Un barbat acuzat de savarsirea infractiunii de trafic de persoane a fost prins si aruncat dupa gratii. Desi stia ca pe numele lui era emis mandat de arestare, acesta a incercat sa se ascunda, dar a fost depistat si prins de politistii bacauani, in comuna Odobesti, in seara de 21 septembrie. Cel in cauza, Costel N., de 43 de ani, a fost condamnat de Tribunalul Bacau la o pedeapsa privativa de liberate de 7 ani. Acum este incarcerat la Penitenciarul Bacau. (R. Neagu)
I-a explodat roata la masina si a acrosat un biciclist
In comuna Oituz a avut loc un accident rutier, la primele ore ale diminetii, din cauza exploziei unui cauciuc al unei masini aflate in trafic. Neculai B., de 63 de ani, din Bacau, in timp ce conducea masina in zona, pe fondul exploziei anvelopei dreapta fata, a acrosat cu partea laterala a masinii pe Eugen C., de 38 de ani, care se deplasa pe bicicleta in aceeasi directie de mers. In urma accidentului, biciclistul a fost transportat la Spitalul Municipal Onesti, unde a ramas internat la Sectia Ortopedie. In cauza se efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa. (R. Neagu)
Nevazatorii cheama la miting impotriva Legii Asistentei Sociale
"E o lege care ne pune la zid"
Nevazatorii vor organiza un protest national, joia viitoare, impotriva Legii Asistentei Sociale, aflata in dezbatere la Senat. Ei cer precizarea surselor de finantare, criterii de evaluare medicale, nu economice, respectarea Conventiei ONU.
Primii care ridica sabia impotriva Legii Asistentei Sociale sunt nevazatorii. Ei vor organiza un miting national, in fata Parlamentului, saptamana viitoare. "Toate persoanele cu dizabilitati din judetul Bacau, precum si familiile celor care nu se pot deplasa sunt chemate, joi, 29 septembrie, in Piata Izvor, declara Laura Damian, presedinte al Filialei Judetene Bacau a ANR. Este o lege care ne pune la zid. Nu putem sta cu mainile incrucisate, trebuie sa facem ceva. Noi am depus amendamentele la Senat, dar nu se tine seama de acestea." Amendamentele vizeaza drepturile persoanelor cu handicap, incepand cu obligatiile pe care le are statul fata de aceasta categorie si de criteriile pe baza carora se vor acorda diferite forme de sprijin. Astfel, la art. 80, nevazatorii cer sa fie eliminata prevederea conform careia statul asigura masuri de protectie si asistenta nu doar in conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilitati, ci si "in functie de situatia familiala si socio-economica a acestora." Nevazatorii sunt revoltati si arata ca efectele handicapului "au caracter permanent in viata unui om, indiferent de situatia sa economica. Mai mult, persoana cu handicap angajata in munca sufera o uzura mai intensa decat un om obisnuit. Costul vietii zilnice a unei persoane cu handicap este mai mare decat a unei persoane obisnuite."
Supusi unei "discriminari revoltatoare"
Nevazatorii mai cer ca protectia sa se refere nu doar la proteze, ci si la "echipamente tehnice asistive care sa faciliteze viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati." Din 6 aliniate, cate are art. 82, trei trebuie eliminate deoarece "criteriile de incadrare in gradul de handicap nu sunt clare, sunt prea numeroase, unele fiind minore." Se solicita, astfel, ca gradul de handicap sa fie stabilit "in functie de gradul de afectare al structurilor si functiilor organismului", nu de gradul de saracie al familiei. Nevazatorii mai cer stergerea integrala a Sectiunii 3 din Capitolul IV, dedicata asistentei sociale a persoanelor cu dizabilitati, din cauza ca elimina orice urma de egalitate de sanse intre acestea si cetatenii valizi psiho-fizico-senzorial, "reprezentand un act de discriminare revoltator si o tentativa de aservire a persoanelor cu dizabilitati fata de serviciile vagi sau inexistente ale autoritatilor si fata de bunul plac al familiei." In final, nevazatorii cer respectarea Conventiei ONU, aratand ca este ratificata si promulgata ca lege in noiembrie 2010. "Mitingul programat de ANR in fata Parlamentului va avea loc intre orele 10,30 si 15,30, arata Laura Damian. Noi speram sa participe cat mai multi bacauani. Nu putem sta cu mainile incrucisate, trebuie sa facem ceva."
Silvia Patrascanu
Proiect european in scolile bacauane
"Europa, casa noastra." Cu acest mesaj au venit in scolile bacauane doi reprezentanti ai unei campanii de informare derulata la nivel national de Comisia Europeana. In Bacau, acest proiect se deruleaza in Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V.Karpen" si in Scoala "Emil Braiescu" din Magura.
Caravana "Europa, casa noastra", derulata de Comisia Europeana, a ajuns si in Bacau. Proiectul este implementat in doua unitati de invatamant din fiecare judet, iar in Bacau, s-a decis ca acestea sa fie respectiv Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V.Karpen" si in Scoala "Emil Braiescu" din Magura. “Acest proiect urmareste implicarea tinerilor, elevilor colegiului nostru, in tot ceea ce inseamna cunoasterea Europei, avand in vedere si faptul ca ei sunt cetateni europeni, pot sa lucreze oriunde in Europa. Mai mult, in acest moment, de exemplu, circa 10 la suta din parintii lor lucreaza in tarile europene. Alegerea scolii noastre in derularea acestui proiect nu este intamplatoare. Avem o experienta vasta pe proiecte europene, Comenius, Leonardo, in ultimii ani fiind 4 astfel de proiecte derulate in scoala noastra, iar in multe dintre acestea au fost implicati si elevi de ai nostri. Practic acum noi continuam aceasta traditie”, ne-a declarat prof. Remus Cazacu, director CTC "N.V.Karpen" Bacau.
Activitati interactive atractive
Proiectul este sustinut de doi moderatori care prezinta elevilor informatii despre Uniunea Europeana, desfasoara activitati interactive, jocuri si actiuni de volunatriat. Campania de informare "Europa, casa noastra" se deruleaza pe doua componente – una de organizare de vizite in scoli si licee si a doua, de desfasurare a unul concurs intitulat "Lider european". “Speram ca elevii sa fie incantati de aceasta initiativa. Avem prezentari Power Point, activitati interactive, nu vrem sa-i plictisim, ci sa-i apropiem de UE, sa le aratam oportunitatile pe care le au ca cetateni europeni”, ne-a spus Claudia Doanta, organizator. “Am reusit deja sa ne intalnim cu 8.000 de elevi. Practic, noi plantam niste «seminte», incercam sa interactionam cu elevii, ii stimulam sa organizeze propriile evenimente similare, sa relationeze. De cealalta parte, profesorii implicati, intra si ei intr-o competitie, la nivel national, iar in final 20 dintre ei vor avea sansa de a ajunge la Buxelles, daca depun proiecte asemnanatoare sau rapoarte de activitate”, a explicat si Bogdan Munteanu, organizator, care s-a deplasat personal la scoala din Magura pentru a sta de vorba cu elevii de acolo.
Deschisi oricaror proiecte
"Europa, casa noastra" este o campanie de informare si comunicare anuala menita sa transpuna prioritatile de comunicare ale Comisiei Europene in mediul scolar. Proiectul isi propune sa informeze elevii si profesorii cu privire la proiectul de integrare europeana, dar si la datele care ii privesc direct, de la posibilitatea de a studia si de a lucra in statele membre, pana la implicarea lor in activitati de voluntariat, schimburi intre tineri, participarea la internship-uri. “Suntem foarte fericiti ca aceasta caravana a poposit si in Bacau. Suntem intotdeauna deschisi in fata oricarui proiect care aduce informatii noi despre Europa”, ne-a declarat si prof. Angela Sterpu, inspector scolar pe programe si proiecte europene la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Campania este deschisa tuturor scolilor, primare si gimnaziale, precum si liceelor din intreaga tara. Elevii participanti sunt coordona?i de invatatori sau profesori care au rolul de a le forma abilitatile de leadership si de a le pune in valoare in contextul unor activitati legate de valorile si subiectele europene.
Roxana Neagu
„Arheologul este un calator in trecut”
Interviu cu Lacramioara Istina, doctorand în arheologie preistorica, sef sectie Arheologie-Istorie – Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau
– Imaginea comuna despre arheolog este cea a unui om care umbla pe dealuri si cauta comori. Ce s-a schimbat în ultimii ani în aceasta activitate?
– Fuga dupa comori… Empirismul secolului XIX si începutul secolului XX a trecut de mult acest prag. Marea diferenta dintre arheologia romantica si cea de astazi consta în interdisciplinaritatea ei, a trecut de mult vremea arheologului singuratic, cu rucsacul în spate, un spaclu si o ruleta. Acum se lucreaza în echipa: topograf, arheozoolog, arheolog, chimist, fizician etc. Arheologia a devenit mai responsabila, nu mai cercetam doar pentru a expune în muzee, intervenim într-o situatie istorica pe care suntem obligati sa o valorificam. Exista si legi în acest sens, rezultatele cercetarilor trebuie publicate. Un arheolog îsi pierde dreptul de cercetare daca timp de cinci ani nu publica studii despre cercetarea pe care a facut-o. Diferenta dintre braconaj si cercetare este valorificarea stiintifica. Profitabila este filiera cercetare, expunere, publicare, acest lucru înseamna, dupa cum spunea si Iorga ca “ai adus o caramida la reconstructia unei epoci”. Important, foarte important este sa nu distrugi, cum s-a întamplat în multe situri din tara într-o anumita perioada, cand sapaturile erau facute de ceea ce spuneti dumneavoastra, de neprofesionisti, de braconieri, asa cum se mai întampla si în zilele noastre în unele situri dacice din muntii Hateg.
Arheologia este o boala profesionala
– Arheologia este pasiune, stiinta, munca, activitate barbateasca. Nu-mi imaginam o femeie cu harletul si spaclul pe dealuri. Cum a început arheologul Istina munca de cercetare?
– În arheologie, oricat ai învata nu-i de ajuns. Mi-am dorit sa fac arheologie înca din clasa a IX-a. În liceu am facut Istoria cu profesorul dr. Ioan Mitrea, de la care am luat acest “microb”, contaminandu-ma definitiv atunci cand ne povestea despre descoperirile de pe santierele unde facea cercetari, în judetele Bacau si Neamt pe mileniul întai, principalele lui sapaturi fiind la Davideni, o asezare din judetul Neamt. Rezultatele acelor cercetari a constituit si teza de doctorat, dar a publicat si o monografie a sitului. „Microbul” s-a dezvoltat în facultate, sub atenta îndrumare a prof.univ.dr. Nicolae Ursulescu. Pot sa va dau un exemplu. La sapaturile de la Fulgeris, comuna Pancesti, pe care le-am facut începand cu 2003 încoace, am descoperit sase locuinte, am cercetat cam 12 la suta din asezare, pana la sfarsit sper sa cercetez toata asezarea, iar în final sa creionez satul din perioada anilor 3400-3000 înaintea erei noastre, în care se încadreaza asezarea. Este vorba de o asezare cucuteniana, foarte importanta pentru noi, o cultura care s-a întins pe o suprafata de 320.000 de kilometri patrati, din sud-vestul Transilvaniei pana în Vestul Ucrainei, o cultura, uimitor si pentru noi specialistii, care a reusit sa traiasca o mie de ani, sa produca si sa farmece prin arta, prin ceramica si plastica, dar mai ales prin pictura tricoma, alb-negru si rosu sau combinatii, o civilizatie care se organiza cu o deosebita atentie. Eu vreau sa vad în ce stil de asezare se încadreaza asezarea de care ma ocup în cercetare (în cercuri, în randuri sau otova).
– Am intrat în intimitatea cercetarilor dumneavoastra si nu ati mai… terminat clasa a IX-a.
– Vorbeam de stiinta si de pasiune. Cu cat trece timpul, ambele se dezvolta, cresc. Stiinta se acumuleaza si pasiunea creste. Vezi rezultatul muncii. În facultate îmi doream sa devin arheolog, sa ajung sa lucrez la Muzeul de Istorie din Bacau. Am terminat la Iasi, la Istorie, cu specializare, la Licenta, în arheologie. Sunt doctorand la Institutul de Arheologie din Iasi, la profesorul dr. Dan Monah, un specialist în Cultura Cucuteni, cunoscut mai putin la noi, mai mult afara.
Bacaul nu are un repertoriu arheologic
– Cum se pozitioneaza un arheolog pe un teren, pe un viitor santier arheologic. Dupa studii, dupa informatii deja cunoscute, sau pur si simplu dupa intuitie?
– Depistarea siturilor se face dupa mai multe surse. Prima sursa este periegheza, cercetarea pe teren a arheologului. O alta sursa provine de la localnici care descopera întamplator ceva care îi starneste curiozitatea si anunta. Se poate prelua de la alti cercetatori un santier, o semnalare si continuam cercetarile. M- am informat la început ce avem, unde suntem, iar descoperirea de noi situri este un vis al meu, o obligatie de acum. Judetul Bacau nu are înca un repertoriu arheologic al tuturor descoperirilor, din bibliografie si din teren, la un moment dat. Suntem deficitari la acest capitol. Eu am facut un repertoriu arheologic al asezarilor Cucuteni, însa numai din Subcarpatii Moldovei, jumatate din Bacau, jumatate din Neamt, deocamdata nepublicat. A lipsit colaborarea, munca în colectiv. Este o lucrare ce trebuie facuta în colaborare. Este o munca enorma, stiintifica, la care trebuie sa lucreze împreuna specialisti în mai multe epoci, în mai multe domenii conexe: geografie, topografie, istorie, arheologie.
– Arheologia este un lux pentru anumite comunitati, pentru anumite perioade. Cum faceti rost de bani?
– Am fost întrebata de autoritati cat mai sap la Fulgeris. Am raspuns ca, dupa calculele mele, sapaturile ar mai putea dura înca 40 de ani. Merge greu. Cultura este un lux, nu numai arheologia.
– Vad ca bani pentru o susa, pentru o manea se mai gasesc, pentru adevarata cultura mai greu.
– Este afirmatia dumneavoastra.
Cercetari cu bani din salariu
– Se vede, se simte o restrangere a fondurilor, în aceasta perioada de criza? Este o batalie permanenta pentru bani, fiecare vrea sa-i atraga pentru santierul lui?
– Nu-i nicio batalie, sunt singurul arheolog din judet. Finantarea arheologica în judet, dar si în tara, resimte o scadere de la an la an, si acest lucru se poate sesiza usor doar urmarind statisticile anuale din Cronica cercetarilor arheologice din Romania. In ceea ce priveste concret judetul Bacau, în prezent santierul de la Fulgeris este singurul în care se întreprind cercetari arheologice finantate de institutia noastra. Oricum obtinerea finantarii este un efort suplimentar pentru arheolog, dar se merita. Sunt extraordinar de multe probleme atunci cand se hotaraste finantarea unui proiect. Arheologii nu sunt întrebati cat este necesar pentru o campanie de sapaturi. Se aloca o suma. Te descurci. Mereu a fost criza. Din 1997 si pana în 2003 nu am avut un leu pentru cercetare de teren. La un moment dat am spus ca voi uita si ce am învatat si am plecat pe santier pe banii mei.
– Spun cei implicati în aceasta activitate ca arheologii, arheologia au raspuns intr-o anumita perioada unor comenzi politice.
– Asa este. Cunoasteti teoriile lui Roller, cel care spunea ca toti suntem venetici, veniti din alte parti. Conducerea din anii 60-80, din secolul trecut, a finantat foarte mult cercetarile în ceea ce priveste perioada daco-romana. S-a vrut demonstrarea si pe baza cercetarilor, a descoperirilor arheologice daco-romanitatea poporului roman. Au fost perioade “pustii” în cercetare, s-au ferit de mileniul I, deoarece erau acolo elemente slave, am auzit de la colegii mei mai în varsta ca nu aveau voie sa faca publice acele descoperiri. Trebuie sa spun ca în ultimii ani s-au facut progrese importante si în “luminarea Mileniului întunecat” (sec. III-XI). De aceea sunt foarte importante cercetarile domnului Ioan Mitrea, pentru ca au lamurit multe aspecte ale continuitatii dacice în aceste teritorii, populatia romaneasca si-a urmat cursul normal al existentei ei pe aceste teritorii, contrar teoriilor vehiculate într-o anumita perioada. Si cercetatorul iesean dr. Dan Gh.Teodor are rezultate remarcabile din acea perioada care, împreuna, au condus la eliminarea sintagmei “mileniul întunecat”. Am ramas aici, am trait aici, aici ne-am crestinat, fapt dovedit de cercetarile profesorului Mitrea.
Civilizatie preistorica scoasa la lumina
– Odata ce lucrarile au fost închise pe un santier, ele mai pot fi reluate de un alt arheolog?
– Nu. În general, noi avem drepturi stiintifice asupra santierelor. Este ca si la drepturile de autor. Ele se pot ceda sau împrumuta, cum, la Fulgeris, eu am primit acest sit de la domnul Viorel Capitanu. Situl a fost sondat prin anii ’80, dumnealui si-a continuat cercetarile pe Tamasidava, eu eram în domeniu si mi l-a cedat mie.
– Care sunt rezultatele din ultimii ani ale cercetarilor de pe santierul de la Fulgeris?
– În 2009 am reusit o colaborare cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi prin care a fost scanat arheomagnetic dealul de la Fulgeris si asa am putut sa-mi concentrez sapaturile dupa indicii clare, nu mai merg haotic, am harti clare. Suprafata este de un hectar, asezarea a fost fortificata cu doua santuri de aparare, asa le-am vazut pe hartie, iar în 2010 le-am verificat, iar sapaturile au confirmat ca asa a fost. De aici o întreaga teorie asupra modului de viata a locuitorilor din acea asezare. În 2011, cu sprijinul Consiliului Judetean, care a finantat lucrarile, am sapat a sasea locuinta, va dati seama ce bucurie am putut trai pe acest santier! Cu sprijinul colegilor am reusit sa restauram o seama de vestigii, rezultatele le voi face cunoscute în perioada urmatoare. Unele piese au facut parte din mai multe expozitii de la muzeul nostru, care s-au bucurat de interes, altele au fost încadrate în expozitii internationale. Nu-i putin lucru pentru un arheolog.
Frumoasa de la Fulgeris
– Sunteti “proprietara” de sit, de santier. Care este viata arheologului?
– Nu-i usoara. Stai toata vara pe santier, colinzi dealurile, sapi, dormi pe unde apuci, prin scoli, pe la cetateni, mananci ce poti si gasesti. Lasi familia si cutreieri judetul. Este o munca frumoasa, care te subjuga, te acapareaza, uiti de realitate si te afunzi adanc în alte lumi, în alte ere si epoci. Visezi, faci analogii, revii în realitate, la instrumentele stiintifice, construiesti si reconstruiesti viata stramosilor tai. Stiti cum îmi spun oamenii prin sate? “Doamna inginer”, am ruleta, harlet, cumpana, sunt arsa de soare si zilnic sunt pe dealuri.
– Am retinut ca recent ati facut, la Fulgeris, o descoperire extrem de valoroasa, la care tineti foarte mult. Despre ce este vorba?
– Totul este foarte important si valoros. De la Fulgeris am o piesa inedita, o statueta, cu o compozitie rara, este si incizata si pictata. Dan Monah, specialist în Cucuteni, mi-a spus ca este unica. Statueta a fost expusa în Elvetia (la Olten), Italia (la Vatican). Anul 2008 a fost declarat “Anul Cucuteni” si au fost expuse toate frumusetile descoperite în perioada preistorica. La Vatican a fost, în 2008, o expozitie inedita, unde s-au expus pentru prima data tot arealul Cucuteni – Tripolie. Am lucrat la acea expozitie de la Vatican, a fost ceva extraordinar pentru orice vizitator, ce sa va mai spun de un arheolog, de un istoric! Tot la Fulgeris am descoperit un topor de arama, cu brate în forma de cruce, ca tipologie – vedeti cate am si uit sa va spun – este al cincilea tip de piesa descoperit în tara. De ce sunt importante? Este vorba de metalurgia transilvaneana, de procese, de tehnici, de circulatie, semn al legaturilor dintre comunitatile din arealul Culturii Cucuteni.
Braconieri prin istorie
– Cum ajung, cum au ajuns piese de o rara frumusete, de o importanta inestimabila pentru istoria unui popor, în colectii particulare?
– Bunurile arheologice, care sunt în subsol, sunt ale statului. Detinatoare ale acestor bunuri sunt institutiile statului. Nu stiu cum pot ajunge asemenea piese, vestigii în colectii particulare. Stiu doar ca exista, cum stiu ca exista în Bacau o Politie a culturii, un birou, poate stiu ei mai multe. Vestigii sunt peste tot, este posibil ca unele sa fie descoperite întamplator de diferiti cetateni si nu le-au predat. Un cetatean din Beresti-Tazlau vine, în 2009, cu niste banuti în mana. Sotul meu, care este doctor în istorie moderna, cu preocupari de numismatica, i-a cercetat, era vorba de niste creitari. Punea araci la rosii si a înfipt un par într-o moneda. Am mers în gradina lui, am mai descoperit înca doua piese. Initial el ar fi vrut sa le vanda, pana la urma a venit cu ele la muzeu. Mai avem si anul acesta un asemenea caz, cu piese mult mai valoroase. Am mai avut asemenea situatii. În toate am aplicat legea.
– Ce spune legea?
– Oricine gaseste, descopera asemenea piese, vestigii de orice natura, trebuie sa le predea, sa le depuna la oricare dintre institutiile statului, cea mai apropiata. Noi facem o evaluare, iar el, ei, primesc 30 la suta din valoare. Si nu este vorba numai de tezaur, de monezi, poate fi si ceramica, vase etc., care se dovedesc a face parte dintr-o cultura cunoscuta sau nu. Acum trebuie sa mergem la Urechesti, unde un cetatean îsi construia o casa si a descoperit niste vestigii. O sa vedem despre ce este vorba.
Arheologii nu vor ramane someri
– Ce nu merge, spuneati ca este destul de greu, ca ar trebui sa se schimbe ceva. Dupa cate am înteles arheologul nu va ramane fara obiectul muncii?
– Este nevoie de o mai buna colaborare, de o mai buna comunicare între institutii si între noi, cei de la Complexul Muzeal, bani si întelegere. Atunci cand se va putea, ne dorim sa ne marim echipa, sa o diversificam, pentru a cuprinde o arie mai mare de cercetare, sa abordam mai multe etape ale istoriei noastre. În aceste conditii, sunt sigura, ca arheologii nu vor soma în urmatorii 50 de ani. Forta mea vine din familie, de la profesorii mei, de la colegi. Am un baietel de care sunt tare mandra, este în clasa a doua. L- am luat pe teren, pe santier, pentru ca are o fire curioasa, dar a fost dezamagit de efortul care trebuie depus sa urci dealul, sa stai în soare…
– Cu ce sperante ati început sapaturile la Fulgeris. Ce ati vrut sa descoperiti si înca nu vi s-a aratat sub spaclu?
– Un „ganditor”, „Ganditorul de la Fulgeris”, asa cum în patrimoniul nostru national sunt „Ganditorul de la Hamangia”, „Ganditorul de la Tarpesti”, din Cultura Cucuteni. Este visul oricarui arheolog. Trebuie, cred, sa mai „meditez” si sa mai sap. Pana atunci, ma bucur si sunt multumita de munca mea, sa stiu ca n-am muncit degeaba. Fulgeris va ramane dragostea mea si voi continua sa sap, sa cercetez înca multi ani de acum încolo.
Arheologia nu se face din birou
– Cu ce treburi la Vatican?
– Ma bucur ca am fost invitata sa particip la organizarea expozitiei de la Vatican, de a face parte din echipa care a reprezentat Romania la cea mai mare expozitie din Europa, organizata de Complexul Muzeal National Moldova din Iasi, care are ca director pe fosta director al muzeului nostru, dr. Lacramioara Stratulat, care a tinut sa ma aiba în echipa. Este omul care mi-a apreciat cel mai bine profesionalismul, munca, perseverenta, taria de a învinge. Ai mereu nevoie de sprijin în munca, arheologia nu se face din birou, fiecare pas în afara institutiei costa bani, foarte multi bani, efort, sanatate, dar mai ales stiinta, multa stiinta, informatie, ceea ce îti permite ca atunci cand îti iese de sub pamant un os, un topor, o statueta, sa fii capabil ca în secunde, în ore, în zile, luni si ani sa-l pozitionezi exact în epoca, sa-i stabilesti întrebuitarea si apoi sa construiesti mental, dar mai ales stiintific o lume de mult trecuta, dar care este începutul, radacina noastra. Arheologul este calatorul în trecut, contrar noului curent de a merge doar înainte. „Înainte” nu se poate fara un „trecut”, trecut de care ma ocup si eu, printre alti multi arheologi de prestigiu din tara, impreuna cu restauratorul, conservatorul, biologul. Munca mea ar ramane neterminata fara munca lor, fara stiinta si talentul lor. Stiti ce presupune sa refaci un vas din doar trei-patru sau zeci de fragmente? Stiti ce înseamna sa definesti, sa statuezi, sa redai stiintific o epoca, dupa doar cateva „cioburi”, doua ziduri si doua santuri. Mii de ore de studiu si mii de pagini parcurse, mii de obiecte vizualizate, mii de informatii tezaurizate de înaintasii tai. Tu, ca si ei, nu ai voie sa gresesti. Malpraxisul în arheologie nu este admis.
Gheorghe Baltatescu
Invoiti de la ore si adusi la inaugurarea Centrului de Afaceri
Municipalitatea a ingrosat numarul de invitati cu elevi
Centrul de Afaceri si Expozitii “Mircea Cancicov” si-a deschis ieri oficial portile pentru bacauani, dupa aproximativ sapte ani de cand a aparut ideea crearii unui astfel de centru.
La eveniment au participat invitati din toate colturile Moldovei. Inaugurarea a avut loc in prezenta autoritatilor locale. “Este punctul final al unui drum care a durat 7 ani. A inceput in 2004, cand acest proiect a prins ultimul tren al finantarilor pe fonduri de preaderare. Este o dovada vie ca se pot realiza proiecte in colaborare, intre diverse instiutii, conduse de oameni politici diferiti care fac parte din tabere diferite. Iata ca se poate”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. Institutia a contribuit cu terenul pe care s-a construit obiectivul. „Pentru municipiul Bacau, pentru oamenii de afaceri si intreaga regiune acest obiectiv va deveni un loc de pelerinaj”, s-a aratat increzator edilul Romeo Stavarache. „Asteptam ca sa se creeze si cele 950 de locuri de munca, un numar care nu e de ici, de colo in aceste vremuri. Aceste locuri de munca sunt reprezinta una din tintele acestui obiectiv”, a spus si prefectul judetului, Constantin Scripat. Centrul de Afaceri este structurat pe trei mari obiective – Incubatorul de Afaceri care se doreste a fi un centru de asistenta pentru tinerii intreprinzatori, Centrul de afaceri si marketing cu sali multimedia pentru conferinte si pavilioanele expozitionale cu o suprafata de peste 6.000 de metri patrati, in care firmele pot solicita spatiu de expunere. Investitia apartine Consiliului Local si Consiliului Judetean si s-a realizat din fonduri europene.
Parada elevilor in „interes profesional”
Pentru a ingrosa numarul celor prezenti la deschiderea Centrului de Afaceri, municipalitatea a invitat, pe cheltuiala sa, numeroase grupuri de elevi de clasa a XII-a la inaugurare. Pretextul a fost orientarea profesionala.
In realitate, s-a dorit cosmetizarea evenimentului si triplarea numarului de invitati la deschidere. „Am primit invitatia de la Primaria Bacau. E normal ca acesti elevi sa fie orientati spre cariera. Vizita i-ar putea ajuta in alegerea unei facultati sau a unei cariere”, a explicat profesor Luminita Patrascan, Colegiul "Vasile Alecsandri". De la aceasta unitate de invatamant au fost „in vizita” patru clase de a XII-a de la ambele profile. „Eu fiind profesor de marketing, targurile si expozitiile fac parte din aria noastra de activitate si m-am gandit ca sunt interesante pentru elevi. Sper sa practice in domeniu, dar sa vedem ce spune piata muncii”, a explicat profesor Eduard Corlade, de la Colegiul "Dumitru Mangeron".
Elevii au profitat de ziua libera, mai ales ca in urma vizitei nu se vor alege cu absente in catalog, chiar daca erau in timpul orelor de curs. „Profesorii nostri ne-au spus de ieri ca vom veni la deschidere. Expozitia de masini mi se pare mai interesanta, cealalta mai putin”, a spus Vlad Marfu, de la Colegiul “Gheorghe Vranceanu”. „Nu e foarte potrivita pentru varsta noastra. Nu m-a impresionat nimic in mod special. Nu pot sa zic ca as fi preferat scoala, dar era mai util acolo”, a spus si Adela Iacobov, de la aceeasi unitate de invatamant.
Numarul de elevi care s-au perindat pe la Centrul de Afaceri a depasit in final cateva sute. Ei au continuat sa soseasca la centru chiar si dupa deschiderea oficiala si taierea panglicii.
Oferta de… expozitii
Centrul de Afaceri si Expozitii gazduieste in perioada 22-25 septembrie expozitiile „Fabricat in judetul Bacau” si „Salonul Auto”. Evenimentul, organizat sub egida Camerei de Comert si Industrie isi propune sa promoveze cele mai importante firme bacauane care aduc plusvaloare economiei locale.
„O mare parte din producatorii bacauani prezinta ceea ce fac ei. Chiar as ruga bacauanii sa vina sa vada ce se produce in Bacau. Salonul auto este o expozitie placuta ochiului pentru ca sunt produse pe care ni le dorim cu totii: masinile. De la copii mici la batrani ne dorim sa ne plimbam cu o masina frumoasa”, a explicat Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert Bacau. Cateva zeci de firme bacauane au acceptat invitatia. „E firesc ca firmele care inca mai respira in Bacau sa fie agreate de consumatorii locali mai ales ca Pambac-ul inca este lider national in segmentul nostru. Ne straduim ca in fiecare zi sa cream alte produse pentru a ne apropia de gusturile consumatorilor care sunt din ce in ce mai schimbatoare si deosebite”, a explicat Alin Giurea, presedinte CA al Pambac. „Suntem de 20 de ani pe piata. Am venit cu produsele noastre din cele trei categorii din piata carnii: preparate fierte afumate, semipreparate din carne si produsele pentru gratar. Venim cu inovatii pentru consumatorii nostri”, a declarat Cristian Calin, purtator de cuvant al Agricola Bacau. „Produsele noastre sunt de calitate si incercam sa ne adresam clientilor nostri care doresc din ce in ce mai mult produse naturale. Am tinut dintotdeauna ca toti clientii nostri sa fie multumiti”, a spus si Eduard Constantinescu, administrator „Lady Vi”. Nu doar sectorul alimentar este reprezentat in cadrul expozitiei. „Suntem pe piata de 25 de ani. Acum am venit cu un stand de prezentare al produselor pe care le facem pentru Sony Romania. In provincie sunt putine firme care stau in fata unor astfel de branduri”, a explicat si Vasile Ichim, directorul Romtexim, una din cele mai vechi firme de imprimare din Bacau. In total, in judetul Bacau isi desfasoara activitatea aproximativ 10.000 de agenti economici cu o cifra de afaceri care depaseste 3 milioane de euro. Acestea au raportat, in 2010, un numar de 69.000 de angajati.
Andreea Gavrila
Teren de sport in mijlocul strazii
Zeci de elevi au luat sub stapanire, timp de trei ore, strada Vasile Alecsandri. La initiativa Directiei de Sanatate Publica (DSP), traficul a fost restrictionat, iar cadrele didactice si elevii au participat cu bucurie la campania „In oras fara masina” din cadrul Saptamanii Europene a Mobilitatii. „Organizam concursuri cu elevii de la colegiile «Anghel Saligny» si «Vasile Alecsandri», dar si cu elevii de la Scoala «Spiru Haret», ne-a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvant al DSP Bacau. Dorim sa sensibilizam copiii si adultii asupra alternativei mersului cu masina.” Strada s-a transformat intr-un teren de sport. Sub supravegherea cadrelor didactice, copiii au alergat, au mers cu rolele, au sarit coarda si s-au distrat. „Nu stiu prea multe despre Saptamana Mobilitatii, ne-a declarat cu sinceritate elevul Vlad Cretu. Stiu insa ca miscarea este foarte sanatoasa si vrem sa transmitem acest mesaj tuturor celor care ne privesc.” Dragos Sima spune, convins, ca miscarea este esentiala pentru un corp sanatos. „Pentru a-i convinge si pe altii, impartim pliante cu informatii. Dam exemplul personal: am iesit si la o miscare.” Maria Grigore, desi doar eleva de gimnaziu, este ingrijorata de efectul pe care stilul modern de viata il are supra mediului. „Cu acest prilej lansam si noi un apel pentru protectia mediului. Ar trebui sa circulam mai mult pe jos si cu bicicleta, sa avem mai mare grija de natura si sa reciclam.” Saptamana Europeana a Mobilitatii este o campanie anuala menita sa incurajeze si sa promoveze mobilitatea alternativa. Scopul campaniei este de a mediatiza problemele legate de consecintele actuale ale cresterii traficului rutier. Printre acestea se numara poluarea aerului si riscul de accidente rutiere. Elevii au discutat cu specialistii in sanatate publica despre importanta miscarii si despre efectul poluarii asupra locuitorilor din mediul urban. Cu acest prilej, au aflat ca in fiecare an un automobil emite substante nocive pentru mediul înconjurator echivalente cu de trei ori greutatea sa, în timp ce bicicleta nu polueaza deloc. O persoana care merge pe bicicleta 6 ore pe saptamana îsi diminueaza riscul decesului prin boli cardio-vasculare de 4 ori. Mai mult, o distanta de 500 de metri se parcurge foarte usor pe jos în doar opt minute. La finalul evenimentului elevii au primit diplome, premii si materiale informative.
O zi in aer liber
Saptamana Mobilitatii Europene, aflata la a zecea editie in Bacau, a fost un bun prilej pentru elevii bacauani sa iasa din rutina scolara pentru o zi de activitati in aer liber. Au fost invitatii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bacau care organizeaza in mod traditional evenimentul. “Am incercat sa convingem bacauanii sa utilizeze si alte mijloace de deplasare. Au organizat si in acest an activitati cu elevii in aer liber, concursuri si nu numai. Cel mai important este sa invete ca miscarea este mai importanta decat oricare mijloace de deplasare”, a declarat Maria Ionos, purtator de cuvant al ARPM Bacau. Iar elevii, de la 16 unitati de invatamant si Palatul Copiilor, au raspuns prezent, mare parte din ei fiind adeptii miscarii cu mijloace alternative. “Ar trebui sa mergem mai mult cu bicicleta, cu rolele la scoala, dar sa avem un trotuar special pentru noi pentru ca soferii nu sunt mereu atenti”, ne-a spus Anca Popa, de la Colegiul "Mihai Eminescu". “Bicicleta ne mentine, facem sport si nici nu e costisitoare. Daca as avea de ales intre masina si bicicleta in oras as alege bicicleta, iar la distante mari cu masina”, a explicat si Paul Gheghici, elev la Scoala "Ion Creanga". Si pasionatii de role au intrat in competitie.
“Imi place sa merg cu rolele si sa concurez. Suntem mai multi care avem aceeasi pasiune. Incercam sa nu mergem pe strada, ci in parc. Daca as putea, as prefera sa merg cu rolele la scoala: mai putin timp, bani si e un sport”, a spus si Sorina Paduraru, de la Colegiul Pedagogic. Si cadrele didactice au acceptat provocarea. “Cred ca elevii au multe lucruri de invatat. Gratie acestor activitati au posibilitatea sa comunice in alt fel, sa isi ocupe timpul si e si un sport”, a declarat Constantina Hulea, director al Colegiului "Mihai Eminescu". Tema centrala a manifestarilor din acest an a fost "Mobilitate la alegere”, pentru a readuce in prim plan viata sanatoasa si nevoia de miscare. Urmare a intensificarii traficului de masini, in special in marile orase, autoritatile sunt nevoite sa aloce mai mult spatiu masinilor decat mijloacelor de deplasare alternative. Campania “Saptamana Mobilitatii Europene” a avut drept scop mobilizarea autoritatilor locale sa regandeasca balanta dintre spatiul ocupat de masini si spatiul verde, in vederea imbunatatirii calitatii vietii.
Doina Mincu
Andreea Gavrila
Atelierul de reparat suflete
Din centrul de plasament in atelierul auto
Tinerii din centrele de plasament sunt nevoiti, cand implinesc 18 ani si termina scoala, sa paraseasca sistemul. E un moment dificil, pe care, insa, nu-l traverseaza singuri. Asistentii sociali ii invata sa-si faca un plan de viata, sa administreze un buget, sa gaseasca o slujba. Si asa, unii dintre ei se simt debusolati.
Dupa o copilarie si o adolescenta petrecuta in unitati de ocrotire, absolventii trebuie sa faca pasul decisiv: sa-si gaseasca o slujba, o locuinta, sa-si plateasca chiria, lumina, hrana… E o treaba dificila pentru cineva care nu a avut drept model familia, ci "internatul". Tinerii sunt debusolati, chiar speriati de noul lor rol. Pentru a-i ajuta, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau a infiintat un departament special, care se ocupa de integrare. "Rolul acestui serviciu este de a desfasura activitati de pregatire a tinerilor care urmeaza sa paraseasca sistemul, la un moment dat, arata Sorin Brasoveanu, director DGASPC. Dar activitatea de pregatire incepe inca de la 14 ani, in raport cu studiile, varsta, abilitatile lor, cu legislatia care e in vigoare la cea data. Am creat acest serviciu printr-un proiect cu finantare Phare, apoi l-am inclus in structura directiei." Desi satul a prevazut numeroase scutiri si recompense pentru agentii economici care ii angajeaza pe tineri, majoritatea patronilor sunt rezervati. Sustin ca nu au bani, ca tinerii acestia au probleme de comportament, ca nu vor sa se lege la cap cu asa ceva… Exista si oameni cu suflet mare, care accepta sa-i primeasca in firma lor si sa-i invete o meserie, fara sa fie preocupati de profit. "Ne gandim la viitor, la faptul ca aceasta este generatia care ne va inlocui", spune Constantin Radu, administrator SCUT, dar si la faptul ca "cineva trebuie sa le dea o sansa acestor tineri." Intram in hala firmei, ca sa-i vedem pe tineri la lucru. E imensa, potrivita cu cele cateva camioane uriase, aduse la reparat. In ziua in care au pasit prima oara in firma, baietii au fost impresionati. Au fost condusi prin sectii, li s-a povestit ce se intampla aici, ce pericole sunt, care sunt procedurile tehnice, dar si care e finalitatea muncii lor.
"E o munca barbateasca"
Echipa atelierului de tinichigerie-vopsitorie de la SCUT i-a primit si i-a asimilat usor pe tineri. "Angajatii nostri sunt oameni de la tara, seriosi, cu bun simt, arata Jan Otetea, director adjunct. Ii ajuta, le explica si e important ca o fac cu multa rabdare." De fapt, toata lumea ii sprijina pe nou-veniti. Si ei se simt bine aici, desi nu au decat trei-patru saptamani. "Tuturor baietilor le plac masinile, explica Constantin Radu. E o munca barbateasca, frumoasa, in care, la sfarsitul zilei poti vedea rezultatul concret al priceperii tale." Tinerii se bucura ca lucreaza la SCUT, dar inca se tem sa zboare pe propriile aripi. Florin e din Darmanesti, dar locuieste in Bacau, intr-un apartament al DGASPC. Va veni si timpul sa inchirieze o locuinta. La familie nu se poate intoarce: "Nu-i cunosc pe parintii mei si nici nu am de gand sa-i caut. Mama nu a venit nici cand trebuia sa semneze pentru buletinul meu", spune tanarul. "Nu a vrut sa semneze pentru ca asta insemna sa-l ia in spatiu, explica Doru Ionica, sef serviciu DGASPC. «Sa mi-l aduceti mie, acasa?», asta e replica obisnuita a parintilor." Costin nu stie unde s-a nascut sau, poate, nu vrea sa ne spuna. Se straduieste sa invete tot ce se poate in meserie, fara sa priveasca in urma.
Au fost angajati la Daewoo
Nu le place sa vorbeasca despre fosta familie. La fiecare intrebare, se strang ca niste arici. Inca ii doare. Se pot considera, totusi, norocosi. Nu e usor sa gasesti un loc de munca, mai ales atunci cand porti eticheta de "orfan". Specialistii DGASPC ii consiliaza pe tineri, le cauta slujbe, merg cu ei la interviu, ii sprijina pe parcursul primului an de munca, dar ii consiliaza si pe angajatori. Intre firmele din judet care s-au inhamat in parteneriatul cu DGASPC se numara Agricola International, Consizo Serv, Soma, Pambac, Carta Office, Eurobiota, Geliconf, PMS International etc. "Avem rezultate imbucuratoare, spune Doru Ionica. Nu vrem sa ne laudam, dar asta e adevarul. Am reusit sa facem angajari si in alte judete: in Constanta, la Daewoo Mangalia, in Vrancea, Sibiu, Suceava, Calarasi. Se poate verifica!" DGASPC Bacau e printre putinele din tara care are 5 ani de experienta in domeniul integrarii. Tinerii au fost primiti in firme de constructii, tamplarie, papetarie, mecanica auto, confectii textile si in ferme. In patru ani, reteaua de colaboratori a ajuns la peste 100 de agenti economici, iar numarul tinerilor integrati profesional, la 219.
Silvia Patrascanu
INDIGNARE si DEZGUST: Copii de 8 ani pusi sa se lupte in custi – VIDEO
Daily Mail public? o serie de imagini care arat? copii b?tându-se cu brutalitate în cu?ti, în timp ce adul?ii afla?i pe margine, printre care se num?r? ?i p?rin?ii lor, îi înt?rât? ?i se bucur? de spectacol. Copiii din cu?c? nu au mai mult de opt-nou? ani, iar la un moment dat unul dintre ei începe s? plâng?. Imaginile au fost surprinse în Preston, Lancashire, iar "lupt?torii" sunt membri ai unui club din localitate. Ei nu poart? nici casc?, nici m?nu?i în timpul luptei urm?rite de pe margine de ta?ii lor, care ?in halbe de bere în mân?. Spre deosebire de lupt?torii adul?i, copiii nu au voie, teoretic, s? se loveasc? cu pumnii, cu coatele sau cu picioarele, dar regulile sunt, evident, înc?lcate, scrie sursa citat?.
Trânte, lovituri, brusc?ri: acestea sunt numai câteva tactici ale acestui "sport". Chiar dac? participan?ii nu poart? echipament de protec?ie, organizatorii afirm? c? sportul e "sigur". Speciali?tii medicali îl eticheteaz? îns? ca fiind "îngrijor?tor". În timpul evenimentului men?ionat, unul dintre lupt?tori p?rea c? plânge, iar personalul medical a intervenit în ring pentru a se convinge c? acesta poate continua lupta.
"Este ceva bolnav, absolut dezgust?tor ?i voi solicita autorit??ilor s? ia m?suri. Nu pot s? cred c? p?rin?ii le permit copiilor lor s? ia parte la o asemenea barbarie", spune Rosie Carter, reprezentanta unei asocia?ii caritabile pentru protec?ia copiiilor. ?i purt?torul de cuvânt al Asocia?iei Medicale Britanice ?i-a ar?tat îngrijorarea vizavi de acest gen de întreceri.
Sursa: Gandul.info
Aproape de FALIMENT: Angela Similea are DATORII de 6 milioane de euro
Artista Angela Similea are datorii de 6 milioane de euro la b?nci ?i a pierdut 12 din cele 15 procese de executare silit? care i-au fost intentate. "Doamna muzicii u?oare române?ti" este în pragul falimentului ?i risc? s? r?mân? pe drumuri. Una dintre casele care urmeaz? s? fie scoas? la vânzare de c?tre creditori se afl? la Belciugatele, jude?ul C?l?ra?i. Angela Similia a mo?tenit de la Victor Surdu, so?ul ei decedat în prim?vara acestui an, doar datorii. Surdu a împrumutat 700.000 de euro de la b?nci în anul 2007, la care s-au ad?ugat dobânzi ?i penalit??i, iar datoria a ajuns la 6 milioane de euro acum. Angela Similea a pierdut deja dou? propriet??i anul acesta, acestea fiind preluate de b?nci la doar câteva zile dup? ce so?ul ei a trecut în nefiin??. Victor Surdu afirma cu pu?in? vreme înaintea decesului: "Nu îmi face cinste postura de datornic, cât despre so?ia mea, ea nu are nici o vin? pentru cele întâmplate".
Sursa: evz.ro
Organizarea recensamantului, la foc automat
Pregatirile pentru Recensamantul populatiei si al locuintelor care va incepe pe 20 octombrie ar trebui sa fie pe ultima suta de metri, dar, pentru ca au inceput prea tarziu, pentru organizatori efortul este dublu. "Abia in aceasta saptamana se fac verificari in teren pentru a confirma corectitudinea hartilor digitale. Este din scurt, iar efortul comisiilor locale este destul de mare. Au aparut probleme in multe comune", a explicat Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene pentru Statistica (DJS) Bacau. In plus, nici modificarile legislative care trebuiau adoptate de Guvern nu au fost inca publicate. Potrivit vechiului proiect, perioada de recenzare era 22-29 octombrie. Aceasta a fost insa prelungita dupa Recensamantul de proba care a aratat ca timpul este prea scurt pentru a duce la bun sfarsit intregul sector alocat fiecarui recenzor, ajungandu-se la perioada 20-31 octombrie. Si amenzile pentru cei care refuza sa ofere informatii recenzorilor sau ii impiedica in activitatea lor ar trebui sa creasca printr-un act normativ. Daca in prezent amenzile pentru cei care ofera declaratii false, incomplete sau refuza sa isi dea datele personale sunt cuprinse intre 200 si 1.000 de lei, acestea ar putea creste, potrivit unor propuneri, ajungand sa varieze intre 1.500 si 4.500 de lei. In egala masura, sunt pasibili de amenda recenzorii care nu respecta clauza de confidentialitate a datelor sau le folosesc in alte scopuri. Daca in conditiile legale de acum ar putea fi pasibili de sanctiuni de la 500 la 1.500 de lei, amenzile pentru ei ar putea varia intre 2.000 si 5.000 de lei. Acestea sunt insa doar proiecte, fiind necesara adoptarea unei hotarari in acest sens.
E nevoie de mai multi recenzori
Si resursa umana trebuie pregatita pentru recensamant. Cel putin la nivelul municipiului Bacau anuntul de inscriere este inca valabil. "S-au inscris pana acum circa 950 de persoane, dar avem nevoie de rezerve si nu suntem siguri ca toti cei care s-au inscris vor trece testul. Imi amintesc ca in 2002, la prima testare au picat 30 la suta din cei prezenti si a trebuit sa reluam pregatirea cu altii", a mai spus Harja. Asadar, inscrierile vor merge pana undeva la un numar de 1.300 de recenzori. Pregatirea lor va incepe cel mai devreme pe 30 septembrie, dar in alte comune chiar mai devreme – 27,28 septembrie. Sesiunile de instruire vor dura o saptamana, dupa care candidatii la postul de recenzor fi testati. Fiecare zi de colectare a datelor va fi remunerata cu suma de 50 de lei. (A. Gavrila)
Retorica, o noua materie optionala in licee
Elevii de liceu pot opta, începand cu acest an scolar, sa studieze disciplina "Dezbatere, oratorie si retorica". S-a stabilit ca aceasta materie a fie predata la clasa o ora pe saptamana, pe durata unui an scolar, indiferent de profilul sau specializarea liceului. Introducerea acestei discipline în curriculumul scolar vizeaza dezvoltarea deprinderilor elevilor de gandire analitica si de exprimare personala, cultivarea tolerantei fata de pluralismul opiniilor, precum si dezvoltarea capacitatii de abordare transdisciplinara a problematicii supuse analizei si dezbaterii. Totodata, optionalul are ca scop încurajarea gandirii critice si flexibile, a autonomiei în gandire, a atitudinii pozitive fata de comunicare si a participarii la viata sociala fundamentata pe opinii si actiuni întemeiate. (R. Neagu)
Dispare spatiul verde pe Aleea Parcului
Alei de acces construite peste noapte
“Se vede cu ochiul liber abuzul”. Sunt cuvintele unor locatari de pe Aleea Parcului, nemultumiti de o lucrare care s-a realizat sub geamurile lor. Peste noapte s-a amenajat o cale de acces spre un teren din spatele blocurilor. S-au taiat copaci si arbusti. Au fost smulse batatoarele de covoare. In locul lor a aparut o alee betonata care trece peste reteaua de apa si gaze. Povestea pare o imitatie a celei care s-a petrecut in urma cu cativa ani in zona.
Proprietarii apartamentelor din blocurile 46 si 48 de pe Aleea Parcului s-au trezit, in cateva zile, cu o alee betonata pe spatiul verde. Copacii, arbustii si florile pe care le ingrijeau de ani de zile au disparut de parca nu ar fi existat. Au fost sacrificate pentru a face loc unei cai de acces spre o singura proprietate, un teren de aproximativ 200 de metri patrati. „Terenul acesta are o iesire pe strada Vasile Alecsandri, ne-a declarat Elena Copacel, proprietara unui apartament din blocul 48. Nu intelegem de ce a trebuit, cel care il detine, sa distruga spatiul verde, cu autorizatie de la primarie, pentru a-si face inca o cale de acces. Noi, locatarii care am cumparat cu zeci de ani in urma teren aici si am construit bloocurile pe banii nostri, nu aveam dreptul ca aceasta bucatica din domeniul public sa ramana spatiu verde?” Locatarii din zona sufera dupa bradul taiat fara mila, dupa arbustii si florile care au ajuns la ghena. „Si batatoarele de covoare le-au smuls, mai spune Elena Colacel. Proprietarul terenului ne-a spus ca nu mai avem nevoie de ele, ca exista aspiratoare.”
Teama de explozie
„Ma afecteaza aceasta situatie, ne-a declarat si Petru Diaconu. Nu mai avem liniste. Ne-a luat bucata de spatiu verde. Vor fi miscari de masini pe aici, trafic. Se jucau copiii pe spatiul acesta. De acum… Nu mai spun ca trece aleea aceasta peste canalul termic, peste conducta de gaze. Parca se vede cu ochiul liber abuzul.” Ioan Stoica, un alt locatar din zona, spune ca, peste noapte, s-a stricat tot ce au muncit ei in ani de zile. Locatarii se tem ca lucrarile pentru amenajarea aleii sa nu fi afectat conducta de gaze „si sa sarim in aer ca pe Martir Horea. Si acolo s-a betonat peste conducta de gaze.” Gheorghe Colacel a depus o sesizare la furnizorul de gaze. „Am fost pe 13 septembrie si am numarul de inregistrare 558305. Le-am semnalat un posibil pericol. Credem ca ar fi trebuit sa verifice sesizarea, dar nu am primit inca un raspuns.” Pe marginea aleii, un panou informeaza ca lucrarea este „de amenajare provizorie alee de acces carosabil”, iar autorizatia eliberata de Primaria Bacau are numarul 4/449 din 09.06.2010. Am incercat sa obtinem un punct de vedere de la Primaria Bacau, dar purtatorul de cuvant al institutiei nu a fost disponibil.
Precedentul exista
Locatarii din blocul 44 au trecut printr-o situatie asemanatoare. Si pe langa imobilul lor a fost amenajata o alee de acces. Proprietarul terenului a montat si o poarta. Pe marginea aleii private zac de ani de zile mormane de pamant uitate. Locatarii s-au resemnat, dar asteapta cu groaza momentul in care proprietarul terenului va incepe sa construiasca ceva pe el. Masinile de mare tonaj sunt tot ce le lipsea blocurilor vechi din aceasta zona.
Doina Mincu
Caminul de Batrani va fi reabilitat termic
Consilierii locali au aprobat in ultima sedinta extraordinara modificarea unei hotarari de consiliu din luna mai privind proiectul "Reabilitarea si dotarea cu echipamente a Centrului Social pentru Ingrijire Persoane Varstnice", finantat prin Programul Operational Sectorial. Concret, Consiliul Local Bacau a decis asupra cheltuielilor legate de proiect. Acesta consta in reabilitarea termica a cladirii Caminului de Batrani. Va fi facuta anveloparea acestuia, vor fi schimbate integral instalatiile termice si sanitare ale imobilului iar usile si ferestrele vor fi inlocuite cu termopane. Totodata intreaga cladire va fi igienizata. Valoarea totala a investitiei este de 4,5 milioane de lei, din care municipalitatea va plati cheltuielile eligibile – adica suma de 72.473 lei, cheltuielile neeligibile – 26.460 lei si TVA-ul care va fi recuperat de la bugetul de stat, dar care este consistent: 866.531 lei. Proiectul de reabilitare a Caminului pentru Persoane Varstnice contribuie la realizarea obiectivelor din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. El a fost prins si in planul de investitii pentru anul 2010, dar abia acum pare sa devina realitate. (A. Gavrila & E. Tintaru)
Nenumarate abateri la legea ajutorului social
Judetul Bacau, pe locul opt la amenzi
In urma unui control, in judetul Bacau au fost aplicate 13 amenzi pentru incalcarea legii ajutorului social. El ocupa locul opt la sanctiuni. Inspectorii sociali care au verificat dosarele au dispus si suspendarea unui numar de 588 ajutoare. In urma controlului numarul dosarelor a mai scazut cu peste 1.000.
Demarata in intreaga tara la inceputul lunii aprilie, campania de verificare a modului in care se acorda ajutoarele sociale a fost incheiata la sfarsitul lunii august. Nu mai putin de 3.144 primarii au fost supuse controlului iar o parte dintre ele au si fost sanctionate. In timpul campaniei au fost analizate de catre inspectorii sociali 193.261 dosare de ajutor. In judetul Bacau toate cele 93 de primarii au fost trecute prin sita controlului. La acestea au fost verificate toate dosarele de ajutor social, adica 8.773.
14 la suta dintre primarii, sanctionate
Cum era de asteptat inspectorii sociali au depistat un numar destul de mare de dosare care nu erau intocmite conform normelor ori, si mai grav, beneficiari care nu aveau dreptul sa primeasca ajutor. La nivelul intregii tari s-au constatat 386 fapte contraventionale ceea ce inseamna tot atatea amenzi aplicate. Valoarea totala a amenzilor date in urma controlului se ridica la 873.500 lei. In ce il priveste, Bacaul se numara printre judetele cu numarul cel mai mare de amenzi. Pe primul loc se situeaza Ialomita cu 22 amenzi, dupa care vin Brasov cu 19, Prahova si Gorj cu 18, Constanta cu 17, Galati cu 16, Dimbovita cu 15, Buzau cu 14 si Bacau, Bihor, Braila si Tulcea cu 13 amenzi. Asadar, si in judetul Bacau au fost sanctionati primari, asistenti sociali sau primarii. Valoarea amenzilor dispuse de catre inspectorii sociali se ridica la 16.000 lei. Practic, la 14 la suta dintre primarii s-au aplicat masuri sanctionatorii. Acestea au fost impuse de numeroasele deficiente gasite la primariile in cauza in ce priveste intocmirea dosarelor. Unele primarii nu au transmis la Agentia de Prestatii Sociale in termenul legal documentele prevazute de lege, altele nu au efectuat anchete sociale la beneficiari. Au fost identificate si situatii in care dispozitia primarului de acordare sau de respingere a ajutorului nu a fost emisa in termenul legal. Totodata, s-a constatat ca unii primari nu au respectat dispozitiile legale referitoare la intocmirea planului de actiuni sau de lucrari de interes local pe care le efectueaza beneficiarii de ajutor, care sunt apti de munca, la afisarea lui si la tinerea evidentei prestarii orelor de munca. Nu au lipsit nici cazurile in care ajutorul a fost calculat eronat.
Mii de familii excluse
Dar repercusiunile controlului le vor resimti si mii de benficiari ai ajutorului. In toata tara a fost suspendata plata unui numar de 14.527 ajutoare sociale. Pentru alte 1.437 familii a fost anulata decizia de acordare. Astfel, s-a stabilit ca sumele acordate necuvenit se ridica la 1.320.748 lei. In judetul Bacau au fost suspendate in urma controlului 588 ajutoare. Decizia luata de catre inspectorii sociali este motivata de faptul ca beneficiarii nu au prezentat dovada ca se afla in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca sau nu au efectuat orele de lucru in folosul comunitatii. In alte cazuri suspendarea a fost decisa deoarece familiile in cauza au depasit plafonul de venit in raport de care se acorda ajutorul ori valoarea bunurilor detinute de ele a fost calculata gresit. Dar controlul a facut ca ulterior primarii sa fie mult mai atenti la dosare. Dupa verificarile intreprinse numarul ajutoarelor a scazut si mai mult fata de cele ramase in urma suspendarilor dispuse de catre inspectori. Prin aceasta au ramas in plata 8.185 dosare. Ulterior, insa, primariile au mai taiat si ele de la ajutor un numar insemnat de familii. Pentru august au fost acordate 6.881 ajutoare sociale, cu 1.304 mai putin fata de cele achitate pe lunile anterioare.
Elena Tintaru
Mai putine bilete la tratament
Miercuri, 21 septembrie, Casa Judeteana de Pensii (CJP) a primit o noua serie de bilete la tratament. Fata de perioada anterioara, cand a avut cate 370 bilete, acum i-au fost repartizate mai putine, respectiv 290. Acestea sunt in statiunile 1 Mai, Amara, Baltatesti, Bizusa, Caciulata, Covasna, Felix, Govora, Herculane, Lacu Sarat, Nicolina, Olanesti, Pucioasa, Sangiorz, Sarata Monteoru, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Sovata, Tirgu Ocna, Techirghiol, Tusnad, Vatra Dornei etc. Prioritate la cumparare vor avea pensionarii si asiguratii care au intrunit cel mai mare punctaj si se afla pe lista de repartitie. Pentru cei arondati CJP Bacau, vanzarea biletelor va incepe in data de 26 septembrie. Ei vor putea sa-si cumpere biletul pana in ziua de 30 septembrie. Dupa aceasta data, biletele ramase vor fi scoase la vanzare libera. Pensionarii si asiguratii din zona Casei Locale de Pensii Onesti se vor prezenta la sediul acesteia ca sa-si ridice biletul repartizat in ziua de 23 septembrie. La cumparare, toti vor avea asupra lor cuponul de pensie din august sau septembrie. (E. Tintaru)
„Acces pe piata muncii – o sansa pentru tine”
Asociatia Partida Romilor ,,Pro Europa”, prin proiectul „Acces pe pia?a muncii – o ?ansa pentru tine!”, cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 5 “Promovarea masurile active de ocupare”, Domeniul Major de Interventie 5.1. “Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare” în parteneriat cu International Computer School si Institutul pentru Politici Sociale, anunta deschiderea în judetul Bacau a cursului „Organizarea si furnizarea serviciilor de formare profesionala pentru dezvoltarea capacitatii persoanelor din grupurile tinta de a cauta un loc de munca si adaptarea calificarilor acestora la cerintele actuale ale pietei muncii”. In cadrul cursului se v-a desfasura un program de formare profesionala pentru calificarea frizer. A fost constituita o grupa care va avea maximum 28 de persoane, varsta minima a cursantilor fiind de 16 ani. Planul de pregatire teoretica/practica si programa analitica sunt fundamentate pe standardele ocupationale/standardele de pregatire profesionala aprobate la nivel national. Durata programelor de formare este cuprinsa intre 3 si 6 luni, iar la finalizarea acestora cursantii vor sustine examene de absolvire conform metodologiilor în vigoare.
Obiectivul general al proiectului îl reprezinta facilitarea integrarii socio-profesionale si a accesului la o calificare relevanta pe piata muncii a somerilor tineri, de lunga durata si persoanelor inactive, cu focalizare pe cei de etnie roma. (Dorin V.)
Alimente mai ieftine, servicii mai scumpe
In luna august, ultima pentru care Institutul de Statistica are date, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 1,4 la suta, in timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,8 la suta. Singura constanta de luna trecuta o reprezinta preturile la marfuri nealimentare care au ramas relativ neschimbate. Si inflatia a scazut in august 2011, situandu-se la 4,25%. Un motiv l-au reprezentat preturile fructelor si legumelor, care s-au ieftinit considerabil si pe fondul unui an agricol extrem de bun. Fructele proaspete s-au ieftinit cu 14,5 la suta fata de luna iulie. Urmeaza, in acelasi top, cartofii, cu o scadere de aproape 12 procente. Ieftiniri mai mici s-au inregistrat la produse precum malaiul, citricele, carnea de pasare, preparate din carne, lapte de vaca si zaharul. De cealalta parte, ouale s-au scumpit cel mai mult in august, cu peste 5 procente. Din categoria marfurilor nealimentare, usoare scaderi de pret s-au sesizat la medicamente, combustibili si tigari. In schimb, cresteri mari de preturi au fost inregistrate la servicii, in special din cauza scumpirii biletelor de tren. Scumpirile nu au ocolit nici serviciile de apa, canal si salubritate, acestea crescand cu aproape 4 la suta. Preturi mai mari s-au inregistrat si la transportul urban si interurban. (A. Gavrila)
Educatie la unison de Ziua Internationala a Pacii in judetul Bacau
Scolile din mediul rural si urban ale judetului Bacau au celebrat pe 21 septembrie, pentru prima data, Ziua Internationala a Pacii, aliniindu-se astfel activitatilor didactice desfasurate la nivel global cu ocazia acestei zilei. Scoala Scorteni a sarbatorit aceasta zi printr-o serie de activitati interactive. "Elevii si cadrele didactice au savurat deoportiva activitatile desfasurate in sprijinul organizatiei Peace One Day. Cred ca cea mai frumoasa parte a constituit-o momentul in care elevii au creat o definitie comuna proprie cu privire la insemnatatea pacii, si anume ca Pacea nu este numai un Dar de la Dumnezeu, este un dar pe care ni-l oferim unul celuilalt", a declarat Alexandrina Scortanu, director. Tot in mediul rural, profesorii scolilor din Balcani si Frumoasa, Anca Ioja si Adelina Coarda, au vorbit despre importanta zilei : "In comuna Balcani exista mai multe etnii – rromi, ceangai, romani si culte religioase – crestini ortodocsi, crestini romano-catolici, penticostali etc. Cel mai mare impact asupra unui copil se poate realiza cu ajutorul activitatilor practice. De aceea aceste actiuni ii fac mai constienti pe elevi, acestia pe parinti si pe cunostinte". Ziua Internationala a Pacii a fost adoptata in unanimitate in 2001 de catre fiecare stat membru al Natiunilor Unite ca urmare a demersurilor organizatiei internationale non-guvernamentale Peace One Day. (R. Neagu)
Tenis / CN pe echipe U14: Medalie de bronz
Se contureaza o noua generatie care bate la portile consacrarii nationale. La campionatele pe echipe pentru categoria U14, SCM Bacau a urcat pe podiumul de premiere. Alexandru Manole, Matei Avram, Tudor Diaconu, Sabin Saveluc si Sorin Iordache (adus printr-o colaborare cu CS Tenis Con Slobozia), alaturi de capitanul-antrenor Gabriel Ciuntea, se intorc acasa cu medaliile de bronz.
Ultimele rezultate
In ultima zi de competitie, SCM-ul a pierdut cu 1-4 in fata câstigatoarei titlului, Olimpia Bucuresti. Meciurile de simplu le-au revenit adversarilor: Nicolae Frunza – Sorin Iordache 6-1, 6-1, Dragos Madaras – Alexandru Manole 6-1, 6-2, Gabriel Niculescu – Tudor Diaconu 6-2, 6-3, Robert Mavlea – Sabin Saveluc 6-2, 6-0. La dublu, Matei Avram / Tudor Diaconu (SCM) – Andrei / Toba 6-0, 6-1.
Podium
In precedentele intâlniri, SCM Bacau a invins Politehnica cu 3-2 si a cedat in disputa cu Mamaia IDU (1-4). Titlul a fost cucerit de Olimpia cu trei victorii din trei posibile, pe 2 s-a clasat Mamaia IDU (doua victorii), iar pe 4 a terminat Politehnica (cu infrângeri pe linie). "Nationalele" pe echipe U14 s-au desfasurat la Bucuresti, intre 17-21 septembrie.
Calendar
"Este un rezultat bun, obtinut intr-un concurs dificil. Incercam sa formam o noua trupa valoroasa, pentru acesti copii este prima medalie la echipe", a spus antrenorul coordonator al SCM-ului Mihai Ciuntea. Pe sfârsit de an, clubul bacauan va mai aborda Campionatul National Individual de seniori si cel pe echipe U18.
Dana Popa
