La Directia de Sanatate Publica Bacau au fost raportate 9 cazuri noi, la grupa de varsta 15-19 ani. „Continuam campania de vaccinare a celor care au venit in contact cu bolnavii, ne-a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvant al DSP Bacau. Pana acum au fost imunizate 443 de persoane din cele 1700 considerate contacti ai bolnavilor de rubeola.” Ministerul Sanatatii cere in continuare masuri stricte in privinta rubeolei si a rujeolei, pentru a se evita o epidemie nationala, in conditiile in care in unele judete s-au inregistrat sute de cazuri de imbolnavire. (Doina M.)
Prefectura, cautata sa rezolve problemele primariilor
In acest an cateva mii de bacauani au depus petitii la Institutia Prefectului si au solicitat intrarea in audienta. Nu toate cererile si-au gasit solutionarea la compartimentele de specialitate din institutie si au fost redirectionate spre alte agentii. Tot in acest an, gratie unui nou sistem, cei care depun petitii online pot verifica de acasa stadiul in care acestea se afla.
Comparativ cu anul 2010, numarul petitiilor inregistrate la Institutia Prefectului a fost in crestere. Daca anul trecut numarul petitiilor depuse a ajuns la 1.745, in 2011, aproape 1.900 de bacauani au cautat un raspuns la probleme la prefectul judetului. "Multe cereri au plecat de la lipsa de comunicare. Oamenii nu au gasit comunicare in alte institutii. Nu putem rezolva, de multe ori, problemele. Multi cred ca ne ocupam de locuri de munca sau anveloparea blocurilor. Gresit. Cu toate acestea, ii ascultam pe toti. Nu stiu cate am reusit sa rezolvam, dar am avut rabdarea sa ii ascultam pe toti", a explicat prefectul Constantin Scripat.
Din totalul de petitii primite, 158 au fost redirectionate spre alte institutii, in timp ce peste 1.500 au fost solutionate de prefectura.
Audiente la prefect si subprefect
Si numarul de audiente a crescut simtitor fata de anul precendent. Potrivit raportului Prefecturii, numarul de petenti a crescut cu 109 la suta. 172 de persoane au dorit sa stea de vorba cu prefectul sau subprefectul. "Institutia noastra a dorit sa creeze transparenta si a manifestat deschidere fata de oameni, fata de cei care au gasit alte usi inchise, cei aflati in dificultate sau colaboratorii nostri traditionali", a mai spus Scripat.
Tot in acest an, Prefectura Bacau a implementat un proiect cu fonduri europene prin care cetatenii judetului pot afla, printr-un simplu click, stadiul in care se afla petitiile pe care le-au depus. "Proiectul «Mecanisme integrate de livrare a serviciilor public» are un rezultat important si anume: ca fiecare cetatean al judetului care depune o petitie la Prefectura poate urmari online stadiul rezolvarii acesteia", a explicat Elena Volcescu, sef serviciu Strategii si Programe din cadrul institutiei.
Din totalul de petitii, 708 au fost pentru situatii de urgenta, ajutoare sociale, probleme ale varstnicilor sau la nivelul administratiei locale. 1150 de cereri au vizat reforma proprietatii si despagubiri. Totodata, anul acesta a scazut cu 50 la suta numarul de cereri privind accesul la informatiile de interes public, in baza Legii 544/2001.
Andreea Gavrila
Numar de petitii depuse din 2007 incoace:
anul 2007 – 2.702 petitii
anul 2008 – 1.937 petitii
anul 2009 – 1.816 petitii
anul 2010 – 1.745 petitii
anul 2011 – 1.858 petitii
Traditii si obiceiuri la Hemeius
Obiceiurile de Craciun ne duc adesea cu gandul la copilarie, poveste, magie, la puritatea si intensitatea vietii din satul romanesc. Perioada sarbatorilor de iarna este o vreme a jocului, a bucuriei ce poate fi cu greu egalata. Obiceiurile de Craciun sunt strans legate atat de credinta crestina, cat si de cea populara, marea lor majoritate ascunzand o taina. Cu zestrea artei populare, cu vechile amintiri bizantine, cu darul decorativ al romanului, cu spiritul inventiv si fantezia proprie se realizeaza an de an activitati de inalta traire emotionala si de mare insemnatate crestineasca, respectiv in cinstea Nasterii Sfantului Prunc Iisus.
Astfel, in ton cu acesta perioada magica a sarbatorilor de iarna, scolile “Grigore Tabacaru” si “Ion Siminescu” din Hemeius deruleaza un amplu program artistic format din poezii religioase, plugusoare si caprite, activitate inclusa intr-un proiect educational national care are menirea de a pastra vii obiceiurile si traditiile populare romanesti. Proiectul, initiat de educator Felicia Anton de la Gradinita Luizi Calugara, aduna sub umbrela sa mai multe scoli partenere din Bacau, printre care si Scoala “Grigore Tabacaru”, reprezentata de bibliotecar-documentarist Silvia Laslau, care a primit un sprijin important din partea cadrelor didactice in realizarea recuzitei. “Societatea s-a redesenat si reinventat in nenumarate randuri, in ritmul alert al prezentului, insa lupta pentru a pastra frumusetea obiceiului popular merita dusa si doar pentru a mai avea ocazia de a auzi rasunetul clopoteilor in mainile copiilor cu obraji rumeni de ger”, ne-a precizat Silvia Laslau.
Debutul programului artistic a avut loc sambata, 17 decembrie, pe scena Teatrului “Bacovia”, activitatile continuand zilele urmatoare dupa urmatorul program: miercuri, 21 decembrie, la Primaria Hemeius, HIT Park, SOS Satele Copiilor, dupa care pe 22 decembrie, la Caminul Cultural din localitate, pentru ca incheierea sa aiba loc in 23 decembrie la Asociatia “Vasile Pogor” din Iasi. (Radu G.)
Masini noi la Serviciul de Ambulanta
Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau isi schimba, incet dar sigur, parcul auto. Locul ambulantelor vechi este luat de masini noi dotate cu aparatura performanta. Ultima achizitie o reprezinta trei autovehicule repartizate de Ministerul Sanatatii printr-un program destinat serviciilor de urgenta. „Am primit ambulantele, iar in luna ianuarie le vom repartiza in statii, ne-a declarat dr. Aura Cretu, managerul SJA. Vom decide in comitetul director, in functie de anumite criterii, unde este cea mai mare nevoie de ele.” Din cele trei ambulante, doua sunt 4×4, au dotare pentru interventii in urgenta, nu doar pentru transportul medicalizat, si vin chiar cu noutati. Dupa cum ne-a declarat dr.Adrian Colibaba, director medical al SJA, masinile sunt dotate cu camere video pentru monitorizarea traseului si cu un sistem de inregistrare a convorbirilor din cabina. Ministerul Sanatatii are un plan de achizitie a peste 1000 de ambulante in 4 ani. 203 dintre acestea au fost repartizate, la inceputul acestei saptamani, serviciilor judetene de ambulanta si structurilor SMURD. Serviciul Judetean de Ambulanta va renunta, in timp, la toate masinile vechi. Deocamdata, parcul auto numara 52 de autovehicule in statia principala si in substatii. Cam 15 dintre acestea ar trebui scoase din uz in cel mai scurt timp. Investitiile in dotare sunt benefice, dar nu rezolva dificultatile Serviciului de Ambulanta. Cea mai mare problema o reprezinta personalul insuficient. Chiar daca Ministerul Sanatatii ar mai repartiza masini, nu s-ar putea asigura echipaje care sa se deplaseze la solicitari. (D. Mincu)
Jandarmii bacauani au fost colindati de voluntarii Crucii Rosii
In ajunul sarbatorii de Craciun, personalul din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau, a fost vizitat si colindat de un grup de voluntari ai Crucii Rosii Bacau. Pentru a accentua importanta apropiatei sarbatori de Craciun, traditionalele colinde au fost sustinute in interiorul bisericii din unitate. Frumoasa atmosfera creata de voluntari, specifica acestei perioade din an, a fost apreciata de catre toti jandarmii care le-au multumit acestora, daruindu-le simbolice cadouri, alcatuite din dulciuri si fructe. In perioada urmatoare, conform obiceiului si dorintei cadrelor din Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau, angajatii institutiei vor desfasura activitati ce vor aduce bucuria si spiritul Craciunului si celor defavorizati de soarta, omenia, bunatatea si solidaritatea fiind caracteristice jandarmilor, care sunt alaturi de semenii lor atat de-a lungul anului cat si cu ocazia sarbatorilor lumii crestine. (R. Neagu)
Explozie intr-un apartament din Comanesti
Locatarii unui imobil de pe strada Librariei, din orasul Comanesti, au tras o sperietura zdravana in noaptea de luni spre marti. Cu putin timp inainte de miezul noptii blocul s-a zguduit de la o explozie produsa intr-un apartament de la etajul patru. Disperati au pus mana pe telefoane si au inceput sa sune la 112. Au batut in usa proprietarului dar nimeni nu le-a raspuns. Cand au ajuns echipajele de pompieri la fata locului au gasit frigiderul din bucatarie distrus, usa scoasa din balamale si un geam spart. "Se pare ca explozia s-a produs ca urmare a scurgerii de agent frigorific in interiorul aparatului. Din fericire nimeni nu a fost ranit, proprietarii erau plecati de acasa si nici nu au fost afectate ale imobile", a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. La fata locului a ajuns si un echipaj de la E-ON Gaz care a verificat instalati si a constatat ca nu erau emanatii de gaze. Proprietarii erau plecati la tara in momentul exploziei. Se pare ca acestia au venit la apartament in urma cu o zi, au constatat ca frigiderul nu functioneaza si cu toate acestea l-au lasat in priza. (Geta P.)
80 de capre au ars de vii
Evenimentul s-a petrecut marti dimineata, la o gospodarie de pe strada Schelei, din municipiul Moinesti. Pompierii au fost anuntati de producerea unui incendiu la un adapost de animale, in jurul orei 05.30. Au ajuns la fata locului cu mai multe autospeciale si s-au luptat cu flacarile mai bine de trei ceasuri. Au ars 120 de metri patrati de adapost, o anexa si 80 de capre care nu au putut fi scoase la timp. Militarii au reusit sa mai salveze 50 de oi si 4 bovine. "Cauza probabila a incendiului a fost un scurticircuit electric la un cablu defect sau izolat necorespunzator", a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. (Geta P.)
Accidente cu urmari grave la Targu Ocna
O adolescenta de 16 ani, din Targu Ocna, care traversa strada regulamentar a fost accidentata de un sofer grabit. Stefan S. (28 de ani) nu era atent la drum si a izbit-o in plin pe copila. In urma accidentului, victima a suferit mai multe leziuni si a fost transferata la o unitate spitaliceasca din Iasi pentru investigatii suplimentare. Un alt eveniment grav a avut loc pe DN 2, in afara localitatii Dumbrava. Mihai C. (45 de ani) din cauza neatentiei in conducere a intrat in coliziune cu un autoturism care circula in aceeasi directie de mers si era condus de Felicia D. (50 de ani), din Neamt. Din impact, femeia s-a ales cu rani grave si a fost internata in Spitalul Judetean din Bacau. Ambii soferi sunt cercetati pentru vatamare corporala din culpa. (G.P.)
Fotbal, Liga a II-a: FC(el)M(ai) Bacau
Superlativele "galben-albastrilor" la finalul turului de campionat
Vremea ierarhiilor
Final de an, vremea ierarhiilor. Dupa un 2011 in care promovarea en fanfare in liga secunda s-a impletit cu un tur de campionat incheiat pe un loc linistit, FCM Bacau isi trece in revista superlativele. De la cel mai spectaculos gol marcat, la cel mai bun joc facut, fara a uita, bineinteles, jucatorul cu cea mai constanta evolutie. Pentru a ramâne in ton cu subiectul, vorbim despre bilantul unei echipei care a propus in aceasta prima jumatate de sezon una dintre cele mai tinere garnituri din Seria I a Ligii a II-a.
Fara vârsta
O echipa "verde", ce si-a gasit principalul punct de sprijin in experienta si vivacitatea "veteranului" Stefan Apostol. In ciuda celor 37 de ani, Apostol a fost cel mai bun jucator al Bacaului, tragându-si practic coechipierii dupa el. In ceea ce priveste oamenii noului val, de remarcat prestatia lui Andei Lozneanu, "uriasul cel bun". In ciuda vârstei fragede (20 de ani la startul sezonului) si a statutului de debutant, "Lozi" a impresionat prin siguranta sa in aparare, dar si prin apetitul ofensiv, incununat cu marcarea a doua goluri.
Golul turului
Aici e aici: "ghiuleaua" lui Lipovanu din meciul cu Farul sau "capul" lui Curiliuc contra Snagovului, "stângul" lui Luncanu, din intâlnirea cu Iasiul sau lobul lui Vraciu din partida impotriva Callatisului? Toate si… niciunul. Si asta pentru ca premiul pentru cel mai frumos gol al turului merge la Ionel Mihalachioaie, autorul loviturii libere de trei puncte din jocul cu Dunarea Galati, din ultima etapa a turului; 50 la suta pentru forta executiei, 50 la suta pentru importanta reusitei. Un gol care a permis FCM-ului sa "ierneze" pe un loc caldut.
Pase si driblinguri
Sa nu uitam cumva pasele de gol! Un alt capitol bogat, dominat de calitatea "assist"-ul oferit de Gabi Boghian colegului din atac, Vraciu, la partida de la Mangalia, contra Callatisului. O pasa cu exteriorul, ca la fotbal-tenis, care i-a permis lui Vraciu sa deschida scorul si, totodata, drumul catre prima victorie externa a Bacaului. Si daca tot suntem la actiuni de generic, sa alegem si faza turului: cursa de peste 60 de metri a lui Curiliuc in jocul cu Sageata Navodari, urmata de slalomul aceluiasi jucator in partida imediat urmatoare, cu Dunarea Galati. Mama, ce driblinguri!
Cu drepturile la zi
Ramânem la Dunarea – FCM Bacau. Motivul? E cel mai bun joc al "galben-albastrilor". O evolutie tactica perfecta pe terenul unei formatii care cedeaza greu si rar puncte in fata propriilor suporteri. Continuam cu cel mai spectaculos come-back (de la 0-1 la 2-1 cu vicelidera Sageata Navodari) si incheiem cu faptul ca, in ciuda dificultatilor economice, accentuate de decizia abuziva a FRF in "cazul Baciu" si de piedicile venite de peste tot, FCM-ul finantat de Dumitru Sechelariu este unul din putinele cluburi din primele doua ligi care au achitat integral si la timp drepturile banesti catre proprii jucatori. Iar pe timp de criza, aceasta e o veste buna. Cea mai buna.
Dan Sion
Handbal / Memorialul „Marcel Paunica”: Traditia merge mai departe
Aproximativ 100 de copii s-au aliniat la startul celei de-a patra editii a Memorialului "Marcel Paunica", turneu care a inceput ieri dimineata la Sala Orizont. "Competitia vine si ca o forma de verificare a muncii pe intregul an si ne bucuram ca are priza la copii, mai ales ca Marcel Paunica a iubit intotdeauna copiii si handbalul", a declarat antrenorul CSS Bacau, George Calin. "Totul este pus sub semnul jocului de handbal, astfel incât copiii sa fie fericiti, sa se joace cu mingea. M-am bucurat ca au sosit si jucatori de la echipa mare a Stiintei care ne-au arbitrat, Raducu Tamas, Sandu Iacob, Ionut Rotaru, si fosti elevi ai regretatului Marcel Paunica", a completat reprezentantul "Top Handbal", Gabriel Armanu.
Show intr-un meci de Old Boys
Dupa opt partide de juniori, prima zi de concurs s-a incheiat intr-o nota speciala. La semicerc: generatiile de Old Boys din Bacau si Piatra Neamt. Un joc al orgoliilor transformat in meci-spectacol si ajudecat de gazde cu 37-27 (20-12). Echipa câstigatoare, coordonata de prof. Alexandru Eftene, i-a avut in teren, sapte câte sapte, pe Lucian Vâja, Vasile Denes – Eusebiu Tancau, Georgel Cojocaru, Denis Chiriac, Gabriel Armanu, Cristian Ocheana, Robert Gherhard, Laurentiu Botin, Constantin Dragomir, George Calin, Ionel Gârlescu, Cornel Popa. De partea cealalta a baricadei, familia Rita si Stelian Bursuc a coordonat de pe banca o formatie care i-a avut in componenta pe Iulian Pristavu, Daniel Popa – Daniel Toma, Cristian Bursuc, Ionel Vaduva, Mihai Iurea, Alen Hartman, Florin Pitariu, Alexandru Acsinte si Razvan Caba. La centru: arbitrul Sebastian Hagiu. Cu totii, personaje care si-au jucat sau inca isi mai joaca rolul pe scena handbalului românesc.
Toti sunt câstigatori
Memorialul "Marcel Paunica" se va incheia astazi, cu meciurile: LPS Piatra Neamt (Caba) – Scoala nr. 3 Adjud (ora 9.00), ASC Tescani – Clubul Copiilor Onesti (10.00), LPS Piatra Neamt (Bursuc) – CSS Bacau (11.00) si Top Handbal Bacau – Scoala 3 Adjud (12.00). La ora 13.00 se va desfasura festivitatea de premiere. "Ar fi fost pacat ca in preajma Craciunului, când toata lumea aduce bucurii, când toti copiii asteapta cadouri, sa nu putem sa le oferim acest lucru. Important este ca avem in sala multi copii care joaca handbal, lucru pe care Marcel Paunica l-a dorit intotdeauna", a concluzionat Gabriel Armanu. Pentru toti participantii, Mos Craciun va veni cu dulciuri, tricouri si diplome, in timp ce pentru echipe se vor acorda cupe. (Dana P.)
Globe-trotter in numele fotbalului
In 2011, Vasile Paun a fost pe Wembley la finala Champions League, a asistat la retragerea lui Ronaldo si a insotit Otelul la Manchester, pe "Teatrul Viselor"
La capatul lumii
A renuntat la FC Willy, dupa ce a tocat, probabil, bani de vreo doua vile, dar n-a renuntat la fotbal. De dragul lui, strabate pamântul. In lung si in lat. De la Minsk la Londra, de la Barcelona la Sao Paolo. "Municipalul" bacauan nu se pune, ca e la doi pasi. Si e destinatie fixa. Asuncion, in schimb, e la capatul lumii, iar Vasile Paun este convins ca nu va mai ajunge acolo, chiar daca a ramas cu amintiri seducatoare dupa amicalul României contra Paraguayului, de acum nici jumatate de an.
O motocicleta si mai multe gaini
Calatoria in jurul balonului rotund incepe cu o vigneta cu o profunda tusa sud-americana. O ilustrata care nu are nimic in comun cu fotbalul. Sau poate ca da. "Am vazut la Asuncion o faza unica: un tip mergând pe o motocicleta de care erau legate vreo 50 de gaini", povesteste Vasile Paun, strabatând din nou drumul spre stadionul "Defensores del Chaco", unde Valdez si Santa Cruz nu l-au lasat sa ressire pe un alt bacauan, Costel Pantilimon.
Autograful "Dintosului"
Din Paraguay urcam spre Brazilia. Asta dupa ce tocmai am ratat cascada Iguazu."E marele meu regret. M-am decis prea târziu", recunoaste Paun, in timp ce paseste in Muzeul Fotbalului din Sao Paolo. Metropola braziliana nu l-a impresionat, muzeul, da: "Acolo gasesti toata istoria fotbalului brazilian. De la ghetele cu care s-a jucat la Mondialul din ’38, de exemplu si pâna la golurile marcate de Pele si Ronaldo", spune Vasile Paun, care are autograful lui Ronaldo. L-a obtinut chiar cu prilejul meciului de retragere al "Dintosului".
Alaturi de Rege si de Baci
Daca la turneul sud-american al nationalei României, Vasile Paun a participat in calitate de invitat al Federatiei, in schimb la finala Champions League de anul acesta, de pe "Wembley", a beneficiat de invitatia comentatorilor TVR, Mitran si Olaianos. "Am urmarit finala dintre Barcelona si Manchester United impreuna cu Hagi si Gica Popescu. A fost o placere si, totodata, o onoare pentru mine sa fiu in compania lor la un asemenea eveniment", puncteaza Paun.
Le-a dat plasa
Se stie, Manchester United n-a avut nicio sansa in fata catalanilor, care au luat ca amintire si plasa portii in care Messi si Villa au marcat dupa pauza. "Am fotografia in care Messi, catarat pe umerii lui Pique, desface plasa", zâmbeste "globetrotterul" nostru. Paun a asistat si la una din victoriile lui Man. United in 2011, in Champions, chiar pe Old Trafford". "Din pacate, a fost contra unei echipe românesti, Otelul", spune Vasile Paun, care spera ca viitoarea campioana a României sa adune mai multe puncte in Liga. Eventual, chiar sub ochii sai.
Dan Sion
Judo / Cupa „Stanca Soimilor”: Final in forta
An incheiat cu brio pentru judoka bacauani. Sportivii pregatiti de Aurel Chelariu au fost la inaltime la Cupa "Stânca Soimilor", unde Palatul Copiilor a ocupat locul al III-lea pe echipe (dupa Sport Club Miercurea Ciuc si CSS Miercurea Ciuc). La individual s-au obtinut rezultatele:
– locul I: Mihai Cristian (34 kg, U9), Stefan Cremene (30 kg, U11), Dragos Prosie (38 kg, U11), Antonio Herciu (30 kg, U13);
– locul al II-lea: Darius Feldes (27 kg, U9), Darius Irimescu (42 kg, U11), Stefan Moisei (46 kg, U11), Stefan Sumanaru (50 kg, U11);
– locul al III-lea: Madalin Pamfile (24 kg, U9), Ianis Pravat (27 kg, U11), Mihnea Jâtca (30 kg, U11), Robert Ciocoiu (42 kg, U11), Stefan Cristian (50 kg, U11), Ionut Puscasu (38 kg, U13), Cosmin Tamba (42 kg, U13), Alexandru Burca (46 kg, U13);
– locul al V-lea: Andrei Paun (39 kg, U9), Alex Kincses (27 kg, U11).
La editia XXV-a a Cupei "Stânca Soimilor", desfasurata la Baile Tusnad, au participat 380 de copii de la 20 de echipe din judetele Alba, Brasov, Bacau, Bistrita Nasaud, Satu Mare, Sibiu, Mures, Arges, Vrancea, Covasna, Harghita si din Bucuresti. De la Palatul Copiilor Bacau au intrat in concurs 20 de sportivi, pregatiti de Aurel Chelariu si insotiti totodata de noua parinti. Primii trei clasati la fiecare categorie de vârsta si greutate au primit diplome si medalii, iar pentru echipele de pe podium s-au acordat diplome si cupe.
Dana Popa
Tenis / Cupa „Roman Musat”: In careul de asi
Favoritii au avansat in fazele semifinale ale turneului de categoria I de la Roman, iar astazi isi vor disputa un loc in ultimul act al competitiei. Rezultatele tenismenilor bacauani:
– 10 ani feminin: sferturi: Stefania Lazar (Giglio Iasi) – Diana Paduraru (SCM Bacau) 6-2, 6-1;
– 10 ani masculin: sferturi: Andrei Braescu (SCM Bacau) – George Grumazescu (Giglio Iasi) 7-6 (5), 6-2, Calin Marinescu (SCM Bacau) – David Perju (Dinamo Bucuresti) 7-5, 6-0, Patriciu Balint (SCM Bacau) – Rares Rosin (Micul AS Iasi) 6-0, 6-0;
– 12 ani feminin: sferturi: Mara Sechelariu (SCM Bacau) – Ilinca Titu (TC Micul AS) 6-1, 6-3, Simona Crivei (Giglio Iasi) – Daria Dragan (CSM Onesti) 6-0, 6-0;
– 18 ani masculin: optimi: Tudor Diaconu (SCM Bacau) – Stefan Vasilache (SCM) 6-2, 7-6 (2), Alexandru Manole (SCM) – Madalin Dumbrava (SCM) 6-4, 6-4. (D.P.)
Vom fi invadati de super si hipermarketuri
Este doar o chestiune de timp
Desi puterea de cumparare scade, aparent, de la an la an, numarul marilor magazine care se deschid in Bacau creste exponential. Nu mai departe de anul viitor se anunta deschiderea unui alt mare magazin in apropiere de Insula de Agrement. «Oamenii au de unde alege», veti spune, dar, in realitate, cand un astfel de magazin se deschide, alte cateva zeci de mici afaceri, de familie, se inchid.
In acest an, la fel ca in 2010, romanii au preferat sa se aprovizioneze din hipermarketuri si magazinele de discount, sustin statisticile. Potrivit Euromonitor, produsele alimentare si nealimentare comercializate in lanturile de magazine au avut anul trecut o cota de 98 la suta din totalul pietei de retail, cota care s-a pastrat in 2011 si va ramane constanta cel putin inca doi ani. Romanii au lasat, in 2010, in lanturile de magazine, pentru alimente si alte produse mai mult de 21 de miliarde de euro, cu 4 la suta mai mult decat in 2009. La finele acestui an, cand marile magazine vor trage linie ar trebui sa ajunga la aproape 22,5 miliarde de euro, daca este sa dam crezare acelorasi statistici. Si bacauanii s-au aliniat acestor tendinte. "Da, in general merg o data pe saptamana la un supermarket. Imi iau de toate, de la paine la detergenti. La magazinul din colt merg numai daca e ceva urgent si nu am timp sa ajung mai departe", ne-a spus Gheorghe Nastase. In timp ce marile afaceri au ajuns sa domine piata de comert cu amanuntul din Bacau, alte cateva zeci de mici afaceri, de cele mai multe ori, de familie, au pus lacatul pe usa. Motivul? Nu pot tine pasul cu extinderea rapida a acestor supermarketuri.
"Lanturile de magazine vor rezista"
Delia Bostan, acum seful unui magazin de mici dimensiuni din zona de sud a orasului, crede ca unul din motivele pentru care oamenii inca se mai aprovizioneaza din magazinul pe care il administreaza este faptul ca "este aproape de casa. Marile magazine sunt in afara orasului si poate nu au un mijloc de transport la indemana. Dar, la mine, adaosul este mai mic, de 15 la suta", spune femeia. Experienta sa in comert este insa mai veche. Spatiul pe care acum il administreaza i-a apartinut acum un an de zile. A avut o afacere de mici dimensiuni, comert cu amanuntul. Venea la magazin in fiecare zi a saptamanii si dadea de mancare altor doua angajate. Pentru ca nu a mai dovedit sa plateasca impozitul forfetar a tras obloanele, a vandut unui alt proprietar si a ajuns din patron un simplu angajat. Acum intelege de ce nu a reusit. "Magazinele mici nu primesc discounturi. Lanturile de magazine negociaza altfel intrarea in magazin a unui produs. Fiecare coltisor de prezentare se plateste si din acest motiv vin si cu promotii pentru clienti", spune Delia Bostan. Dar, deschiderea fiecarui magazin mare se simte in numarul din ce in ce mai mic al cumparatorilor care vin la "colt". "Viitorul este al hipermarketurilor. Nu sunt prea multe sanse sa rezistam. Totul este mort in oras. Sunt furnizori care nu isi pot recupera nici macar marfa. Se duc la magazin si gasesc spatiul gol. Lanturile de magazine vor rezista, cei mici, nu", crede Delia Bostan. "Oamenii au inceput sa vina inapoi spre piata. Carnea este mai ieftina la macelarie, la piata si nu mai merg la supermarketuri. Asta este salvarea noastra", spune, in contradictie, Iulian Farcas, patron cu afaceri in domeniul carnii.
"Vor ajunge sa faca ei preturile"
"Aceste super si hipermarketuri functioneaza dupa regula unui cartel. Daca analizati, veti observa ca practica aproape aceleasi preturi. Cand intra pe piata practica preturi de dumping pentru a-si castiga clientela. In acest timp, micii producatori dau faliment. Cand acestia nu mai sunt pe piata, incep ei sa regleze preturile", explica Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie Bacau. Si consumatorii au insa un cuvant de spus. "Fiecare consumator alege. Pana la urma poate alege sa mearga la magazinul din colt care ii este mai aproape, sa cumpere legume si fructe din piata sau carne proaspata de la o macelarie. Acum tendinta este de a cumpara produse cat mai naturale", mai spune Tulbure.
"Marile magazine nu au ce cauta in inima orasului"
La nivelul Consiliului Judetean functioneaza o comisie care avizeaza ridicarea constructiilor comerciale mai mari de o mie de metri patrati. "Cu ultima solicitare venita in acest sens, noi, reprezentantii Camerei, nu am fost de acord. Deschiderea unui astfel de mare magazin aduce, fara indoiala avantaje. Sa ne gandim numai cate locuri de munca creaza. Cu toate astea, inima orasului nu este zona industriala. Aceste magazine trebuie construite in afara oraselor", mai spune directorul CCI. Nu este singura conditie de care trebuie sa tina cont autoritatile. "Ar trebui sa obligam aceste firme sa comercializeze nu doar produsele lor, ci si pe cele romanesti si sa nu practice preturi de dumping in defavoarea producatorilor romani", conchide Tulbure.
Pe raza municipiului si in imediata apropiere functioneaza 12 super sau hipermarketuri care ofera de la fructe, legume, carne, bauturi alcoolice la produse de ingrijire sau de menaj. O treime din pretul unui produs expus in aceste magazine este reprezentata de diverse taxe, cum sunt cele de raft, de promovare sau de inscriere in catalog. In replica, anul acesta, consilierii locali au dorit sa puna la punct detaliile organizarii pietelor volante in Bacau, unde bacauanii sa cumpere produse de la adevaratii producatori. Proiectul a fost amanat pentru anul viitor. Producatorii ar urma sa aiba acces gratuit in aceste piete, doar in baza certificatului si a cartii de identitate.
In luna aprilie a anului trecut parlamentarii au venit cu propunerea de a inchide in zilele de duminica supermarketurile. Deputatii din Comisia de Agricultura au dorit sa introduca propunerea in Codul bunelor practici comerciale pentru a incuraja vanzarile din piete ale producatorilor agricoli autohtoni. Deloc surprinzator, reprezentantii supermarketurilor nu au fost de acord cu propunerea.
Andreea Gavrila
Amenzi record pentru munca la „negru”
Anul acesta Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau a atins un adevarat record la amenzile aplicate angajatorilor depistati ca folosesc in activitate persoane carora nu le-au incheiat contract. De la 1 ianuarie si pana la mijlocul acestei luni, pentru munca la "negru", inspectorii ITM Bacau au sanctionat nu mai putin de 327 agenti economici. "Unii dintre ei au fost sanctionati chiar si de doua sau de trei ori, astfel ca numarul amenzilor se ridica la 348, ne-a spus Dan Buftea, purtatorul de cuvant al ITM Bacau. La cei 327 angajatori au fost identificate 493 persoane care lucrau fara a avea contract individual de munca." Prin urmare, amenzile dispuse pentru aceasta neregula de catre inspectorii de munca au atins impresionanta suma de 3.135.000 lei (31.350.000.000 lei vechi). Si aceasta in ciuda modificarilor Codului Muncii, aplicabile din luna mai, prin care se stabilesc sanctiuni mult mai dure pentru cazurile de munca fara forme legale. Potrivit noului Cod al Muncii, daca un angajator este depistat cu pana la 5 persoane care lucreaza fara contract, el este sanctionat cu amenda intre 10.000 si 20.000 lei, de fiecare. Daca are mai mult de cinci cazuri de munca la "negru", atunci risca amenda penala sau chiar inchisoare de la unu la doi ani. (E. Tintaru)
Mos Craciun… pompier la Centrul „Daniel”
In prag de Craciun, pompierii militari au fost alaturi si de copii. Si nu de orice copii, ci de micutii cu probleme de sanatate de la Centrul “Daniel”. Ca in fiecare an, asa cum ne-au obisnuit, angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta s-au transformat in Mos Craciun si au oferit copiilor daruri minunate.
Micutii care primesc ajutorul Asociatiei de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor – Centrul "Daniel" s-au intalnit cu Mos Craciun. Un Mos Craciun mai aparte, pompier. Angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau au fost din nou alaturi de cei mici pentru a le oferi cadouri si dulciuri. "Sunt prietenii nostri care sunt alaturi de noi la toate evenimentele pe care le organizam, dar in mod special de Craciun si de Paste. Sunt mereu cu noi, sunt partenerii nostri neconditionat si de suflet, in a ajuta acesti copii. Prin aceste actiuni ne arata gestul lor de solidaritate si noblete pe care ni-l demonstreaza de atata timp", a declarat Marioara Popa, presedinta Centrului "Daniel".
De 10 ani, alaturi de cei mici
De aproape 10 ani pompierii militari sunt alaturi de copiii de la Centrul "Daniel". Si anul acesta din cei 117 de micuti ajutati in Centru, peste 70 dintre ei care au fost prezenti la spectacol, alaturi de parintii lor, s-au putut bucura de cadourile oferite de comanda Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Prin contributia proprie, pompierii au cumparat produse traditionale specifice sarbatorilor de Craciun in valoare de aproximativ 900 RON. "Ca in fiecare an suntem alaturi de copiii cu dizabilitati neuromotorii de la acest Centru. Efectiv ne creeaza si noua emotii vazand interesul grupului de cadre de la Centru, dar si al parintilor, pe care il acorda copiilor cu aceste probleme. Este o placere ca de fiecare data sa fim alaturi de ei si le dorim multa sanatate cu ocazia Craciunului si a Anului Nou", a precizat si gen.de brigada Mihai Simionescu – inspector sef ISUJ Bacau. Au participat la intregul eveniment si copiii de la Gradinita 24, dar si cei de la Fundatia "Abinuta Vesela", care au oferit tuturor celor prezenti un adevarat spectacol de colinde si uraturi. "Practic acum suntem in etapa finala a actiunii «Si la mine vreau sa vina Mos Craciun». Si iata ca acum, la acest spectacol, a venit Mos Craciun. Multumim tuturor pentru ajutorul oferit", a aratat si Lavinia Porubiu, coordonator Centrul "Daniel".
Anul acesta Centrul a implinit 18 ani de activitate neintrerupta si 21 de ani de activitate a organizatiei sub auspiciile careia functioneaza acest obiectiv atat de necesar la nivelul comunitatii locale. Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor Bacau, Centrul de Recuperare Neuromotorie "Daniel" este o organizatie neguvernamentala, nonprofit, in care desfasoara activitati complexe, care au in atentie copii si tineri cu probleme de sanatate, pe care ii ajuta in colaborare cu unitatile medico-educative sociale. Scopul Centrului este cresterea calitatii vietii copilului prin kinetoterapie, psihodiagnoza, consiliere psihologica, logopedie, terapie ocupationala, asistenta sociala, consiliere familiala si initiere in utilizarea calculatorului. (R. Neagu)
Politicieni pe Facebook
Intalniri cu cetatenii in spatiul virtual
O vorba care circula printre adolescenti spune „daca nu ai Facebook, nu existi”. A ajuns si la urechile politicienilor bacauani pentru ca o parte din ei si-au construit o identitate si pe populara pagina de socializare. Isi afiseaza fotografiile de la activitatile la care participa, fac anunturi legate de functiile pe care le detin, iar cei care au timp si rabdare le raspund celor care le transmit mesaje.
Daca altadata pentru a sta de vorba cu un politician oamenii trebuiau sa se inscrie in audienta, cu aparitia noilor mijloace de comunicare deplasarea la un birou de parlamentar nu mai este necesara. Reteaua de socializare Facebook a devenit populara si printre politicienii Bacaului. Unii si-au creat o pagina chiar luna trecuta, pentru a fi in contact cu alegatorii, spun ei. "Este, pana la urma, un mod de a ma promova. Impartasesc activitatile la care particip sau linkuri la alte actiuni pe care le-am apreciat", sustine senatorul Elena Mitrea (PSD), care si-a facut cont pe pagina de Facebook chiar luna trecuta. Face parte din categoria politicienilor care isi actualizeaza personal pagina si nu prin intermediul unor consilieri.
"Mediul virtual este cateodata o jungla"
„Am un obicei foarte prost pentru un politician: imi respect intotdeauna promisiunile facute”, anunta pe pagina sa ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme (PDL). Acesta are postate pe contul sau fotografii de la ultimele evenimente la care a participat alaturi de colegii din Guvern si nu numai. Printre ele, a strecurat si fotografii din Onesti, cu motto-ul „Sunt mandru de onestenii mei”. "Aparitia internetului ne-a schimbat viata. Si socializarea a capatat alte forme. Lucrand tocmai cu retele moderne, era imposibil sa nu am o astfel de pagina. Acest mediu virtual se dovedeste a fi, cateodata, o jungla", explica ministrul Valerian Vreme. Tine insa la tonul informal in comunicarea cu cetatenii si in special "nu am avut interventii politice. Consider ca aceasta comunicare trebuie sa fie echilibrata", completeaza ministrul Comunicatiilor. Alaturi de Elena Mitrea si Valerian Vreme, senatorul Vasile Nistor (PC) si deputatii Viorel Hrebenciuc (PSD) si Gabriel Vlase (PSD) au pagini de socializare. Acestia din urma au cateva postari, dar nu au raspuns celor care lasa comentarii.
Facebook si pe Bistrita
Nu doar alesii din Parlament sunt fani Facebook, ci si politicienii de la nivel local. Extrem de activ pe Facebook, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea (PSD), posteaza in fiecare zi evenimentele la care participa, adauga fotografii si chiar le raspunde celor care lasa comentarii. "Am deschis aceasta pagina din dorinta de a lua contact cu alte persoane din judet si municipiu si de a comunica lucruri pe care altfel nu ai posibilitatea de a le spune. Totodata, am posibilitatea de a le cere parerea", spune Dragos Benea. Seful CJ Bacau recunoaste ca nu are timpul suficient sa se ocupe de fiecare postare, dar are un "colaborator apropiat si stiu permanent ce postari se fac".
Si Cristi Manolache, seful municipalei Bacau a PC, si-a deschis cont. Are postate fotografii de la diverse evenimente si chiar din Legiunea Franceza. "Este un mod de socializare la moda. Ma intereseaza sa fiu in contact cu bacauanii si sa le aflu parerile. Cred ca este de bun augur si din acest motiv mai multi politicieni o folosesc", a declarat politicianul bacauan.
Nu toti parlamentarii de Bacau agreeaza noile mijloace de interactionare cu cetatenii. Senatorul Gabriel Berca are o pagina de Facebook disponibila doar prietenilor, in timp ce deputatul Tudor Chiuariu (PNL) are un cont personal pe care nu face mentiunea ca este parlamentar.
Deputatii Gheorghe Antochi (PSD), Iulian Iancu (PSD), Adrian Popescu (PDL), Vasile Gherasim (PDL), Mihai Banu (PDL) si Ionel Palar (PNL) nu au o pagina de socializare.
Andreea Gavrila
„Am fost mereu atrasa de puterea cuvantului”
Interviu cu Andra Popa, studenta în anul al III-lea la Universitatea „Vasile Alecsandri“, Facultatea de Filologie
– 22 de ani este cea mai frumoasa varsta, este varsta la care se întalnesc visele cu realitatea. Cum a fost pentru Andra Popa aceasta întalnire?
– A fost ca o amanare a împlinirii viselor. Ceea ce am visat ca voi face la varsta de 22 de ani nu îsi are radacina în lumea în care traim. Cand eram mica ma gandeam ca la 22 de ani voi fi casatorita si voi avea o cariera stralucita. Acum ma ocup doar de pregatirea profesionala, iar celelalte vise îsi asteapta cuminti randul.
– Ce visai la 10-12 ani, la 18 ani?
– Cred ca pe la 10-12 ani doream sa cresc mai repede, sa-mi aleg drumul în viata. Nu aveam o imagine foarte clara a ceea ce avea sa ma astepte. Nu stiam ce profesie voi avea, cu toate ca ma întrebam mereu: „Oare ce voi fi cand voi fi mare?“ Cred ca a fost o varsta guvernata de incertitudine si foarte multe întrebari ramase fara raspuns.
La 18 ani – varsta majoratului – fiecare simte ca s-a maturizat destul, ca îsi poate lua viata în propriile maini. Asta visam si eu: ma credeam matura si gata sa pornesc la „lupta“. M-am trezit repede, cand am realizat ca mai am multe de învatat, ca viata nu îti ofera totul de-a gata si ca pentru a face ceva cu viata ta trebuie sa muncesti din greu.
– În ce relatie esti cu viitorul?
– Acum nu mai am 10 ani, ca sa nu stiu pe ce „teren“ ma aflu. Cu toate acestea, înca mai am întrebari legate de ce va fi. stiu ca anul viitor voi termina facultatea, dar îmi voi continua studiile. Nu stiu ce surprize îmi rezerva viitorul, dar sper sa fie placute.
– Ce ti-a dat si ce ti-a luat liceul?
– Primul lucru care îmi vine în minte cand ma gandesc la liceu sunt prietenii, distractia, dar si emotiile traite împreuna la fiecare lucrare sau teza.
Ce mi-a dat liceul? Pe langa prea multe materii la care am învatat foarte multa teorie, mi-a dat posibilitatea sa descopar ce vreau sa fac mai departe. La liceu am realizat ca vreau sa studiez „literele“ si dupa terminarea celor patru ani. Am ramas cu amintiri frumoase din acea perioada. Am un loc special si pentru cei mai exigenti profesori din perioada liceului.
Ce mi-a luat? O parte din prietenii din gimnaziu. Odata cu începerea cursurilor la licee diferite, relatiile s-au racit, iar cu timpul am pierdut legatura cu unii dintre prietenii dobanditi în timpul gimnaziului.
– De ce Filologia?
– Aud foarte des întrebarea asta, dar cu toate acestea, nu am un raspuns concret. În liceu am fost la profil real; am studiat foarte multa informatica, matematica, dar si fizica. Ma simteam în largul meu doar la ora de romana. stiu ca o mare influenta a avut-o si doamna profesoara de romana, care încerca sa faca din fiecare elev un poet, chiar daca respectivul nu avea habar cum sa potriveasca doua cuvinte pentru a iesi o rima.
Am fost mereu atrasa de puterea cuvantului si de „capcanele“ limbii romane. Prietenii ma întreaba daca vreau sa fiu profesoara cand voi termina facultatea. Nu am un raspuns concret nici la aceasta întrebare, cu toate ca elevii sunt o sursa vie de energie si practica de la facultate m-a ajutat sa înteleg ca avem multe de învatat de la niste „simpli“ elevi de gimnaziu.
– În ultimul timp, aud tot mai des expresia „facultatile au devenit fabrici de diplome“. Cum comentezi aceasta asertiune?
– Din pacate, asa am putea caracteriza învatamantul în unele facultati (ma refer aici la cele private, în special). Cunosc foarte multi studenti care nu au fost prea des la cursuri, dar au obtinut cu usurinta mult ravnita diploma. Au trecut printr-o facultate si au platit niste cursuri doar pentru a obtine acea hartie care, de multe ori, nu înseamna nimic, pentru ca nu este o dovada a competentelor reale obtinute în perioada studiilor.
Din fericire pentru noi, studentii de la facultatea de Litere, aici nu poate fi vorba de asa ceva. Pentru a putea sustine un examen, prezenta la cursuri si la seminarii este obligatorie. Cand spun „prezenta“, ma refer si la activitatea unui student. Nimeni nu are nevoie de „mobila“ în sala de curs. Studentii trebuie sa realizeze teme pentru fiecare obiect studiat, iar activitatea lor este notata în functie de cat de mult se implica în realizarea acestor sarcini.
Asadar, probabil ca unele facultati sunt fabrici de diplome, dar nu si facultatea de Litere, unde muncim foarte mult pentru a fi pe deplin satisfacuti.
– Nu ne nastem tineri, tineretea se dobandeste si numai un ideal ne face sa o dobandim. Care este idealul tinerilor în general si pentru tine, în special?
– Nu as vrea sa vorbesc în numele tuturor tinerilor, întrucat stiu ca unii nu s-ar regasi în ceea ce gandesc eu. Pentru mine, în momentul de fata, importanta este cariera. Îmi ramane foarte putin timp sa ma ocup de altceva.
– Te-ai nascut în anul Revolutiei. Care revolutie? Ce înseamna pentru voi anul 1989?
– Asa este, m-am nascut în anul în care tara noastra si-a recastigat libertatea pe toate planurile. Sau cel putin asta ar fi trebuit sa însemne revolutia pentru toti. Pentru noi, tinerii, anul 1989 reprezinta începutul nostru, care coincide cu începutul unei noi vieti pentru Romania.
– De maine, viitorul tarii este pe umerii vostri. Sunteti pregatiti sa luati soarta Romaniei în propriile maini? De la sperantele tinerilor, cei în varsta la ce pot spera, cu voi la „putere“?
– Asta e ceea ce urmaresc si asteapta tinerii: o schimbare radicala pe toate planurile. Nu putem evolua daca suntem condusi de aceleasi idei „învechite“. Tinerii au multe idei si solutii pentru tara, dar, din pacate, uneori nu sunt lasati sa si le expuna.
Tinerii le pot oferi celor mai în varsta viata la care au visat atunci cand erau ca noi. În momentul de fata sunt afectati atat batranii, cat si tinerii de conditiile nu tocmai favorabile prin care trece tara noastra. Noi nu am trait pe vremea comunismului, pentru a putea face o comparatie cu situatia tarii din vremea aceea, dar cu siguranta putem schimba ceva în mentalitatea tarii în care traim. Nu stim daca „atunci“ era mai bine, dar vrem ca acum sa ne fie si mai bine.
– De ce crezi ca multi tineri aleg sa paraseasca tara?
– Cred ca o prima problema ar fi faptul ca angajatorul din Romania cere experienta, iar pentru dobandirea acesteia este obligatoriu ca cineva sa te angajeze. Un alt factor al plecarii tinerilor din tara ar fi salariile foarte mici fata de nevoile unui tanar din ziua de azi. Ai nevoie de haine, de mancare, de o locuinta, nu poti sta la nesfarsit cu parintii; ca sa nu mai vorbim de momentele de relaxare pe care orice persoana le vrea în perioada asta a vietii, excursii, vacante. Daca nu este apreciat si motivat în tara sa, cred ca este îndreptatit sa caute în alta parte ceea ce aici nu are.
– Ce astepti de la Romania si ce îi poti da tu?
– Astept sa fim crezuti ca putem schimba ceva si sa fim lasati sa ne punem în practica ideile. Îi pot da ce îi poate da orice tanar: forta de munca si dorinta de a face ceva pentru noi si pentru valorile noastre.
– Elevii, studentii, tinerii sunt o voce în societate?
– Bineînteles ca reprezinta o voce în societate. Uneori poate prea timida, dar reprezinta. Miscarile studentesti s-au organizat si la noi dupa modelul strain, aparand mult mai bine drepturile noastre.
– Ai avut o copilarie fericita? În ce relatie esti cu Mos Craciun? Ce vrei sa îti aduca anul acesta?
– Am avut o copilarie fericita si as vrea ca spiritul Craciunului sa nu se piarda cu anii. Si nepotii nostri trebuie sa auda colindatorii si sa astepte cuminti venirea Mosului. Chiar daca am 22 de ani, îl astept pe Mos Craciun cu nerabdare si as vrea sa-mi aduca, printre altele, putere de munca si sanatate, pentru ca anul ce bate la usa va fi unul foarte greu pentru mine, ca studenta.
– Studiu, studiu, ce alte preocupari ai?
– Nu as putea spune ca mai am timp si de alte preocupari. Facultatea îmi ocupa tot timpul si îmi ramane foarte putin timp liber. Doar în week-end ma pot bucura de iesirile cu prietenii, cu toate ca odata cu începerea sesiunii va trebui sa renunt si la aceasta forma de relaxare.
– Ziarul nostru s-a nascut în decembrie 1989, zilele acestea ajunge la 6500 de editii si împlineste 22 de ani, varsta ta. Este presa pentru voi un mijloc de informare?
– Cu siguranta, presa este cel mai important mijloc de informare la momentul actual. Diversificarea stirilor si a modalitatilor de raspandire (inclusiv presa online) sunt la îndemana întregii populatii, nu doar a studentilor.
– Închei cu o întrebare la care cred ca nu stii raspunsul. Ce faci dupa finalizarea cursurilor facultatii?
– Cu siguranta ma voi înscrie la master si voi cauta un loc de munca.
– Îti urez ca dorintele, sperantele, visurile tale sa se împlineasca. Un Craciun fericit si La multi ani! Te invit pe 21 decembrie, la Sala Ateneu, acolo unde cotidianul DESTEPTAREA îsi sarbatoreste cei 22 de ani, dar si cititorii fideli.
– Si eu va doresc, dumneavoastra si cititorilor, un Craciun fericit si un An Nou mai bun si mai roditor decat cel care se încheie! Va multumesc pentru invitatie si voi fi acolo.
Gheorghe Baltatescu
Fonduri europene ingropate in terenuri aflate sub sechestru
„Smecheriile” cu fonduri UE infaptuite de municipalitatea bacauana nu ocolesc nici mega-proiectul de retehnologizare a sistemului public de termoficare. Potrivit exigentelor aferente Programului Operational Sectorial (POS) Mediu, in baza carora proiectul de retehnologizare a CET a fost declarat eligibil, investitiile cu fonduri europene trebuie sa vizeze, in mod obligatoriu, imobile (terenuri) aflate in domeniul public al municipiului Bacau. Instituita sub sanctiunea legii penale (!), prevederea pare sa fi fost facultativa pentru edilii Bacaului si asta pentru ca terenurile de la CET SA Bacau se afla in proprietatea societatii de termoficare, nu in domeniul public. In plus, acestea nu sunt libere de sarcini. Terenurile se afla sub sechestru in contul unor restante enorme pe care CET le-a acumulat, in timp, fata de bugetul de stat. Sechestrul este inscris in cartile funciare ale imobilelor apartinand CET fie de catre AVAS, fie de ANAF.
Conducerea municipalitatii bacauane a mintit Comisia Europeana, cu privire la adevarata situatie juridica in care se afla activele CET SA Bacau, la data depunerii aplicatiei pe POS Mediu, aplicatie vizand modernizarea cu fonduri europene a sistemului de termoficare. Aplicatia POS Mediu contine, intre altele, un model tip de „Declaratie de eligibilitate” (FACSIMIL), in care aplicantul (n.r. – Primaria Bacau in acest caz) trebuie sa prezinte, in clar, situatia infrastructurii si terenurilor afectate investitiei.Astfel, Declaratia de eligibilitate impune respectarea anumitor exigente fara de care aplicatiile depuse ar fi descalificate din start. La articolul 3, Declaratia de eligibilitate precizeaza ca infrastructura si terenul afectate investitiei trebuie sa indeplineasca cumulativ, la data depunerii cererii de finantare, urmatoarele conditii: „sunt in domeniul public; sunt libere de orice sarcini, servituti si nu sunt grevate de vreo garantie; nu fac obiectul unor litigii; nu fac obiectul unor revendicari”. Conform aceluiasi document, falsul in declaratiile cuprinse in cererea de finantare „este pedepsit de legea penala”. Primaria Bacau a inaintat cererea de finantare pe POS Mediu in 2009.
Terenurile CET, sub sechestru
Din informatiile existente in documentele prezentate de conducerea CET Bacau in plenul Consiliului Local rezulta, insa, contrariul. Astfel, conform Anexei nr. 12 (foto) la HCL nr. 275 din 31 august 2011, reprezentantii societatii de termoficare prezentau alesilor locali un bilant al activelor din care rezulta ca terenurile aflate in patrimoniul CET sunt sechestrate de AVAS de mai multi ani. Conform Notei 1 la tabelul privind situatia terenurilor si constructiilor aflate in patrimoniul CET, „toate terenurile sunt constituite garantie in favoarea AVAS in baza PV de aplicare a sechestrului nr. 3186/60/2004”. Mai mult, din suprafata totala a terenurilor detinute de CET, aproximativ 11 hectare au fost vizate de un sechestru impus de ANAF in aprilie 2009. „Din suprafata totala a terenurilor, terenuri in suprafata de 108.557 mp sunt sechestrate si de catre ANAF, conform p.v. de sechestru nr. 42467-42507/07.04.2009”, se precizeaza in Nota 2 din cadrul Anexei nr. 12. Practic, la data formularii cererii de finantare pe POS Mediu, privind retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau, edilii stiau ca imobilele aflate in patrimoniul CET sunt sub sechestru. Starea de fapt si de drept a fost recunoscuta inclusiv de reprezentantii CET (n.r. – conform inscrisurilor prezente in HCL nr. 275 din 31 august 2011).
Finantare pe baza de… fals in declaratii
Municipalitatea a obtinut, totusi, finantarea europeana pentru retehnologizarea sistemului de termoficare, semn ca edilii au mintit in „Declaratia de eligibilitate”, denaturand starea juridica reala a activelor de la CET astfel incat Comisia Europeana sa aprecieze ca documentatia este in regula. Desi Declaratia prevedea ca imobilele/terenurile afectate investitiei trebuie sa fie „libere de orice sarcina”, terenurile CET-ului , aflate in proprietatea societatii de termoficare – nu in domeniul public, erau sechestrate de ani buni. Prin urmare, cineva a falsificat documentatia care a stat la baza cererii de finantare formulata de Primaria Bacau. Faptul ca proiectul municipalitatii a fost declarat eligibil atesta ca nimeni nu s-a sinchisit sa verifice, cu adevarat, informatiile prezentate de municipalitatea bacauana in documentatie. De fapt, conform precizarilor pline de sinceritate ale reprezentantilor POS Mediu, documentatia a trecut ca si neobservata.
„Nu verifica nimeni, propriu-zis”
Reprezentantii POS Mediu afirma ca s-au aflat in imposibilitatea de a verifica legalitatea documentatiei cuprinse in aplicatia de finantare formulata de Primaria Bacau. Anca Daniela Bostan, sefa Organismului Intermediar POS Mediu, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca aplicantul raspunde pentru corectitudinea informatiilor cuprinse in cererea de finantare. Pe de alta parte, a recunoscut Bostan, informatiile sunt luate ca atare fara ca legalitatea sau corectitudinea lor sa mai fie „investigata” de cineva. „Se iau, pur si simplu, declaratiile beneficiarului. El trebuie sa demonstreze ca respecta conditiile de eligibilitate. Sunt, intr-adevar, niste documente care au fost anexa la cererea de finantare, dar ele se iau ca atare. Deci, el (n.r. – aplicantul) isi asuma corectitudinea informatiilor. Nu verifica nimeni, propriu-zis. Acea hotarare de consiliu local sau acea declaratie, el si-o asuma pe propria raspundere. Nici n-ai ce sa verifici, ganditi-va. Vor raspunde in fata legii”, a declarat Bostan. Ea a adaugat ca repercusiunile in cazurile de fals in Declaratia de eligibilitate pot merge pana la pierderea fondurilor europene si returnarea banilor catre Comisia Europeana. Bostan a apreciat ca nu poate comenta situatia din Bacau pentru ca nu detine informatii suficiente. „Nu intra in competenta noastra aceste subiecte. Noi facem doar verificari tehnice. Verificam daca investitiile care se fac sunt conform proiectului si respecta legislatia in vigoare”, a precizat sefa Organismului Intermediar POS Mediu. Ea a mai spus ca Primaria Bacau a depus cererea de finantare in 2009 si ca, cel mai probabil, Declaratia de eligibilitate a fost semnata de reprezentantul legal al municipiului Bacau (n.r. – fie primarul Romeo Stavarache, fie administratorul public Leonard Padureanu).
Terenurile sunt si in domeniul public, si in proprietatea CET SA, si sub sechestru
Pentru a drege busuiocul in fata autoritatilor europene, edilii Bacaului au pus in aplicare mai multe „corectii” administrative. Astfel, in ultimii doi ani, Consiliul Local Bacau a aprobat o serie de hotarari prin care diferite terenuri aflate in patrimoniul societatii comerciale CET SA au fost „transferate” in domeniul public al municipiului. Pe 17 iulie 2009, alesii aprobau HCL nr. 214 prin care Consiliul Local constata ca unele active de natura mijloacelor fixe „apartin domeniului public”. Ulterior, municipalitatea a procedat la reducerea capitalului social al CET cu valoarea de inventar a imobilelor „transferate” din patrimoniul CET in domeniul public. Manevrele municipalitatii au culminat cu o hotarare aprobata de Consiliul Local la sfarsitul acestei veri (n.r. – HCL nr. 275/31.08.2011) prin care forul deliberativ a aprobat actualizarea situatiei patrimoniale a CET SA. Articolul 4 al HCL nr. 275/2011 vorbeste despre indeplinirea conditiilor de eligibilitate impuse de POS Mediu, „finantat din fonduri europene”, la un an si jumatate de la depunerea cererii de finantare (!). Mai mult, documentele existente la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara contrazic versiunea Primariei Bacau. Cu exceptia retelelor termice, tot patrimoniul imobiliar al societatii CET SA Bacau este grevat de sechestre impuse de AVAS, ANAF si chiar Casa Judeteana de Pensii.
Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca terenurile incluse in proiectul de retehnologizare a sistemului de termoficare ar fi in domeniul public al municipiului. Popovici a adaugat ca nu-si poate explica de ce imobilele figureaza si in patrimoniul CET si in domeniul public. El ne-a indemnat sa luam legatura cu administratorii patrimoniului CET, in speta conducerea societatii de termoficare. „Din cate stiu eu, cand CET-ul a fost preluat de catre municipalitate s-au preluat si terenurile care au trecut in domeniul public. Din punct de vedere patrimonial, problema este a administratorului patrimoniului. Noi doar am aprobat niste miscari de patrimoniu propuse de ei (n.r. – sefii CET) si facute de ei. Ceea ce ma intrebati, eu cred ca e vorba despre un bilant contabil, de care raspund cei care administreaza aceasta institutie”, a spus secretarul municipiului. El a recunoscut ca problema terenurilor de la CET este o „speta intr-adevar interesanta si se merita discutii pe ea”.
„La vremea respectiva (n.r. – la data cand s-a formulat cererea de finantare pe POS Mediu) stiu ca a fost o discutie, in echipa de lucru, in conditiile in care terenurile apartin domeniului public. Ni s-au aratat atunci acte si dovezi cum ca terenurile ar fi in domeniul public”, a mai spus Popovici.
Am incercat sa luam legatura cu managerul societatii de termoficare, Sorin Capat, insa acesta nu a putut fi contactat pentru a formula o pozitie oficiala vizavi de situatia juridica a terenurilor aflate in proprietatea CET SA Bacau.
Asistenta UE de 63 de milioane euro
Pe 6 septembrie 2010, primarul Stavarache semna la sediul Ministerului Mediului contractul de finantare pentru proiectul de retehnologizare a sistemului de termoficare. Potrivit datelor oficiale, valoarea totala a proiectului se ridica la 78 milioane euro, din care 63,1 milioane de euro fonduri UE. „Sunt foarte bucuros ca i-am convins pe cei care acorda aceasta finantare de seriozitatea noastra”, declara primarul la data semnarii contractului de finantare.
Lucian Bogdanel
Ursul de la Darmanesti a trecut prin secole
„Mai frumos ca la noi nu este”
De doua luni, Darmanestiul rasuna, seara de seara, de cantece si batai de toba. Cetele care vor colinda si ura peste cateva zile incep pregatirile din vreme, pentru ca totul sa fie perfect. Tot orasul este cuprins de febra pregatirilor, de la cei mici, dornici sa primeasca si ei anul acesta un rol cat de mic, la bunicutele ocupate sa apreteze camasi, sa coase panglici, margele si canafi. Grijile de peste an si oboseala dupa o zi de munca dispar cand rasuna doba, sunetul cu care au crescut darmanestenii si care ii cheama acasa, de oriunde s-ar afla.
Ii admiram in fiecare an defiland prin centrul Bacaului in sunetul asurzitor al tobelor. Ce bacauan nu a auzit de Ursii din Darmanesti? Faima lor a depasit granitele judetului. De ani de zile se intorc acasa cu diplome de excelenta de la toate festivalurile de traditii populare din tara. In viata de zi cu zi sunt oameni obisnuiti, cu slujbe sau fara, cu familie, cu bucurii si necazuri. Stransi in ceata si costumati, par coborati din legenda. „Cand imbrac blana ursului parca ii prind puterea, ne-a marturisit Catalin Simion. Nici nu-i simt greutatea, care poate fi si de 60 de kilograme. Pot sa joc ursul de dimineata pana in noapte.” Nu degeaba, copiii sunt adusi de parinti sa atinga blana de urs, ca sa prinda vigoare si sa nu aiba teama de nimic. Pregatirile pentru spectacolul care tine doar o zi sunt intense, dar nimeni nu se plange, onorat sa fie ales intr-o ceata. „Este un mister ce-i mana an de an”, spune si Ion Starparu, cel care si-a facut un tel din pastrarea traditiilor de la Darmanesti.
„Ursul” cel mai vestit
Catalin Simion este cel mai vestit in zona pentru blanurile de urs pe care le detine si pe care le ingrijeste neobosit. In gospodaria sa impresionanta pentru un tanar de 28 de ani are camere speciale in care a aranjat, ca la expozitie, blanurile, costumele de tobosar, irod si ursar, lanturile si parii incrustati care se numesc cearlau si cu care ursarul se apara de „fiara”, mastile care reprezinta personaje, de la cele clasice, de baba si mos, la cele inspirate din politica zilelor noastre. „Prima data cand am intrat intr-o blana de urs aveam doar cativa anisori. Atat de tare m-am speriat incat a trebuit sa fiu descantat cu par de urs. Dupa aceea nu am mai simtit frica. Doar cand am dat fata in fata cu un urs adevarat m-au trecut caldurile cand am vazut cum i se ridica parul pe coama. An de an am fost in ceata. Fugeam de acasa, copil fiind, si participam la repetitii pe malul Trotusului. Ardeam cauciucuri si jucam in jurul focului. Ajungeam acasa plin de funingine si noroi. Mancam bataie, dar a doua zi o luam de la capat. Acum fac repetitii cu ceata mea, pentru care eu asigur toate costumele, in caminul cultural. Acolo este «Scoala de ursi».”
Spiritul ursului ii cheama
Sa fii in ceata sau chiar conducator de ceata nu este o afacere. Iti aduce doar mandrie si o bucurie fara asemanare. „Acum 3 ani le-am dat celor din ceata cate 50 de lei pe zi. Am pierdut peste 100 de milioane. Mama m-a certat, dar tata, de la care am mostenit pasiunea, transmisa lui de bunicul, mi-a luat apararea. Odata ce ai atins ursul nu poti sta departe. Am prieteni care lucreaza in Italia, dar nu au venit tot anul acasa pentru a veni acum. Am prieteni care vin de la Oradea numai ca sa vada Ursul de la Darmanesti. Si eu, oriunde as merge, ma intorc acasa de Sarbatori.” Anul trecut, Catalin avea piciorul rupt. A taiat gipsul si a jucat ursul. Ii pocnea piciorul la fiecare miscare, dar daca ar fi stat in public i s-ar fi rupt inima. Primarul Spiridon ne-a marturisit ca, in cei 56 de ani de viata, doar de doua ori nu a participat la aceasta sarbatoare care a capatat proportiile unui festival.
Puterea unui ritual pagan
Cine a jucat prima data ursul sau care au fost primele sarbatori in care au rasunat dobele nu stie nimeni. Cert este ca Militia nu a reusit, inainte de ’89, sa „omoare” Ursul, dar nu a reusit. „Credem ca este un ritual pagan, tocmai de pe vremea dacilor, crede Ion Starparu. Textul este neschimbat de generatii. In fiecare an, cetele se aduna in centrul orasului si fac o demonstratie, iar un juriu le premiaza pe cele mai bune. Este o treaba foarte serioasa. Luam in calcul totul, de la acuratetea costumului, la punctualitate. Cine intarzie este depunctat. Cine face rabat de la costum sau text, la fel.” Acum sunt in Darmanesti 7 cete mari, pe cartiere. Fiecare se prezinta cu cel putin 20 de ursi, 30 de ursari, peste 50 de irozi, 40 de tobosari, 200-300 de masti. Rivalitatea dintre cete este aprinsa. „Pe 31 decembrie, daca ne intalnim pe traseu nu se termina bine, dezvaluie Catalin Simion. Fiecare vrea sa aiba cea mai spectaculoasa aparitie. De pe 1 ianuarie suntem iar prieteni.” Ceva din sangele ursului ramane in blana lui si dupa moarte. „Simti asta cand te imbraci. Altfel nu se explica de ce un barbat de 60 de ani poate juca ore in sir cu o blana de zeci de kilograme in spinare. Este ca o transa din care iesi doar dupa ce redevii om.” Dupa ce dau tot ce pot in fata a mii de oameni stransi in centrul orasului, cetele se divizeaza si incep sa mearga din casa in casa. „Toata lumea primeste ursul, explica primarul Constantin Spiridon. Aduce noroc in anul care vine.”
Banda lui Jian face dreptate de Craciun
Darmanestiul are si alte traditii vechi, minunate, care invie in Ajun de Craciun. Banda lui Jian, celebrul haiduc a carui poveste a trecut prin secole, este indragita si urmarita de toti, de la mic la mare. „Se crede ca a ajuns la noi inainte de 1918, adusa de un flacau intors din armata, explica Ion Starparu. Ar fi vazut-o jucata pe alte meleaguri. S-au adus modificari de regie, fiindca era cam statica. Acum este un spectacol urmarit cu sufletul la gura de spectatori, desi toti ii cunosc deznodamantul.” Banda transmite un mesaj de speranta, prin unirea haiducilor lui Jian si ai lui Nita, din Ardeal, si prin triumful binelui. Si aici sunt reguli stricte de costumare (pletele haiducilor sunt toate din par natural, de exemplu), de joc si comportament. Timp de 3 zile, portile sunt deschise pentru capitani, haiduci, vanatori si chiar pentru turci si potera care il haituieste pe Jian. Pentru jocul lor, artistii sunt rasplatiti cu bunatati. Datorita haiducilor si ursilor, oamenii din Darmanesti asteapta sarbatorile cu aceeasi emotie si bucurie an de an. Sentimentele lor sunt sintetizate de edil: „Mai frumos ca la noi nu este!”
In Darmanesti, ursii in blana de… oaie, cum se poarta prin zone ale tarii, nu au ce cauta. Blanurile, unele vechi de zeci de ani, au fost pregatite cu mare mestesug si sunt intretinute dupa o reteta veche. Se ung peste an cu ulei de in si cu crema de ghete. Sunt pastrate in incaperi curate si aerisite. Fiecare blana este impodobita cu canafi din lana rosie, cantarind cateva kilograme. Cu cat este mai inalt ursul si are canafi mai bogati, cu atat atrage privirile, aplauzele si voturile juriului. Si ceilalti membri ai cetei trebuie sa respecte reguli stricte. „La mine, fara camasa alba, vesta traditionala, pantaloni cu vipusca, la dunga, caciula de miel, nu intra nimeni in ceata. Poate sa aiba si 60 de ani!”, spune hotarat Catalin Simion, seful cetei din cartierul Pagubeni.
La inceputul acestei luni, o ceata impresionanta a participat la un festival de la Sibiu. Cand au ajuns la locul spectacolului, pareau ca multi alti participanti. Cum s-au imbracat, toata lumea s-a strans in jurul lor. Ca peste tot unde participa, au primit locul intai si diploma de excelenta. Primaria Darmanesti, orasul tot se mandreste cu ei. Anul acesta, vor juca si in Bacau pe 27 decembrie.
Doina Mincu
Andreea Gavrila
