Mănăstirea „Pogorârea Sfântului Duh” este situată în satul Cotumba, la 2 km NV de comuna Agăș (județul Bacău), spre inima Munţilor Ciucului, la altitudinea de 800 m, pe malul râului Glodeț.
Este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din zona Bacăului, dar şi din Moldova. Localizată în apropierea pasului Ghimeș, care făcea legătura cu Ardealul, mănăstirea Cotumba era gândită de către domnitorii moldoveni ca loc de popas al negustorilor și al călătorilor. Această realitate istorică este confirmată de numele comunei în care se află mănăstirea. Denumirea comunei provenie de la cuvântul turcesc „aga”- persoană însărcinată cu strângerea vămii. La 1, 5 km de mănăstire se află Vârful ,,Cotumba” (1. 252 m, Munții Ciucului), cel mai înalt din zonă.
Schitul Cotumba, cuprindea Biserica „Sf. Treime”, care a fost ridicată în sec. XVIII, din lemn. În locul ei, în 1766, a fost ridicată o alta, de zid, de vornicul Grigorie Crupenschi. După 1864, în urma secularizării averilor mănăstirești, schitul a fost desfiinţat. În timpul Primului Război Mondial, biserica a fost distrusă şi reclădită în 1929. Acum i s-a schimbat hamul din „Sf. Treime” în „Pogorârea Sf. Duh”. După 1948, Schitul Cotumba, devenit mănăstire, s-a desfiinţat, fiind deservit de Parohia Cotumba. În 1994 s-a reînfiinţat Mănăstirea Cotumba, ca mănăstire cu obște de maici, nucleul acesteia fiind adus de la Mănăstirea Brâncoveni, județul Olt. Cu timpul au fost construite câteva chilii, o gospodărie anexă și un mic paraclis, iar în mijlocul mănăstirii a fost ridicată o biserică măreață, în stil ștefanian, cu hramul ,,Sfânta Treime”.
Povestea bisericii-mamă a mănăstirii, cel mai mic locaş din Moldova este una inedită: ,,Mică, în strai de var alb, cu pălăria de draniţă a acoperişului aşezată în cea mai bună rânduială, seamănă cu o căsuţă a bunicilor. Numai turnul de deasupra pridvoraşului îţi aminteşte că te afli în faţa unui locaş, uluitor, ce-i drept, prin dimensiuni. După toate socotelile, cel mai mic din Moldova. 10 metri lungime şi 2 metri şi-un pic lăţime, numai atâta spaţiu le-a fost de-ajuns călugărilor de demult ca să-şi înalţe bisericuţa. În pridvor, doar doi oameni încap, în pronaos aşijderea. Naosul seamănă cu o cutiuţă a timpului. Catapeteasma, mică, e o splendoare şi ca pictură, şi ca ornamentică, trădând harul şi dibăcia celor care vor fi lucrat-o. Catapeteasma aceasta nu este cea care a aparţinut bisericii, însă şi aceasta e foarte veche, cu o pictură foarte valoroasă. Altarul are şi el o particularitate, fiind, din acest punct de vedere, unic în Moldova: Sfânta Masă este introdusă într-o firidă din perete. Altfel, interiorul, pe de-a-ntregul, e o miniatură, mărturisind smerenia înaintaşilor, dar şi râvna şi dragostea obştii de azi a mănăstirii, care a restaurat bisericuţa în cele mai mici detalii, redându-i chip luminos şi curat, înzdrăvenindu-i cămăşuiala groasă a zidurilor şi primenind-o cu bun gust şi cu infinită delicateţe. Înveşmântată în buna purtare de grijă a maicilor, mică biserică, primeşte întreaga obşte în braţele sale, la ceas de rugăciune, căci şi acum tot aici se ţin slujbele, după rânduială” (articolul ,,Cotumba, mănăstirea din brațele Cerului”, semnat de Otilia Bălinișteanu, ziarul ,,Lumina”).
Acces mănăstire: Pe DN12A, care leagă Comăneștiul de Miercurea-Ciuc, pe un drum de țară din satul Cotumba, după vreo cinci kilometri se ajunge la Mănăstirea Cotumba; Contact: Telefon: 0234 382 385, mobil: 0768 197 844.
Romulus-Dan BUSNEA
Rubrică realizată în colaborare cu Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău
