O concesionare cu hopuri

De-a lungul celor doua decenii de democratie, niciun guvern nu a alocat bani judetului nostru pentru modernizarea aeroportului, in ciuda faptului ca Bacaul se afla in inima Moldovei si a fost considerat, mult timp, capitala economica a regiunii. Singura solutie ca sa avem un aeroport care sa permita aterizarea avioanelor grele si cresterea frecventei zborurilor a fost concesionarea catre o companie cu forta economica. Firma urma sa aduca pista si terminalul la standardele UE si sa faca afaceri in zona aeroportului pentru a-si acoperi cheltuielile si a obtine profit. Judetul Bacau se alegea cu redeventa, dar si cu un aeroport modern. Asa a gandit Dragos Benea, presedintele CJ, cand a propus acest parteneriat. Singura companie interesata a fost Blue Air. Desi e o societate puternica, sau poate tocmai din cauza asta, dupa semnarea contractului Blue Air a dat mari batai de cap autoritatilor. Intai din pricina faptului ca a constituit garantia ceruta de contract, dar a retras bani din contul escrow pentru a-si acoperi costurile. Doi, Blue Air nu a dat inapoi niciun milimetru, cei doi parteneri ajungand in instanta, ceea ce a intarziat inceperea lucrarilor. Trei, a refuzat sa plateasca Consiliului Judetean taxa pentru eliberarea autorizatiei de constructie si a provocat, din nou, intarzieri.

S-ar putea ajunge in instanta!

Contractul de concesiune lucrari publice “Modernizare si operare Aeroport Bacau” a intrat in vigoare in urma cu aproape doi ani, dar mare lucru nu s-a intamplat de atunci. Asa reiese din analiza Regiei Autonome Aeroportul International “George Enescu”. Raportul a fost realizat de Oana Chelaru, director, si prezentat in fata consilierilor de catre Dragos Benea, presedintele CJ. Autorizatia de construire a fost eliberata pe 14 martie 2011, organizarea de santier a durat pana pe 30 aprilie, iar pana pe 20 iunie au fost obtinute avizele si deviate retelele subterane de utilitati. Conform graficului, pana pe 30 septembrie, trebuia finalizata platforma de imbarcare-debarcare de 24.885 mp. Se lucreaza la aeroport, dar “nu e ritmul pe care ni l-am fi dorit”, a declarat Dragos Benea, nemultumit. Cauza ar putea fi criza economica sau “buna credinta a concesionarului, putem discuta despre asta”, a spus presedintele CJ, adaugand ca “am putea merge in instanta dar cred ca asta mai mult ne-ar afunda.” Pana la ora asta, s-a decapat stratul vegetal, s-a sapat fundatia, au fost montate geocelule, s-a facut umplerea cu balast, s-a construit rigola si s-a turnat 25 la suta din betonul rutier. Blue Air trebuia sa finalizeze betonarea si sa realizeze instalatia de iluminat si marcajele. Se preconizeaza ca va finaliza platforma in aprilie 2012.

Blue Air va plati penalitati

Intarzierea a fost cauzata de devierea retelelor, de traficul aerian intens si de lucrarile suplimentare: introducerea unui strat stabilizator in zona fundatiei si modificarea structurii drumurilor de serviciu. Toate astea, insa, nu vor fi luate in calcul la aplicarea penalitatilor, a afirmat Oana Chelaru. Tot in 2011, Blue Air avea obligatia sa inceapa construirea altor doua obiective: “Turn de control” si “Terminal”, insa noul terminal trebuia amplasat pe platforma care nu e gata. Oana Chelaru da asigurari ca exista intarzieri “in demararea efectiva a acestor obiective, nu in privinta termenului de predare.” Concesionarul a cheltuit, pana acum, doar 2,9 milioane de euro din cele 45,3, care reprezinta costul total. Conform programului de investitii, firma trebuie sa cheltuiasca 18,4 milioane de euro in 2011 si 25,8 milioane de euro in 2012. In prezent, sunt varsati la capitalul social 29,7 milioane de euro. “27 ianuarie reprezinta un punct foarte important pentru concesionar deoarece fie ca a cheltuit banii fie ca nu i-a cheltuit va trebui sa vina cu urmatoarea transa”, a afirmat Oana Chelaru. Concret, Blue Air va vira inca 10 milioane de euro, suma care trebuie sa acopere costul lucrarilor din faza a II-a. Pana acum, regia a incasat de la Blue Air o chirie lunara de 50.000 lei si redeventa pe 2010 de 3.229 de euro. Pe 5 aprilie 2012, firma va plati 6.685 euro, pentru 2011. Sumele sunt simbolice, importanta, pentru CJ, fiind investitia. Dar daca Blue Air vrea intai sa exploateze aeroportul si sa obtina profit, lungind mereu perioada destinata modernizarii, atunci bacauanii mai au de asteptat 34 de ani, sau macar vreo 20, aeroportul european pe care l-au promis autoritatile. Concesionarea aeroportului ar putea fi o afacere buna pentru ambii parteneri, cu conditia sa fie respectate clauzele. In 2011, Aeroportul Bacau a devenit “international”, a introdus curse noi spre Paris, Bruxelles, Lanarca, Dublin, iar numarul pasagerilor a crescut la 318.000, ceea ce inseamna de trei ori mai mult decat in 2008. Se preconizeaza ca in 2015 va ajunge la 800.000 de pasageri. Prin urmare, Blue Air va obtine profit din administrarea Aeroportului Bacau si se va putea achita de obligatiile pe care le are fata de autoritatile judetului. Daca si-a planificat acest lucru.
Silvia Patrascanu

Anul electoral bate la usa

Consilierii bacauani au promovat la sedinta din 23 decembrie un proiect vizand scutirea de la plata impozitului pe cladiri a bacauanilor care si-au reabilitat blocurile pe cheltuiala lor. Scutirea ar urma sa acopere 7 ani si va fi oferita doar contribuabililor care vor dovedi ca si-au reabilitat blocurile in conformitate cu prevederile legale.

Scutirea de impozit imaginata de edili are toate sansele sa treaca neobservata, in conditiile in care majoritatea blocurilor de locuinte din Bacau au fost reabilitate fara autorizatie de constructie, deci fara respectarea prevederilor legale in vigoare. Potrivit proiectului aprobat in sedinta CL din 23 decembrie, scutirea de la plata impozitului pe cladiri va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2012. Scutirea va fi acordata in temeiul procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor prin care – sustin edilii – „se constata realizarea masurilor de interventie recomandate de catre auditorul energetic”. In municipiul Bacau au facut cariera lucrarile de reabilitare a fatadelor blocurilor si placarea acestora cu polistiren. Masura impusa de municipalitate vizeaza, in schimb, incurajarea reabilitarilor termice pe cheltuiala contribuabililor, nu a Primariei Bacau, stiut fiind faptul ca proiectele de anvelopare/modernizare termica au ramas o promisiune neonorata de actuala administratie locala.

Reabilitari la negru

Pe fondul neimplicarii municipalitatii in modernizarea blocurilor de locuinte din Bacau, moda reabilitarii fatadelor a prins de minune. Majoritatea lucrarilor de reabilitare a fatadelor, de ordinul zecilor in fiecare an, sunt realizate insa fara autorizatii de construire, precum si fara emiterea de facturi de catre constructori. Astfel, locatarii aleg sa plateasca un pret sensibil mai mic, dar fara nicio garantie asupra calitatii executiei (n.r. – vezi articolul: „Blatul de la izolarea fatadelor, «motorul» evaziunii fiscale”). Mai mult, in lipsa unor documente care sa atraga responsabilitatea materiala si juridica a executantului, autoritatile statului nu pot urmari banii negri din piata constructiilor. „De cele mai multe ori, neavand acte oamenii reclama degeaba. Reclamatii apar doar daca apar tensiuni intre client si prestator. Sa nu credeti ca-i da afara din casa spiritul civic pe oameni. Exista reclamatii, dar daca nu exista acte nu avem ce sa facem”, declara – in iunie – Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau.

Pomana prin regulament

Bacaul are, de cateva zile, un Regulament privind cresterea calitatii arhitectural – ambientale a cladirilor din municipiu. Regulamentul a fost aprobat la aceeasi sedinta de CL din 23 decembrie. Documentul vizeaza instituirea mai multor masuri privitoare la reabilitarea structural-arhitecturala a a anvelopei cladirilor. Edilii preconizeaza, de asemenea, asigurarea unor fonduri publice pentru finantarea lucrarilor de interventie la imobilele din Bacau. Astfel, Primaria va prelua integral cheltuielile aferente modernizarii blocurilor daca proprietarii fac dovada ca sunt in imposibilitatea de a asigura sumele ce le revin spre plata (n.r. – daca au venituri lunare nete pe membru de familie sub nivelul salariului mediu lunar pe economie).
Lucian Bogdanel

Medicul Crina Padure crede in medicina de apostolat

Cand vedem sau auzim ambulantele gonind pe strazi si pe sosele ne intrebam spre ce nenorocire se indreapta, ce om se agata de viata asteptand. Oamenii in uniforma, cu miscari sigure si ochi ingandurati, trec neobservati. Sunt anonimii care salveaza vieti in fiecare zi. Pacientii nu-si amintesc nici fetele, nici numele lor. Rareori primesc un „multumesc”.

Medicul Crina Padure a ales medicina de urgenta cu multi ani in urma. A spus adio sansei de a avea un cabinet luxos, program fix, nopti linistite si un castig frumos. „Pentru unii medicina este apostolat, pentru altii e pe parale”. La Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau, a gasit provocarea pe care o astepta, imprevizibilul, un loc in care jumatatile de masura nu au ce cauta. Cand a ales profesia de medic o considera interesanta. Dupa mai bine de 20 de ani de meserie pasiunea a crescut. „Ma fascineaza mai ales domeniul meu, urgenta. Am evoluat mult. Ca sa dau doar un exemplu, daca acum 15 ani, pentru un infarct miocardic aveam la indemana doar nitroglicerina pe care i-o puneam pacientului sub limba, acum facem pe teren electrocardiografie, defibrilatie, resuscitare. Lucram ca in filme.”

Drama face parte din cotidian

Dr. Crina Padure s-a nascut in Piatra Neamt, a absolvit Medicina la Iasi, iar primii ani ai profesiei i-a petrecut in Harghita. A lucrat in toate sectiile de spital, a facut garzi la urgenta, iar ulterior, ca medic la Cleja a avut in grija 7000 de pacienti. A prins inundatiile din zona si a muncit zi si noapte pentru evitarea unor epidemii. A lucrat ca pe front, dar i-a placut. „M-ar fi tentat medicina militara, fiindca am in familie militari, iar parintii, profesori, mi-au dat o educatie stricta si corecta. Sunt o fire directa, fac ce trebuie si spun ce cred.” Priveste cazurile prin ochi de medic, nu de om, de femeie. „Nu plang pentru fiecare pacient. M-am obisnuit cu toate situatiile intalnite, oricat de dramatice. Fac tot ce tine de mine si incerc sa nu judec pe nimeni. De aceea nu vorbesc despre cazurile mele, nu invinovatesc apartinatorii, chiar daca nu au actionat cum ar fi trebuit. Nu vreau sa traiasca toata viata cu pata pe suflet. Mi-e ciuda cel mai mult cand se pierd vieti tinere, cum a fost o fetita de 20 de ani careia nu i s-a facut la timp o interventie chirurgicala, sau tinerii morti in accidente rutiere.”

Fata urata a societatii

Accidentele rutiere, betivii si cei care abuzeaza de apelurile de urgenta ii provoaca cea mai mare indignare. „Cred ca o treime dintre tinerii care circula cu masina nici nu ar trebui sa aiba permis. Sunt convinsa de asta, mai ales cand ii gasesc morti intre fiare. Si mai este alcoolul! Consider ca este o plaga a societatii si ar trebui sa avem un program national de sanatate, cu resurse, tratamente, terapie. Sunt pacienti in «sarbatoare» permanenta. Cred ca ar trebui sa plateasca ingrijirile medicale. La fel, cei care abuzeaza de apelul de urgenta. Sunt care ne anunta urgenta de grad zero. Nu stii ce este la capatul firului si te duci. Constati ca nu era vorba nici macar de o urgenta minora. Pur si simplu, pacientul voia sa vina la oras, la spital, dar nu se indura sa dea 5 lei la autobuz.” Dr. Padure crede ca abuzul este un semn de egoism al societatii romanesti.

„Medicii erau mai respectati”

„Cand am inceput sa profesez, medicii erau mai respectati. Si ei erau mai entuziasmati. S-au schimbat oamenii, s-a schimbat sistemul. Medicina era mai practica, te obliga sa ai imaginatie, improvizai de nevoie. Acum este mai tehnica. Toata lumea are acces la informatie si crede ca stie totul, chiar si medicina. Se pun la indoiala judecata si cunostintele medicilor.” Apartinatorii pacientilor sunt nervosi, jignesc, acuza si chiar se manifesta violent. „Multumesc mi s-a spus, cred, de doua ori in toata cariera la Ambulanta.” In aceste vremuri, solicitarile „curg”, iar presiunea este imensa. Cu ani in urma, la Ambulanta erau pe tura de zi 15-16 asistenti, 7-8 pe noapte si se inregistrau ture cu 2-3 chemari. „Acum am primit si 12 solicitari pe zi numai din zona Sascut-Pancesti. Nu erau atatea accidente rutiere, traume, droguri. De aceea este greu sa ramai in sistem sau sa vina tineri in sistem. Asteptam schimbul de maine. Cu cat trece timpul, in Urgenta capeti experienta, dar pierzi din rapiditate.”

Voluntariatul, o pasiune si un mod de viata

„Nu pot spune ca populatia este mai bolnava decat acum 15 ani. Cred ca vrea mai mult. Are mai multa informatie si cere mai multa asistenta medicala, mai multe investigatii. Am fost in Italia si am vazut cum functioneaza acolo sistemul. Nu-si permite nimeni sa abuzeze de serviciul de urgenta, fiindca plateste.” Dr. Padure crede ca pentru aceasta problema, una dintre solutii este educatia. Adepta a voluntariatului, in ciuda programului incarcat, s-a alaturat Crucii Rosii. Din 2005 ajuta populatia sa invete ce trebuie sa faca in situatii de urgenta. „Ne-am trezit in fata unei populatii care nu are notiuni de prim-ajutor. Am putut face comparatii cu ce este in Occident. Acolo, sistemul de urgenta este uimitor, cu elicoptere din care alpinisti coboara pe autostrada in mijlocul unor accidente, dar si voluntariatul este puternic. Sunt multe comunitati care si-au cumparat ambulante si au sistem de garzi.” Medicul bacauan crede ca in viitorii ani vor fi schimbari mari si la noi. „Nu stiu daca le voi prinde din interior.” Deocamdata, se gandeste la sarbatorile care se apropie, o perioada grea pentru Ambulanta, „fiindca lumea petrece, iar petrecerea se muta la spital”. De aceea, pentru un medic de urgenta, cea mai potrivita urare de sfarsit de an este „Sarbatori linistite!”
Doina Mincu

Costisitorul proiect de construire a unui „Spital Municipal” in Bacau nu-si tradeaza nefastul renume. Pentru finalizarea lucrarilor incepute la spital in noiembrie 2007, municipalitatea bacauana mai are nevoie de o suma cuprinsa intre 60 si 75 de milioane de lei. Anuntul a fost facut chiar de primarul Romeo Stavarache. Acesta a preconizat ca Primaria Bacau va fi constransa sa recurga la un nou imprumut bancar pentru a sustine investitia de la Spitalul Municipal. Edilul bacauan a declarat, la ultima sedinta a Consiliului Local (CL), ca municipalitatea vrea sa inaugureze spitalul in 2012, an ce coincide cu alegerile locale si parlamentare.

Finalizarea lucrarilor la Spitalul Municipal necesita un efort considerabil din partea Primariei Bacau. Desi la ultima sedinta a CL Bacau primarul Stavarache a anuntat ca obiectivul medical e gata in proportie de „cam 70 la suta”, municipalitatea planuieste contractarea unui nou imprumut bancar pentru terminarea spitalului. Potrivit afirmatiilor edilului bacauan, proiectul ar mai necesita o ultima finantare in cuantum de pana la 75 de milioane de lei. Suma de bani nu exista in bugetul local, asa incat Primaria Bacau intentioneaza sa faca un credit bancar pentru a acoperi costul lucrarilor de finalizare a spitalului. „Trebuie sa facem tot posibilul sa finalizam Spitalul Municipal. La ora actuala avem cam 70 la suta din lucrarile de la Spitalul Municipal executate. Urmeaza sa facem o evaluare pe lucrarile care au mai ramas si echipamentele pe care le avem de luat. Cautam solutii pentru a avea acesti bani cu care sa terminam lucrarile, intre 60 si 75 de milioane de RON au mai ramas de executat. Vom incerca sa gasim solutii. O parte din bani vor fi din bugetul local, dar o alta parte vor fi – cu siguranta – dintr-un credit”, a afirmat Stavarache. El a adaugat ca 80 la suta din echipamentele medicale necesare spitalului au fost deja cumparate.

Improvizatii financiare

Constructia Spitalului Municipal a debutat in toamna lui 2007. Inaugurarea lucrarilor s-a facut in prezenta premierului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, care a promis de fata cu asistenta ca obiectivul medical va fi finalizat in maxim 18 luni. De atunci au trecut 4 ani.
Intarzierea enorma a fost motivata, in principal, de faptul ca spitalul nasit de administratia Stavarache n-a avut niciodata o sursa sigura de finantare, astfel incat odata cu iesirea PNL de la guvernare proiectul a ramas, pur si simplu, in aer. Astfel, pentru a finanta un proiect ajuns o „piatra” de gatul contribuabililor bacauani, sefii municipalitatii au recurs la tot felul de improvizatii financiare, recurgand – in cele din urma – la contractarea mai multor imprumuturi bancare de zeci de milioane de euro.

Costul spitalului a crescut ca Fat-Frumos

Nota de plata afisata transforma Spitalul Municipal intr-unul dintre cele mai costisitoare proiecte medicale din tara. In 2007, municipalitatea bacauana incredinta contractul de executie si dotare cu aparatura medicala unui consortiu de firme condus de Integrine SRL. Valoarea contractului s-a cifrat, in 2007, la 125 de milioane de lei (fara TVA). Dupa niciun an, proiectul spitalicesc se scumpeste considerabil. In temeiul unui proiect tehnic, realizat dupa incredintarea contractului catre consortiul Integrine – ICCO – Philips, constructia spitalului afisa un nou cost – 160 milioane lei (fara TVA) – cu 35 de milioane de lei peste suma la care a fost incheiat contractul in 2007 (n.r. – vezi articolul: „Spitalul Municipal, pacientul incurabil al administratiei Stavarache”). Practic, intr-un singur an (intervalul 2007 – 2008), costul spitalului a crescut cu 10 milioane de euro (!), de la 125 la 160 de milioane lei. In octombrie 2011, CL Bacau a operat o noua ajustare a costurilor, valoarea Spitalului Municipal crescand de la 160 milioane lei (fara TVA) la peste 176 de milioane lei (fara TVA), cu 16 milioane mai mult decat preciza proiectul tehnic din 2008.

Datorii inzecite in ultimii 8 ani: Bacaul, amanetat la banci

Inventarul creditelor facute de municipalitate contine cifre cel putin ingrijoratoare, in conditiile in care primarul Stavarache a anuntat ca institutia se va imprumuta, din nou, pentru a finaliza lucrarile la Spitalul Municipal. Intre 2006 si 2010, Primaria a contractat 3 imprumuturi bancare si un credit obligatar. In iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la BERD pentru cofinantarea constructiei depozitului de deseuri. In acelasi an, Primaria a realizat un credit obligatar in suma de peste 25 de milioane euro prin intermediul Raiffeisen Capital& Investment. In total, numai in 2006 Primaria a imprumutat peste 30 de milioane de euro plus dobanzile aferente. In 2009, Primaria a mai imprumutat alte 57,5 milioane lei de la BCR, credit extins la peste 81 de milioane lei prin imprumutul de 23,7 milioane aprobat pe 10 noiembrie 2010. In intervalul 2009-2010, municipalitatea s-a indatorat la banci cu peste 20 de milioane de euro. La aceasta suma se mai adauga un credit tip „revolving”, aprobat de consilierii locali in luna mai, in suma de 7,5 milioane de euro (31 de milioane lei). Convertite in lei, cele aproximativ 60 de milioane de euro dau o cifra naucitoare: 240 de milioane lei (2400 de miliarde lei vechi). La aceasta suma se adauga alte zeci de milioane de euro, constand in dobanzi si comisioane bancare. De exemplu, numai in 2010, creditele contractate de Primaria Bacau i-au costat pe contribuabili aproximativ 20 de milioane de lei, rate bancare plus dobanzile si comisioanele aferente (n.r. – vezi articolul: „Imprumuturile Primariei ne-au costat anul trecut 200 de miliarde de lei vechi”).

Mihaela Popescu, viitorul manager al Spitalului Municipal?

In comunitatea medicala bacauana, perspectiva finalizarii Spitalului Municipal e pe punctul sa genereze o competitie vizand ocuparea functiei de manager al obiectivului spitalicesc. Potrivit unor surse administrative, in pole-position pentru a conduce Spitalul Municipal se afla medicul Mihaela Popescu, sefa Directiei de Sanatate Publica (DSP) Bacau. De altfel, DSP a fost unul dintre sustinatorii constructiei Spitalului Municipal, acceptand mai multe derogari de la proiectul initial propuse de edili. Mai mult, deputatul PDL Adrian Popescu, sotul sefei DSP, a fost unul dintre fruntasii Aliantei pentru Romania (ApR) Bacau, atunci cand organizatia bacauana era condusa de Romeo Stavarache.
Lucian Bogdanel

Doi operatori au solicitat licente de traseu pentru transportul public de persoane in judet. Adena SRL a cerut Consiliului Judetean (CJ) Bacau sa-i elibereze licenta pentru traseul Bacau – Tamasi – Gioseni, avand un contract incheiat, in octombrie 2011, cu Agricola International SA pentru a-i transporta salariatii la locul de munca. A doua solicitare apartine Carpatest Grup SA Comanesti si vizeaza patru trasee cu punct de plecare in Comanesti si capat de linie in Tg. Ocna si in Tg. Trotus, via Dofteana, Darmanesti si Nicoresti. Carpatest Grup ii va transporta pe angajatii firmelor Tekno Wear Production din Tg. Ocna si Lusi Union Silusi din Tg. Trotus. Emiterea licentelor a fost aprobata de consilieri cu unanimitate de voturi. Tot in sedinta de saptamana trecuta a fost aprobata actualizarea tarifului unitar pentru traseul judetean nr. 22 Bacau – Cleja. (S.P.)

In ultimele zile, mesele festive si-au pus amprenta si asupra starii de sanatate a multor bacauani. Dupa cum arata registrul de solicitari de la Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau, cele mai multe cazuri au avut simptome digestive. „Asa dupa cum ne-am asteptat, in aceste zile am fost mai solicitati decat in mod obisnuit, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, directorul medical al Serviciului de Ambulanta Bacau. Solicitarile s-au situat la nivelul obisnuit de sarbatori.” Serviciile de urgenta prespitaliceasca si spitaliceasca sunt pregatite pentru toate situatiile. Desi spitalele se confrunta in aceasta perioada cu lipsuri pe fondul subfinantarii, camerele si unitatile de primire a urgentelor au fost aprovizionate cu materiale si medicamente suficiente. In cazul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau si a Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, finantarea acestor structuri este asigurata de Directia de Sanatate Publica. „Pe parcursul anului, finantarea a fost satisfacatoare, iar in decembrie am suplimentat contractul la SJU cu 300.000 lei, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. Solicitarea spitalului a fost de 250.000 de lei, dar am avut posibilitatea sa le asiguram 300.000 de lei, astfel incat de sarbatori sa nu fie nicio problema la aprovizionarea cu reactivi, materiale sanitare si medicamente. La fel si la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti.”
Doina M.

In acest an s-au strans mai multi bani la bugetul local din plata parcarii in oras. Cele mai mari sume au venit de la Piata Centrala, acolo unde sistemul implementat a facut ca veniturile sa creasca chiar si de patru ori. Pentru a determina cat mai multi bacauani sa achite taxa, oficialii de la Politia Locala au gandit si o modalitate de plata prin SMS, doar ca totul a ramas la faza de proiect.

Aproape 200.000 de lei a strans Politia Locala din parcarile cu plata din municipiu. Anul 2011 a fost un an cu incasari mult mai mari la acest capitol, fata de anii anteriori. Cel mai eficient sistem s-a dovedit a fi insa cel de la Piata Centrala acolo unde niciun sofer nu mai poate pacali aparatul. Tichetul lor este scanat la iesirea din parcare si cate ore stationeaza atatea trebuie sa si plateasca. Pentru ca a dat roade, reprezentantii institutiei se gandesc sa extinda modelul si pentru alte parcari. „Avand in vedere ca acest sistem dotat cu bariera de acces a sporit numarul incasarilor de aproximativ patru ori fata de anul trecut intentionam montarea unui sistem similar si in Piata Sud”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Locale Bacau.
De la Parcarea din Piata Centrala au fost virati catre bugetul local peste 115.000 de lei, de la cele dotate cu aparate de autotaxare peste 68.000 de lei iar din abonamente in jur de 14.000 de lei. Cei mai multi bani s-au strans in luna august cand suma totala a fost de aproape 28.000 de lei.

Plata prin SMS mai are de asteptat

Pentru a determina cat mai multi bacauani sa achite taxa, oficialii de la Politia Locala au gandit si o modalitate de plata prin SMS. Conducatorii auto ar trebui in acest caz doar sa opreasca motorul, sa-si rezerve locul de parcare, pentru o ora sau pentru cat timp doreste, printr-un mesaj trimis la un numar scurt si nota de plata se va regasi in abonament sau se scade din contul cartelei. Suna bine, doar ca totul a ramas la faza de proiect si cel mai probabil va fi pus in practica abia la anul. Pana atunci, agentii stau cu ochii pe cei care ocolesc aparatul din parcari si ii ameninta si cu sanctiuni mai mari. „In ceea ce priveste sistemul de plata si SMS, a fost facut un studiu de piata, mai exact s-a facut o selectie a operatorilor de profil care pot asigura un astfel de serviciu. Suntem in faza de elaborare a caietului de sarcini pentru depunerea documentatiei de atribuire pe SEAP. Controalele in parcarile cu plata vor fi intensificate si in anul care vine pentru ca s-a constatat ca sunt foarte multi care nu platesc. Cuantumul amenzilor a crescut. Acum se aplica sanctiuni de la 100 la 500 de lei, cu posibilitatea achitarii a jumatate din suma in 48 de ore”, a mai spus Podoleanu. In municipiul Bacau sunt 18 parcari publice. Dintre acestea doar 10 sunt prevazute cu aparate de autotaxare si in total sunt peste 700 de locuri.
Geta Panaite

Furnizorul de energie electrica a tinut sa le faca o surpriza de sfarsit de an consumatorilor sai, desi acestia au destule motive de nemultumire la adrsa E.ON si in restul timpului. „Ne-am trezit ca toate facturile pentru consumul de electricitate de pe scarile blocurilor au date eronate, ne-a declarat Iuliana Chiriac, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. La toate cele 39 de scari erau neconcordante intre adrese si seriile contoarelor. Am observat imediat si am sesizat furnizorul cu privire la aceasta problema.” Si de parca nu ar fi fost suficient, facturile au sosit la asociatie exact in ziua scadentei de plata. Administratorul asociatiei, Daniela Chivulescu, a depus o sesizare scrisa la sediul E.ON. Presedintele asociatiei de proprietari a semnalat situatia si prin fax la departamentul de relatii cu publicul al centralei E.ON din Tirgu Mures. Dupa o saptamana de la sesizarea neregulii, asociatia nu a primit niciun raspuns. „Probabil ca il vom primi in termenul legal de 30 de zile, insa noi nu vom plati facturile eronate, spune presedintele Iuliana Chiriac. Daca nu se inregistreaza? Pe de alta parte, riscam sa intram in perioada in care se aplica penalitati pentru intarziere.” Reprezentantul E.ON, Corneliu Zait, a declarat ca „situatia prezentata se afla in atentia companiei noastre si va fi solutionata in perioada imediat urmatoare.” Presedintele Asociatiei Calugareni Nord spune ca erorile nu sunt o intamplare la E.ON. „Si eu, in calitate de consumator casnic, am primit facturi cu seria contorul eronata. Mi s-a intamplat si sa apara in baza de date a furnizorului ca nu am achitat factura, desi era platita de peste doua saptamani.” (Doina M.)

Deputatii au adoptat, tacit, un proiect de lege care prevede finantarea de la bugetul de stat a navetei cadrelor didactice. In proiectul initiat de deputatul Daniel Oajdea se prevede ca "finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adaugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru cheltuielile cu naveta a cadrelor didactice". In plus, se precizeaza ca aceste cheltuieli nu pot depasi suma de 50% din salariul mediu brut pe economie. In situatia in care cheltuielile pentru naveta depasesc valoarea decontata conform legii, cadrul didactic va suporta diferenta. (R.N.)

Elevii de liceu care in anul scolar curent studiaza in clasa a IX-a sau a X-a (nascuti intre 1.01.1995 – 1.06.1997) pot participa la programul de burse de studiu in Italia, intitulat generic "Bursa Intercultura". Programul este deja in al cincilea an consecutiv si se adreseaza tuturor elevilor liceeni. "Bursa Intercultura" ofera castigatorilor selectati posibilitatea de a studia pentru un an scolar (clasa a X-a sau a XI-a), in Italia. In valoare de 12.000 euro, bursa acopera toate cheltuielile necesare, inclusiv transportul si cazarea, iar castigatorii vor petrece un an intr-o familie italiana, fiind astfel complet integrati in mediul familial si scolar din Italia. Toti candidatii interesati de acest sprijin financiar si care doresc sa studieze un an in Italia trebuie sa completeze si sa trimita aplicatiile pana pe 3 ianuarie 2012. Selectia candidatilor se va face in mai multe etape. (R. Neagu)

Mos Craciun a adus buhusenilor cel mai important proiect din istoria postdecembrista. Cartierul de Vest – cel din partea de jos a orasului – va cunoaste anul viitor o adevarata revolutie a infrastructurii de toate genurile. Este vorba, de fapt, despre patru proiecte care au ca tinte: modernizarea spatiilor publice urbane; dezvoltarea si modernizarea utilitatilor publice urbane si a spatiilor verzi; reabilitarea infrastructurii sociale; implementarea unui sistem de supraveghere si monitorizare video pentru cresterea sigurantei populatiei. Valoarea lucrarilor estimate este de peste patru milioane de euro. Contributia comunitatii locale va fi de 250.000 de lei. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Agentia de Dezvoltare Nord-Est au semnat documentatia necesara accesarii fondurilor. Nu vor fi reabilitate doar strazile si spatiile verzi. Retelele de apa, de canalizare si cele pentru apa pluviala vor avea standarde europene. Complexul de Servicii Sociale, din zona garii, va fi, si el, reabilitat. Implementarea sistemului video de supraveghere – care va fi monitorizat de Politie, Jandarmerie si Consiliul Local – nu este intamplatoare in aceasta zona unde sunt consemnate multe evenimente care sfideaza legea. Locuitorii unor strazi precum Tudor Vladimirescu, 8 Martie, Pionierului, care asteapta de zeci de ani sa fie reabilitate, vor avea reale motive de satisfactie. Cel mai neglijat cartier buhusean al ultimilor 22 de ani va scapa, astfel, de statutul de… Cenusareasa a targului. Primarul Ionel Turcea spune: „Directorul Agentiei de Dezvoltare Nord-Est, Constantin Apostol, Consiliul Director al Agentiei pot primi toate aplauzele noastre, ale buhusenilor. Viziunea democratica a acestora a permis si oraselor mici si mijlocii accesul la proiecte care presupun finantarea cu bani europeni. Fara aceasta deschidere, nu am fi putut accesa proiectele. in ianuarie vom scoate la licitatie toate proiectele. Vrem ca in primavara sa incepem lucrarile. si anul 2012 va aduce multe bucurii pentru buhuseni”.
Ion Fercu

Jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau au stat cu ochii pe bacauanii certati cu legea si in ultimele trei luni ale acestui an. Potrivit oficialilor institutiei, in ultimul trimestru au executat peste 7.400 de misiuni pentru asigurarea ordinii si linistii publice, prevenirea si combaterea faptelor penale. „Din total, peste 2.700 au fost misiuni de mentinere a ordinii publice, din care 122 in statiuni montane si trasee turistice adiacente, 119 in statiuni balneare, peste 1.200 de patrule in orase si sate, 241 la instante si alte aproape 900 in cooperare cu alte institutii”, a declarat mr. Sebastian Cretu, ofiter de presa la IJJ Bacau. In acelasi timp s-au aplicat peste 1.250 sanctiuni contraventionale, din care circa 800 au fost amenzi, in cuantum de 217.000 de lei. „Sanctiunile contraventionale aplicate in aceasta perioada au fost in majoritate la Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice”, a mai spus mr. Cretu. Nu au lipsit nici dosarele penale. In cele trei luni, militarii au instumentat si inaintat catre procurori 77 de spete, in care s-au constatat 82 de infractiuni si au fost cercetati 97 de bacauani. Majoritatea infractiunilor au fost de furt, urmate de distrugere si ultraj. (Geta P.)

Trei barbati au fost omorati in noaptea de Ajun. Politistii si procurorii criminalisti au sarbatorit Craciunul la serviciu, dupa ce evenimentele s-au anuntat unul dupa altul. La Tamasi, la doar o saptamana dupa ce o tanara a fost decapitata de sotul gelos, linistea localitatii a fost zguduita de o alta tragedie. Doi tineri s-au luat la cearta in timp ce se indreptau spre casa. Un baiat de 16 ani si-a lovit amicul, de 25 de ani, cu un corp contondent si l-a omorat. "Am avut un caz de lovituri cauzatoare de moarte si doua crime. Pe langa cea de la Tamasi au mai fost la Buhusi si la Lipova. Toate au fost stupide. S-au luat la cearta si s-a ajuns la ce s-a ajuns. Astfel de evenimente nu pot fi controlate", a declarat cms. sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. La Buhusi conflictul s-a iscat la fel de spontan intre doi barbati. Unul dintre ei si-a amintit ca in urma cu ceva timp celalalt i-ar fi furat cateva pasari din ograda. L-a lovit cu pumnul in zona gatului, a fost transportat la spital in stare grava si dupa cateva ceasuri a murit. La Lipova un alt tanar a fost injunghiat. "Toti autorii au fost retinuti", a mai spus cms. sef Oprisan. (Geta P.)