog, sa ma ajute. Mi-a zis ca imi completeaza cererea, ca imi duce el toate actele si ca eu nici nu mai trebuie sa trec pe la ghiseu, pentru ca imi ia el banii si apoi mi-i da.” Femeia mai sustine ca nu i-a lasat actele si a revenit la Casa de Pensii a doua zi cu sotul ei. “Mi s-a parut dubios si de aceea l-am luat cu mine si pe sotul meu. Cand l-a vazut, nu s-a mai oferit sa ma ajute. S-a indreptat spre oameni de la tara, care nu stiu sa completeze o cerere si sunt gata sa-i dea un ban”, mai spune Valeria Melniciuc, care s-a descurcat singura cu scrierea cererii si depunerea actelor necesare. In aceeasi zi a si primit banii cuveniti.

                      „Nu-si respecta obligatiile pe care le au”

                      Ieri dimineata in primul hol de la intrare erau doi agenti de paza. Acestia sunt angajatii unei firme de paza care are contract pentru asigurarea serviciilor de profil (paza si ordine) cu administratorul cladirii, respectiv Agentia Judeteana de Prestatii Sociale. Fiecare dintre cei doi agenti avea in mana actele unei persoane venite la Casa de Pensii pentru rezolvarea unei probleme. Se agitau, ii dadeau relatii privind pasii pe care trebuie sa-i faca. Ba, mai mult, unul dintre agenti a plecat cu persoana in cauza in afara cladirii institutiei si s-a intors dupa un sfert de ora. Imediat ce a revenit a si abordat o alta persoana. A invitat-o in incaperea unde stau agentii, i-a luat actele si i-a completat o cerere. Pus in fata acestei situatii, Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii, ne-a declarat: “Cei de la paza nu sunt angajatii nostri si, ca atare, ii vom aduce la cunostinta administratorului cladirii aspectele semnalate, pentru a le prezenta firmei. Este clar ca persoanele care se afla in paza si ordine nu-si respecta atributiile pe care le au in timpul programului. Ele trebuie sa urmareasca mentinerea ordinii si sa indrume publicul spre ghiseele carora trebuie sa li se adreseze. Le-am mai atras atentia prin ianuarie ca nu-si respecta obligatiile pe care le au.” Conducerea Casei de Pensii promite sa urmareasca zilnic comportamentul celor doi agenti de paza. Daca va constata aceeasi situatie, atunci va cere inlocuirea agentilor cu altii.
                      Elena Tintaru