Interviu cu Ioan Catana, filatelist, vicepresedinte al Federa?iei Filatelice Romane, vicepresedinte al Asociatiei Filatelistilor “Grigore Pascu” din Bacau
– Domnule Catana, toti ne-am jucat in copilarie cu timbre, plicuri timbrate, adunam, faceam schimburi, ce mai, eram filatelisti. Acum la modul stiintific – am citit ca filatelia este aproape o stiinta -, unde este granita dintre joaca, pasiune, hobby si afacere?
– Începeam sa fim filatelisti, si aceste jucarii ne ajutau, la varsta noastra, acum 30-40-50 de ani, sa ne completam informatiile, sa ne satisfacem curiozitatile. Toate peticelele acestea de hartie clorate, care ne fascinau, unele din tari din Europa, altele din state arabe, cu imagini, ne determinau sa ne punem întrebari, sa cautam mai mult, sa mergem la dictionare, sa cautam prin cartile de biologie, de geografie. Toate acestea ne ajutau sa punem cate un fir de nisip la educaaia noastra, la deschiderea noastra catre lume. Era “internetul” nostru. Filatelia se desparte de joaca – este impropriu spus ca filatelia este o joaca – atunci cand intri într-un “spatiu” care se cheama acumulare. Filatelia începe în momentul în care ti-ai stabilit o tema, ceva drag si apoi începi cu migala sa ilustrezi si cu materiale filatelice. Dar nu-i deajuns, timbrele, plicurile trebuie sa circule între persoane cu aceleasi preocupari, prieteni, colegi, familie, facem schimburi de “informatie”, o difuzam. Filatelia, în adevaratul sens al cuvantului, al practicii, începe cam dupa adolescenta, atunci cand pasiunea este dublata de studiu, de “profesionalism”, cand îti pui mereu întrebari si cauti raspunsuri în aceste bucatele de hartie cu imagini, în literatura de specialitate, în documente vechi, atunci ai devenit filatelist. Si din acel moment esti în mijlocul triunghiului: cultura – filatelie – stiinta.
Valoarea este data de cataloage, de context si licitatii
– În ce consta valoarea unui timbru, cum este valorizat, clasificat?
– Exista, pe langa marile valori filatelice, romanesti si mondiale, exista o perceptie ca timbrele si materialele filatelice sunt valoroase. Cand devin valoroase? Ele devin valoroase – deoarece putine au o valoare intrinseca – în contextul în care le-ai prezentat. Am sa va dau un exemplu, ma gandesc ca cititorii interesati înteleg mai bine prin exemple: la Balotesti a cazut un avion, stiti episodul, în avion exista si o ”tolba” cu scrisori. S-au recuperat cateva scrisori, oficialii, specialistii, le-au reconditionat si le-au trimis la destinatari. Exista în circuitul filatelic doua scrisori de acolo, plic cu timbru, însa trecand pintr-o catastrofa, devin foarte valoroase, de mii de euro. Daca ne întoarcem la filatelia clasica, toata lumea vorbeste de ”Capetele de Bour”, sunt foarte cunoscute, foarte bine cotate, cu zeci de mii de euro în licitatiile internationale. Una este sa plece un plic francat cu marci “Cap de Bour” din prima emisiune de la Iasi si alta este sa plece de la Bacau, în 4 august 1858 (prima zi de circulatie). Din Bacau plecau 3-4 scrisori pe zi, iar de la Iasi peste 50 de scrisori pe zi. Probabilitatea sa se pastreze din numarul de scrisori din acea zi era mai mare de la Iasi si nu de la Bacau, evident ca plicul de la Bacau este mai valoros. Vedeti, asadar, ca valoarea este data de context, de unde, cum si pana unde a circulat scrisoarea.
– Vechimea?
– Vechimea nu conteaza întotdeauna. Alt exemplu: în acest an, cosmonautul nostru Dumitru Prunariu a fost invitat la Moscova pentru a se marca 40 de ani de la primul zbor în Cosmos. Posta rusa a emis niste materiale filatelice, domnul Prunariu a fost decorat si a primit acele materiale cu semnaturile lui Medvedev si a lui Putin aplicate în timpul festivitatii. Plicul, daca îl cumparam de la orice filatelist costa 2-3 euro, însa plicul cu cele doua semnaturi au valoare, si una foarte mare. De aceea nu cred ca generalul Prunariu, el însusi filatelist, va ceda vreodata acel plic. Vedeti, asadar, ca vechimea nu da totdeauna valoare. Piesele foarte valoroase nu se gasesc la targuri ale colectionarilor, nici la întamplare, cu toate ca si intamplarea poate juca un rol important, cum ar fi valori descoperite prin ”lada bunicii”.
Am cea mai valoroasa colectie de întreguri postale
– Ce sunt materialele filatelice, tot ai pomenit de ele în discutia noastra?
– Materialele filatelice care pot fi folosite în colectii – una este colectia si alta exponatul filatelic, colec?ia reprezinta tot ce strangi tu pentru sufletul tau, exponatul este ceea ce selectezi sa îi prezinti publicului si juriului – sunt acele materiale care au legatura cu posta, ceea ce circula pentru a efectua o prestatie postala. Le emite posta, ele au o valoare declarata, pe care o platim cand cumparam marca postala – timbrul, plicul, telegrama, mandatul postal, dar de fapt noi cumparam serviciul de a ni se transporta scrisoarea, cartea postala, vederea, de la expeditor la destinatar. Plicul, vederea pe care se lipeste timbrul, cu stampila de plecare si stampila de sosire este tot material filatelic. Filatelistii, în colaborare cu posta, realizeaza o serie de materiale filatelice: plicuri si stampile ocazionale, ilustrate maxime, pliante si cataloage dedicate unor evenimente, personalitati, sport, flora si fauna, arta, arta populara etc. Materiale filatelice se considera si orice fel de materiale emise de posta care au timbrul tiparit, ele se numesc întreguri postale. Eu sunt apreciat ca unul dintre ”specialistii” în întreguri postale clasice din Romania, care au început sa fie emise la 1870 si se termina… maine.
– Ce este o serie de marci postale?
– Posta, prin Romfilatelia, emite materiale pentru uzul activitatii ei, cu tarifele reglementate pentru prestatiile pe care le efectueaza pentru public, în acelasi timp realizeaza si niste serii de marci cu un numar variabil de valori nominale, avand ilustratii cu o mare varietate tematica. Pentru ”uzul” filatelistilor, a colectionarilor în general, sunt emise în diferite aranjamente: marci individuale, colite, plicuri prima zi a emisiunii, coli mici, coli mari. Plicurile si cartile postale semiilustrate editate în tiraje de sute de mii de exemplare permit o ilustrare tematica mult mai larga atat prin ilustratie cat si prin timbrul tiparit, dar în mod deosebit pentru filatelistii tematicieni. Mai nou, în strainatate poti sa-ti realizezi timbru cu propriul chip, în tiraje mici, contra unei taxe. Am avut mai multe ocazii, dar nu am considerat ca este momentul.
Primul filatelist roman în viata cu „marca” este bacauan
– Stiu ca un bacauan, în viata, are un asemenea timbru. Despre cine este vorba?
– Da. Profesorul Ioan Micu, presedinte de onoare al asociatiei noastre, este primul roman în viata, dintre filatelisti, caruia i s-a realizat un plic, întreg postal, cu imaginea în ilustratie si pe timbrul tiparit. Acest lucru este o iniaiativa personala, ca o recunoastere adusa pentru activitatea filatelica pentru caldura omului Micu (prietenii îi spun Tata Pac). Multa lume a ramas “surprinsa” de initiativa si realizare, însa eu raman la parerea ca daca vrei sa-mi zici ceva de bine sau de rau spune-mi cat sunt în viata, sa aud, nu dupa ce nu voi mai fi. Nu a fost forte usor, însa am ”folosit” toata influenta mea, mai ales ca s-a tiparit în cinci sute de mii de exemplare, distribuite în toate oficiile postale din tara si folosite de marele public.
– Comunitatea filatelistilor bacauani este foarte activa, multi dintre ei sunt prezenti constant la manifestarile specifice, iar altii sunt posesori ai unor colectii impresionante, valoroase. Te-as ruga sa vorbesti despre o parte dintre ei.
– Înainte de 1990, multi bacauani cu o formatie intelectuala foloseau filatelia ca un mod de exprimare, ca o forma de cultura si cunoastere, informatiile circulau mai greu, participarea la manifestari filatelice era mai discreta. Bacaul, în Moldova, a tinut stacheta la un nivel destul de ridicat prin activitate filatelica, organizatorica, prin expozitii, prin materialele filatelice realizate sau prin exponatele participante la expozitii, fara lipsa de modestie, nu avem rivali, concurenti.Un mare animator, activ, vivace, este profesorul Ion Micu, presedinte de onoare al Asociatiei "Grigore Pascu"”din Bac?u, care reuseste prin felul lui de a fi, prin spiritul mereu tanar sa ne adune, sa ne tina aproape de fenomen. Fara vreun criteriu de valorizare, îi voi aminti si pe gen.(r) Vasile Doros, ing. Mihai Ceuca, prof. Mihai Semenov, col.(r) Gheorghe Ardeleanu, ing. Alexandru Achimescu, ing. Dan Chirita, prof. Aurel Stanciu. V- am vorbit de nume cunoscute în tara, iar unii foarte cunoscuti în plan mondial.
„Zimbrulu Vulturulu” a plecat din tara
– Care este, în acest moment, cel mai valoros timbru din Romania si pe plan mondial?
– Este foarte dificil sa va raspund la întrebare. Ca sa parafrazez un celebru filatelist, cele mai valoroase timbre sunt cele pe care le am eu. Marcile romanesti, materialele filatelice sunt unele cunoscute, altele necunoscute, pretul lor este dat de licitatii. Sunt case de licitatii celebre care autentifica, certifica acest lucru. Cea mai valoroasa piesa filatelica romaneasca este „Zimbrulu Vulturulu”, un ziar tiparit la Iasi, în anul 1858, ce este francat cu opt marci de 5 Parale „Cap de Bour”, emisiunea a II-a. Am avut bucuria sa o admir la Expozi?ia Mondiala de Filatelie EFIRO 2008 la Bucuresti. Ulterior, piesa a fost scoasa la licitatie si adjudecata la suma de 870.000 de euro, plus taxe si comisioane. Federatia Filatelica Romana, o parte dintre filatelisti în nume personal, au facut interventii si „presiuni” la Posta, la Ministerul Comunicatiilor si la Ministerul Culturii, insa Romania nu a participat la licitatie. Corect ar fi fost ca aceasta piesa sa revina în patrimoniul tarii, sa devina “coroana” Muzeului Filateliei Romane (la deschiderea caruia am facut o consistenta donatie).
Despre valorile filatelice pe plan mondial ar fi multe de spus, insa ma rezum sa afirm ca au valori de la sase zerouri în sus.
– De unde a plecat Ioan Catana si unde a ajuns ca filatelist?
– Prin 1980, la Masini Unelte, la cercul filatelic “Stiinta si Tehnica” au început sa ma preocupe timbrele si activitatile filatelice. Dupa o perioada de acumulare am început sa-mi directionez preocuparile pe un domeniu, pe întregurile postale. Motivul? La banii mei acolo îmi permiteam, dar am luat în calcul si unde vreau sa ajung. Stiam sigur ca nu voi avea niciodata posibilitatea sa ajung la marile valori romanesti si mondiale. Am ales acest “culoar”, al întregurilor postale si la aceasta data, pot sa spun ca sunt pe locurile I-II, în lume, la întregurile postale clasice romanesti. Mai exista înca 3-4 colectionari importanti, la mine, ceea ce am spus se confirma prin premiile si medaliile luate la expozitiile mondiale. Activitatea de colectionar si expozant am dublat-o cu o intensa activitate organizatorica recunoscuta de “bresla” prin alegerea mea din anul 2000 membru al Comitetului Director si vicepresedinte al Federatiei Filatelice Romane, la Bacau presedinte si în prezent vicepresedinte al Asociatiei Filatelice “Grigore Pascu”. Sunt membru de juriu pentru toate expozitiile nationale si “cadet” pentru membru de juriu mondial.
– Care sunt cele mai importante premii la care tii foarte mult, care te-au propulsat în ierarhia mondiala?
– Am obtinut zeci de premii importante la expozitiile nationale, internationale si mondiale. Cel mai mult tin la ultimul premiu. Ma bucur, se bucura si familia, mai scrie si în presa, dupa care îmi stabilesc o alta “tinta” pentru care lucrez unul, doi ani. Ultimul premiu l-am luat la Expozitia Mondiala de Filatelie în Japonia, 28 iulie – 4 august 2011, am luat aur cu exponatul “Romania, Postal Stationery 1870-1905”, un alt aur cu acest exponat am luat si în Portugalia, în 2010, si vermeil-mare în China, în 2009. Am castigat desi competitia a fost extrem de dura. Cea mai mare multumire pe care am avut-o eu ca filatelist a fost acum vreo sapte ani, la Muzeul de Istorie din Bacau, la o expozitie personala, cand fiica mea, venita special din Bucuresti, împreuna cu sotul si baietelul, m-a sarutat si mi-a zis: “Bravo, tata!”. Dincolo de bani, în filatelie satisfactiile sunt de alta natura. În filatelie nu se castiga, dar daca ai stofa interioara sa mergi mai departe, sa realizezi ce ti-ai propus, te bucuri mai mult de felicitarile venite de la cel care a iesit pe locul II. Este momentul sa va vorbesc si despre celelalte exponate. Continuarea exponatului anterior este “Romania, Printing Postal Stationery 1907-1918” care a ob?inut “vermeil” european (ceva între argint si aur) în Belgia, în 2010, si pe care-l pregatesc pentru aur. Tot la întreguri postale am si exponatul “Romania – First World War – Military Postcards” ce a obtinut argint mondial – Petesburg 2007, vermeil european – Bulgaria 2010 si argint mare mondial – India 2011, îl pregatesc si pe acesta pentru aur. Exponatul “Romania, Bacau county railway post 1870-1910” (istorie postala) a obtinut vermeil european. Exponatul “open-class” ”George Enescu, universal musician” a obtinut aur european – Bulgaria 2010 si îmi este cel mai drag. Si pentru a nu plictisi cu enumerarea, va spun ca mai am exponate, din diferite clase filatelice, medaliate vermeil si aur la nivel national.
Valorile sunt depozitate la banca
– Îmi spuneai ca cele mai valoroase materiale filatelice le tii la banca…
– Da, am mai spus-o, deoarece nu vreau sa se întample vreun accident sau sa dea cineva peste mine în casa cautand nu stiu ce timbre. Exponatele medaliate cu aur si o serie de materiale filatelice de valoare ce nu sunt cuprinse în exponate le tin depozitate, într-o caseta, la una din bancile din Bacau. Murphy nu face… manastire.
– Pana la urma, filatelia este un hobby sau o afacere?
– Am participat si particip constant la diferite manifestari, expozitii de înalt nivel. În cariera mea filatelica am castigat sute de premii, medalii si diplome. De fiecare data cand ma întorc sunt întrebat întai cati bani am castigat. Cei care sunt filatelisti adevarati, cu exponate valoroase primesc o diploma, o medalie, sunt consemnati în catalog, însa pentru a participa la o expozitie, te costa mii de dolari: participarea, asigurarea exponatului, transportul. Pentru mine este un hobby foarte costisitor. N-am castigat nici odata din filatelie, decat felicitari, salutari, respect, prietenii, dusmanii etc. Întotdeauna cumpar ce-mi trebuie si nu ma mai pot desparti de piese. Exista, ca în orice domeniu, o piata a filatelistilor, o piata a valorilor filatelice. Eu, împreuna cu prietenii mei suntem organizatorii celui mai mare targ al colectionarilor din Moldova, anul acesta “Toamna colectiilor”, editia a X-a, se va desfasura intre 15-16 octombrie, la Complexul Muzeul “Iulian Antonescu”. Cu acest prilej participantii si vizitatorii bacauani vor putea viziona si exponatul medaliat cu aur în Japonia.
Maximafilia s-a n?scut în Bacau
– N-am vorbit nimic de maximafilie. Despre ce este vorba?
– Este o ramura a filateliei. Ce înseamna o ilustrata maxima? Înseamena o piesa filatelica compusa dintr-o marca postala ce se lipeste pe fata unei vederi cu aceeasi imagine si peste ambele se aplica o stampila postala de zi sau o stampila ocazionala ce are legatura de data si loc cu subiectul ilustratiilor. Este cea mai “spectaculoasa” forma de prezentare a filateliei catre marele public. Maximafilia, ca sa fim drepti, în Romania a fost initiata si dezvoltata în Bacau de doctorul Valeriu Neaga (Dumnezeu sa-l odihneasca!) acum 50 de ani cand s-a constituit, in Bacau, prima grupare de maximafilisti din Romania. Pentru onorarea acelor oameni si pentru revigorarea activitatii de maximafilie în Romînia s-a constituit, cu sediul in Bacau, “Societatea Nationala de Maximafilie dr. Valeriu Neaga” ce a desfasurat în ultimii ani importante activitati expozi?ionale. Tot ca o prioritate, Grigore Pascu, telegrafist în Bacau multi ani, un mare filatelist roman de la sfarsitul secolului XIX, a fost filatelistul cu carnetul nr.1 din Romania, iar noi ne desfasuram activitatea sub patronajul sau.
Filatelistii bacauani au si o bogata activitate publicistica. Eu am publicat zeci de articole de popularizarea filatelie în presa locala, articole în reviste de specialitate si în cataloagele expozitiilor, interviuri si emisiuni la televiziunile locale. Am publicat “Bacau, file de istorie postale”, partea I-a si “Catalogul întregurilor postale despre judetul Bacau”. Pe baza unei colectii de vederi vechi si noi am publicat în 2008, cu prilejul celor 600 de ani de atestare documenra, albumul de cartofilie “Salutari din Bacau!”. În manuscris am mai multe lucrari dar… dl. Mihai Ceuca a publcat o lucrare despre Grigore Pascu, iar dl. Vasile Doros a publicat un album deosebit despre George Enescu.
– Ce recomanzi celor tineri, copiilor care ar dori sa se “lipeasca” de o marca, de timbru?
– Eu conduc elevi constituiti în gruparea “Colectionarii” la Colegiul “Karpen”. Aici desfasuram diferite activitati, iar la constituirea muzeului colegiului am donat materiale, carti, reviste, stampile pentru un “oficiu postal”. De curand, grupa de copii din Liesti-Galati a solicitat si a obtinut afilierea si sprijinul asociatiei noastre. Au fost tot felul de tentatii si mode, jocuri, netul, Facebook etc., dar observ ca în ultima perioada copiii, elevii, adolescentii vin tot mai multi spre filatelie. Le oferim materiale, îi îndrumam sa relizeze exponate, îi sprijinim sa participle la expozitiile pentru tineret. În aceasta vara, Raducu, nepotelul meu, a venit la mine în camera si mi-a spus: “Mosu” vreau sa lucrez cu tine la filatelie si… a lucrat. Sper sa-l “prinda”. Anul acesta a intrat in clasa intai.
Gheorghe Baltatescu
