Acasă Blog Pagina 4917

Cutremur fara sfarsit pe Calea Barladului

    Mai multe familii care locuiesc pe Calea Bârladului trec zilnic prin clipe de spaima. Casele lor sunt zgâltâite ca de cutremur. In zona lor, soseaua este crapata si denivelata. Când trec masini mari pamântul de sub sosea trepideaza ca la un seism de intensitate medie.

    Bacauanii care locuiesc in imobilele situate pe un anumit tronson al Caii Bârladului traiesc de ani de zile cu teama in suflet. Zi si noapte casele de la numerele 61, 63, 63 A, 65 si cele de vizavi de acestea sunt zgâltâite din toate incheieturile, mai ales când pe sosea trec masini mari. Locatarii lor au permanent impresia ca vine cutremurul peste ei. In zona despre care vorbim soseaua este denivelata si fisurata. Când pe acolo ajunge un camion greu ai impresia ca iti fuge pamântul de sub picioare, ca se produce un seism puternic. Este de mirare ca dupa atâta vreme de când aceasta situatie dureaza, casele mai sunt inca in picioare. "Carosabilul este cu denivelari si goluri intre placi, sesizeaza J.B. Pe aceasta strada este un trafic intens, permanent trec masini grele. Tot timpul se produc trepidatii care se transmit si la terenul de sub case. Ne-au crapat peretii, chiar daca sunt din BCA. Am ajuns la disperare.” Oamenii spun ca aceasta situatie a aparut dupa ce s-a produs o avarie la una din conductele de sub pamânt. Problema a fost rezolvata la vremea respectiva, dar de atunci ei nu se mai simt in siguranta. “Cred ca aici este din cauza ca s-a spart conducta de canalizare cu mult timp in urma, este de parere un alt localnic. A curs apa si s-a tasat pamântul. “ Unii dintre cei din aceasta zona avanseaza si o solutie pentru ca sa nu mai fie atât de stresati de traficul intens de pe Calea Bârladului. Ei cer restrictionarea circulatiei dupa ora 21.00 si in weekend iar, in rest, pe timpul zilei, limitarea vitezei.
    Elena Tintaru

    Varstnicii se pregatesc de Anul European al Imbatranirii Active

      Obiectivul general al Anului european al imbatrânirii active si al solidaritatii intre generatii este de a incuraja si sprijini eforturile statelor membre in promovarea imbatrânirii active. Totodata, se urmareste exploatarea potentialului segmentului de populatie care se apropie de vârsta de 60 de ani sau care a depasit acest prag. Autoritatile locale sau organizatiile care lucreaza pentru aceasta categorie sunt incurajate sa stabileasca un plan de actiuni prin care sa marcheze acest an. In acest sens, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau vine, deja, cu o serie de propuneri legislative, de tipul ocuparea fortei de munca, prin eliminarea obligativitatii de pensionare la 65 de ani, punerea la punct a unor tratamente pentru patologii mai putin cunoscute si cresterea investitiilor in tehnologii de prevenire in domeniul sanatatii astfel incât populatia sa ramâna activa timp indelungat. Alta propunere pentru municipalitate, de aceasta data, este de a se inscrie in reteaua globala OMS a oraselor adaptate pentru vârsta a treia. In ceea ce priveste propunerile pentru societatea civila, DGASPC incurajeaza promovarea voluntariatului in rândul persoanelor vârstnice.
      Andreea Gavrila

      Duminica trecem la ora de iarna

        Duminica dimineata, 30 octombrie, ora 4 va deveni ora 3. Trecem asadar la ora de iarna. Reprezentantii CFR anunta ca mersul trenurilor in vigoare pâna la acea data nu se modifica. In schimb, toate trenurile care au ora de plecare din statiile de formare dupa 4, vor pleca cu ora Europei Orientale, iar cele care sunt in circulatie pâna la ora 4 vor stationa pâna la noua ora valabila.
        Andreea G.

        S-a stabilit calendarul examenului de bacalaureat

          Ministerul Educatiei a stabilit calendarul examenului de bacalaureat din acest an scolar. Astfel, intre 28 si 30 mai 2012 are loc inscrierea candidatilor la prima sesiune de examen, pentru ca pe 11 iunie deja sa inceapa evaluarea competentelor lingvistice in limba româna (11-13 iunie), in limba materna (13-15 iunie), evaluarea competentelor digitale (18 – 22 iunie) si a celor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala (25 – 27 iunie). Probele scrise incep pe 2 iulie (limba româna), continua cu proba obligatorie a profilului (4 iulie), apoi cu cea la alegere in functie de profil si specializare (6 iulie). Primele rezultate se vor afisa pe 8 iulie, iar cele finale, dupa rezolvarea contestatiilor, pe 13 iulie. Sesiunea a doua de bacalaureat va avea loc in perioada 20 august – 5 septembrie . La solicitarea comisiilor de bacalaureat judetene, Comisia Nationala de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de sustinere a probelor de evaluare a competentelor digitale sau lingvistice.
          Roxana Neagu

          Accent: Domnul

          În anii studentiei, teatrul la care mergeam cel mai des era BULANDRA. Erau acolo cele mai bune spectacole din Bucuresti, adevarate evenimente. În aceeasi cladire, la etaj, se afla si "Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" si pentru toti studentii, spectacolele de la "Bulandra" constituiau cea mai buna, mai directa, palpabila scoala de teatru. Nu lipseau de la nicio reprezentatie si revedeau aceeasi montare de zeci de ori, seri la rând, pentru a "fura" meserie. Cel care dadea stralucire unica acelui teatru era Liviu Ciulei, caruia toti îi spuneau, simplu, Domnul. Ceea ce suna ca un fel de titlu regal, de majestate, într-un timp al tovarasilor. Pentru ca, sa fii, sa ramâi "Domn" în vremurile dictaturii comuniste, era semnul distinct al nobletei spirituale, sufletesti. Conducând Teatrul Bulandra, Domnul i-a imprimat un stil, creând o înalta scoala de arta scenica, un loc de referinta pentru istoria teatrului românesc. Dar, faptul ca era altfel construit, ca un aristocrat al spiritului, nu i-a fost iertat. A fost mereu hartuit de cenzura, desi adusese României atâta glorie, premiul de la Cannes pentru "Padurea spânzuratilor", dar si altele, la mari festivaluri de film. Spectacolele sale, invitate în strainatate, stârneau aplauze entuziaste pentru viziunea regizorala novatoare. Dar toate acestea nu au contat pentru cerberii vechiului regim, iar Liviu Ciulei a fost nevoi sa-si paraseasca tara. Si-a continuat în America activitatea de regizor si profesor de teatru, consolidându-si renumele. A confirmat astfel, din nefericire, o meteahna româneasca veche, aceea ca nu stim sa ne pretuim valorile. Despre Liviu Ciulei se pot spune o sumedenie de lucruri, cariera lui fiind una fabuloasa. Eu îmi amintesc minunatele spectacole: „Cum va place”, „Visul unei nopti de vara”, „Hamlet”, „Furtuna” de W. Shakespeare, „O scrisoare pierduta”, „Leonce si Lena”, „Play Strindberg” „Desteptarea primaverii”. O simpla cautare pe Google va poate furniza informatiile dorite. Puteti si sa ascultati pe Net câteva dintre interviurile pe care le-a acordat de câte ori a revenit în tara, dupa anii ’90, când a mai pus spectacole în scena, lucrând cu noua generatie de actori. Carora le-a lasat o impresie de neuitat. Pentru ca Liviu Ciulei raspândea un fel de magie si era unic si pentru modul în care stia sa iubeasca actorii, sa se apropie de ei, sa le descopere un potential nebanuit. Nu era genul de regizor care sa impuna, tipul dictatorial, dimpotriva, îi lasa liberi pe actori, astepta de la ei sa fie creativi, îi asculta, îi urmarea atent, sugerând ce voia prin indicatii date în soapta, cu infinita delicatete. Om de teatru total, actor, scenarist, regizor, scenograf, cineast de anvergura, Liviu Ciulei stia toate tainele acestor arte, carora le-a dedicat întreaga viata. Pe care si-a construit-o (ca un arhitect talentat ce era) sub semnul armoniei si al generozitatii. Ne va lipsi mult Liviu Ciulei, Domnul, un simbol al nobletei de spirit, calitatea atât de rara în stilistica vremurilor noastre.
          Carmen Mihalache

          Bun venit in „Livada Copilariei”!

            Bacaul prinde radacini

            Soare de toamna, cer senin, un vânt usor, cu alte cuvinte o zi splendida pentru a munci in aer liber. Miile de copii din judet care iesit, ieri, pe dealuri, ca sa planteze pomi, dând viata proiectului “Livada Copilariei”, au avut noroc. Alaturi de ei au fost dascalii lor, specialisti, edilii comunelor care au consimtit sa participe la acest program, consilieri judeteni si locali. Proiectul “Livada Copilariei” a fost lansat de Consiliul Judetean (CJ) Bacau si este realizat in parteneriat cu primariile si scolile din mediul rural. CJ a asigurat puietii, scolile – prin elevii lor – au plantat merii si vor avea grija de acestia pâna când vor ajunge la maturitate, iar primariile au pus la dispozitie terenul si vor face tratamentele necesare pentru ca pomii sa creasca sanatosi. Au acceptat sa-si asume aceste sarcini 44 de primari din toate partidele. Dragos Benea, autorul acestei idei, a fost prezent, ieri, la Colonesti, unde trei sute de elevi din patru scoli au venit sa-si planteze marul care le va purta numele si pe care il vor ingriji cel putin patru ani. Dealul din Colonesti arata, ieri, ca o floarea-soarelui asediata de albine. Sute de copii au forfotit bucurosi in jurul pomisorilor, cautând unelte, sfaturi sau cuvinte de laude. Dimineata, la intrarea in viitoarea livada, fiecare elev a primit o eticheta pe care era scris numele lui si pe care a legat-o de pomul sadit. Au gasit gropile deja sapate si au continuat munca: “Eu, acum, pun un pic de pamânt si mranita, pâna la jumatatea gropii, asez marul, apoi iar pun mranita, pamânt, indes bine si il ud”, mi-a explicat Ionut Stoina, 12 ani. Pustiul a marturisit, apoi, ca are livada si acasa, prin urmare se pricepe la sadit. Si Alexandru Brebenel, care face parte dintr-o familie cu 14 copii, e bun prieten cu agricultura. A terminat foarte repede si parca ar mai fi plantat vreo doi meri. “Asa cum il cunosc pe primar, nu-mi fac griji pentru livada din Colonesti, a marturist Dragos Benea, presedintele CJ. Vom vedea ce se va intâmpla in alte comune. Eu mi-as dori sa continuam actiunea si in anii viitori.” Proiectul “Livada Copilariei” are doua obiective: cresterea responsabilitatii copiilor din mediul rural cu privire la protejarea mediului inconjurator si refacerea plantatiilor de pomi fructiferi. Edilul Valentin Mârzac, un om care iubeste pamântul si tot ce creste pe el, e foarte multumit ca va avea, in Colonesti, un deal cu meri: “Pe mosia boieresca, prin anii ’60, CAP-ul a plantat o livada. Acum e imbatrânita, taiata, distrusa. Nu s-a mai ocupat nimeni de inlocuirea pomilor bolnavi si uscati.” Locul ales de primar are 10.000 mp si e foarte potrivit, ca sol si ca expunere la soare, pentru tânara livada. “Ne-am gândit si unde vom depozita fructele: in beciul boierului Apostoleanu, care se gaseste peste drum, unde au fost grajdiurile si casa argatilor”, a mai precizat edilul. La inceput actiunii, toti elevii au semnat un angajament care le va aminti ca trebuie sa aiba grija de marul lor pâna iese pe rod. La sfârsit, fiecare copil a fost felicitat si a primit o diploma de participare. Si in alte comune s-a dat startul plantarii merilor. Cosa Maricica, vicepresedinte al CJ Bacau, a fost prezenta la nasterea livezii din Damienesti, Dumitru Braneanu, vicepresedinte al CJ Bacau, a plantat meri alaturi de copiii din Dofteana, iar Elena Mitrea, senator, a ajuns la Izvoru Berheciului. Plantarile vor continua o saptamâna, mai precis, pâna pe 3 noiembrie, cu sprijinul a 19.000 de scolari. Gratie acestui program, judetul Bacau va avea 112 livezi tinere, care se vor intinde pe 25 de hectare.
            Silvia Patrascanu

            Oamenii strazii vor trece iarna tot in containere

              Proiectul Centrului de Cazare Temporara, gata abia anul viitor

              O parte din oamenii strazii care ocupa, ca o regula, camera de urgenta a spitalului in special in noptile in care temperaturile sunt cu mult sub 0, vor sta anul acesta tot in containerele Primariei. "Centrul de Cazare Temporara a Persoanelor fara Adapost", ar trebui sa fie gata anul viitor, cu o intârziere de cel putin trei ani de zile.

              Consilierii locali au aprobat in sedinta din septembrie transferarea catre Serviciul Public de Asistenta Sociala (SPAS) Bacau a doua containere tip dormitor, in care sa fie cazate si in acest an, persoanele fara un acoperis deasupra capului. Doar 15 dintre ele vor avea un pat unde sa doarma.
              "Aceste containere sunt pe Calea Moldovei, nr.96-98, si au fost folosite sub forma de imprumut si in anii trecuti. Sunt dotate cu instalatii, apa curenta, paturi. Sunt conditii decente de strabatut iarna pentru persoanele care apeleaza la noi si care sunt indrumate sa ajunga acolo", a explicat viceprimarul Roxana Mironescu. Accesul persoanelor va fi permis pe timpul noptii, iar fumatul si consumul de bauturi alcoolice nu va permis in interiorul Centrului. Persoanele cazate vor primi in fiecare zi si o masa calda. Bucataria, sala de mese si grupul sanitar existente deja in Centrul de Protectie Civila vor fi puse si la dispozitia persoanelor cazate in containere.

              O solutie de compromis

              Oamenii strazii vor fi cazati tot in containere, pentru ca din 2008 incoace, consilierii locali nu au facut decât sa aprobe proiecte pentru viitorul Centru de Cazare Temporara a Persoanelor fara Adapost. De altfel, vorbire s-a facut despre acest proiect inca din campania electorala din 2008, dar fara a se concretiza. Prima initiativa a venit in iulie 2009, dar a ramas in acelasi stadiu, pentru ca exact un an mai târziu, proiectul sa fie depus pentru obtinerea unei finantari nerambursabile prin Programul Operational Regional 2007-2013. Autoritatile locale au solicitat 1 milion de lei de la Uniunea Europeana, urmând ca din bugetul local sa fie pusa la bataie suma de 353 de mii de lei. Totul pentru un centru cu o capacitate de 20 de locuri, proiectat a se ridica pe strada Milcov 9E. Desi s-a dat acordul administrativ, abia undeva spre finele anului s-ar putea semna contractul de finantare. "Este cel mai avansat proiect. Semnarea contractului este de acum doar o formalitate, finantarea este asigurata, iar apoi vom demara procedurile de licitatie", a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

              Si alte puncte termice sunt pe lista

              "Analizam posibilitatea ca o serie de PT-uri dezafectate care au fost transferate de la CET si care se gasesc in cartiere marginase, 2 sau 3, sa fie trecute pe planul de investitie si sa amenajam locuinte de interventie. Acestea ar putea fi folosite si pentru victimele unor inundatii, incendii. Sa fie la dispozitia municipalitatii", a mai spus viceprimarul Roxana Mironescu.
              Andreea Gavrila

              Centrul modern pentru oamenii strazii va oferi servicii nu doar de cazare si masa ci si asistenta medicala, consiliere psihologica, juridica, socio-profesionala. Aceste persoane ar urma sa fie reintegrate in familie sau in societate cu ajutor lucratorilor SPAS.

              Patru tineri, pusi la pamant de etnobotanice

                Magazinele de vise fac victime fara numar

                O fata si trei baieti, din municipiul Bacau, au ajuns la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) dupa ce au consumat etnobotanice. Adolescentii au fost luati din strada de echipajele de ambulanta si SMURD si transportati la spital. Un trecator i-a gasit lesinati si a sunat la 112. Acesta este al doilea caz de acest gen petrecut in ultima saptamâna.

                Agitatie mare, miercuri seara, in centrul orasului. Mai multi tineri au cazut ca secerati pe strada Mihai Viteazu, dupa ce au fumat dintr-o tigara cumparata de la un magazin de vise. Un trecator a sunat imediat la 112, iar la fata locului au ajuns trei masini de Salvare si o ambulanta SMURD care i-au dus de urgenta la Spitalul Judetean din Bacau. Doua dintre victime au fost ulterior transferate la Spitalul de Copii, dupa ce s-a stablit ca nu aveau 18 ani impliniti. O fata de 20 de ani a avut nevoie de investigatii suplimentare dupa ce in cadere s-a lovit la cap. Dimineata, toti au fost indrumati sa stea de vorba si cu un medic psihiatru. „Echipajele de Ambulanta au adus in UPU doi tineri, cu vârste de 19 si 20 de ani, amândoi cu intoxicatie voluntara cu substante halucinogene, declarativ. Tânara avea si un traumatism cranian cu o plaga parietala. Li s-au facut investigatiile de rigoare, radiografii, examene de specialitate, au fost supavegheati in UPU pâna dimineata si apoi dirijati catre Psihiatrie. Ce-am inteles de la medicul de garda este ca au avut o tigara pe care au impartit-o de la unul la altul”, a declarat dr. Elena Bilbor, medic sef UPU Bacau.

                Minorii au ajuns la Pediatrie

                Doi dintre pacientii care au consumat produse halucinogene au fost internati in sectia de Terapie Intensiva a Spitalului de Pediatrie. Unul are 15 ani iar celalalt, 16 ani. "Erau in stare de somnolenta, se aflau in coma vigila. Cei doi adolescenti au fost diagnosticati cu intoxicatie cu substante etnobotanice si consum de alcool. Li s-a administrat imediat tratament intravenos. Din fericire, evolutia lor a fost buna, astfel ca astazi (ieri – n.n.), la amiaza, au fost externati. Dar, din pacate avem din ce in ce mai multe cazuri din acestea. Desi se spune ca a fost interzisa comercializarea etnobotanicelor, dupa cum se vede, realitatea este alta", ne-a declarat medicul Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Cei doi adolescenti sunt elevi la un liceu din Bacau. Unul este din Sascut, iar celalalt din Vultureni. Azi dimineata parintii lor s-au prezentat la spital si au discutat cu managerul acestuia care le-a facut câteva recomandari medicale.

                Vând fara probleme

                In urma cu doar câteva zile, tot la urgentele spitalului judetean au mai ajuns trei tineri carora li s-a facut rau dupa ce au consumat etnobotanice. In municipiul Bacau mai sunt functionale cinci magazine care vând produse etnobotanice. Politistii locali spun ca sunt cu mâinile legate, atâta timp cât legea are scapari care le permit celor care detin astfel de afaceri sa ramâna pe piata. „Cei care-si deschid noi magazine solicita de la Primarie autorizatie pentru comercializarea de produse alimentare sau bunuri noi. De la inceputul acestui an, noi am efectuat 37 de actiuni pe aceasta linie, am aplicat 31 de sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 236.000 de lei si s-au confiscat circa 650 de pliculete cu produse”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. In acelasi timp, agentii au mai depistat si 25 de consumatori. Ultima actiune a avut loc in urma cu o saptamana.
                Geta Panaite
                Elena Tintaru

                „O caricatura buna poate darama un guvern”

                Interviu cu Victor Eugen Mihai (VEM), caricaturist

                – Caricatura nu are nevoie de cuvinte, insa astazi iti propun sa vorbim despre caricatura. Ce este si la ce foloseste, ca sa pornim cu o intrebare comerciala?
                – Astazi nu foloseste la nimic! Ca­ricatura este un mijloc de a atrage atentia, de a sanctiona oameni si institutii, colegi, politicieni, guverne, care depasesc limitele bunului simt, ale normalului. Functiile esentiale ale caricaturii sunt de a destinde, de a amuza si a atrage atentia, dar si de a echilibra estetica vizuala a oricarei pagini tiparite si, nu în ultima instanta, de a ilumina prin relevanta. O caricatura reusita poate avea o tinta directa si poate fi mai elocventa decât multe alte mijloace vizuale sau auditive complexe. Caricatura de calitate esentializeaza într-o singura forma vizuala ceea ce nu poate fi rostit de numeroase cuvinte sau discursuri întregi. Eu cred, eu mai sper, ca sa trecem la registrul grav, ca ne foloseste, isi are rostul si menirea ei in modul de exprimare, asa cum ne folosesc si cuvintele. De multe ori o linie poate spune mai mult decât 100 de cuvinte.
                – Acelasi lucru se spune si despre o fotografie, o ilustratie buna, o ca­ricatura poate tine, uneori, loc de editorial.
                – Caricatura de presa este o lucrare de o zi, este ca un editorial, dupa cum spuneti. Daca aduni caricaturile dintr-un an poti sa-ti dai seama cum a evoluat societatea, care au fost temele principale din diferite domenii. Este un stil grafic echivalent pamfletului scris, poate fi considerat un gen al artelor plastice care îsi traieste cu precadere existenta în paginile pu­blicatiilor. Caricatura ironizeaza în forme directe, simbolice sau metaforice, cu text ori fara cuvinte, aspecte si mentalitati sociale, persoane de notorietate sau indivizi oarecare. Caricatura amuza majoritatea, dar îi si irita pe altii. Tudor Vianu spunea ca este o istorie a timpului, o impostura demascata. Acest gen de caricatura poate fi valabila oricând, oriunde. Sunt teme care traverseaza timpul. Mai ales ca la noi prostiile se repeta.
                – Daca tot vorbim de repetitie, cea mai veche caricatura, care dateaza de peste 7000 de ani, pastrata pe un papirus, reprezinta un cvartet format dintr-un leu care cânta la lira, un magar la harpa, crocodilul este solist la flaut, iar maimuta la fluier. Toate patru animalele interpreteaza o melodie compusa de un bou. Ideea pare valabila si astazi…
                – Si va mai fi valabila inca 7000 de ani, cum spuneam prostiile se repeta si boul o sa faca, in continuare, cu mici exceptii, partiturile. Caricaturistul trebuie mereu sa prevada evenimentele, sa le simta, sa fie in mijlocul lor. Daca lucreaza intr-o redactie, este angajat, poate primi teme de la conducerea redactiei, este acolo de la construirea ziarului. Pe timpuri mai bune, ziarele aveau propriul caricatu­rist sau un colaborator permanent. Au trecut acele timpuri, iar daca ma intrebati pe mine este foarte rau ca un cotidian nu are un caricaturist, mesajul ar ajunge mult mai repede si mai direct la cititor. Caricatura de presa este mult simplificata, nu este incarcata cu elemente picturale, cea de expozitie suplineste cuvintele prin partea artistica.
                – Ce-i trebuie unui caricaturist in plus fata de un ziarist din presa scrisa? Si el are opinii, are spirit critic.
                – Sa simta evenimentul, sa fie un bun observator, cu simtul umorului (fara umor mai bine te apuci de altceva), sa fie un bun desenator, nu excelent, bun, ceea ce presupune talent. Sunt caricaturisti care, aparent, nu exceleza in desen, luam ca exemplu pe Mihai Stanescu, care din trei linii, studiate in timp, acopera mesajul. Eu apreciez in primul rând ideea si apoi desenul. Caricatura inseamna idee. Cu o caricatura buna, cu o idee, poti omori un om, o personalitate, poti clatina un guvern.
                – Este caricatura care iti stârneste râsul, mai ales la portrete si caricatura care-ti pune in miscare cutele fruntii.
                – Ea este asa cum o simte autorul. La noi a dominat caricatura satirica, subversiva, cu mesaj ascuns, cum s-a intâmplat in perioada comunista. Acum s-a revenit la caricatura cu umor. Si globul daca ar fi sa-l impartim intre umor si satira, partea europeana este dominata de umor, cea asiatica este dominata de satira. Sunt zone mai libere, altele sunt inca sub diferite forme de dictatura.
                – Când ai inceput sa desenezi, sa-ti dai seama ca ai disponibilitate spre acest gen de exprimare?
                – Am inceput prin liceu, faceam parte dintr-un grup de umor, insa nu aveam cine stie ce voce si asta ma rodea, trebuia sa gasesc altceva. Imi notam ideile, iar acasa incercam sa le pun pe hârtie. Mai pastrez si acum unele incercari de atunci. In armata imi lipsea grupul de umor, ceea ce imi crea un disconfort, armata era armata, chiar daca subiecte erau cu prisosinta. Intr-o permisie, pe tren, mi-am luat revista Urzica. Am vazut acolo câteva caricaturi si m-am hotarât sa desenez cu idee. Pe 20 ianuarie 1988 am luat hotarârea definitiva, iar in opt luni am debutat in Urzica, doua luni au stat desenele mele la rând, erau acolo nume grele, cunoscute, era coada. Tot in acel an am avut o lucrare in expozitia de la Costinesti, una dintre putinele expozitii de caricatura organizate in acei ani. Urzica era maximum de afirmare, mai erau alma­- nahurile, antologiile. Atât.
                – Mai tii minte desenul?
                – Sigur, este greu sa povestesti o caricatura, insa am sa va spun: la spital, pe o masa de operatie, era un tip cu o sageata infipta in inima si Cupidon care boceste alaturi pe un scaun.
                – Ai teme preferate?
                – Socialul domina astazi caricatura de expozitie, iar politicul pe cea de presa. Depinde insa si de persoana, de mediul in care traieste. La noi este valabila asertiunea ca facem haz de necaz, facem bascalie din tot si din toate. Tot la noi se merge pe faptul ca românul s-a nascut orice, face de toate, se pricepe la toate, s-a nascut poet, caricaturist, acel Dorel il gasesti in orice domeniu si face numai prostii, unele gogonate, iar caricaturistul il sanctioneaza. Nu poti sa te pricepi la toate, insa este rau sa nu te pricepi la nimic. Nu poti sa legi o conducta de gaz cu una de apa. Uneori pe caricaturist il depasesc evenimentele, cum a fost exemplul de mai sus, sau cum s-a intâmplat la Constanta, când un mistret a iesit din mare si a intrat in Receptia unui hotel. Mi se pare chiar si peste puterea de imaginatie a unui caricaturist. Este criminal, poti sa te astepti la un rechin, la un delfin, dar nu la un mistret. Sunt subiecte?
                – Spuneai cu o alta ocazie ca in Bacau sunt cei mai multi caricaturisti la 1000 de locuitori. Cum acoperi aceasta afirmatie?
                – In Bacau au fost si sunt multi ca­ricaturisti, din generatii diferite. Toti foarte buni. Avem un Constantin Ciosu, cel mai bine cotat caricaturist român la ora actuala ca numar de premii, ca numar de participari la saloane nationale si internationale, ca inteligenta in caricatura. Are idee, idei. Este Vasile Craita Mândra, Costica Cucos, Constantin Chirila (Chic), VEM, dar si Constantin Pavel, de la Focsani, este bacauan, a jucat fotbal la Aripile, in Divizia B, a fost elevul lui Craita la Scoala Populara de Arte. Azi, este cel mai premiat român pe plan international, caricatu­rist pe care il apreciez foarte mult, ca si pe Craita Mândra, care m-au ajutat in cariera. Un model pentru mine este si Constantin Ciosu, dar nu numai pentru mine. Este model pentru toti.
                – Cunosti fenomenul, vorbesti din interiorul lui, vin din urma tineri?
                – Din pacate, nu. In scoli nu intereseaza decât ceea ce produce banul usor si repede, fara efort, fara timp normal de asteptare, de perfectionare, de cizelare. In scoli, chiar daca va surprinde, nu exista filon pentru nimic. Prin anii ’80, un cunoscator fin al fenomenului, Tudor Octavian, spunea despre noi, cei mai tineri caricaturisti, intr-un material de o pagina din România Libera, ca suntem o generatie fara lideri. Ca sa merg mai departe, astazi exista o generatie fara generatie. De caricaturisti.
                – Esti cam dur.
                – Nu sunt dur, sunt realist, in general caricaturistul este mai dur, pentru a scoate in evidenta anormalul. Au disparut modelele, motivatia, idealul. Modele avem, insa de fotbalisti, de pitipoance.
                – Unde-i presa de umor?
                – A disparut. Urzica a disparut, Moftul a disparut, Catavencu s-a inmuiat. Presa umoristica este in agonie, doar presa cotidiana mai gazduieste caricatura. Curios, nici pe net nu gasesti ceva. Ziarul DESTEPTAREA are meritul de a fi publicat aproape toti caricaturistii din Bacau. Pe rând, dar au incaput toti. Chiar daca nu au facut avere, au câstigat un banut, si-au vazut munca valorificata si opinia “vazuta”. Trebuie sa ai si noroc, peste tot iti trebuie si un dram de noroc, fiecare dintre noi, la timpul nostru am avut nevoie de cineva care sa ne deschida o usa, sa-ti gaseasca oportunitatea, astfel ca tusul tau, mai bine zis “tusa” ta, sa vada lumina tiparului, panoul unei expozitii. Lipsesc colocviile, expozitiile de anvergura, revistele de specialitate, sprijinul guvernamental pentru cultura. Se gasesc bani pentru tot felul de focuri de artificii, festivaluri de o calitate indoilenica, suse cu registru de activitate culturala. Eu as da banii pentru ceva de 10 bani, care sa coste 10 bani, decât sa dai rest o guma, o bombonica, as tipari o carticica de 10 bani, poate o citeste cineva, mai afla ce se intâmpla in lume, in loca­litatea ta, pe piata culturala, nu am 10 bani rest, va dau carticica asta. Ce ziceti?
                – Am vorbit de caricatura, de caricaturisti, dar n-am vorbit aproape nimic de palmaresul tau, al artistului care semneaza VEM. Spre deosebire de alte interviuri, de data aceasta o sa aloc mai mult spatiu caricaturii, altfel ne-am indeparta de butada ca ea face cât 1000 de cuvinte.
                – Eu am debutat la inceputul anului 1990 in presa, la televiziune, Am lucrat si la EURO TV, SATBA, apoi la Pur si Simplu, DESTEPTAREA. Mi-a placut, insa am ales alt drum. Cât priveste caricatura, am publicat in presa scrisa din Brasov, Iasi, Bacau si Bucuresti, am participat la multe saloane nationale si internationale. Lista de premii este importanta. Am avut o pauza si de aceea palmaresul nu este foarte bogat. Am luat doua premii internationale si iar am facut o pauza. Acum sper ca mi-am revenit. Nu stiu cât este de important, insa ma pot lauda cu 10 premii nationale, iar la “international” am opt premii, din care anul acesta trei. Nu stiu care este cel mai important, la vremea lor toate au fost importante, dar, fiind in 2011, am sa spun ca premiul din Coreea este cel mai insemnat pentru mine. Am fost reprezentat la Seul de ambasadorul României care, ulterior, mi-a inmânat premiul in tara. Un alt premiu, o Mentiune, in India, si o alta Mentiune la Salonul de la Bucuresti.
                – Anul acesta te-ai suparat si ai declansat ofensiva pentru organizarea unui Salon International de Caricatura in Bacau. In ce stadiu se afla initiativa ta?
                – Nu m-am suparat, insa am dorit sa reiau salonul din Bacau dupa 15 ani. Am repornit o treaba care s-a dovedit foarte buna si utila. Se gasesc greu bani pentru o asemenea intreprindere, mai ales ca nu se mai intorc pentru cel care ar fi dispus sa sponsorizeze. Intelegeti ce vreau sa spun. Salonul din Bacau revine in aceeasi formula de organizare ca acum 15 ani, respectiv Centrul International de Cultura “George Apostu”, eu si Constantin Pavel din Focsani. Vreti, nu vreti, eu consider ca Centrul condus de Geo Popa este un lacas de cultura in cel mai adevarat sens al cuvântului, iar directorul lui cel mai bun manager al unei institutii de cultura din Bacau. Poate voi fi sanctionat de unii, dar am si eu dreptul la opinie. Anul acesta participa caricaturisti din 20 de tari, pe masa juriului au fost peste 200 de lucrari semnate de autori foarte va­lorosi. Vor fi in expozitie 120 de lucrari, au fost nominalizati in vede­rea premierii 12 autori si vor fi premiati cinci. Marele Premiu – 1000 de euro, Premiul I – 400 de euro, Premiul Excelent – 300 de euro, iar juriul a suplimentat cu doua premii speciale, fata de regulamentul initial. Din pacate, participarea româneasca este sub asteptarile mele, chiar timida. Este un salon bun, dupa 15 ani de pauza, atât ca participare, dar si ca valoare a premiilor.
                – Când are loc vernisajul? Când pot veni bacauanii sa vada creatiile, ideile, realizarile caricaturistilor?
                – Pe 1 noiembrie, ora 17, la Centrul Cultural “George Apostu”, in sala de expozitii. Va invit, cum invit pe toti bacauanii sa vada un regal al caricaturistilor din Bacau, din tara si din lume.
                – Eu iti urez succes si ne vedem la vernisaj. Vom râde sau vom plânge?
                – In functie de starea fiecaruia. Putem plânge de ceea ce nu trebuie sa devenim si sa râdem de prostia omeneasca. Avem doi ochi.
                Gheorghe Baltatescu

                Zilele Matematicii Bacauane

                  Societatea de Stiinte Matematice – filiala Bacau, prin presedintele acesteia, prof. Ion Radu, organizeaza in zilele de 28 – 29 octombrie o noua editie a Proiectului Multianual "Zilele Matematicii Bacauane". In program se vor desfasura mai multe actiuni, respectiv un simpozion pe teme de didactica Matematicii, omagierea activitatii academicianului Gheorghe Vranceanu, dar si concursul interjudetean de matematica SIM – "Sa Intelegem Matematica" (sâmbata, cu incepere de la ora 09.00), la care vor participa in jur de 170 de elevi din toata tara. Manifestarile se vor incheia pe 29 octombrie, cu lansarea ultimului numar al revistei "SIM". Toate activitatile vor avea loc la Scoala cu clasele I-VIII "Mihail Sadoveanu" Bacau. (R.N.)

                  Se inchide strada Oituz

                    Vineri, 28 octombrie, intre orele 10-15, se vor executa lucrari de asfaltare pe strada Oituz, pe ambele sensuri de mers. Pentru aceasta, municipalitatea a decis inchiderea in totalitate a strazii pentru circulatia autoturismelor. (A.G.)

                    Au spart trei masini in cateva minute

                      Este recordul a doi minori din Bacau, care au spart trei autoturisme parcate pe strada Henri Coanda, din municipiul Bacau. Suspectii au distrus geamurile si au plecat cu tot ce au gasit prin masini. S-au direct si le-au vândut, iar la sosirea echipajelor de politie si-au recunoscut fapta. Ei sunt acum cercetati penal pentru furt calificat, dar pentru ca sunt minori nu raspund pentru infractiunea savârsita. (G.P.)

                      Amenintati cu un cutit in restaurant

                        S-a intâmplat intr-un local din municipiul Bacau, când Emilian M. (43 de ani) a baut peste masura si a inceput sa faca scandal. Omul a distrus mai multe mese si a inceput sa injure si sa-i ameninte cu un cutit pe ceilalti clienti ai restaurantului. Barbatul a fost potolit de agentii de politie ajunsi la fata locului care i-au dat o amenda de 1.000 de lei si i-au intocmit dosar penal pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii si linistii publice si port fara drept de arma alba. (G.P.)

                        Inca un arestat in razbunarea de la Buhoci

                          Al cincilea suspect in cazul razbunarii de la Buhoci, când trei barbati au fost dezbracati si târâti de caruta, pe motiv ca in urma cu 14 ani au furat mai multe usi de la unul dintre agresori, a ajuns si el in Arest. Ionel B. (24 de ani) a fost depistat si dus in fata judecatorilor care au descis arestarea preventiva pentru 30 de zile, fiind acuzat de lipsire de libertate. Alte patru persoane au fost incatusate in urma cu o saptamâna. (G.P.)

                          Recensamantul, lamuriri si noi actiuni

                            Prefectura Bacau a organizat ieri o conferinta de presa prin care a pus capat zvonurilor legate de Recensamântul populatiei si a cerut, din nou, colaborare din partea cetatenilor si a edililor locali. Printre problemele semnalate in judet, conducerea Comisiei Judetene de Recensamânt a mentionat cazuri de angajati ai Ministerului Administratiei si Internelor si nu numai, din Moinesti, care au refuzat sa precizeze cine le este angajator, sub pretextul secretului de serviciu. Totodata, in comunele Tamasi, Parincea si Helegiu, angajatilor din primarii care sunt si recenzori nu li s-a permis sa plece mai devreme de la serviciu pentru a-si face treaba in sectorul de recensamânt. "Ii rog sa ne ajute. Mai sunt doua zile lucratoare si va rog sa le permiteti sa plece macar cu o ora mai devreme ca sa terminam la timp actiunea", a spus prefectul Constantin Scripat. Acesta a lamurit si problema din Onesti, unde primaria a incercat sa obtina si o situatie a animalelor de companie din casele onestenilor. Primarul, dar si secretarul municipiului au fost atentionati sa renunte la demers, altfel se va apela la sanctiuni. Prefectura a dorit sa puna capat si zvonurilor potrivit carora nu ar fi bani pentru plata recenzorilor. Toate cele 3.820 persoane care sunt angrenate in derularea acestei actiuni isi vor primi banii aferenti muncii lor. Institutia a introdus si noi reguli. In cazul in care este nevoie de interventia politistilor sau jandarmilor, acestia se vor deplasa de urgenta la fata locului si nu invers. Totodata, incepând de ieri, datele centralizate cu privire la procentajul de recensamânt sunt postate dupa ora 14 si pe site-ul Institutiei Prefectului. Pentru ca interviul sa dureze cât mai putin, este indicat ca cetatenii care nu au primit inca vizita recenzorilor sa pregateasca urmatoarele informatii: codul numeric personal care este obligatoriu de prezentat, data stabilirii in localitate, denumirea institutiei de invatamânt absolvite sau a celei in curs, ocupatia, denumirea unitatii angajatoare, perioada construirii cladirii, suprafata camerelor de locuit.
                            Andreea Gavrila

                            Recensamânt si in spitale

                            Mii de pacienti aflati pe patul de spital raspund zilele acestea intrebarilor puse de recenzori. Numai in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau sunt internati peste 900 de bolnavi. „Pentru acestia se utilizeaza formulare speciale, destinate persoanelor prezente temporar la o adresa, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU. Nu au fost probleme. Pacientii au fost cooperanti, iar acolo unde acestia nu au putut, din motive medicale, sa furnizeze datele solicitate, s-a folosit fisa de observatie.” (D.M.)

                            Pensiile nu se taie, dar nici nu cresc

                              Una calda, alta rece

                              Guvernantii ne asigura ca pensiile nu vor fi taiate in anul 2012. Dar, mai mult ca sigur, nici nu vor fi majorate. Ministrul Muncii propune ca pensiile sa nu fie indexate sau sa fie majorate cu rata inflatiei, daca exista resurse financiare. Nu spune nimic despre faptul ca Legea pensiilor, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2011, prevede ca valoarea punctului de pensie se majoreaza anual cu 100 la suta din rata inflatiei si cu 50 la suta din cresterea câstigului salarial mediu brut.

                              Pensiile nu vor fi taiate, dar, mai mult ca sigur, nici majorate in 2012. Pensionarii trebuie sa se descurce si anul viitor din aceeasi pensie pe care o primesc in prezent. Aceasta se poate deduce lesne dintr-un comunicat de presa al ministrului Muncii Sulfina Barbu care precizeaza ca pentru proiectia bugetara din 2012 a trimis Ministerului Finantelor doua propuneri. Prima varianta, si cea mai probabila de aplicat, se refera la faptul ca pensiile nu vor fi indexate in anul 2012. A doua, are in vedere "indexarea pensiilor cu rata inflatiei, daca si numai daca exista resurse financiare". Potrivit calculelor facute, aceasta ar insemna un efort financiar suplimentar de 3 miliarde lei. In acelasi comunicat se mai mentioneaza ca "pentru a avea resurse in 2012 trebuie sa se stie clar cresterea economica". La rândul sau presedintele Traian Basescu a precizat, insa, ca bugetul pe 2012 trebuie sa aiba un deficit de 1,5-1,7 la suta din PIB, si nu de 3 la suta, si ca Guvernul trebuie "sa gaseasca solutii de diminuare a nevoii de imprumut". Dar a mai spus ca "nu se pune problema de inca o taiere de pensii si salarii".

                              Nimic despre indexarea valorii punctului

                              Din cele doua declaratii nu rezulta, insa, daca macar in 2012 se vor pune in practica prevederile Legii 263/2010 referitoare la punctul de pensie. "Teoretic, s-ar putea intelege ca valoarea punctului de pensie nu va creste in 2012, este de parere Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Probabil, va fi o prorogare a articolului din lege care se refera la majorarea punctului." Potrivit Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art.102, al.2, valoarea punctului de pensie ar trebui majorata anual cu 100 la suta din rata inflatiei, la care sa se adauge 50 la suta din cresterea reala a câstigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. Legea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2011, dar acest articol nu a fost aplicat. Nu s-a respectat in 2011 si, cu siguranta, nici in 2012 nu va fi pus in practica. Dar aceasta nu este singura frustrare a pensionarilor. O parte dintre cei care au lucrat in conditii speciale ori deosebite (potrivit Legii 19/2001) si au iesit la pensie inainte de 1 ianuarie 2011 ar trebui sa beneficieze de la 1 ianuarie 2012 de majorarea punctajului anual pentru perioada respectiva cu 50 la suta, respectiv 25 la suta. Nici despre aceasta nu se aminteste nimic in declaratiile guvernantilor nostri. Asadar, este de asteptat ca pensiile sa ramâna anul viitor la nivelul actual, daca nu cumva presedintele tarii va reveni la ideea de a fi impozitate toate. Pentru marea majoritate a pensionarilor, perspectiva este destul de sumbra, deoarece pensia abia le ajunge sa traiasca de azi pe mâine. In judetul Bacau pensia medie de stat este de numai 773 lei iar cea de agricultor, de doar 311 lei. Cei care au insa sub 350 lei primesc diferenta pâna la aceasta suma.
                              Elena Tintaru

                              Profesori navetisti pe banii lor

                                Primariile nu au fonduri pentru cadrele didactice

                                Dascalii bacauani fac naveta pe banii lor. Multe primarii din mediul rural nu au bani pentru decontarea acestor cheltuieli. Daca situatia persista, Sindicatul Liber din Invatamânt se asteapta la o plecare in masa din sistem a profesorilor navetisti. In acest an scolar, in judetul Bacau sunt peste 1.600 de cadre didactice care fac naveta la locul de munca.

                                Multe primarii rurale nu au bani pentru decontarea navetei dascalilor. "Noi avem restanta de doi ani. Ma bucur insa ca profesorii au inteles ca vina nu e la noi. Din 28 de cadre didactice pe care le am in scolile din comuna, 22 sunt navetiste. La un alt calcul, din 19 miliarde de lei vechi cât e bugetul comunei, peste 10 miliarde se duc pe salariile profesorilor. De unde bani si pentru decontarea navetei?", ne-a declarat Ionel Galatanu, edilul comunei Odobesti. Primarii spun ca 2011 este anul in care au primit cei mai putini bani pentru "echilibrare" de la Revolutie incoace. De aici si repercursiunile. In plus, nici pentru sfârsitul anului nu sunt semne ca ar fi posibila vreo rectificare. Consiliul Local (CL) Colonesti a decontat naveta doar pe primele cinci luni ale anului 2011. "Am platit 4.200 lei, arata Cristinel Vânau, contabil sef in cadrul primariei. Acum s-a scumpit transportul si ne-ar trebui cam 1.500 de lei pe luna. Scoala trebuie sa aprobe aceste cheltuieli in Consiliul de Administratie, apoi intra in Consiliul Local. Asta e procedura." Primaria Colonesti e dintre cele mai sarace, dar va incerca sa achite restantele. "Vom rupe de ici, de colo si vom plati, mai spune Cristinel Vânau. Important e sa se respecte procedura. Profesorii vin si ne intreaba, dar le spunem ca nu putem plati inainte. Dupa ce aproba consilierii, imediat fac ordin de plata." "Noi nu avem bani deloc pentru scoli, declara si Maria Ditu, contabil sel in cadrul Primariei Casin. Nu avem cu ce plati nici lemnele pe care le-am achizitionat in iulie. Trebuie sa platim 200 de milioane, altfel data viitoare nu ne mai asteapta. Poate in decembrie vom deconta si transportul profesorilor." Ar fi nevoie de vreo 9.000 de lei. Primarul le-a promis dascalilor ca de la 1 septembrie le va achita sumele cuvenite. "Asteptam niste bani, afirma Maria Ditu. Poate spre sfârsitul anului, dupa ce platim factura, vom avea bani si pentru cadrele didactice." In niciun caz, insa, nu le vor fi decontate si cheltuielile din anul scolar trecut.

                                Sindicatul da vina pe Ministerul Educatiei si pe primari

                                De cealalta parte, Sindicatul Liber din Invatamânt spune ca principalul vinovat e Ministerul Educatiei. "Spun asta pentru ca ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a emis o intructiune la inceput de an calendaristic 2011, prin care se arata ca decontarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice tine strict de autoritatile administratiei publice locale. A luat insa aceasta decizie, fara a consulta in paralel si Ministerul Finantelor, cel care da bani la primarii. Si de aici aceste probleme", a explicat Manole Chiriac, lider SLI Bacau. Pe de alta parte, o spune tot Chiriac, vina este si a primarilor care nu citesc legile si prevederile in vigoare. "Ei trebuie sa fie mereu informati si sa stie ca au dreptul sa ceara acesti bani. Dar pe de alta parte trebuie sa faca si demersurile necesare pentru a-i obtine. Sunt insa primari care au pe masa hotarâri definitive ale instantelor pentru plata unor drepturi salariale ale profesorilor, si tot nu au achitat banii. Ce sa mai cerem si decontarea navetei?", s-a mai intrebat Manole Chiriac.
                                Roxana Neagu
                                Silvia Patrascanu

                                Conform legii, dascalii navetisti trebuie sa primeasca lunar între 50 si 250 de lei, în functie de distanta pe care o parcurg pâna la unitatea scolara. În cazul în care nu exista mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu si sediul institutiei de învatamânt, acestia pot primi contravaloarea a 7,5 litri benzina la 100 km parcursi, daca se deplaseaza la scoli cu masinile personale.

                                In judetul Bacau din cele aproape 8.000 de cadre didactice (titulare si auxiliare), 20 la suta sunt navetiste, adica in jur de 1.600 de dascali. Sunt deja semnale ca profesorii vor renunta la catedra si se vor reorienta profesional. Si asta pentru ca din sutele de cereri depuse la Inspectoratul Scolar pe concedii fara plata, multe vin exact din mediul rural.

                                Finantare europeana de 24.000 de euro la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau

                                  Un nou proiect cu finantare europeana. Alte 24 de mobilitati in care sunt implicati elevi si profesori. Un al doilea parteneriat multilaterat Comenius ce se va derula pe o perioada de doi ani. O noua dovada ca certificarea de "scoala europeana" a fost acordata pe merit. Vorbim despre Colegiul National Economic "Ion Ghica" Bacau, care a reusit performanta de a atrage un nou grant european in valoare de 24.000 de euro. In sala de sedinte a unitatii de invatamânt, ieri, noul proiect a fost prezentat invitatilor, reprezentanti ai Inspectoratului Scolar, Primariei Bacau, Consiliului Judetean, profesori, directori, elevii implicat in proiect. "Este vorba despre un proiect care a primit punctaj maxim de la Agentia Nationala de Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale. Suntem parteneri inca cinci institutii din Franta, Spania, Polonia, Lituania si Turcia", a explicat prof. Ofelia Bour, coordonator. Este un proiect de parteneriat multilateral, care are ca scop promovarea unui stil de viata sanatos printre tineri. "Si asta pentra ca acum vorbim de obiceiurile lor alimentare de tip fast food, de petrecerea timpului liber in spatii inchise, de obicei in fata calculatorului sau a televizorului. Chiar si atunci când socializeaza, se intâlnesc tot in spatii inchise, respectiv mall, cafenele, cluburi. Trebuie sa schimbam acest stil de viata cu unul sanatos", a precizat si prof. Carmen Sângeap. In functie de modul cum se deruleaza activitatile din proiect, prin reuniunile internationale ce se vor realiza, se va crea o pagina web de prezentare, se va lansa si un blog de discutii cu elevii implicati, vor fi efectuate exercitii fizice, se vor organiza competitii pentru crearea unui logo, vor fi facute vizite la muzee si in alte locuri de interes istoric si turistic din zona noastra. Deja, colegiul bacauan a organizat o mobilitate in Franta, la Lavardac, la care au participat si doua eleve ale liceului, Anca Emanuela Minuti si Ramona Valentina Palcau, ambele din clasa a XI-a A. In decursul celor doi ani de proiect, vor avea loc 5 reuninuni, in fiecare din tarile partenere. Urmatoarea mobilitate va fi in luna februarie, anul viitor, in Spania.
                                  Roxana Neagu

                                  Gropile comunale se impart pe partide

                                    Drumurile noastre, toate, nu vor fi modernizate!

                                    Drumuri bune, pe care sa circuli rapid si in siguranta. Asta ii lipseste judetului Bacau pentru ca afacerile – turism, transporturi etc. – sa prospere, iar oamenii sa aiba locuri de munca. Ca promisiune, programul "10.000 de kilometri" era mana cereasca. Aflam, acum, ca drumurile judetene nu vor primi niciun leu, iar cele comunale mai asteapta.

                                    Am intâlnit si primari fericiti. Câtiva. Cei carora li s-a promis ca le vor fi asfaltate drumurile. "Vom avea opt drumuri comunale modernizate: doua in Pietrosu, trei in Bolatau si trei in Zemes. Din pacate, toate dau in DJ 117, care nu-i reabilitat din 1976 si nu e prins nici in PNDI. Avem promisiuni ca va fi reparat in 2012", declara primarul Ioan Selaru. Si edilul din Pârjol era multumit: va avea doua drumuri asfaltate. Bucuria n-a tinut mult. La ultima conferinta de presa, Dragos Benea, presedintele CJ, a afirmat ca investitia pe drumurile comunale a fost blocata. Brusc, primarii n-au mai fost atât de siguri ca lucrarile se vor face. Ei stiau ca s-a semnat contractul cu Tehnostrade, insa pe site-ul e.licitatii, atribuirea lucrarilor nu apare. Mihai Banu, deputat PD-L, cel care "monitorizeaza lucrarile pe infrastructura", dupa spusele presedintelui CJ, afirma ca "nu s-a blocat nimic" si ca "Dragos Benea e disperat ca-i pleaca primarii. Vrea sa-i convinga ca n-au pentru ce veni la noi." Totusi, parlamentarul recunoaste ca nu a fost semnat contractul intre minister si constructor pentru drumurile comunale din judetul Bacau. Are si o explicatie: “Exista trei pachete: Suceava-Botosani, Neam-Iasi si Bacau-Vaslui. Pentru primele doua a fost semnat contractul cu Tehnostrade, iar pentru al III-lea urmeaza sa fie semnat. Tehnostrade va executa toate lucrarile din Moldova. Noi am depus documentatia mai târziu, asta e explicatia. Acum se verifica, nu e nicio problema. Tehnostrade e singura firma interesata. Nici MDRT nu a facut vreo observatie ca nu ar fi eligibila, nici Tehnostrade nu si-a retras oferta.”

                                    Sa vina fiecare cu hârtii!

                                    Daca la drumurile comunale nu e clar ce s-a intâmplat cu solicitarile edililor sau cu oferta Tehnostrade, in privinta infrastructurii administrate de CJ e cert: din cei 10.000 de km asfaltati prin PNDI, niciunul nu va fi in judetul Bacau. Mihai Banu afirma ca e vina CJ. “Dragos Benea a depus documentatia, dar a depus târziu, dupa ce s-a inchis sesiunea”, afirma deputatul PDL. Mai mult, PSD ar fi cerut primarilor din opozitie sa nu trimita documentatia pentru ca “drumurile sa nu se faca”, iar "PD-L sa nu câstige alegerile.” "E o minciuna, a sarit ca ars Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Noi am intrebat din 2010 ce avem de facut. Fiecare sa vina cu hârtii si sa isi sustina afirmatiile. Eu pot demonstra cu adrese si numere de inregistrare ca spun adevarul. Am trimis liste cu obiectivele prioritare si in ianuarie, si in februarie, si in martie, desi Ministerul Dezvoltarii nu ni le-a solicitat.”

                                    "Doua dubite" de acte pentru MDRT

                                    Ordonanta privind PIND a aparut in 22 noiembrie 2010, a fost modificata pe 25 martie 2011, iar pe 29 martie au aparut normele de aplicare. Mult inainte de aparitia lor, specialistii CJ Bacau au ales proiectele pentru care existau studii de fezabilitate si proiecte tehnice si, insotite de solicitare, le-au depus la MDRT. “Pe 19 ianuarie ne-am dus cu doua dubite la minister, afirma Cornelia Gireada, sefa Directiei de Urbanism a CJ. Avem studii pentru 250 km de drum. Am predat documentatia si am asteptat." Vreo doua luni a fost liniste. In primavara, s-a auzit ca primarii PD-L fusesera chemati la MDRT. "Pe noi nu ne-a chemat nimeni la minister, nu am primit niciun raspuns, nicio adresa", sustine Dragos Benea. Pe 24 martie, presedintele CJ i-a invitat pe primari si parlamentari la o consultare publica privind obiectivele de infrastructura prioritare. Democrat-liberalii nu au venit. Pe baza discutiilor cu expertii si primarii, a fost intocmita o noua lista. Aceasta a fost expediata pe adresa MDRT, in atentia ministrului Elena Udrea si a secretarului de stat Eugen Curteanu. In memoriu care insotea documentatia, Dragos Benea aminteste de inundatiile din 2005, 2006, 2008 si 2010, insira criteriile care au stat la baza selectiei drumurilor – populatia deservita, legaturile rutiere, traficul, maturitatea proiectelor (existenta SF si PT) etc. – si incheie: "In speranta unui raspuns pozitiv asupra demersurilor autoritatilor publice locale din judetul Bacau, va asiguram, stimata doamna Ministru, de intreaga noastra consideratie." Conform borderoului care poarta stampila postei, memoriul si lista au fost expediate pe adresa MDRT pe 31 martie. “Eu m-am impacat cu ideea ca nu se va face niciun kilometru de drum judetean prin PNDI, dar as vrea ca parlamentarii PD-L sa nu minta” a declarat Dragos Benea.

                                    Ministerul n-a cerut, dar CJ a dat!

                                    Presedintelui CJ i s-a mai reprosat ceva: ca documentatia trimisa pe 31 martie "era incompleta", mai precis, ca pâna la acea data nu trecuse drumurile in administrarea MDRT. In HG 251/2011, la Capitolul II, se arata ca “la solicitarea ministerului" se face acest transfer. Or Dragos Benea sustine ca MDRT nu a solicitat niciodata Consiliului Judetean Bacau sa-i dea in administrare drumurile care urmau sa fie modernizate. Totusi, in sedinta din 30 mai, Benea le cere consilierilor sa aprobe transferul, invocând “discutiile publice” si acuzatiile la adresa CJ. “Eu nu pot da ministerului, in administrare, niste drumuri daca ministerul nu le cere, sustine Dragos Benea. Totusi, am facut acest lucru. Nici asa, MDRT nu a raspuns solicitarii noastre.” Mihai Banu il acuza pe presedintele CJ ca a vrut ca drumurile judetene sa nu fie reabilitate prin PNDI, iar Dragos Benea sustine ca democrat-liberalii “au fost rai si impotriva intereselor judetului.” La ora asta, pentru judetul Bacau nu s-a semnat niciun contract in pofida faptului ca toate gropile comunale sunt sortate pe partide si fac figuratie pe mai multe liste de prioritati. Bacaul, in intregul lui, nu este o prioritate pentru Guvern, ceea ce nu poate bucura pe niciun cetatean al judetului, daca e sanatos la cap.
                                    Silvia Patrascanu

                                    Investitii in Tg. Ocna si in 35 de comune

                                    Mihai Banu, deputat PDL, ne-a pus la dispozitie "Lista obiectivelor de investitii ce urmeaza a fi finantate prin Programul <<Reabilitare si modernizare 10.000 km drumuri de interes judetean si drumuri de interes local>> aprobat prin HG 530/2010, parte integranta a Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii". In lista respectiva sunt prinse 35 de comune si un oras (Tg. Ocna), cu 66 de drumuri comunale si doua strazi urbane, care au 297 km. Cele mai multe drumuri prinse in PNDI are comuna Filipeni, adica 6, dupa care urmeaza Livezi, Sascut, Sarata si Scorteni, cu 4 drumuri, apoi Blagesti, Iz. Berheciului si Poduri cu 3. Comuna Zemes apare cu un singur drum comunal, nu cu opt, cum credea edilul. Pe o lista de rezerva sunt trecute 11 drumuri judetene, care vor fi reabilitate daca vor mai ramâne bani, afirma Mihai Banu.

                                    Legenda geniului din Lipova

                                    Valea Hogei – satul natal al "demiurgului" Vranceanu

                                    „Badia” Ghita a fost un om ca oricare altul nascut in satul bacauan Valea Hogei. Asa il percep rudele aflate inca in viata. Pentru noi, insa, “Badia” este Marele Gheorghe Vranceanu. Academician, matematician, creatorul scolii de Geometrie diferentiala globala si inventatorul spatiilor neolonome, descoperire care a schimbat din temelii matematica aplicata. Gheorghe Vranceanu – una din legendele Bacaului.

                                    Valea Hogei. Comuna Lipova. Judetul Bacau. Locul unde s-a nascut “Demiurgul spatiilor neolonome” (dupa cum frumos spune prof. Georgeta Simion Potânga), marele matematician al lumii – Gheorghe Vranceanu. Putini stiu asta. Multi habar nu au ca pe ulita in jos, “mai la vale de primarie”, dupa cum spun localnicii, la “colt cu scoala ce-i poarta numele” e casa in care s-a nascut cel care a dat o alta orientare Geometriei diferentiate. O casa mica, modesta, cu o curte interioara ingusta, inconjurata de o gradina de flori. Casa cu un farmec aparte. Poarta e din lemn si are un ivar vechi si ruginit. Acum acolo locuieste cumnata marelui matematician, tanti Rodica Vranceanu, ajunsa la venerabila vârsta de 81 de ani. “L-am cunoscut demult, când l-am luat pe sotul meu, adica pe fratele lui, in 1948”, ne intâmpina batrâna cu chip cald si senin. Stie ca am venit la ea pentru a afla de “badia Ghita”. Asa ii spune marelui Gheorghe Vranceanu: “Badia”. O are alaturi, sa o ajute la varuit casa, pe Ana, fata cea mare, nepoata matematicianului. E venita tocmai din capitala pe meleaguri natale si e plina de viata, la cei 58 de ani ai sai. “Asa cum era si «Nenea»”, despre care aflam imediat ca este tot academicianul Gheorghe Vranceanu, de data aceasta nu cumnatul, ci unchiul. “Era un om foarte bun, respectuos, nemaipomenit. A fost casatorit, are o fata, Ilinca – acum are 60 de ani, si un baiat, George, de 78 de ani. Amândoi sunt in Bucuresti”, ne spune.

                                    In camera lui

                                    “Au fost cinci de toti, ne mai zice tanti Rodica. El, Gheorghe, apoi Ion, Costica si inca doua fete, Valentina si Aneta. Badia Ghita a murit in 1979. Camera lui inca ii mai pastreaza prezenta”. Odaia e a doua, in partea stânga a casei, cu intrare din curtea interioara. Are dusumea de lemn, patul in care a dormit, biroul, o calimara de sticla. “Tot aici e si dulapul lui, tablourile cu el si o parte din familie. Venea cu drag aici, an de an. Noua, copiilor, ne dadea tot timpul bani, sa ne luam dulciuri. Mai aducea si struguri, cu boabe mari si dulci, de la Buftea, pe care ii savuram cu totii. Când ne vedea pe noi, cei mici, la masa, mâncând mamaliga cu mâna, se aseza si el si mânca la fel. Isi dorea sa-i cheme la Bucuresti, «sa-i ridice» si pe ceilalti colegi de clasa de-ai lui, ca toti erau genii”, ne-a mai povestit Ana, nepoata. Isi aminteste de o vara fierbinte, când in sat era iarmaroc, iar ea, cu fratii ei si verisorii, se dadeau intr-un iuj. “Am auzit de la vecini ca e Nenea printre noi. Am sarit repede din leagan si m-am dus sa-l caut. Stiam ca venise sa ne aduca bomboane si acadele”. Toata lumea din sat il stima. “Pentru ca era respectuos cu toti satenii, de la cel mai mic pâna la cel mare. Statea de vorba cu totii din drum. Nu era cum sunt oamenii de acum, care vin de la oras si nici nu mai saluta pe cei batrâni ca noi”, am mai auzit si vocea blânda a lui tanti Rodica Vranceanu. E trista acum, ma­cinata de durerea pierderii fiului ei, de numai 38 de ani. “Mi-a uscat sufletul, nu mai am nicio putere. L-a ucis o boala necurata”, spune printre lacrimi.

                                    Au purtat cu mândrie numele de Vranceanu

                                    Dupa o clipa de tacere, discutia porneste din nou catre “Nenea”. Ana recunoaste ca a purtat mereu cu mândrie numele de Vranceanu. “Peste tot unde munceam auzeam vorbindu-se despre mine ca fiind «nepoata lui Vranceanu». Dar nu am profitat de acest lucru. Ne-am vazut cu totii de treaba”, a continuat. Are doi copii, dar pe niciunul nu i-a indrumat sa se faca profesori. “Desi sunt copii foarte buni nu am vrut sa ia aceasta cale. Profesorii nu mai sunt respectati in ziua de azi si nici nu câstiga bine. Baiatul meu, desi este foarte bun la matematica, este student la Inginerie Energetica”, a explicat senin. Vorbeste cu drag de unchiul ei care “citea potentialul fiecarui copil. Le spunea de când erau mici ce o sa fie când vor fi mari – «tu vei fi doctor», «tu, inginer», «tu vei ajunge mare profesor». Si asa a fost”, a adaugat Ana Vranceanu.

                                    Nu-si sarbatorea niciodata ziua

                                    Inima lui Gheorghe Vranceanu a incetat sa mai bata in luna aprilie a anului 1979. Intr-o primavara cenusie, zgârcita in soare si lumina. Daca timpul ar mai fi zabovit, la 30 iunie, ar fi implinit 79 de ani. Nu-si sarbatorea niciodata ziua si nici nu voia sa i se organizeze vreo aniversare la Academie sau la Universitate. “I se parea o pierdere de timp. A fost in schimb sarbatorit prin lucrari“ – spune tot nepoata. Primea in schimb, cu drag, doar telefoanele, bucurându-se ca prietenii sau elevii sai nu l-au uitat. Si-n acea primavara, de Sf. Gheorghe, telefoanele au sunat. Dar nu a mai raspuns nimeni. Gheorghe Vranceanu nu era acasa, ci la Spitalul Sahia, intr-o criza puter­nica de ocluzie intestinala. S-a operat, desi ura spitalele. Insa inima lui nu a vrut sa mai reziste. A facut stop cardiac. Trupul sau se odihneste acum in cimitirul Bellu, iar sufletul, chemat de prea multe doruri, si-a gasit adapost intre sferele unei geometrii nedescoperite inca. Unele chiar din Valea Hogei. Din comuna Lipova, judetul Bacau. Dincolo de apele reci ale Bistritei si ale Siretului. In satul lui natal, unde legenda geniului e inca vie.
                                    Roxana Neagu

                                    Despre Gheorghe Vranceanu:

                                    Gheorghe Vranceanu, personalitate proeminenta a stiintei românesti, creatorul scolii de Geometrie diferentiala globala si unul dintre marii matematicieni ai lumii, s-a nascut pe 30 iunie 1900 in satul Valea Hogei, comuna bacauana Lipova. Si-a facut studiile la Vaslui (liceul) si Iasi (studiile universitare), iar doctoratul l-a sustinut in Roma (1924), sub conducerea lui Tulio Levi-Civita, unde a obtinut calificativul "Con Lode". In 1926 a descoperit Spatiile neolonome, cea mai importanta dintre realizarile sale stiintifice. A fost conferentiar la Iasi, apoi profesor la Cernauti si Bucuresti. In 1955 a devenit membru titular al Academiei Române, unde a pus bazele Institutului de matematica. Universitatile din Bologna si Iasi i-au acordat titlul de "Doctor honoris causa". A fost presedintele Uniunii Matematicienilor de expresie latina si membru al Uniunii Internationale de Matematica. A conferentiat in marile universitati din Roma, Bologna, Geneva, Paris, Nice, Berlin, Praga, Varsovia, Budapesta, Moscova, Kiev, Beijing, Stockholm, Harvard, Princeton. S-a stins din viata pe 27 aprilie 1979.

                                    In semn de pretuire pentru ce a fost, primarul comunei Lipova a ridicat alaturi de casa natala a lui Gheorghe Vranceanu o scoala, pentru clasele I-VIII si gradinita, care ii poarta numele. In interiorul cladirii, la parter, pe holul din strânga, intr-o sala de curs, s-a amenajat si "Muzeul Gheorghe Vranceanu", "ca omagiu adus omului si savantului matematician", dupa cum ne-a spus invatator Maria Irimia. Aici se gasesc o parte din lucrarile sale, unul din birourile la care a lucrat, o calimara care a apartinut academicianului, manuscrise, roba lui de student. Locul este vizitat de elevi si profesori, unii veniti chiar din St.Petesburg sau din Ungaria. Muzeul a fost fondat si deschis pe 20 septembrie 2007 de prof. Georgeta Simion Potânga.

                                    "A vrut sa emigreze in Canada, dar tatal lui i-a spus aspru: «Daca te-ai nascut destept, fii destept pentru tara ta, nu pentru altii."
                                    Ana, nepoata

                                    "Descoperirile lui Vranceanu, facute la 26 de ani, si anume notiunea de varietate neolonoma, ne-a impus in plan international ca cercetatori de prima mâna, ca cei care am descoperit o notiune fundamentala in geometrie."
                                    acad.prof. Radu Miron

                                    "Sunt mândru ca ma numar printre profesorii Colegiului National «Gh. Vranceanu», care poarta numele unui mare matematician cu o contributie remarcabila la stiinta universala. El a creat o scoala puternica de Geometrie moderna, de aceea este socotit drept intemeietorul geometriei moderne românesti."
                                    prof. Gabriel Andrei, director Colegiul National "Gh.Vranceanu" Bacau

                                    "Gheorghe Vranceanu nu este doar matematicianul de anvergura mondiala, ci si omul de cultura autentic, interesat de spiritualitatea locala, ca parte a spiritualitatii nationale. Fara nicio exagerare, asa cum se vorbeste despre «spatiile neolonome» ale lui Gheorghe Vranceanu, tot astfel se pot recunoaste spatiile spirituale din zona Lipovei, dinspre Valea Hogei catre asezarile din jur."
                                    conf.univ.dr. Ioan Danila, Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacau

                                    ULTIMELE ȘTIRI