Pentru cadrele didactice care doresc sa se titularizeze in invatamant astazi este ultima zi cand mai pot depune dosarele de inscriere la concurs, la cele doua centre fixate in municipiu, la Colegiul Pedagogic "Stefan cel Mare" si la CT "N.V. Karpen". Acesta este ultimul an in care se organizeaza concurs la nivel national de titularizare, cu subiecte unice, urmand ca de anul scolar viitor, fiecare unitate de invatamant sa se ocupe in particular de politica de personal. Pentru concursul din aceasta vara sunt titularizabile 250 de posturi, majoritate in mediul rural si pentru educatoare. Ca specializari, urmeaza invatatori (30 de catedre), engleza si franceza (50 de catedre), educatie fizica (18 catedre), matematica (10 catedre) si limba romana (7 catedre). Cele 250 de catedre sunt cu o valabilitate de patru ani, dar se mai organizeaza concurs si pentru 1.383 de catedre si fragmente de catedre, netitularizabile, cu o valabilitate de la 1 la 3 ani. Pentru aceste posturi s-au inscris aproximativ 900 de candidati pana acum. Dupa finalizarea inscrierilor, incepand cu saptamana viitoare, se vor verifica si evalua dosarele cadrelor didactice titulare care solicita detasare la cerere. Abia pe 29 iunie vor fi afisate punctajele cadrelor didactice titulare care solicita detasarea la cerere prin concurs specific. In intervalul 4 – 6 iulie, este programata validarea fiselor de inscriere de catre candidati, conform graficului stabilit de comisia de organizare a concursului, iar neprezentarea la validare inseamna anularea inscrierii la concurs. Concursul de titularizare are loc pe 13 iulie, in aceleasi doua locatii in care s-au depus dosarele. Proba scrisa dureaza patru ore, iar in tot acest timp se va asigura monitorizarea video in toate salile de examen.
Andreea Gavrila
Ultima zi de inscriere la titularizare
„Universitatile au nevoie de sange tanar si management performant”
Interviu cu prof.univ.dr. Liviu Drugus, secretar stiintific si membru al Biroului Senatului Universitatii „George Bacovia” din Bacau
– Ziarist cu ani buni de activitate, redactor sef si initiator al mai multor publicatii economice, ati raspuns prompt ivitatiei mele de a acorda un interviu cotidianului DESTEPTAREA, ba, mai mult, mi-ati lansat provocarea de a-l realiza imediat, fara o pregatire prealabila. Prima intrebare vine la fel de prompt: Ce le spuneti studentilor la deschiderea cursului?
– De regula incerc sa fac dialog cu studentii care, in anii din urma, au fost invatati sa ia notite dupa dictare sau au fost stimulati sa reproduca cele expuse de profesori. Le spun, de la inceput, ca ceea ce urmaresc eu si cred ca este bine pentru ei este sa fie dubitativi in legatura cu ceea ce se preda la curs, sa treaca prin spiritul lor critic si sa puna intrebari. Vreau sa le stimulez apetitul pentru dialog. Ceea ce facem noi aici o facem pentru viitorul absolvent si nu pentru student. Le cer, de asemenea, sa se puna in postura de posibili angajati si nu în aceea de magazie de informatii. Informatiile se gasesc din plin si pe net, noi trebuie sa-l invatam sa le caute, sa le treaca prin propriul filtru, sa aiba spirit critic, analitic, sa le imbine si sa creeze cunoastere noua.
– La deschiderea anului universitar 2010-2011 ati facut publica opinia dumneavoastra fata de o tendinta, de un posibil derapaj al relatiilor dintre profesor si student. Care a fost suportul acelei afirmatii?
– In primul rand se clameaza mult faptul ca universitatile private sunt fiefuri ale coruptiei, ale vanzarii de diplome, de examene, de note, lucru care nu este adevarat. Cred ca fenomenul coruptiei si al relatiei neconforme dintre student si profesor, daca el exista, este egal distribuit in invatamantul din Romania. Tema coruptiei este provocatoare. De aceea am scris un capitol intr-o carte (Organizational Immunity to Corruption) publicata in Polonia (2009) si SUA (2010). Cred ca subiectul ar merita atentie si din partea ministerului nostru, eventual din partea unei edituri care sa publice o traducere a lucrarii cu autori din întreaga lume. In al doilea rand, acceptarea coruptiei înseamna o abdicare de la principiul calitatii. Dupa parerea mea, universitatile private trebuie sa fie fanioane ale calitatii actului educational. Numai asa vor exista si se vor afirma, altfel nu. Vreau sa fie clar, Universitatea “George Bacovia”, ca principiu de conduita academica, dezavueaza orice abdicare de la calitate, prin practicarea unor relatii neconforme. Atrag atentia si studentilor: voi veniti aici si platiti ca sa invatati, iar unii dintre voi au proasta inspiratie de a incerca sa plateasca pentru a nu invata. Este, aici, o contradictie logica. Chiar nu are niciun sens sa dai bani pentru a nu obtine nimic în schimb. Mai bine stai acasa, ca nu te costa nimic. Diplomele fara acoperire în cunostinte si abilitati practice sunt doar petece de hartie fara nicio valoare.
Statul vrea sa stimuleze calitatea printr-o clasificare a universitatilor si o ierarhizare a specialitatilor, indiferent de forma de proprietate, actiune aflata în derulare. Mecanismul este simplu: universitatile de stat cu rezultate slabe nu vor primi finantare, iar universitatile private fara preocupare pentru calitate vor fi ocolite de bacalaureati.
Studentul nu este o magazie de informatii
– Domnule profesor, Universitatea “Bacovia” si-a deschis portile in 1992, faceti la anul 20 de ani. Unde se duc absolventii cand se duc?
– Cred ca este valabil pentru toti absolventii, nu numai pentru cei care termina la noi: nu toti au de gand sa profeseze dupa terminarea studiilor. In ce ii priveste pe cei de la noi, absolventi de discipline economice si sociale, unii au deja un job, pe care doresc sa si-l consolideze, altii vin la dorinta parintilor, pentru a avea si ei o patalama la mana. Din pacate, cand se duc unde se duc, in campul muncii cum se spune, selectia se face, uneori, dupa unele prejudecati: esti de la privat, nu ne intereseaza, înseamna ca nu esti bine pregatit. Altii cer sa vada diploma, dar cei mai multi spun ca nu-i intereseaza nici diploma, nici unde a terminat facultatea. Ei, patronii, cei de la Resurse Umane, vor sa afle ce stie absolventul. Acesta este aspectul care trebuie sa domine si care trebuie sa fie bine comunicat studentilor: ce se cere în viata reala. Se cere creativitate, capacitate de analiza, logica, curiozitate, cultura, spirit iscoditor, initiativa. Diploma doar atesta. Ea nu confirma si nu garanteaza nimic.
– In ultimul timp se acrediteaza ideea ca in Romania sunt prea multe universitati, ca acestea au devenit adevarate fabrici de diplome. Sunt prea multe sau este vorba si de altceva?
– Nu numarul de universitati este pus in discutie, ci numarul absolventilor. Ceea ce spuneti dumneavoastra se refera la universitatile de stat. Unele, cu un numar mic de studenti, au o suprastructura intretinuta de stat, de contribuabili, adica de catre noi. Aceasta suprastructura ar putea fi eficientizata prin compactari, prin formarea acelor consortii, de care se tot vorbeste de mai multi ani. Statul vrea sa finanteze calitatea si eficienta. Universitatile private se eficientizeaza singure, nu trebuie sa vina cineva din afara sa le spuna acest lucru. Repet, cine prefera noncalitatea va pieri în iuresul concurentei. Si în Londra am vizitat o “fabrica de diplome”: dotari minime, supralicitarea unor nume cu renume si… atat. Ca pe orice piata, exista si situatii de pacalitori si de pacaliti.
– Din informatii oficiale, se constata ca in ultimii ani a scazut adresabilitatea catre universitati cu aproape 30 la suta. Care credeti ca ar fi cauzele?
– Afirmatia este adevarata, iar universitatile private o resimt din plin, deoarece noi avem doar o sursa de finantare (taxele) în timp ce universitatile de stat au si finantare de la buget si studii cu taxa. In ultimii ani, se constata o crestere a severitatii bacalaureatului. Scaderea demografica de dupa 1990 are efecte negative începand cu acesti ani. Nu în ultimul rand, universitatile din strainatate (de calitate sau nu) ne fac si ele o concurenta serioasa… Cred ca iluzia obtinerii unei diplome din Franta sau Marea Britanie (fata de o diploma autohtona) este asemanatoare cu iluzia obtinerii unei diplome de la stat (fata de o diploma de la privat).
Rutina omoara creativitatea
– Noua Lege a Educatiei scoate profesorul universitar din activitate la 65 de ani, nu mai poate conduce doctorate peste 70 de ani. In aceste conditii, domnule profesor, poate si academicienii ar trebui scosi la pensie.
– Eu as face o mica diferentiere intre calitatea de cercetator si cea de cadru didactic. Cadrul didactic in varsta are un alt ritm de lucru decat al studentului. Acesta doreste la catedra un om energic, cu mintea vioaie, cu pronuntie clara, cu prestanta si, lucru foarte important, cu o buna cunoastere a tinerei generatii. Daca nu se intampla acest lucru, studentul se plictiseste si pleaca. Cred ca este pozitiva o dinamica mai alerta a personalului didactic; trebuie sa facem loc si celor care vin din urma. Nu zic ca toti colegii ajunsi la acesta varsta au o rigiditate in gandire, sau ca sufera de o blocare intr-un anumit areal informational adunat in ultimii 40 de ani, insa unii se limiteaza la ceea ce au invatat ei la scoala, folosesc aceleasi notite ingalbenite de vreme de pe care citesc cu o savanta intonatie… Diferenta dintre un profesor de 65-70 de ani si un elev sau student de 15-20 de ani este uriasa, nu numai ca varsta, ci si ca structura emotionala si educationala. Ca sa conchid, este mereu valabila zicala: Tineretea daca ar sti si batranetea daca ar putea…
– In 2005, intr-un discurs public, spuneati ca pentru a omori un profesor il alegi rector în timp ce rolul unui profesor este sa predea, sa lucreze in cercetare, nu sa se ocupe de management.
– Va spun de la început ca sunt pentru profesionalizarea managementului. Altfel, de ce am scoli viitori manageri profesionisti? La UMF Iasi, unde sunt si acum profesor asociat, am înfiintat specializarea Managementul Sanatatii, iar una dintre devizele mele era ca managerul de spital nu trebuie sa fie cel mai bun medic, pentru ca asa omori un medic bun, care ar putea fi si un manager prost. Managerul trebuie sa aiba informatii despre domeniul respeciv, dar sa nu fie luat dintre somitatile de la catedra sau din cercetare, deoarece partea de birocratie omoara enorm de mult timp, iar creativitatea nu mai este posibila. Am vazut in Occident rectori de 30 de ani, nu neaparat conducatori de doctorat, dar specializati în managementul educatiei, fiind însa degrevati de sarcini didactice si de cercetare. Rectorul va lua decizii manageriale in baza unor indicatori de performanta stabiliti de Consiliul de Administratie. Managerul lucreaza pe baza de contract; daca nu indeplineste ce a semnat, atunci intervine clauza rezilierii pentru neîndeplinirea indicatorilor asumati. Personal, nu-mi doresc sa indeplinesc asemenea functii administrative, devoratoare de timp, de creativitate si, uneori, de profesionalism la catedra.
Curiozitatea trebuie indestulata cu stiinta
– Pe langa economie, management, alte doua discipline va sunt apropiate de suflet. Este vorba despre psihologie si filosofie. Acum, cand se merge pe superspecializare, dumneavoastra sunteti adeptul interdisciplinaritatii si chiar al transdisciplinaritatii. Este o cerinta venita din viata reala sau este doar un hobby?
– Este si un hobby, acela de a depasi granitele si de a nu sta numai acasa. “Acasa” intervine rutina care omoara creativitatea. (Se mai spune ca obisnuinta ucide dorinta…). Am predat la multe universitati din Iasi, din Chisinau si chiar la Tg. Mures. Am facut doctoratul la Bucuresti. Mi-a placut sa schimb mediul, sa cunosc lume noua, moduri noi de gandire si de actiune. Perioada mea de formare in domeniul cercetarii a fost la Centrul de Stiinte Sociale al Academiei Romane din Iasi, unde erau filosofi, sociologi, psihologi, pedagogi, matematicieni, economisti, un colectiv de peste 30 de persoane. Fiecare lucram in specialitatea lui, insa curiozitatea m-a trimis si spre domeniile colegilor mei, asa am citit sociologie, am fost atras de psihologie, am intrat cat am putut si in filosofie. În 2004 am fost primit în International Society for Philosophers din Londra. Acum, cand am ajuns sa predau management, le spun studentilor ca acesta este 90 la suta psihologie. Un manager care nu cunoaste psihologie, multa psihologie, logica, strategie si tactica militara, sociologie, comunicare, nu cred ca poate deveni unul foarte bun. O campanie de lansare a unui produs seamana cu una militara, de arta militara chiar. In opinia mea, managementul presupune previziune, imaginatie, chiar cunostinte din domeniul artelor, literaturii, gandire militar si strategii din diverse sporturi. Altfel, devii un simplu agent constatator, un robot. Cred ca nu specializarea îngusta, disciplinara si subdisciplinara este cuvantul de ordine în postmodernitatea actuala, ci interdisciplinaritatea, iesirea din “cantonamentul” unei singure discipline, indestularea permanenta a curiozitatii prin interdisciplinaritate si transdisciplinaritate. Ma bucur pentru faptul ca mi-au fost acceptate propunerile ca revista universitatii, pe care o conduc din 2005, sa aiba denumirea “Economy Transdisciplinarity Cognition”, iar pionierul si promotorul mondial al transdisciplinaritatii, academicianul Basarab Nicolescu, sa primeasca titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii noastre. Cred ca acestea sunt dovezi ale deschiderii fata de nou, fata de cerintele vietii reale pe care noi le promovam în mod programatic. Introducerea titlului de doctor (h)abilitat si conducator de doctorat va obliga pe cei care doresc aceste titluri sa promoveze larg transdisciplinaritatea. Noua lege a educatiei face un bun serviciu acestui trend prin introducerea examenelor transdisciplinare la licee. Urmeaza, sper, predarea transdisciplinara.
– Sunteti profesor, secretar stiintific, redactor sef al revistei universitatii, dar si seful Departamentului de Relatii Externe. Sunteti un fel de ministru de Externe.
– Misiunea acestui Departament, in conceptia mea, are doua componente: atat relatiile internationale ale universitatii, cat si relatiile cu celelalte universitati din tara si cu piata muncii. Tot ce exista dincolo de usa de la intrare, sunt relatii externe, acolo se formeaza imaginea universitatii, acolo este piata muncii, colaborarea cu liceele, cu mass-media, cu autoritatile locale. In plan extern, ne axam pe mobilitatea studentilor, pe participarea lor, pentru o perioada de timp, la studii in strainatate. Pot sa va spun ca avem un numar din ce in ce mai mare de studenti care studiaza, cu burse Erasmus, la universitati din Belgia, Spania, Franta, Finlanda, Olanda etc. Cat priveste practica studentilor de la universitatile europene, este bine de stiut ca niciun student nu face practica in tara lui. Asta în mod obligatoriu, si nu intr-o tara, ci in trei tari europene. Va dati seama de avantajul unei asemenea practici. Este un efort financiar foarte mare. Opinia mea este ca merita o asemenea investitie, la fel cum sustin si finantarea participarii cadrelor didactice de la noi la congrese, simpozioane, cursuri, schimburi de experienta la institutii similare din strainatate. Lipsa lor de la concertul mondial de idei este extrem de nociva pentru deschiderea noastra spre lume. Cu asta se ocupa acest departament. Gratie acestei deschideri am înfiintat si condus un Comitet de cercetare în organizatia paneuropeana SPACE, apoi am fost presedinte al ISINI (International Society for Intercommunication of New Ideas) organizatie fondata de acad. Anghel Rugina la Boston în 1988. In aceasta calitate am organizat la Universitatea “Bacovia” doua Congrese consecutive ale ISINI (2007 si 2009).
Practica studenteasca nu este o vacanta
– Dumneavoastra vorbiti de practica studentilor in trei tari, iar la noi, in multe universitati nu se face deloc. De aici si marea diferenta intre invatamantul nostru, teoretizat, rupt de realitate si pragmatismul european.
– Exista mai multe cauze pentru aceasta situatie: unele tin de structura, de mentalitate, altele sunt de natura financiara, organizatorica, practic ele tin de ambele parti implicate, adica de universitati, dar si de angajator. Practica este consumatoare de resurse, de efort, iar uneori universitatile si angajatorii nu sunt dispusi sa preia acest efort. Cand practica studenteasca nu va mai fi privita ca povara sau ca o vacanta, lucurile se vor schimba si la noi.
– Domnule profesor, care sunt noutatile fundamentale ale noii legi a educatiei, mai ales pentru invatamantul universitar?
– Sunt multe, unele au pus deja pe jar profesorimea. In primul rand este vorba de elementele de evaluare a cadrelor didactice. Sunt mult mai dure, cum sunt si elementele de clasificare a universitatilor. Ambele pot provoca surprize, se pot desfiinta universitati, unora li se pot lua anumite competente, cum ar fi examenele de masterat, doctorat sau chiar de licenta. Tot ca noutate sunt si criteriile de promovare pe functii didactice, a disparut criteriul de vechime. De ce un tanar trebuie sa astepte 10-15 ani pentru a accede la un grad sau titlu superior? Daca competentele il recomanda, promovarea se va putea face si pe baza acestora. Tot dupa noua lege, profesorul universitar abilitat devine automat si conducator de doctorat. Pana acum era o casta, un cerc inchis, greu se putea intra in acea “elita”. Acum s-a spart cercul, noile scoli doctorale vor functiona pe criterii de competenta, care, normal, sunt extrem de dure. Acum nu se pune problema evaluarii tuturor cadrelor didactice, ci doar a celor care vor sa promoveze, dar se discuta deja ca, în baza noii legi, tot personalul sa treaca printr-un proces de evaluare si reevaluare. Tot ca nouate, pentru a deveni profesor universitar nu mai este suficient doctoratul, este nevoie de o teza de doctor abilitat. La prima vedere nu par modificari mari, insa indiferent daca sunt bune sau rele, important este cat de bine le aplicam si daca dorim cu adevarat sa promovam calitatea si competenta.
Examenul final este piata muncii
– S-au finalizat cursurile unui an universitar. Ce oferta aveti pentru anul urmator, 2011-2012?
– La inceputul lui iulie, noi incepem sesiunea de inscriere, facultatile sunt aceleasi, cu profil economic: contabilitate si informatica de gestiune, management, marketing, administratie publica si drept, asistenta sociala. Mesajul nostru catre viitorii posibili candidati este ca noi vrem sa facem calitate, nu vrem sa contribuim la (de)caderea, în continuare, a ideii de universitate. Avem nevoie de competenta, de sus si pana jos, in toate domeniile, altfel Romania nu va iesi din perioada grea prin care trece.
– Intr-o discutie anterioara, dumneavoastra ati avut o idee nastrusnica in opinia mea, la vremea aceea. V-as ruga sa o detaliem acum si pentru cititorii ziarului DESTEPTAREA.
– Chiar daca am suparat pe multi colegi, am propus o serie de reforme în educatie. Am scris mai multe articole pe tema aceasta (ele se gasesc pe siteul meu: www.liviudrugus.ro). Astfel, cred ca toate examenele de sfarsit de ciclu ar trebui desfiintate si lasate doar examenele de admitere în ciclul urmator. Deci, cred ca si examenul de Bacalaureat ar trebui sa se desfiinteze, ca examen final obligatoriu. Eventual, acesta se poate sustine in universitati, dar numai pentru acei absolventi de liceu care doresc sa urmeze invatamantul superior. Acest examen poate fi si examen de admitere la universitate, chiar daca nu înca unul eliminatoriu. Astfel stiu ca un student este de nota 5, iar altul de 8 sau 9. Noi nu cunoastem acum studentul care vine în anul întai, notele de la BAC si de la scoala generala nu spun totdeauna foarte multe si nu avem criterii de organizare valorica a grupelor. Ideea mea era urmatoarea: niciun fel de examen final (nici de licenta, nici de disertatie), ci numai examen de admitere. Chiar examenele anuale la universitate nu le consider relevante si utile. Prefer o evaluare pe parcurs, cu comunicarea saptamanala si absolut transparenta a rezultatelor si a clasamentelor. Examenul final este, pentru orice absolvent, admiterea în piata muncii. Avem nevoie de un invatamant centrat pe absolvent, nu pe student. Atat. Aceasta propunere am facut-o si la o conferinta internationala de la Vilnius, in Lituania, dar si la Uniunea Europeana, la Comitetul pentru regiuni de la Bruxelles. Toate aceste propuneri sunt aplicatii concrete si testabile a propriei mele conceptii manageriale si pe care am intitulat-o, înca din anii 80, Metodologia Scop-Mijloc.
– Domnule profesor, de ce ar veni un bacalaureat sa se inscrie la Universitatea “George Bacovia”?
– Pe langa disciplinele, specializarile pe care le avem (a se vedea oferta noastra educationala pe adresa web: www.ugb.ro), pe langa baza materiala de exceptie, le oferim din plin seriozitate si sinceritate, o atmosfera cooperanta (nimeni nu se erijeaza în fiinta superioara, eventual suprema…), suntem la dispozitia studentilor permanent, oricat si oricand, pentru ca el, de fapt, ne plateste tocmai pentru aceasta. Le mai oferim brandul academic “Bacovia”, care este tot mai recunoscut si mai respectat. Zilele acestea, o studenta care a terminat si masteratul mi-a spus: nu am avut incredere la inceput in aceasta universitate, dar acum am, si pot sa recomand, cu inima deschisa, si altora sa aleaga aceasta universitate.
Gheorghe Baltatescu
Pensionarii vor bani mai multi
O zi fierbinte de audiente la directorul Casei de Pensii
Pana la pranz, peste 10 pensionari au intrat in audienta la directorul Casei de Pensii. Problemele ridicate de ei au vizat, fara exceptie, cuantumul pensiei. Unii s-au plans ca nu li s-au luat in calcul anii lucrati in grupa superioara de munca, altii ca li se retin bani din pensie.
In ciuda zapuselii de afara, mai multi pensionari au venit ieri in audienta la directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. In total, 12 pensionari au vrut cu tot dinadinsul sa-i aduca la cunostinta directorului general al institutiei problema lor, convinsi ca astfel aceasta se va rezolva. I s-au plans ca li s-au retinut bani din pensie ori ca nu li s-au luat in calcul la stabilirea acesteia anumite perioade in care au lucrat in grupe superioare de munca. Danut T. este pensionar de invaliditate de gradul II. Are mai multe doleante. "Am descoperit ca mai am sase ani lucrati in grupa a doua si am depus adeverinta cu aceasta la Casa de Pensii in data de 31 martie, a inceput sa povesteasca Danut T. Tot atunci am facut cerere de recalculare a pensiei luandu-se in considerare adeverinta adusa. Dar nu am primit niciun raspuns. Eu trebuie sa ma prezint luna viitoare la comisia de expertiza a capacitatii de munca. Daca mi se va adauga sporul de vechime care mi se cuvine pentru cei sase ani, atunci as avea posibilitatea sa beneficiez de alt tip de pensie. Mi s-ar mai da si bani in plus pentru cei sase ani."
Vinovat, programul informatic
Dar in loc sa primeasca raspuns la cererea lui si bani in plus, pensionarul de boala s-a trezit ca in aceasta luna i se retine din pensie. "Nu mi s-a trimis nicio decizie in acest sens. In schimb, mi-a dat mai putin cu vreo 50 de lei. Nu este cine stie ce, dar adunat si cu banii pe care mi-i ia pentru contributia la sanatate, se simte", a mai spus Danut T. Dosarul de pensie al acestuia a fost adus imediat de la arhiva. Fiecare act a fost verificat cu atentie de catre directorul general al CJP Bacau. Cele sustinute de catre pensionar s-au confirmat, dar rezolvarea ii va fi favorabila doar in parte. "I s-a retinut din pensie deoarece in 2009 i s-a calculat gresit sporul de grupa pe documentele avute atunci, astfel ca i s-au dat mai multi bani decat i se cuveneau, ne-a spus Liviu Cretu, directorul general al CJP Bacau. Nu este vina Casei de Pensii. Au fost trei versiuni de programe informatice eronate de calculare a sporului de grupa. Ulterior, cand i s-a recalculat, programul informatic actual, care este bun, i-a stabilit corect sporul, care este mai mic." Singura consolare a pensionarului este aceea ca urmeaza sa i se ia in calcul si ultima adeverinta cu grupa a II-a de munca, astfel ca prin sporul castigat cu aceasta va compensa macar o parte din pierdere.
Elena Tintaru
Medicii de familie se simt trasi pe sfoara
Cate ceva pentru pacienti, nimic pentru doctori
Protestul medicilor de familie a dus la o noua modificare a normelor care le reglementeaza relatia cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Doctorii sustin ca le-au fost rezolvate doar cererile care ii privesc direct pe pacienti, nu si cele referitoare la veniturile cabinetelor. Numarul de consultatii ramane plafonat, dar s-a renuntat la stabilirea unui buget pentru medicamentele compensate in care sa-si incadreze prescriptiile fiecare medic de familie.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a modificat din nou Normele de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Schimbarile vizeaza in special activitatea medicilor de familie si sunt o consecinta a protestului acestora de la inceputul lunii iunie. “Am obtinut rezolvarea tuturor doleantelor noastre legate de pacienti, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, medic la Stanisesti si presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau. Nu s-a obtinut insa nicio majorare de ordin material pentru medici.” La inceputul lunii iunie, medicii de familie au fost chemati la casele de asigurari de sanatate pentru a prelungi prin acte aditionale contractul de furnizare a serviciilor medicale semnat in 2010. De altfel, de la inceputul acestui an, relatia dintre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale s-a derulat numai pe baza actelor aditionale la contractul de anul trecut, desi in 2010 Ministerul Sanatatii si CNAS au promis ca noul contract si normele lui de aplicare vor fi elaborate din timp, astfel incat sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2011. Promisiunea nu s-a concretizat, noile norme fiind elaborate fara consultarea paratenerilor contractuali si publicate peste noapte. “Sunt facute de oameni care in viata lor nu au lucrat intr-un cabinet, de niste incompetenti care nu au habar de medicina primara”, acuza dr. Andriescu.
Restrictii si pentru medici, si pentru pacienti
In forma lor din luna mai, normele perpetuau restrictiile din 2010 si loveau atat in medici, cat si in pacienti. Numarul de consultatii din cabinetele medicilor de familie era limitat la 20 pe zi. Orice bolnav primit fara programare trebuia sa plateasca pentru consultatie si nu avea dreptul sa primeasca reteta comensata, trimitere sau certificat de concediu medical. Pacientii cu boli cronice nu ar mai fi avut dreptul la reteta compensata decat o data la trei luni. Aceasta restrictie era o adevarata amenintare la viata bolnavilor cu posibilitati materiale reduse, care nu si-ar fi permis sa suporte partea lor din costul unei retete pentru medicatia pe 3 luni. Nu in ultimul rand, noile norme impuneau medicilor de familie prescrierea medicamentelor compensate in limitele unui buget lunar. Aceasta i-ar fi obligat pe medici sa le refuze pacientilor tratamentul compensat dupa atingerea plafonului stabilit.
Pot jongla cu programarile
Zilele trecute, cu putin timp inainte de semnarea noilor contracte dintre medici si casele de asigurari, normele s-au modificat din nou. Limita de 20 de consultatii pe zi a ramas, dar media se va calcula saptamanal. Aceasta inseamna ca un medic poate vedea, in contractul cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, mai multi pacienti intr-o zi, dar va regla programarile in zilele urmatoare, astfel incat sa se incadreze in media saptamanala impusa. Pacientii cronici au primit dezlegare sa-si vada medicul lunar, nu o data la trei luni (cu unele exceptii). CNAS a renuntat la introducerea plafonului de medicamente compensate la medicul de familie.
“Am fost sntajati”
In timpul conflictului cu CNAS, reprezentantii medicilor de familie au solicitat ministrului Sanatatii sa devina mediator. Dupa lungi discutii, s-a incheiat un protocol care nu a fost insa respectat de CNAS. In acelasi protocol, MS s-a angajat sa suporte costurile echipamentelor necesare introducerii cardului de sanatate (inscriptoare si citiratoare de carduri) si sa-i plateasca pe medici pentru introducerea datelor pacientilor. Aceste promisiuni au cantarit mult in decizia medicilor de a renunta la protest si a-si relua activitatea, insa acestia se indoiesc acum ca MS va respecta protocolul. “Am fost santajati, a conchis reprezentantul medicilor de familie bacauani. Autoritatile au lucrat urat, dar eficient. Medicii au cedat fiindca nu au avut incotro.” Desi CNAS sustine ca veniturile cabinetelor de medicina de familie vor scadea anul acesta cu doar 3% fata de anul trecut, dr. Andriescu a declarat ca diminuarea va fi de 20-25%, iar multi medici de familie vor fi nevoiti sa-si caute alte locuri de munca. “In ultimii ani, au plecat din sistem 10 medici si au venit 5.”
Doina Mincu
Cum pierde statul bani: Blatul de la izolarea fatadelor, „motorul” evaziunii fiscale
Izolarea termica a fatadelor de blocuri a devenit o moda in municipiul Bacau. Insa o moda paguboasa. Autoritatile statului si institutiile de profil nu cunosc numarul exact al blocurilor "izolate", la intamplare, de locatari. De cele mai multe ori, lucrarile sunt facute de mantuiala, fara ca acestea sa indeplineasca standardele elementare de calitate in constructii. Situatia e complicata de faptul ca, din ratiuni de ordin economic, majoritatea locatarilor opteaza pentru neincheierea de contracte cu "societatile" de constructii care se ocupa de izolarea fatadelor. In lipsa unor documente oficiale, pretul lucrarilor este mult mai scazut, constructorii alegand sa lucreze la negru. Evazionismul este in floare. Reprezentantii institutiilor care ar trebui sa controleze legalitatea si calitatea lucrarilor de "reabilitare" a fatadelor ridica din umeri si, in buna traditie autohtona, isi paseaza responsabilitatile unii altora.
Fatadele a sute de blocuri din municipiul Bacau au fost reabilitate dupa… ureche. Moda izolarilor termice a prins, insa, devenind in ultimii ani o adevarata afacere, mai ales pentru "firmulitele" de constructii care lucreaza fara acte. Sistemul functioneaza in defavoarea locatarilor, dar cu larga lor complicitate. Pentru un cost sensibil diminuat al lucrarilor, proprietarii de apartamente aleg sa nu mai incheie contracte cu societatile in cauza, astfel incat lucrarile executate de acestea sunt in deplina ilegalitate. Pe de o parte, "izolatiile" nu beneficiaza de niciun fel de garantie, pe de alta statul e pagubit in urma evaziunii rezultate din nefiscalizarea serviciului prestat de constructor.
Institutiile statului care ar trebui sa aiba in evidenta santierele nascute ad-hoc in jurul blocurilor sustin ca nu pot impiedica inmultirea acestora.
"Noi controlam de la P + 4 in sus. Tot ce inseamna blocuri turn le-am verificat. Nu suntem foarte multi oameni, e greu sa verificam totul. Ne omoara reclamatiile si lucrarile cu bani publici pe care suntem obligati sa le verificam. E greu de facut o estimare. Eu cred ca-s fantastic de multe lucrari fara autorizare. Pe de alta parte, pentru lucrarile de intretinere fatade nu trebuie, neaparat, autorizatie. E mai mult o chestiune de urbanism. E jale in Bacau, toti si-au facut in diverse culori si-au montat orice pe fatade", a recunoscut Romulus Strugaru, seful Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) Bacau. El a reiterat ca "intretinerea" fatadelor de blocuri "nu este santier" si, prin urmare, n-ar face obiectul verificarilor efectuate de ISC. "Facem si noi cat putem", a conchis Strugaru.
"Ce e aia «regie proprie»?"
In ultimele luni, Garda Financiara si Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) au facut mai multe controale conjugate la santierele din jurul blocurilor. Potrivit conducerii Garzii Financiare, reclamatii cu privire la lucrarile de izolare a blocurilor exista, insa ele se fac, intotdeauna, tarziu. "De cele mai multe ori, neavand acte oamenii reclama degeaba. Asta e realitatea. Reclamatii apar doar daca apar tensiuni intre client si prestator. Sa nu credeti ca-i da afara din casa spiritul civic pe oameni. Un cetatean caruia i se spune ca pretul va fi mai mic daca nu cere documente, va alege tot timpul pretul mai mic. Exista reclamatii, dar daca nu exista acte nu avem ce sa facem", a explicat Romeo Fratila, seful sectiei Bacau a Garzii Financiare.
In replica, reprezentantii ITM sustin ca in urma controalelor facute la santiere s-au descoperit abateri cu carul. "Am intalnit situatii cand pe santier era un grup de 2-3 baieti ai nimanui. Nu erau nici de la firma, dar fara forme legale, nici persoane autorizate. Erau adunati de pe strada, pur si simplu, dar izolau blocul. Acei oameni iau banii, dar nu ofera niciun fel de garantie. Din punctul meu de vedere, trebuie regandit modul in care se emite autorizatie de construire. Primaria sa nu emita autorizatie fara identificarea, in prealabil, a constructorului. Ce e aia «regie proprie»? Regie proprie e la mine in bucatarie sau pe balcon, nu la izolarea termica a unui bloc", a apreciat Cristian Cucuian, directorul ITM Bacau.
Politia Locala n-are competente, Protectia Consumatorului n-a fost sesizata
Un indiciu cu privire la modul profund ilegal si evazionist in care se reabiliteaza blocurile din Bacau este dat de faptul ca, pana la acest moment, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor nu a primit nicio sesizare privitoare la calitatea proasta a lucrarilor realizate de firme. Toader Fratila, seful Comisariatului, s-a declarat surprins de aceasta situatie. "Pentru izolare termica nu avem niciun fel de reclamatii. Am avut reclamatii cu privire la calitatea anumitor lucrari de constructii, dar nu pe izolatii. E surprinzator, pentru ca s-au facut atat de multe lucrari si atat de proaste, dar nimeni nu s-a plans", a comentat Fratila. Politia Locala (n.r. – fosta Politie a Primariei) este o structura care, potrivit legii sale de functionare, dispune de atributii de control pe urbanism. Reprezentantii acesteia sustin ca nu pot urmari calitatea lucrarilor sau contractele incheiate de locatari si constructori. "Noi verificam amenajarea santierului, ca aceasta sa fie in regula, sa existe plase de protectie. Unde e cazul, controlam autorizatia de construire", a afirmat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Locale.
"Nu avem o evidenta a acestor blocuri"
Pentru lucrari la izolarea fatadelor de bloc, sustin reprezentantii ISC, nu este necesara emiterea unei autorizatii de construire. Aceasta devine o piesa necesara daca se decide anveloparea termica a imobilului. Anveloparea presupune existenta unui proiect tehnic detaliat, precum si lucrari de reabilitare termica de la subsolul blocului si pana la sarpanta. Foarte putine blocuri din Bacau sunt anvelopate si, pe cale de consecinta, reabilitate termic, asa cum prevede legea. In realitate, proprietarii de apartamente opteaza pentru varianta mult mai facila a acoperirii cu polistiren a fatadelor de bloc, operatiune care nu necesita autorizare intrucat, spun inspectorii ISC, lucrarile intra la capitolul "intretinere de fatade". Evaziunea fiscala, in schimb, realizata de firmele care traiesc, bine mersi, pe seama lucrarilor fara contract creste de la o zi la alta. Reprezentantii Primariei Bacau sustin ca nu dispun de o evidenta oficiala a blocurilor cu fatade "reabilitate". "Nu exista o astfel de evidenta si nici nu trebuie sa existe. Poate sa avem doar una neoficiala. Din punctul meu de vedere e nevoie de autorizatie de construire doar daca se modifica substantial fatada. Daca blocul era galben si-l faci rosu, ai nevoie de autorizatie de construire. Daca nu se aduc schimbari majore si se pastreaza vechea forma a blocului nu e nevoie de autorizatie", a afirmat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului.
Lucian Bogdanel
In lipsa ajutorului social, facea trafic cu tigari
Un barbat de 39 de ani din comuna Horgesti, M. Gheorghe, a fost depistat joi dupa-amiaza de politisti cu 794 de pachete de tigari cu timbru de Republica Moldova pentru care nu avea documente de provenienta, precum si cu un pistol cu aer comprimat detinut in afara prevederilor legale. Acesta a fost prins in urma unei actiuni mai ample a politistilor. "Politistii bacauani impreuna cu reprezentantii Garzii Financiare si ai Vamii Bacau au descins la mai multe adrese din comunele Horgesti si Parincea. Barbatul care detinea la domiciliu cele aproape 800 de pachete de tigari a fost retinut, iar doi administratori de societati comerciale au primit amenzi de 20.000 de lei fiecare", a precizat insp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Prejudiciul estimat se ridica la suma de 7.000 de lei. Barbatul a fost deja retinut urmand a fi prezentat Tribunalului Bacau cu propunere de arestare preventiva. In cazul celor doi administratori de societati, asupra lor au fost gasite 30, respectiv 50 de pachete de tigari fara documente de provenienta.
Pentru detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal si evaziune fiscala Gheorghe M. risca acum intre 1 si 4 ani de inchisoare. Desi avea o situatie materiala destul de buna, surprinzator, barbatul se numara printre beneficiarii de ajutor social, care se acorda doar nevoiasilor. Pana in aceasta luna, a primit ca ajutor social suma de 125 de lei. Din iunie, acest drept i-a fost suspendat. (A. Gavrila & E. Tintaru)
Dan Voiculescu ramane „Felix”
Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (ÎCCJ) a respins, joi, ca inadmisibil? contesta?ia în anulare formulat? de senatorul PC Dan Voiculescu împotriva deciziei prin care s-a stabilit definitiv c? a colaborat cu fosta Securitate, hot?rârea fiind definitiv?. În sala de judecat? de la Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, avocata lui Dan Voiculescu a invocat o serie de motive pentru care decizia anterioar? a instan?ei supreme ar trebui modificat?, f?când referire la mai multe erori materiale, precum ?i la faptul c? instan?a nu ar fi ?inut cont de o serie de probe. Pe de alt? parte, reprezentantul CNSAS a sus?inut c? motivele invocate de Dan Voiculescu nu pot modifica decizia irevocabil? dat? în luna martie ?i a cerut respingerea contesta?iei.
Sursa: Realitatea.net
Seism cu magnitudinea de 5,4 Richter in orasul Elazig din Turcia
Un cutremur cu magnitudinea de 5,4 pe scara Richter a fost resim?it joi în provincia Elazig din estul Turciei, a anun?at centrul de seismologie Kandilli din Istanbul, relateaz? AFP.
Pentru moment nu au fost anun?ate victime, potrivit autorit??ilor turce, dar cutremurul a provocat panic? în ora?ul Elazig, a anun?at postul de televiziune NTV.
Turcia, care este traversat? de mai multe falii seismice, este afectat? frecvent de cutremure.
Dou? seisme puternice produse în regiunile suprapopulate ?i industrializate din nord-vestul ??rii au provocat moartea a 20.000 de persoane în august ?i noiembrie 1999.
Sursa: Gandul.info
Noul iPhone de la Apple vine in septembrie
Compania american? Apple se preg?te?te de lansarea noului model de iPhone, care va vi prezentat în septembrie, au anun?at doi apropia?i ai lui Steve Jobs. iPhone 5 va fi dotat cu procesorul de pe iPad 2 ?i cu o camer? de 8 megapixeli, Apple lucrând ?i la o versiune mai ieftin? a telefonului, pentru a atrage persoanele din ??rile în curs de dezvoltare.
Cele dou? persoane care au oferit aceste informa?ii au ad?ugat c? Steve Jobs testeaz? ?i o nou? versiune a tabletei iPad, care va fi dotat? cu un ecran de rezolu?ie mai mare. Reprezentan?ii Apple au refuzat s? comenteze informa?iile, cele dou? surse afirmând c? detaliile oferite nu trebuiau f?cute publice.
Sursa: Adevarul.ro
Adrian Severin a ramas fara imunitate
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunit??ii lui Adrian Severin. Reporterii Sunday Times sus?in c? au propus mai multor eurodeputa?i s? fac? lobby pentru o serie de amendamente în PE, promi?ându-le c? în schimb bani. Adrian Severin este unul dintre membrii PE dispu?i s? î?i "vând? serviciile" pentru sume de pân? la 100.000 de euro. Odata ce Adrian Severin a r?mas f?r? imunitate, DNA poate începe urm?rirea penal?. Procurorii DNA s-au sesizat din oficiu, dup? ce, la 21 martie, publica?ia britanic? Sunday Times l-a acuzat pe Adrian Severin c? ar fi acceptat s? primeasc? bani ca s? fac? lobby pentru o serie de amendamente în Parlamentul European.
Sursa: Realitatea.net
Inchisoare pe viata pentru ucigasii handbalistului Marian Cozma
Tribunalul din Veszprem a decis, vineri, condamnarea la închisoare pe via?? a lui Sandor Raffael ?i a lui Gyozo Nemeth, uciga?ii handbalistului român Marian Cozma, înjunghiat mortal în februarie 2009, în timp ce un al treilea inculpat, Ivan Sztojka, a primit 20 de ani de închisoare, informeaz? MTI. Tribunalul din Veszprem a decis condamnarea la închisoare pe via?? a lui Sandor Raffael ?i a lui Gyozo Nemeth, uciga?ii handbalistului român Marian Cozma, înjunghiat mortal în februarie 2009, în timp ce un al treilea inculpat, Ivan Sztojka, a primit 20 de ani de închisoare, informeaz? MTI. Tribunalul a acceptat, astfel, cererea procurorului privind condamnarea la închisoare pe via?? a principalilor agresori ai lui Marian Cozma, Sandor Raffael ?i Gyozo Nemeth, în incidentul petrecut într-un club de noapte din Vezsprem (Ungaria), în februarie 2009, precum ?i solicitarea procurorului de condamnare la 20 de ani de închisoare a lui Sztojka. To?i cei trei inculpa?i au fost g?si?i vinova?i de omucidere ?i lovituri cauzatoare de moarte. Ini?ial, în acest caz au existat 27 de suspec?i.
Sursa: Gandul.info
Box: Medalie asigurata
La 20 de ani, Mihai Nistor a urcat pe podiumul Campionatelor Europene de seniori
Calificare in semifinale, medalie garantata! La Ankara (Turcia), Mihai Nistor a reusit sa intre in careul de asi la categoria super-grea. Astfel, pugilistul care va implini 21 de ani in noiembrie si-a asigurat bronzul continental, realizând totodata cea mai buna performanta internationala a sportului bacauan in acest an. "Este un rezultat extraordinar de mare", a sintetizat antrenorul emerit Relu Auras.
Inainte de limita
Dupa ce a câstigat inainte de limita primele doua meciuri din ringul european, Mihai Nistor a repetat istoria in sferturile de finala. Pasul catre medalie a fost facut dupa un meci de pomina, sustinut in compania campionului Marii Britanii. Un adversar de 2.10 m, cel mai inalt sportiv prezent la competitia continentala din Turcia: Joshua Anthony Oluwafemi Olaseni.
Rasturnari de situatie
Nistor a câstigat prima repriza, 5-4, in timp ce englezul si-a adjudecat-o pe cea de-a doua: 9-2. In runda a treia, bacauanul si-a impus din nou stilul. Iar Joshua Anthony a fost nevoit sa abandoneze, arbitrul oprind lupta intr-un moment in care elevul lui Relu Auras conducea cu 3-0.
Adversar campion
Cu medalia de bronz la gât, Mihai Nistor va urca din nou in ring in aceasta dupa-amiaza. In semifinale, sportivul bacauan va incrucisa manusile cu italianul Roberto Cammarelle, unul din "veteranii" competitiei (va implini 31 de ani in iulie). Carte de vizita: campion olimpic in 2008 si dublu campion mondial (2007, 2009).
Reteta succesului
Bacaul, punct de cotitura pentru super-greul Mihai Nistor. In 2009, legitimat la Nicolina Iasi – Dinamo Bucuresti, pugilistul a suferit o accidentare care l-a trimis intr-un con de umbra. Multi s-au grabit atunci sa-l scoata din calculele loturilor nationale. In schimb, Relu Auras l-a transferat sub bagheta sa, iar cariera tânarului boxer a fost astfel relansata. Rezultatele nu s-au lasat prea mult asteptate. Mihai Nistor s-a incoronat in 2010 cu titlul de campion national, performanta realizata chiar in Bacau, si in acelasi an a confirmat pe plan international cu o finala la Cupa Mondiala (China). Astazi este medaliat cu bronz la Campionatele Europene pentru seniori si unul dintre sportivii in care România incepe sa-si puna sperantele pentru Olimpiada. "Nu este inalt, dar compenseaza prin robustete si prin forta loviturii. In plus, are o inima de leu, de boxer adevarat cum spunem noi", il caracterizeaza Relu Auras, antrenor emerit sub indrumarea caruia Mihai Nistor isi face acum un nume in sportul românesc. Parcursul de la "europene" i-a deschis larg si drumul international, medaliatii continentali urmând sa fie desemnati capi de serie la Campionatele Mondiale (concurs de calificare la Jocurile Olimpice de la Londra). Mihai Nistor este legitimat la CSM Bacau 2010, care-i pune la dispozitie toate conditiile de pregatire. Punctele acumulate vor intra in contul SCM Bacau, conform protocolului de colaborare incheiat intre cele doua cluburi. (D.P.)
Precedenta performanta europeana a unui pugilist bacauan dateaza din 2006, când Constantin Bejenaru a luat bronzul (81 kg) la campionatele continentale desfasurate la Plovdiv (Bulgaria). România nu a mai urcat pe podiumul international la categoria super-grea de aproximativ 30 de ani.
„Nadia era mai rea ca un baiat”
Stefania Comaneci isi aminteste ca, in copilarie, Zeita de la Montreal isi chinuia tovarasii de joaca din fata blocului
Mamele de azi, copii de ieri
Sosita la Onesti pentru a inaugura Sala Polivalenta care ii poarta numele, Nadia Comaneci nu a ratat prilejul de a se reintâlni cu fostele colege si prietene din perioada copilariei si adolescentei. „Ori de câte ori le revad, incerc emotii foarte puternice. Suntem cu toate mame acum, insa când ne intâlnim, ne intoarcem cu gândul si amintirile in trecut, când nu eram altceva decât niste copii”, marturiseste Nadia.
Drac de fata
Ramânem la copiii de odinioara, insa trecem de la o mama la alta. In cazul de fata, mama Nadiei. Asa, pentru a afla cam ce fel de copil era „Zeita de la Montreal”. In povestea Stefaniei Comaneci, coditele Nadiei se transforma in doua… cornite. „Era drac de fata, domnule! Mai rea ca un baiat. Ce vorbesc eu, unii baieti sunt cuminti-foc fata de cum era Nadia. N-avea stare niciun moment”, spune, cu o umbra de zâmbet, doamna Comaneci.
Cu vecinii la usa
Amintirile curg ca nisipul din clepsidra. „Fiindca veni vorba, mai intotdeauna Nadia se lua la harta cu baietii din fata blocului; ii chinuia, le dadea cu nisip in ochi si câte si mai câte! Veneau parintii sa se plânga de ajunsesem sa nu le mai dau drumul la usa de rusine. Nu se mai putea asa”, rememoreaza Stefania Comaneci fragmente din copilaria fiicei sale.
Energie consumata
Si fiindca „nu se mai putea asa”, Nadia a ajuns la gimnastica. Mai intâi intr-o baraca, unde sotii Simionescu improvizasera o serie de aparate, in asteptarea momentului in care avea sa se deschida sala de gimnastica din Onesti. „Nu m-am gândit nicio clipa ca Nadia va deveni marea campioana. La vremea respectiva, ma bucuram ca isi mai consuma din energie cu gimnastica si ca pot sta si eu trei-patru ore linistita”, marturiseste mama celei mai mari gimnaste din toate timpurile.
„Bunica, imi ranesti sentimentele”
Acum sa trecem de la un copil la altul. Mai exact de la Nadia la fiul sau de cinci ani, Dylan. „Ghid” ne ramâne Stefania Comaneci. „Cum e ca bunica?”. „Fericire mare, domnule. Am trei nepoti, dar al mic al Nadiei, Dylan, e de pomina. De câte ori plec de la el, din America, pentru a ma intoarce in România, imi spune: «De ce pleci? De ce imi ranesti sentimentele»? Si n-are decât cinci ani, mânca-l-ar bunica!”.
Nepot polisportiv
Dylan ii seamana mamei, dar nu neaparat la nazdravanii. Face deja mai multe sporturi, asa cum, in urma cu mai bine de 40 de ani, Nadia alegea si cursele cu biciclete alaturi de Teodora Ungureanu, dar si fotbalul cu baietii din fata blocului. „S-ar putea ca Dylan sa ajunga un sportiv de frunte, mai ales ca ambii parinti au facut sport de mare performanta. Stiti cum se zice, ce naste din pisica…”, zâmbeste Stefania Comaneci.
Karting: Premiera bacauana
Circuitul "Selena Motor Sport" va gazdui etapa a treia a Campionatului National Dunlop organizat de FRAS
Total de 7
In acest sfârsit de saptamâna, circuitul "Selena Motor Sport" din Bacau va inregistra o premiera: gazduirea unei etape a Campionatului National de Karting "Dunlop" organizat de Federatia Româna de Automobilism Sportiv. Runda bacauana este cea de-a treia din totalul de sapte câte numara competitia care se va incheia pe data de 18 septembrie, la Bucuresti.
60 de inscrisi
Competitia FRAS-ului este o alternativa "soft" a clasicului Campionat National organizat de Federatia Româna de Karting. Chiar daca nivelul este mai scazut, concursul sponsorizat de Dunlop compenseaza prin entuziasm si numarul mare de participanti. De altfel, la etapa care se va desfasura in Bacau si-au anuntat prezenta 60 de sportivi, marea lor majoritate nefacând insa parte din elita kartingului românesc.
Euro-circuit
"Speram ca etapa din Bacau sa fie una pe placul asistentei, cu atât mai mult cu cât cursele se vor desfasura pe una din cele mai performante piste din Europa", a declarat Victor Dragan, secretarul general al Federatiei Române de Automobilism Sportiv. "Numarul inscrisi este destul de mare, iar acest lucru conteaza, de asemenea, foarte mult", a mai spus Dragan.
Clase cumulate
Spre deosebire de campionatul clasic, care include doar sase clase, competitia FRAS-ului este una mai diluata in privinta categoriilor. Se mizeaza pe zece clase, insa e foarte posibila cumularea unora dintre ele la nivelul curselor, nu si a punctajelor. Sâmbata sunt programate antrenamentele libere, calificarile si prefinala, urmând ca duminica, de la ora 10.45 sa se dispute finalele.
Dan Sion
Judo / CN U11: Pe locul 5
CS Bronx Bacau, prin sectia de la Nicolae Balcescu, a obtinut un loc 5 la "nationalele" de la Techirghiol. Aproape de podium: Melania Calfa (26 kg). "Emotiile si-au spus cuvântul", considera antrenorul Daniel Zodian, explicând astfel cum de Loredana Pantâru, Madalina Ardeleanu si Alexandra Gabor au fost invinse din primul meci. Finala nationala pentru copii de la Techirghiol a fost adresata categoriei U11 (n.2001-2002), fiind organizata atât la nivel individual, cât si pe echipe. (D.P.)
Minifotbal / Cupa Romaniei: Faza finala
28 de echipe participa la editia a II-a a Cupei României, programata la Sibiu (23-26 iulie). Formatiile calificate vor fi impartite in sapte grupe, de unde gruparile clasate pe 1-2, respectiv primele doua ocupante ale locului trei, vor merge in etapa superioara. Bacaul va fi reprezentat de FC Coriolan, echipa prezenta pentru al doilea an consecutiv la un astfel de turneu. Detinatoarea trofeului este Cipricom Zalau. Finala se va desfasura duminica dupa-amiaza. (D.P.)
Atletism: Merg la „mondiale”
România va fi reprezentata de 35 de atleti la Campionatele Mondiale rezervate cadetilor. In lotul "tricolor", sapte sportivi de la cluburile bacauane care si-au indeplinit baremul de participare: Petronela Simiuc (CSM Bacau 2010, la 800 si 1.500 m), Bianca Budaes (SCM Bacau, 2.000 m obstacole), Mihaela Puscasu (CSM Onesti, 5 km mars), Alexandru Terpezan (CSM Onesti, 200 m stafeta), Mihai Petrescu (CSM Onesti, 100 m stafeta), Stefan Gainusa (CSM Onesti, 200 m), Elena Panturoiu (CSM Onesti, triplusalt, heptatlon). "Mondialele" pentru juniori II se vor desfasura la Lille (Franta), intre 6-10 iulie. (D.P.)
Sedinta pentru a discuta despre reorganizarea teritoriala
Consilierii judeteni se vor reuni cel mai probabil saptamana viitoare pentru a lua in discutie posibilitatea organizarii unui referendum pe tema noii impartiri administrative a tarii. Consultarea populara ar putea avea loc doar dupa ce Guvernul va veni cu un proiect concret de reorganizare administrativa, intrucat pana in acest moment doar s-au purtat discutii intre putere si opozitie. Datele avansate de presedintele CJ, Dragos Benea, au fost 17, 24 sau 31 iulie, aceasta daca si consilierii judeteni vor fi de acord cu un referendum. In varianta vehiculata de Guvern, Romania ar putea fi reorganizata in opt judete mari, Bacaul urmand a functiona in judetul sau regiunea Nord-Est, cu o capitala fixata la Iasi. (A. Gavrila)
ONESTI: Evenimente editoriale
La Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” din Onesti, vineri, 24 iunie, va avea loc un triplu eveniment cultural pentru profesoara Mariana Bendou (de la Colegiul Tehnic “Petru Poni”). Ea va lansa volumele “Expresia ideii – fruntea cerului asuda” (un volum antologic) si “Poezii pentru sotul meu” (un volum bilingv). Ca dar pentru lansarea acestor volume de catre autoarea onesteana dar si pentru iubitorii de frumos din municipiul de pe Trotus, in Aula bibliotecii onestene va fi prezentata o expozitie cu broderii 3 D ale artistei Liliana Ramona Albu din Ungaria.
Un alt eveniment literar editorial a avut loc ieri (22 iunie) la “Cafeneaua literara” a Editurii “Magic Print” din Onesti. Vasile Groza (tatal cantaretei de muzica usoara Loredana Groza) si-a lansat cateva carti pentru copii. Demn de mentionat este faptul ca de mai multi ani Vasile Groza (stabilit in Bucuresti), este un impatimit scriitor al povestilor pentru copiii. (I. Moraru)
Liceenii ies la ecologizare
Elevii de la mai multe licee bacauane vor avea o vacanta plina. Asociatia "Oblio" deruleaza un proiect foarte indraznet pentru perioada mai-octombrie, prin care va promova implicarea tinerilor in solutionarea problemelor de mediu, dar si voluntariatul. Proiectul, denumit sugestiv "Insula Ecologistilor" presupune, pe langa activitatile ce se vor derula la sesiul asociatiei si o serie de iesiri in aer liber. "La fiecare sfarsit de saptamana, elevii vor participa la actiuni de observare, studiere, analiza si ecologizare a mediului inconjurator, in sapte zone delimitate de-a lungul falezei Bistritei si in jurul Insulei de Agrement", a explicat instructorul formator Roxana Mercur, profesor. Toate informatiile culese din teren vor fi inregistrate si vor aparea intr-un raport la sfarsitul proiectului care va arata progresele inregistrate pentru obtinerea unui mediu mai curat. Liceenii care iau parte la proiect vor beneficia si de o tabara ecologica si vor afla astfel ce inseamna viata de cercetas. In luna octombrie se va trage linie si se va face bilantul acestui proiect, iar rezultatele vor fi evaluate de o comisie formata din reprezentanti ai asociatiei, ai Clubului de Alpinism "Explorer" si ai Primariei Bacau. Bineinteles, cele mai bune echipaje vor fi premiate. (A. Gavrila)
