Persoanele vulnerabile, care intampina dificultati in a-si gasi un loc de munca, vor avea sanse mai mari in acest sens, incepand de anul viitor. Un proiect de lege afisat pe site-ul Ministerului Muncii are drept scop stimularea dezvoltarii economiei sociale, destinata populatiei cu risc de marginalizare. Acest tip de economie are drept scop promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate in dificultate, precum cele cu dizabilitati, de etnie roma, care parasesc sistemul de protectie a copilului, copiii de 16 ani, apti de munca, in situatie de risc etc. Acest domeniu al economiei va avea ca obiect principal de activitate producerea de bunuri si servicii pentru comunitate, la care vor lucra, pe baza de contract de munca, si persoane vulnerabile. Pentru aceasta vor fi infiintate intreprinderi sociale private, care pot fi societati cooperatiste de gradul I, cooperative de credit, asociatii si fundatii, case de ajutor reciproc ale salariatilor ori pensionarilor sau alte categorii de persoane juridice. Acestea vor trebui sa reinvesteasca 60 la suta din valoarea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii si trebuie sa angajeze pe cel putin 40 la suta din locurile de munca persoane din grupul vulnerabil. Intreprinderile sociale beneficiaza de facilitati fiscale si de alte forme de sprijin si incurajare a dezvoltarii economice. Si intreprinderile, si persoanele angajate din randul celor vulnerabile beneficiaza de scutirea de plata impozitului pe venit. Angajarea se va face pe minimum doi ani, insa. La randul lor cei care achizitioneaza bunuri produse ori servicii prestate de persoanele din grupul vulnerabil au dreptul la o deducere suplimentara a bazei de calcul al impozitului pe profit. Intreprinderile sociale au acces la finantarea din fondurile nationale si internationale, dar ele trebuie sa vina cu o contributie proprie de pana in 10 la suta. Totodata, au prioritate la credite de maximum 10.000 euro pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, necesare extinderii afacerii de economie sociala. Creditele vor fi acordate fara dobanda, aceasta fiind suportata din bugetul de stat. Intreprinderile sociale vor beneficia si de scutirea de la plata taxelor si impozitelor locale, de concesionarea cu titlu gratuit a unor imobile situate pe domeniul public si de sprijin in promovarea produselor si serviciilor realizate. (Elena T.)
Concurs scolar judetean de masti si papusi
Elevi concurenti intr-o competitie inedita
Sute de masti, confectionate din materiale de tot felul si viu colorate, au fost expuse in holul mare al Colegiului National de Arta "George Apostu" Bacau pentru a fi jurizate intr-un amplu concurs interjudetean, aflat deja la a VII-a editie. O competitie care urmareste sa promoveze traditiile populare romanesti. Expozitia va fi deschisa publicului larg pana pe 15 ianuarie 2012.
Devenit deja o traditie in aceasta perioada de dinaintea Sarbatorilor de iarna, "Concursul judetean de masti", eveniment organizat de Colegiul National de Arta "George Apostu", a ajuns la a VII-a editie. Au intrat in competitie elevi din clasele a V-a pana intr-a XII-a, din 16 scoli si licee din judetul Bacau. Acestia au expus in total 290 de lucrari. Confectionate din calti, rafie, lana, nasturi, bumbi, blana naturala, carpe colorate, boabe de fasole sau porumb, dopuri de pluta, margele si alte materiale, mastile traditionale de Craciun au fost premiate, de catre un juriu format din profesori de specialitate. "Copiii au lucrat la aceste obiecte cu mare bucurie, au licrat jucandu-se. Selectia a fost riguroasa, iar concurenta acerba. E greu sa alegi. Sunt si materiale neconventionale, gama de culoare este larga, lucrarile sunt foarte frumoase. Concursul este axat pe masca traditionala, dar in ultimul timp, pentru ca e greu sa mai gasesti coarne, canepa, lana, am vazut ca elevii au trecut si pe alte tipuri de materiale sintetice, mai moderne. S-au inspirat chiar si dupa masca italiana sau cea de carnaval. Dar poate ca tocmai aici este si toata frumusetea expozitiei, prin varietatea ei", ne-a declarat prof. Ioan Burlacu, profesor de Arte Vizuale la CN de Arta "G.Apostu"Bacau, presedintele juriului. Echipa de proiect este formata din Lacramioara Andries, Ioan Burlacu, Iuliana Geliman, Ionela si Ioan Lazureanu, Sergiu Mazerschi, Monica Luminita Radu, Bianca Rotaru, Gheorghe Zarnescu. Proiectul isi propune dezvoltarea cunostintelor de limbaj plastic prin filiera traditiilor populare romanesti. Tema concursului "Masti" se refera la valorificarea acestor obiceiuri in arta decorativa. Ca o noutate, anul acesta, alaturi de masti, elevii au adus in expozitie si motivul "Papusii" traditionale romanesti ce are ca suport lingura de lemn, care a fost imbracata in costume inspirate din creatia populara. Aceasta colectie a fost expusa in holul de la parterul colegiului si a fost realizata de elevii Colegiului National "Gh.Vranceanu" si Colegiului "Mihai Eminescu", indrumati de prof. Liliana Dumitriu. Prin confectionarea acestor obiecte specifice unor ritualuri ancestrale (masti si papusi), elevii au prezentat o parte din experienta lor in cunoasterea traditiilor regionale, prin mijloace artistice. Au participat in concurs mai multe scoli si licee, precum "Ion Creanga", Miron Costin", "Nicolae Iorga", "Alexadru Safran", "Mihai Dragan", "Domnita Maria", colegiile "George Apostu", "Mihai Eminescu" si "Gh. Vranceanu" toate din Bacau, dar si unitati de invatamant din Traian, Barati, Saucesti si Comanesti. Concursul judetean de masti face parte dintr-un proiect educational organizat de Colegiul National de Arta "G. Apostu" Bacau, in parteneriat cu Palatul Copiilor, Colegiul National “Gh. Vranceanu” si Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare.” Expozitia este deschisa si pentru publicul larg, pana pe 15 ianuarie 2012.
Roxana Neagu
"Am confectionat masca din materiale vechi, blanuri, nasturi. Singura am lucrat. Particip de mult la astfel de concursuri, dar e primul an in care iau premiu. Intentionez ca dupa expozitie, sa ofer masca unui prieten ca si cadou" – Stefana Bejan, clasa a XI-a
"Am luat premiu pentru 2 lucrari pe care le am in concurs. Sunt elev al Colegiului de Arta de 4 ani si m-am inspirat din ce am vazut in tot acest timp. M-au ajutat si parintii. Dar am facut ce am vrut eu. Nu e greu. Am lucrat o zi pe fiecare masca" – Liviu Stefan Bujor, clasa a V-a
"Am lucrat o zi, doua. Am luat locul I. E prima diploma de la scoala. Am sa mai particip si la alte competitii. Am lucrat destul de mult, pentru ca prima oara am prins masca doar in bolduri si a trebuit sa o refac. Dar sunt multumit de mine" – Lucian Zuld, clasa a V-a
Bric-Brac: Recursul la ingeri
Am ascultat cu stupoare cum cineva din lumea teatrului, nici nu vreau sa-i pomenesc numele, a rostit acele cuvinte penibile la definitiva plecare a unui important regizor de teatru: "Acum, Toca poate sa regizeze piese cu îngeri". Daca Alexandru Tocilescu, prin nu stiu ce minune, l-ar fi auzit, s-ar fi amuzat copios, fara doar si poate, s-ar fi zguduit de ras precum Falstaff, unul dintre personajele sale preferate.
Si la moartea cantaretei Malina Olinescu stirile si comentariile contineau, în chip invariabil, sintagma s-a dus sa cante la îngeri, cu îngerii. Dupa cum au remarcat deja unii oameni cu simtul ridicolului, chestia cu îngerii, invocati în astfel de triste situatii, a devenit un poncif, un sablon ieftin, repetat parca de o flasneta stricata. Nicio urma de decenta, de discretie nu exista în astfel de ocazii, desi uneori ele sunt cerute de membrii familiilor celor disparuti în mod tragic. Dar nimeni nu-i ia în seama, si circul mediatic se porneste, goana dupa rating fiind singura care-i mai anima pe niste indivizi carora le-a devenit straina notiunea de bun simt.
Ca sa revin la Tocilescu, pe care l-am cunoscut, vreau sa spun ca rareori mi-a fost dat sa întalnesc un om mai discret cu suferinta lui, mai împacat cu soarta, mai demn si mai curajos. Printre alte întamplari teatrale, în care ne-am intersectat, acum cativa ani am fost colega de juriu cu el, la Bacau, la Gala Star. Si l-am vazut cum evita orice discutie patetica despre boala lui, desi a fost dus la spital de vreo doua ori, de catre directorul teatrului, pentru dializa. Pe care o facea de doua decenii, si asta nu era singura lui suferinta, pentru ca si inima îi era afectata, nu numai rinichii. Dar cat echilibru avea Toca, cat umor! Nu te plictiseai în preajma lui, desi nu era ceea ce se numeste un tip placut, amabil, simpatic. Dimpotriva, era de o ironie muscatoare, virand spre cinism, si nu se cruta nici pe sine, autopersiflandu-se deseori. Îi displacea orice loc comun, avea oroare de banalitate, de sentimentalisme, de dulcegarie, de apa de trandafiri. Era un boem impenitent, cu un extraordinar spirit ludic, de care erau impregnate toate spectacolele sale, multe dintre ele adevarate bijuterii. Spectacole vesele (îi placea mult comedia), în care muzica juca un rol principal, Tocilescu fiind un mare iubitor si cunoscator de muzica, de cele mai diverse genuri. Era original în tot ce facea, cu risipa de imaginatie, de haz. Nu-l atrageau lucrurile cuminti, asezate, fugea de cararile batatorite, de adevarurile sleite, pedestre. Rebel nedomolit, cauta mereu altceva, fara astampar. Avea, cum zic francezii, le diable au corps si, cu siguranta, nimic de-a face cu îngerii. Primul spectacol pe care i l-am vazut, în 1978, "Nevestele vesele din Windsor", de la Piatra Neamt, cu slagarele boeme ale lui Nicu Alifantis, avea un ritm îndracit si un farmec desucheat. Sclipitor în ironiile, în poznele sale, ireverentios, Toca e de neînchipuit "regizand piese cu îngeri". Curat caraghios! Si mare tampenie este recursul asta la îngeri a unor minti lenese, împotmolite în clisee. Ce naiba, mai schimbati placa!
Carmen Mihalache
„Sunt adeptul germane in stomatologie”
Interviu cu dr. Alexandru Calin, medic primar stomatolog
– Doctorul Alexandru Calin este cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili medici stomatologi din Bacau, care a introdus in premiera in Bacau implantologia orala, in acelasi timp este si imaginea unei importante companii – Blend-a-Med -, in cadrul unui proiect national: este vorba de Academia de Igiena Orala. Stomatologia, ca activitate practica, a cunoscut in ultimii ani, cu precadere in mediul privat, o dezvoltare impresionanta. Care credeti ca sunt cauzele unei asemenea expansiuni?
– Dezvoltarea stomatologiei in sectorul privat e consecinta imposibilitatii statului de a sustine serviciile stomatologice, in primul rand din cauza costurilor mari. In toata lumea, stomatologia intra mai mult in sfera privata. In foarte putine tari europene, statul isi permite sa asigure un serviciu stomatologic complet. Sigur, exista diferente importante intre principalele tari europene in modul de asistenta stomatologica practicata acolo. Baza serviciilor de calitate este in domeniul privat. Tari precum Anglia asigura o asistenta minima, mai ales in zona controlului periodic, al profilaxiei, insa nu asigura niciodata servicii de implantologie sau ortodontie. Al doilea motiv este numarul din ce in ce mai mare de stomatologi, de altfel o necesitate in tara noastra, si lipsa lor in sectorul de stat. De altfel, stomatologia, alaturi de avocatura, intra in categoria meseriilor liberale. Cred ca sistemul privat este cel mai capabil de a realiza performanta. Atat timp cat sistemul sanitar este afectat de diverse tare, este greu de crezut ca vor exista bani pentru stomatologia practicata in sistem de stat. Iar al treilea motiv e ca a crescut cererea de servicii stomatologice, ceea ce este un aspect important, care tine de educatie.
Supraspecializarea este viitorul stomatologiei
– De ce romanii, dupa ultimele studii facute publice, nu acorda importanta cuvenita profilaxiei cavitatii bucale, intretinerii danturii?
– Cauzele sunt impartite. De vina e lipsa preocuparilor pentru profilaxie si a unor obiceiuri sanatoase la varste mici, in gradinite si scoala. Nu mai exista un control regulat al copiilor si tinerilor. In tari vecine cu noi, de exemplu Ungaria, in carnetul de note e inclusa o fisa cu examinarile clinice, astfel ca parintii sa ia la cunostinta despre nevoile copilului. In ultimii ani se observa totusi o atentie mai mare, deoarece se cauta mai des socializarea. La televiziune, in filme sunt vazuti actori, manechine cu zambete frumoase, cu dantura impecabila si ti-ai dori si tu sa arati ca ei. Grija fata de imaginea ta a devenit importanta. Toate acestea se transmit mentalului colectiv. Cel mai puternic exemplu este SUA, unde imaginea de pe platourile de filmare a ajuns pana la ultimul lucrator de la benzinarie sau McDonalds. Aceea este tara in care la sase luni, californienii se duc sa-si faca un tratament de albire. Ca o gluma, un medic spunea ca s-a ajuns chiar la un procent de 120 la suta, deoarece multi isi duc la asemenea tratamente si animalele de companie. Importanta stomatologiei in privinta increderii in sarmul personal, in accederea intr-un serviciu mai bun, devine extrem de evidenta. Cazuistica din Romania este mult mai ampla decat cazuistica din Suedia sau Anglia, unde de 50 de ani s-a introdus apa cu flor, se lucreaza foarte mult la terapia profilactica, la depistarea oricaror probleme de timpuriu, pentru a nu se ajunge la complicatii, ce duc la costuri mai mari, la timpi morti pentru productie. La noi sistemul nu acorda inca importanta aspectelor profilactice.
– Domnule doctor, in Bacau, si nu numai, au aparut in ultimii ani zeci de cabinete stomatologice, unele doar cu un scaun, altele – adevarate clinici. Sunt medicii stomatologi mai curajosi in a investi, in a apela la credite pentru a practica servicii de buna calitate?
– Este adevarat, sunt mai curajosi, constientizeaza mai bine ca tehnologia ii poate ajuta. Pe de alta parte, consider ca in Romania sunt oameni din ce in ce mai bine pregatiti, care pot sa introduca in practica de zi cu zi standarde medicale din ce in ce mai inalte. Sigur ca nu am ajuns la un grad de risc zero la manopera, nicaieri in lume nu exista, important este sa ne incadram in statistici decente, ceea ce este destul de greu de inteles in Romania. Nu exista nici la nivel european un protocol unanim acceptat, fiecare tara are protocoale proprii pe diferite tipuri de interventie. Revenind, astazi este necesara o dotare mult mai buna, mai sofisticata, pentru a ne putea incadra in aceste protocoale. Prin supraspecializare, exista posibilitatea ca un medic sa fie cel mai bun pe o singura operatie. Este mult mai economic, deoarece isi doteaza cabinetul pentru un anumit tip de tratament, scad costurile, scad timpii de interventie. Fata de inceputurile mele, a crescut mult gradul de dotare. In 1996 a aparut prima firma care importa aparatura din Vest. Pana atunci aveam aparatura din tarile estice, veneau un numar limitat de freze, un numar limitat de alte aparate. Sistemul de stat impartea o freza la trei medici. Acum achizitionarea de aparatura a cunoscut un boom, insa si aici statistica ne da o investitie de 1000 de euro pe an de stomatolog, raportata la vanzari. Este o investitie insuficienta. Piata de aparatura medicala si consumabile este in crestere.
Clinica moderna cu flux integrat
– Suntem la Clinica Stomatologica Smile Dent, una dintre cele mai moderne din Bacau. Care este conceptul acestei clinici?
– Conceptul este consecinta numeroaselor iesiri la cursurile din strainatate (Anglia, Franta, Suedia, SUA, Germania, Austria), unde, pe langa partea teoretica, am vazut pe viu si sistemele, cum s-au gandit sa le optimizeze, sa aiba rezultate cat mai predictibile. Tot ce am dorit a fost sa incerc sa creez pentru mine un loc de munca adus la standardele lumii de dincolo si nu a oricarei lumi, sa nu ne imaginam ca dincolo toate cabinetele arata asa, nici chiar in SUA. Doar centrele marilor orase au anumite standarde, din zonele unde se practica stomatologie de excelenta, cabinete dotate, performanta, randamente pentru organizatori, pentru pacienti. Este vorba si de un randament economic, orice masinarie bine planificata si intretinuta isi face treaba din toate punctele de vedere. Asa mi-a venit ideea. Din fiecare loc pe unde am fost, am incercat sa aduc cate ceva. O asemenea clinica presupune linie tehnologica, protocol medical, organizare, flux, personal, igiena, securitatea deseurilor. Clinica este organizata integrat, de la radiologie la implantologie si stomatologie estetica, pe cabinete, fiecare are in dotare un anumit tip de aparat, pentru anumite servicii stomatologice, in unul facem implantologie, in altul terapie endodontica, in altul lucrari generale de intretinere si profilaxie.
– Nu pentru reclama, insa cred ca ar fi util sa spunem celor interesati ce lucrari se pot face in clinicile bacauane, dar si la clinica dumneavoastra, mai ales ca sunteti prima clinica care a introdus, acum 10 ani, implantologia in Bacau. Sa vedem pe viu cum functioneaza Academia de Igiena Orala.
– Implantologia, pentru Romania, este un lucru relativ nou. Eu am inceput-o abia dupa doi-trei ani de cand se practica in Bucuresti. Implantologia nu este insa un domeniu foarte recent in stomatologie, doar introducerea implantului surub poate fi considerata o noutate, cu toate ca se practica in Vest de peste 50 de ani. Inainte erau alte tehnici, insa, incepand mult mai tarziu, am beneficiat de toata experienta acumulata, din incercarile, din reusitele si nereusitele altora. Vizitele, cursurile, schimburile la clinici din strainatate mi-au oferit posibilitatea sa vad pe viu ce inseamna, cum se lucreaza pe aceasta metoda si tehnica. Noi am sarit multe etape, am economisit timp si bani, deoarece nu trebuie sa inventam in fiecare zi roata. Am cunoscut chirurgi cu experienta de 40 de ani in implantologie, am lucrat cu medici din tara unde s-a inventat implantologia surub, in Suedia. Ca o curiozitate, implantologia surub nu a fost inventata de un stomatolog, ci de un ortoped. Astazi, peste tot, se utilizeaza doar implantologia surub, tehnologia a evoluat, avem cazuistica, avem experienta. La endodontie, desi am inceput in 1996 cu importatorii de materiale, am beneficiat de saltul tehnologic facut de Scoala americana, care a schimbat total viziunea asupra tratamentului endodontic. Endodontia a cunoscut, o data cu implantologia, un boom tehnologic, dar si stiintific, in ultimii 10 ani. Ce inseamna asta pentru pacient? Inseamna o rata mai mare de succes in urma tratamentului de canal. Rata de reusita a crescut la peste 90 la suta, plecand de la 50 la suta (raport facut in Germania). In Romania, peste jumatate dintre copii ar trebui sa poarte aparate ortodontice. Este stiinta care urmareste realizarea unei armonii a dintilor, a maxilarului, a unei ocluzii corecte a gurii. Vedem tot timpul pe strada oameni cu o gura urata, dinti incalecati, ale caror muscaturi sunt gresite. Este o corectie a diferitelor tipuri de anomalii. Este primul pas spre stomatologia estetica, dar are si o latura practica majora, cu implicatii in multe aspecte ale functionarii corecte a aparatului dentar. Am sa recurg la doua exemple cunoscute mai ales de iubitorii fotbalului. Fotbalistii Ronaldo (toata lumea il cunoaste mai ales prin performante, dar si prin unicitatea configuratiei gurii) si Vieri, cu anomalii dentare diferite, Ronaldo are predispozitie la rupturile musculare pe zona anterioara, iar Vieri pe zona muschilor posteriori si asta din cauza unor tulburari ocluzale. Ronaldo a fost tratat la Paris, iar in urma tratamentului a avut prestatii mai bune decat inainte. Totusi, stiinta are anumite limite, astfel ca, uneori, chiar dupa tratamentele ortodontice apar recidive.
Parintii si scoala sunt responsabili de sanatatea copiilor
– Anomaliile, bolile, afectiunile stomatologice apar in ultimii ani de la varste foarte mici. Care sunt cauzele?
– Anomaliile genetice sunt, din fericire, mai putine. Din pacate, lipsa interventiei scolii, a parintilor, de a intra in zona profilaxiei, de a-si urmari copiii de la varste foarte mici, duce la asemenea probleme. Spalatul pe dinti, inca din perioada de sugar, adaptarea periutei si a pastei in functie de varsta sunt primele masuri care pot elimina unele afectiuni. Alimentatia este o problema mondiala, sinteticele, chimicalele vor continua sa o domine. Dramatic este ca nu ne putem astepta nici in anii urmatori la o alimentatie naturala. Important este ca deficitele alimentare sa le compensam cu intretinerea corecta si continua a dintilor. Nu exista o reteta universala, spalatul cat mai des pe dinti poate constitui o garantie a sanatatii dintilor. Si aici functioneaza statisticile, in Germania o persoana consuma patru periute pe an, in Romania sunt patru oameni la o periuta.
– Doctorul Alexandru Calin este si imaginea unei cunoscute firme care distribuie pasta de dinti, este vorba de Blend-a-Med. Bacauanii va vad la televizor, pot sta de vorba cu dumneavoastra pe platforma Academiei de Igiena Orala. Cum ati ajuns acolo?
– Nu a existat un concurs, nu i-am cautat eu. Intr-o anumita discutie purtata in Bucuresti am ajuns la aceasta poveste: ce ar trebui sa faca firmele care se ocupa cu distribuirea produselor folosite in igiena orala. Nu reclama gen «folositi pasta, periuta X sau Y», aceasta modalitate este una pur comerciala, cat mai ales sa crestem nivelul de cunoastere, de educatie a romanului de rand. Prin ideile exprimate, am ajuns la concluzia ca putem fi mult mai folositori in planul educatiei, al informatiei. Prin urmare, cele doua firme, Blend-a-Med si Oral B, au considerat ca o platforma de informare ar fi mult mai utila.
– Acest proiect are doua componente, una este reclama si alta este platforma de informare.
– Adevarat. Eu nu sunt implicat in partea cu reclama propriu-zisa, apar pe tv doar in partea de informare. Sigur, este sigla firmei, ea este finantatorul campaniei, al logisticii, al mediatizarii programului. Orice utilizator de calculator poate intra in zona de intrebari si raspunsuri, unde primesc 72 de ore pe saptamana intrebari si dau raspunsuri sau pe chat, doua ore pe zi, unde raspunsurile sunt live. Sunt singurul medic in campania din anul acesta si am devenit imaginea celor doua firme. Fac aceasta activitate cu mare placere si cu profesionalismul de care sunt in stare. Este foarte interesant.
Nu exista criterii obiective de performanta
– Sa inteleg bine: oferiti sfaturi, dati raspunsuri, gratuit, unor oameni care au nevoie de ele.
– Da. Categoric. Exista o lipsa acuta de informatii, oamenii sunt dezorientati. Au batut, unii, pe la diferite usi, au urmat diferite tratamente, unele nereusite. Insa, o spun clar, eu nu pot sa infirm sau sa confirm un diagnostic, nu asta urmarim, ci doar pe baza informatiilor, a intuitiei, pot sa fac o trimitere in «zona fierbinte». Foarte important este ca orice cetatean cu probleme sa tina legatura cu medicul sau, cu medicul de familie, eu nu am autoritate sa pun un diagnostic pe baza unor vorbe, este un aspect, al doilea se refera la incredere si perseverenta. Deschidem usa medicului stomatolog de cate ori este nevoie.
– Domnule doctor, de unde stiu eu ca medicul la care apelez este bun, foarte bun, cel mai bun. Eu, cu ani in urma, am nimerit la unul care, fara consultare, mi-a scos doi dinti, cu toate ca ar fi putut fi tratati.
– La aceasta intrebare nu am raspuns. Nu exista un criteriu. Normal ar fi sa fie niste criterii obiective. Sa nu uitam ca in ultimii ani se pune un accent pe marketing in mod exagerat, toate sunt la superlativ, inclusiv apa, multe reclame sunt mincinoase. Nu pot sa spun ca pot construi avioane nedetectabile cu radarul, daca eu nu am construit niciunul. Acelasi lucru se intampla in domenii ca implantologia, ortodontia. Este un atentat la sanatatea pacientilor, la probitatea profesionala. Despre asta vorbim. Oricum, posibilitatile de informare au crescut in ultimii ani.
– Sunteti medicul despre care stiu ca este adeptul “filozofiei” germane in ceea ce priveste medicina. Cum ar trebui sa o inteleg?
– Am invatat de la nemti pragmatismul, etapizarile. Germania e o tara in care daca protocolul e de cinci virgule, cinci virgule se pun, nu zece. Am invatat precizia in executarea oricarei manopere, dusa pana la extreme. In Germania exista cele mai puternice asociatii profesionale si stiintifice in domeniul implantologiei orale, chiar daca Italia – deloc surprinzator – e tara unde utilizarea implanturilor se face pe o scara mult mai larga. Raportat la numarul populatiei, peninsularii sunt cei mai mari consumatori de implanturi. Sigur, aici intervine si imaginea de macho a italienilor, de done a femeilor, intervine si educatia pentru zambet, care are o traditie in acea tara. In Anglia se practica protezele mobile; statul le plateste acele proteze, este o solutie. In Italia nu exista serviciu de stat in stomatologie, totul este in regim privat, sigur, la niste preturi care nu pot fi acoperite de italianul de rand, la fel si in SUA. Vorbim aici de 100-150.000 de dolari pentru o gura reabilitata complet. Americanii sunt cei mai multi purtatori de proteze mobile.
Stomatologia moderna este prohibitiva pentru multi romani
– Vorbim de minute bune de filozofia si practica medicala din Italia, de Anglia, Suedia, de SUA. In Romania cum este, domnule doctor?
– Pentru cei cu venituri medii, domeniul implantologiei este aproape inaccesibil. Si nu numai implantologia, stomatologia moderna este aproape prohibitiva pentru cei din aceasta categorie. Din cauza costurilor, accesul este restrictiv. Pentru Romania ar fi de dorit sistemul francez, care asigura decontari pentru anumite lucrari.
– Aveti pacienti copii?
– Am, insa nu este specializarea mea. La partea de ortodontie colaborez cu un coleg din Iasi, un ortodont cu multa experienta, la care apelez si lucram impreuna. Sunt si in Bacau cativa specialisti, insa eu, la clinica mea, colaborez cu acest medic din Iasi in care am mare incredere, iar pacientii mei au fost si sunt foarte multumiti.
– Sunteti singurul medic al clinicii, aveti colaborari cu medici straini, invitati de la alte clinici pentru anumite interventii de o mai mare dificultate?
– Am medici cu care colaborez de multi ani, in strainatate si in tara. Am colegi din mediul academic pe care ii invit in clinica sau merg eu in clinicile universitare, in laboratoare, lucram impreuna, dezbatem impreuna anumite teme, insa in activitatea de zi cu zi lucrez doar eu si personalul pe care mi l-am ales cu mare grija.
Confidentialitatea este regula de baza in stomatologie
– Aveti pacienti celebri, vedete, artisti, politicieni care v-au trecut pragul, carora le-ati imbunatatit imaginea?
– Da, insa deontologia, respectul fata de pacient nu-mi permit sa le divulg numele. Nu mi-am permis sa-i afisez pe perete, in tablouri, nici macar sotiei/sotului nu as putea sa le raspund la aceasta intrebare. Exista un protocol de confidentialitate, la care eu tin foarte mult. Apropo de pacienti celebri, dar si de cheltuieli dentare, am sa va dau – cu titlu de curiozitate – exemplul actorului Tom Cruise: acesta a investit peste un milion de dolari in lucrari stomatologice.
– In cei 20 de ani, pe cate guri ati lucrat?
– Din nefericire, din perioada inceputurilor nu am o statistica. Acum pot sa spun ca am peste 400 de interventii pe luna.
– De unde bani pentru o asemenea investitie?
– Credite, bani proprii, contracte cu diferite firme. Din munca si economii. Bineinteles, toate cu ajutorul familiei. Eu sunt, deocamdata, multumit de ceea ce am realizat.
Gheorghe Baltatescu
Doar 10 primarii din 32 au primit unda verde la angajari
Guvernul face selectie la posturile unice
Solicitarile transmise de Prefectura Bacau catre Guvernul Romaniei pentru deblocarea unor posturi unice de la nivelul administratiilor locale au fost aprobate partial. Din pacate, au fost deblocate mai mult posturi de sofer sau ingrijitori decat de contabili sau consilieri.
Cererile care au trecut prin filtrul juridic al Prefecturii Bacau si care au ajuns pe masa Guvernului pentru deblocarea posturilor unice nu au primit toate unda verde. Dimpotriva, din cele 32 de unitati administrativ-teritoriale care au solicitat deblocari pe aceste functii, doar zece au primit recent, pe 7 decembrie, un raspuns favorabil. Nu insa pentru toate posturile solicitate. "De exemplu, Primaria Rachitoasa a solicitat deblocarea a trei posturi si au primit doar unul pentru un sofer. La fel si in cazul Serviciului Public de Evidenta a Persoanelor. Pentru toata perioada iulie – noiembrie am primit raspunsul abia acum", a explicat Nicoleta Zarnescu, purtator de cuvant al Prefecturii Bacau.
Soferi, casieri si medici
Cele zece unitati care vor putea face angajari sunt Vultureni (doua posturi – consilier si referent la contabilitate), Rachitoasa – un post de sofer, Racaciuni – un post de bibliotecar, Pancesti – un post de casier, Horgesti – un post de casier, Gura Vaii – un post de sofer, Dofteana – un post de curier la salubritate. Primaria Darmanesti va angaja in curand trei oameni, doi soferi si un inspector de contabilitate, iar Primaria Moinesti – un sofer si un medic de medicina generala. Primaria Bacau a solicitat deblocarea a opt posturi. Directia de Evidenta a Persoanelor va putea angaja un singur om, respectiv un ingrijitor, iar in cabinetele medicale scolare se vor incadra trei medici si patru asistenti. Primariile ar fi avut insa nevoie de specialisti in compartimentele in care munca este impartita intre prea putin angajati.
Cereri doar pana la finalul acestui an
Potrivit OUG 23/2011, cererile pentru deblocarea posturilor se pot depune doar pana la 31 decembrie 2011. In lipsa unor noi reglementari, ultimele primarii care au nevoie de angajati si ale caror solicitari au fost transmise sunt Beresti-Bistrita – un post, Livezi si Pargaresti, fiecare cu trei posturi. Pentru raspunsurile restante, Prefectura Bacau a inaintat Guvernului o solicitare de reanalizare. "Potrivit raspunsului venit de la Guvernul Romaniei s-a realizat o selectie de functii conform prioritatilor si problemelor semnalate de unitatile administrativ-teritoriale. Noi am transmis motivarea completa venita de la Guvern tuturor solicitantilor din judet", a mai spus Nicoleta Zarnescu.
Andreea Gavrila
Serviciul de Buletine, sufocat de cereri
Inarmati-va cu rabdare!
Serviciul Public de Evidenta a Persoanelor Bacau este in impas. Cu o medie de 180 de cereri de eliberare a cartii de identitate pe zi si doar 12 angajati, activitatea acestuia este extrem de greoaie. Desi a cerut deblocarea a sapte posturi pentru a face angajari, singurul post care va fi scos la concurs este cel pentru o femeie de serviciu.
"Volumul nostru de munca este constant mare. Primim zilnic in jur de 160-180 de cereri, deci suntem in priza. Incercam sa facem fata cererilor, dar personalul nostru este in scadere", sustine seful serviciului, cms. sef Ioan Prisecaru. Practic, munca la ghiseu pe care o faceau inainte doua persoane, acum este dusa la bun sfarsit doar de un angajat. In plus, "avem si partea de transcriere de acte, schimbare de nume, acte care trebuie transmise justitiei. In plus, mergem si la caminele de batrani, cele pentru persoane cu handicap sau de copii, la Penitenciar sau la spitale. Am saptamanal doi oameni care se deplaseaza pe teren", mai spune Prisecaru. Munca angajatilor de la Buletine este ingreunata si de avalansa de cereri care vine din partea locuitorilor din cele 35 de comune arondate serviciului.
Nu vom putea lua masuri suplimentare
Insuficienta personalului face imposibila prelungirea programului obisnuit de lucru, chiar daca, de obicei, in perioada sarbatorilor de iarna serviciile de eliberare a documentelor sunt mai aglomerate. "Am solicitat aprobare pentru deblocarea mai multor posturi unice, dar vom putea angaja doar o femeie de serviciu. Pe 5 decembrie am inregistrat ultima demisie", explica cms.sef Ioan Prisecaru. Asadar, daca aveti nevoie de schimbarea cartii de identitate trebuie sa va inarmati cu rabdare si sa ajungeti dis de dimineata la serviciul de Buletine, altfel nu veti avea bonul de ordine care sa va asigure depunerea dosarului. Cartile de identitate se elibereaza in 15 zile lucratoare (daca nu solicitati in audienta la seful serviciului urgentarea procedurii), iar costul unei noi identitati este 11 lei. Taxa se poate achita la sediul serviciului sau la Directia de Taxe si Impozite Locale a Primariei Bacau.
Andreea Gavrila
Prefectul da startul exproprierilor pentru soseaua de centura a Bacaului
Proiectul privind construirea soselei de centura a municipiului Bacau revine in prim-plan dupa mai bine de 8 ani de la conceperea sa. Prefectul Constantin Scripat a anuntat ca a primit unda verde din partea Ministerului Transporturilor pentru a demara procedurile de expropriere a terenurilor pe care va trece soseaua. In acest sens, Scripat a organizat o intalnire de lucru la care au participat atat primarii comunelor ce vor fi tranzitate de varianta ocolitoare, cat si presedintele Consiliului Judetean.
Soseaua de centura a municipiului Bacau va fi realizata in intervalul 2012-2014. Anuntul a fost facut de prefectul Constantin Scripat, in cadrul unei intalniri de lucru cu primarii comunelor pe raza carora va trece varianta ocolitoare.
Prefectul a dezvaluit ca a primit unda verde din partea Ministerului Transporturilor pentru a demara procedura de expropriere a terenurilor afectate proiectului de infrastructura. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a pledat pentru cooperare administrativa, afirmand ca se vor infiinta mai multe comisii de lucru in jurul institutiilor deconcentrate prinse in proiect. Scripat a aratat ca Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, dar si Directia Agricola sau Directia Silvica vor juca un rol cheie pe parcursul exproprierilor. "Tine de noi acest proiect. Trebuie sa avem o gandire unitara, o gandire spre viitor. Proiectul are in jur de 30 de kilometri, pe 3 tronsoane, la un cost de 142 de milioane de euro", a spus Scripat. El a dezvaluit ca cel mai important tronson va fi semi-inelul estic al centurii, primul care urmeaza sa fie dat in constructie. Acesta va avea aproximativ 17 kilometri si va fi realizat in regim de autostrada. Potrivit prefectului, proiectul are ca termen de finalizare anul 2014. "Termenul de executie e de doi ani, 2012-2014. Nu va pot asigura ca centura va fi finalizata, in intregime, in 2014. Vital e semi-inelul estic. Conteaza sa intelegem importanta acestui obiectiv. Vom avea comisii de lucru la nivelul fiecarui UAT (n.r. – unitate administrativ teritoriala) prin care va trece varianta ocolitoare. Acest obiectiv este de interes public si va intra sub incidenta legii 255 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica", a mai spus prefectul. Scripat le-a cerut primarilor sa sustina proiectul si sa abandoneze abordarile politicianiste. Conform prefectului, centura va fi finantata din fonduri europene, 75 la suta fiind asistenta UE, iar 25 la suta contributia statului.
Schimb de replici
Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a afirmat ca intalnirile comisiei de lucru trebuie sa includa, obligatoriu, si reprezentanti din cadrul Ministerului Transporturilor. Benea a precizat, de asemenea, ca autoritatile implicate trebuie sa cunosca stradiul in care se afla proiectul tehnic al centurii. El a aratat ca in decursul anilor, doi ministri s-au facut vinovati de blocarea proiectului – Radu Berceanu de la PDL si Ludovic Orban de la PNL. "Aceasta sedinta e un lucru pozitiv. Proiectul pe care l-ati prezentat dumneavoastra a mai fost prezentat. Este acel studiu de fezabilitate avansat in Ministerul Transporturilor, in 2004, cand era secretar de stat domnul Sergiu Sechelariu. Daca Bacaul astazi nu are centura se datoreaza a doua persoane, a doi ministri absolut inconstienti, Berceanu si Orban. Atunci cand au fost ministri, n-au fost capabili sa finalizeze proiectul tehnic cand centura era prinsa pe finantarea Bancii Mondiale", a declarat Benea. Ulterior, intre cei doi sefi ai administratiei bacauane a izbucnit un diferend, Benea afirmand ca proiectul soselei de centura nu se afla intre prioritatile Ministerului Transporturilor. "Pe zona Moldovei era un singur proiect prevazut de Ministerul Transporturilor. Centura nu se regasea. Nu stiu ce cadenta vreti sa dati acestor intalniri, dar ar trebui sa avem un reprezentant al ministerului care sa ne spuna in ce stadiu se afla documentatia tehnica a acestei centuri ocolitoare. Daca vorbim de fonduri europene, trebuie sa existe – obligatoriu – un contract de finantare pe fonduri europene", a spus presedintele CJ. El a fost temperat de prefect care l-a intrebat daca isi doreste, cu adevarat, soseaua de centura. "Daca vreti centura, haideti sa incercam sa privim in viitor. Dumneavoastra sunteti mult mai tanar ca mine si astept o pozitie mai transanta si spre viitor din partea dumneavoastra. Nu ce a spus un ministru secretar de stat care a venit la Centrul de Afaceri si n-are nicio legatura cu acea sosea de centura. Sa nu asteptam sa vina cei de la Ministerul Transporturilor ca nu stiu cat isi doresc cei de la Bucuresti aceasta sosea si cat ar trebui sa ne-o dorim noi. Cu ce ne ajuta acum faptul ca ar mai fi un director din minister sa ne spuna zilnic, ce sa ne spuna? Noua ni s-a dat o tema care nu mai tine de Ministerul Transporturilor. Azi, ea tine de noi", a apreciat Scripat. Benea a avut un de replici si cu primarul pedelist al comunei Magura. Acesta l-a acuzat pe seful CJ Bacau ca i-ar fi blocat, in mod intentionat, un proiect local.
"Ocolitoare" conceputa de Sechelariu
Proiectul variantei ocolitoare a Bacaului a fost elaborat, intre 2003 si 2004, de Sergiu Sechelariu, pe vremea cand acesta era secretar de stat in Ministerul Transporturilor. Soseaua de centura facea parte dintr-un pachet de proiecte de infrastructura cu finantare de la Banca Mondiala. Pe 31 decembrie 2009, Guvernul a pierdut finantarea oferita de banca. Potrivit prefectului Constantin Scripat, la inceputul lui decembrie 2011 proiectul tehnic al soselei de centura a intrat intr-o procedura de revizuire. Aceasta va dura 3 luni. Dupa revizuire, a afirmat reprezentantul Guvernului in teritoriu, autoritatile vor demara in regim de urgenta exproprierile necesare construirii soselei.
Primarii tin cu dintii de soseaua de centura
Primarii comunelor ce vor fi tranzitate de soseaua de centura spun ca proiectul de infrastructura este vital. Acestia au decretat ca fara cooperare administrativa, proiectul nu se va materializa prea curand. "Perspectivele sunt bune. Vrem ca acest vis frumos sa se indeplineasca. Mi-a placut cum a zis domnul prefect, sa nu politizam. Sa se faca, domne’, proiectul. Nu-i ridicam statuie nici lui Benea, nici lui Scripat. Mi-a placut ce a zis prefectul. Dupa revizuirea proiectului, o sa luam legatura cu oamenii. Facem adunare campeneasca cu oamenii, va dati seama ca toti vor. Pana la urma, unde-i lege nu-i tocmeala", a declarat Constantin Ghindea (PNL), primarul comunei Letea Veche. Edilul comunei Itesti s-a declarat un sustinator al proiectului. Vasile Ciubotaru (PNL) a afirmat ca asteapta centura de 12 ani. "Cinstit si realist va spun, as vrea sa se faca. Tot ce se face, e bun facut si-i pentru cine o sa vina si-o sa mosteneasca pamantul asta. Nu e loc de lasat pentru discutii. Trebuie sa ne unim fortele si sa facem aceasta sosea. Acest proiect eu il stiu si-l astept de 12-13 ani. Eu zic ca daca va fi intelegere intre toti factorii se va face fara probleme", a opinat Ciubotaru.
Va mai amintiti minciuna de 84 de milioane de euro? Stavarache are centura lui! A inaugurat-o in 2008. De doua ori
In 2008, in preajma alegerilor locale, primarul Romeo Stavarache a inaugurat centura in doua randuri, cu prilejul vizitei premierului Tariceanu, respectiv a ministrului Transporturilor Ludovic Orban, desi aceasta nu exista. Stavarache a prezentat in campania electorala soseaua de centura drept un obiectiv realizat. Centura a fost primul proiect inscris pe panourile electorale ale PNL si Stavarache. In aceasta toamna, edilul bacauan si-a dat din nou in petec, anuntand ca va cere Ministerului Transporturilor sa lase proiectul variantei ocolitoare in seama Primariei Bacau. Asta in conditiile in care pedelistii anuntasera ca soseaua se afla in lista de investitii pe 2012 a ministerului de resort.
Lucian Bogdanel
Creativitate si animatie culturala in biblioteca
Asa si-au intitulat bibliotecarii scolari ultima întalnire din 2011, derulata la Scoala cu Clasele I-VIII „Spiru Haret“ din Bacau. Gazde au fost mai întai directorul unitatii de învatamant, dr. Livia-Liliana Sibisteanu, si apoi Saftica Popa, bibliotecarul scolii. Dincolo de partea de instruire metodica (colaboratoare, Angela Rojnita si Natalita Scanteie), am remarcat participarea inspectorilor scolari de limba si literatura romana, care împreuna cu ceilalti invitati au asistat la un reusit spectacol pregatit de Monalisa Gavrilut si Cristina Cristea. Pe baza cartii nou aparute „Sonuri si con-texte bacoviene“, s-a pledat pentru „un nou an bacovian“ si s-a invocat numele unui prieten al scriitorului, dr. Tudor Opris, recent sarbatorit la 85 de ani. (Ioan Danila)
Bacauanii cauta cei mai ieftini pomi de Craciun
Brazi pe alese
In pietele bacauane si-au facut aparitia brazii, dar bacauanii nu se grabesc sa-i cumpere. Cei din import sunt prea scumpi pentru buzunarele majoritatii bacauanilor. Primii cumparatori au ales brazi romanesti, de cel mult 30 de lei bucata. Pensionarii nu se indura sa dea nici macar cativa lei pe crengute. Comerciantii spera ca in zilele urmatoare sa le creasca vanzarile.
Bacauanii au pornit in cautarea bradului de Craciun. In Piata Centrala si in Piata Sud si-au facut aparitia comerciantii, insa vanzarile nu s-au dezmortit. Clientii iau deocamdata pulsul pietei si asteapta scaderea preturilor. Singurii brazi care au fost deja alesi sa poarte podoabe sunt romanesti si la preturi modice. „Eu am cumparat un brad pe care am dat 30 de lei, ne-a declarat Gheorghe Sosu. Mi se pare acceptabil pentru cine are bani. Pentru cine nu are, si 2 lei inseamna mult. Am vazut si brazi la 200 de lei, adusi din alte tari, dar tot ai nostri, romanesti, miros mai frumos.” Tot 30 de lei a cheltuit si Dumitru Casis , care se declara multumit , desi „nu se compara cu cei din import, care-s mai frumosi, dar au si pretul mult mai mare”. Pavel Mortiu se afla ieri in Piata Centrala in recunoastere, iar bugetul pe care si l-a stabilit pentru brad nu depaseste 50 de lei. Aflata tot in trecere pe aleea rezervata comercializarii brazilor, Elena Cobinca asteapta sa se ieftineasca ramurile. „Eu sunt o femeie singura, ne-a marturisit pensionara. Nu-mi permit sa dau bani pe un brad, asa ca m-as multumi cu doua-trei crengute, dar mi se par prea scumpe. Mi-am propus sa trec in fiecare zi, pana gasesc mai ieftine. Mi-a cerut azi 2 lei pe doua crengute.”
Olandezi sau romanesti?
Comerciantii au pornit cu stangul afacerea din acest an, fiindca brazii din import nu se vand inca, iar cei romanesti nu le asigura prea mare profit. Ei spera ca zilele urmatoare le vor aduce clienti mai multi si mai instariti. „Suntem la inceput, dar pot sa spun ca merge prost, ne-a declarat Liliana Nistor. Ieri, in prima zi, am vandut 6 brazi romanesti. De altfel, nici nu am la vanzare marfa din import. Ne-am decis sa investim in brazi autohtoni, la preturi mai adaptate la buzunarele oamenilor. Cel mai scump brad pe care il vand costa 50 de lei.” Danut Palinte a investit si anul acesta in brazi olandezi. „I-am cumparat cu 15 euro, am mai dat 7 lei taxa la piata de bucata, asa ca nu-i pot vinde mai ieftin. Costa intre 100 si 150 de lei. Pana acum nu am vandut nici macar unul. Totusi, de astia romanesti nu-mi convine sa aduc. Nu au toti acte si mai apar probleme. Cei straini au acte, prezint factura, platesc la stat si sunt linistit.” Pentru a nu pierde nimic din ce au investit, comerciantii vand si cele mai mici crengute. Chiar si acestea li se par scumpe multor clienti, mai ales pensionarilor care au de ales intre o paine si o creanga verde de Craciun.
Doina Mincu
Bunicii s-au specializat in face-painting si karaoke
Varstnicii care frecventeaza Centrul de Zi "Dr. Stefan Ciobanu", proiect apartinand Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC), au fost vizitati, joi, de copiii Gradinitei nr. 21. Coordonati de educatoarele Liliana Frank, Doina Gheorghe si Nicoleta Nastasa, pustii i-au incantat pe bunici cu colinde si uraturi specifice datinilor din strabuni. La sfarsitul actiunii, atat batranii cat si copii au primit cadouri din partea lui Cristian Manolache. Sarbatoarea va continua astazi, cand beneficiarii centrului de zi "Dr. Stefan Ciobanu" si voluntarii FSC vor organiza o mica surpriza pentru copiii din Buhoci: face-painting, karaoke si colinde. In acelasi timp, micutii vor prezenta un mic program de colinde si obiceiuri, pregatit special pentru persoanele varstnice. La sfarsitul petrecerii, copii si bunicii vor fi serviti cu dulciuri si il vor primi, impreuna, pe Mos Craciun. (Silvia P.)
Mos Craciun face teren! Voluntarii au dus daruri la Dragesti
Toti copiii din estul judetului, care sunt inclusi in programele sociale ale FSC si frecventeaza "Cluburile cu Lipici", i-au trimis scrisori lui Mos Craciun. Pustii au povestit despre necazurile lor si l-au rugat sa le aduca hainute, ghete, dulciuri si cate o jucarie. Pentru a merita aceste daruri, au invatat colinde, poezii, dansuri si mici scenete. Ieri, Mos Craciun a ajuns in satul Dragesti, comuna Tatarasti, unde a dus daruri pentru 49 de copiii defavorizati, si la Burdusaci-Rachitoasa, unde era asteptat de 144 de copii. Vineri, Mosul, insotit de reprezentantii FSC, va poposi la "Clubul cu Lipici" din Godinesti-Vultureni, iar sambata, la Slobozia Noua – Stanisesti. Si saptamana viitoare va fi extrem de ocupat: luni va duce cadouri copiilor din Podu Turcului, Frumuselu-Glavanesti si celor din Centrul Comunitar Zemes, marti, va fi prezent in Dealul Morii si in Fantanele-Motoseni, iar miercuri, in Huruiesti, Colonesti, satele Spria si Satu Nou, si la Centrul Mozaic din Bacau. Darurile sunt raspunsul bacauanilor, dar si ale unor voluntari din Bucuresti, Iasi, Ploiesti sau Brasov, la scrisorile acestor copii. Toti cei care au dorit au solicitat o scrisoare si au indeplinit visele unui copil sarac. Agentii economici nu au reactionat, din pacate, la invitatia FSC. "Din cele 1350 de cadouri, 500 au fost trimise de voluntari din alte judete, arata Ionut Chirita, PR-ul fundatiei. Sunt angajati ai unor companii, care au facut daruri in nume propriu. O singura societatea a donat o suma de bani, e vorba de Rehau." (Silvia P.)
Proxenet retinut la solicitarea autoritatilor italiene
Inca un urmarit international a ajuns dupa gratii. Politistii de la Compartimentul Urmariri l-au depistat si retinut pe Cornel C. (30 de ani), din municipiul Onesti. Acesta era cautat de autoritatile italiene pentru infractiuni de trafic de persoane savarsite pe teritoriul tarii respective. Barbatul a fost retinut pentru 24 de ore si urmeaza sa fie prezentat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau pentru declansarea procedurii de predare in Italia. (G.P.)
Viteza a bagat un om in spital
Evenimentul rutier s-a petrecut, miercuri seara, in afara localitatii Urechesti. Marcel A. (42 de ani) nu a adaptat viteza la conditiile de drum, respectiv carosabil umed, si nu a mai putut evita impactul cu autoturismul aflat in fata sa. In urma accidentului, un pasager din masina soferului grabit a suferit mai multe rani si a fost internat in Spitalul din Adjud. Barbatul este acum cercetat penal pentru vatamare corporala din culpa. (G.P.)
Irina Catana si Rares Gontaru, Miss si Mister Boboc Colegiul „Grigore Antipa” Bacau
Casa de Cultura "Vasile Alecsandri" a gazduit joi seara "Balul Bobocilor" organizat de Colegiul "Grigore Antipa" unde 9 perechi, fete si baieti, s-au luptat pentru titlul de Miss si Mister. In final juriul a decis ca:
– Irina Catana (clasa a IX-a F) sa fie desemnata Miss Boboc 2011 – Rares Gontaru (clasa a IX-a G) sa fie Mister Boboc 2011.
S-au mai acordat:
– premiul II (fete) – Loredana Bargu (clasa a IX-a B)
– premiul III (fete) – Nadia Camara (clasa a IX-a I)
– Miss Popularitate – Georgiana Nester (clasa a IX-a B).
– premiul II (baieti) – Alexandru Olaru (clasa a IX-a B)
– premiul III (baieti) – Mihai Cojocaru (clasa a IX-a I)
– Mister Popularitate – Eden Feraru (clasa a IX-a I).
R. Neagu
Curse aeriene anulate din cauza cetii pe Aeroportul Bacau
Miercuri si joi, Aeroportul International "George Enescu" Bacau a avut mari probleme din cauza cetii. In ambele zile au fost anulate cate doua zboruri. Aeronava care trebuia sa plece spre Milano-Bergamo, la ora 7,25, si cea pentru Londra, de la ora 14,15, au ramas la sol. La ora 15, calatorii veniti sa se imbarce pentru Bologna s-au asezat la rand pentru a-si primi banii inapoi. "E posibil ca avionul care vine de la Bologna sa nu poata ateriza din cauza cetii si sa fie dirijat spre Bucuresti. Daca nu aterizeaza, pasagerii aflati in aeroport nu vor avea cu ce pleca spre Bologna", arata Lucian Sion, directorul tehnic al Blue Aero. Clientii au doua posibilitati: sa ajunga la Bucuresti, in zilele urmatoare, si sa plece de acolo sau sa solicite restituirea contravalorii biletului. (Silvia P.)
Sucevean retinut in Bacau pentru contrabanda cu tigari
Un barbat din Suceava a fost retinut de politistii de la Rutiera dupa ce a fost depistat in trafic cu sute de pachete de tigari pentru care nu a putut prezenta documente legale de provenienta. Ion G. (25 de ani) a fost tras pe dreapta in localitatea Bogdan-Voda. In masina, oamenii legii au gasit 546 de pachete de tigari de contrabanda, cu timbre de Ucraina. „Fata de Ion G. s-a luat masura retinerii pe baza de ordonanta pentru 24 ore, urmand sa fie prezentat Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau cu propunere de arestare preventiva sub aspectul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala si detinere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal”, a spus inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Tigarile au fost ridicate si predate Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau, iar masina cu care le transporta a fost indisponibilizata. (Geta P.)
Fotbal, Liga a II-a: Tari in sut
FCM Bacau a marcat un sfert din golurile turului prin executii de la distanta
Explicatiile antrenorului
FCM Bacau nu dispune de un atac-mitraliera, dar conteaza, in schimb, pe suturi-bomba. O arma care si-a dovedit din plin eficacitatea in acest tur de campionat. Statistica sta marturie. Astfel, din cele 14 goluri inscrise de "galben-albastri" in prima jumatate a sezonului ligii secunde, mai bine de un sfert au fost realizate ca urmare a suturilor expediate din afara careului. "De multe ori e de preferat sa tragi de la distanta. Poti prinde portarul nepregatit sau, la cum se prezinta starea terenurilor din liga secunda, poti beneficia de o schimbare de directie favorabila in cazul unui sut cu pamântul", a explicat antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru.
"Lipo", ca fulgerul
"Galben-albastrii" si-au pus in dificultate adversarii cu executii din afara careului inca din startul campionatului. In jocul din prima etapa, contra Farului Constanta, Andrei Lipovanu l-a fulgerat pe ex-stelistul Cernea cu un sut din viteza de la aproximativ 20 de metri direct in vinclu. Golul de 1-0 inscris de Lipovanu nu a garantat victoria Bacaului. A facut-o in schimb reusita lui Madalin Luncanu, din etapa a saptea, impotriva Iasiului. Un gol de pus in rama (sut de la 22 de metri cu interiorul piciorului stâng, la coltul lung), care s-a pliat perfect pe indicatiile lui Poenaru, dinaintea jocului: "Trageti la firul ierbii deoarece au un portar cu gabarit, care se apleaca mai greu la mingile sutate pe jos".
Fundasi-atacanti
Luncanu a creat emuli printre colegii sai din aparare. Astfel, pe final de sezon, stoperul Andrei Lozneanu si fundasul-bun-la-toate Ionel Mihalachioaie si-au pus si ei in valoare forta sutului. Daca golul din lovitura libera inscris de "Lozi" contra Victoriei Branesti nu avut implicatii in clasament, in schimb "torpila" lui Mihalachioaie, din ultimul meci al turului, contra Dunarii Galati, a permis Bacaului sa ierneze pe locul 9 in clasament. "Cred ca portarul nu se astepta sa sutez de la o asemenea distanta", a declarat Mihalachioaie dupa ce l-a invins pe galateanul Pârvu dintr-o lovitura libera de la peste 35 de metri.
Primul nu se uita
Interesant este ca "artificierii-sefi" Lipovanu, Luncanu, Lozneanu si Mihalachioaie au avut un motiv suplimentar de bucurie la reusitele sus-amintite. Si asta pentru ca respectivele goluri au fost primele inscrise de cei patru pe scena ligii secunde. De remarcat si faptul ca FCM Bacau a insistat pe suturile de la distanta si in meciurile de verificare dinaintea startului de sezon, dar si in Cupa României. De altfel, o asemenea executie, apartinând lui Geo Taban, a adus calificarea echipei lui Poenaru in "saisprezecimile" Cupei, in confruntarea cu Petrotub Roman. Un sut deloc imparabil, care a demonstrat insa ca, uneori, "bombele" isi fac efectul si daca se rostogolesc usor.
Dan Sion
Volei masculin / Divizia Cadeti: In grafic
Victorie fara emotii in ultimul meci al anului. Miercuri dupa-amiaza, cadetii de la CSS Bacau s-au impus scontat cu 3:0 (19, 13, 12) in deplasare la CSS Galati. Echipa pregatita de Eusebiu Turcanu si Gheorghe Pop a incheiat astfel in forta un sezon de vârf, in care si-a câstigat toate cele sapte etape disputate si a cedat doar doua seturi (intr-o victorie cu 3:2 realizata in deplasare la Piatra Neamt).
Turneu acasa?
"Mi-as dori sa efectuam o serie de meciuri de pregatire cu adversari din alta zona a tarii pentru a ne verifica valoarea, in conditiile in care in seria noastra nu avem rival", a concluzionat antrenorul Eusebiu Turcanu, care este deja cu gândul la faza urmatoare a competitiei. "Speram reusim sa aducem turneul semifinal la noi acasa, mai ales ca din cele patru echipe participante va merge mai departe numai una".
Program
Câstigatori la Galati, juniorii II bacauani nu intra inca in vacanta, in conditiile in care la sfârsitul acestei saptamâni este programat un derby la o categorie superioara de vârsta (juniori I): LPS Piatra Neamt – CSS Bacau (duminica, ora 11.30). In Divizia Cadeti, urmatoarea etapa este programata pentru 15 ianuarie 2012, când CSS-ul va juca pe teren propriu cu CSS Triumf Botosani. (Dana P.)
Box: In marea finala
Bacauanii Constantin Bejenaru si Adrian Marc reprezinta România la gala profesionista "Bigger’s Better King"
Câstigatorii din cele opt gale "Bigger’s Better" desfasurate in perioada mai – noiembrie se reunesc la sfârsitul acestei saptamâni in Croatia. Marea finala are loc mâine, la Varazdin, si pune la bataie premii totale de 30.000 $. Printre concurenti: doi reprezentanti ai României, ambii bacauani: Constantin Bejenaru si Adrian Marc.
Parcurs
Multiplu campion national la box, Bejenaru s-a impus, in septembrie, intr-un turneu de calificare desfasurat la Vilnius (Lituania). Finalist intr-o gala similara organizata in vara la Lisabona (Portugalia), Marc a fost invitat sa-l inlocuiasca la "BB King" pe bulgarul Milen Paunov, care s-a accidentat si nu se poate recupera in timp util.
Adversari
Ceilalti sase finalisti sunt: Mairis Briedis (Letonia), Alexei Mazikin (Ucraina), Ivica Bacurin (Croatia), Niko Falin (Germania), Ed Monso (Danemarca) si Nicolas Wamba (Fran?a). Evenimentul de pe 16 decembrie va fi transmis in direct pe Eurosport (ora 22.000. Invingatorul va primi coroana de rege al circuitului "Bigger’s Better".
Dana Popa
Minifotbal: Manusile cu lipici
David Croitoru, fiul fostului mijlocas al FCM Bacau, Marius Croitoru, prefera postul de portar
Se spune ca aschia nu sare departe de trunchi. Proverbul opereaza din plin si in lumea fotbalului, acolo unde gasim deseori fii de fotbalisti calcând pe urmele tatilor. De cele mai multe ori, fisa postului ramane identica. Exista insa si cazuri in care juniorul alege sa joace pe un cu totul alt post. Un exemplu in acest sens este David Croitoru. Fiul fostului mijlocas al FCM Bacau si al Stelei, Marius Croitoru, a decis sa evolueze pe postul de portar. "Imi place foarte mult sa stau in poarta", a explicat pustiul de 8 ani, care a debutat saptamâna trecuta pe acest post cu ocazia "Cupei de Iarna TNT" la minifotbal. "Si eu, si fratele meu, Florin am jucat fie mijlocasi, fie atacanti, insa David a ales poarta. Poate ca o influenta a avut si faptul ca eu am avut mai mereu colegi de camera portari la echipele la care am evoluat: Prunea, Ignatescu, Haisan si lista poate continua", a declarat Croitoru senior, care spera, totusi, ca pe viitor, fiul sau sa lase manusile de portar deoparte si sa prefere golurile. Marcate, nu primite. (D. Sion)
