Masura populista se aplica din 2012

Scutirea la impozitul pe cladire timp de 7 ani se aplica doar celor care vor face lucrari de reabilitare termica pe cheltuiala proprie incepand din acest an. Hotararea de Consiliu Local aprobata in sedinta din luna decembrie stipuleaza si obligativitatea ca lucrarile de reabilitare termica sa se faca in baza recomandarilor unui auditor energetic, ceea ce va adauga costuri suplimentare la lucrari.

Incepand din acest an, bacauanii care fac reabilitarea termica a locuintelor pe cheltuiala lor pot fi scutiti de plata impozitului pe cladire. Scutirea se face in baza Legii 158/2011 aparuta la mijlocul anului trecut, dar abia acum consiliile locale au avut cadrul legislativ necesar implementarii ei (OUG 30/2011). La ultima sedinta din 2011, si CL Bacau a aprobat aceste scutiri, dar spre dezamagirea multor bacauani, acestea sunt aplicabile celor care vor face reabilitare termica din acest an.
"Hotararea se aplica din ianuarie 2012, nu are valoare retroactiva, nu ar fi normal. Cei care anul acesta vor decide sa faca reabilitare termica respectand toate conditiile impuse de lege si vor solicita scutirea o vor primi", a explicat viceprimarul Roxana Mironescu.

Un dosar complicat

Scutirea de impozit se va face doar in baza unui dosar care cuprinde mai multe documente. Este vorba in primul rand de autorizatia de constructie care se obtine de la primarie. "Autorizatiile de constructie se elibereaza pentru reabilitare termica, ceea ce presupune o interventie asupra constructiei. Placarile cu polistiren care se fac cel mai adesea, nu sunt supuse autorizarii", a explicat Florin Podoleanu, purtator de cuvant al Politiei Locale Bacau. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltarii, reabilitarea termica presupune izolarea termica a peretilor exteriori, inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente cu tamplarie performanta energetic, termo-hidroizolarea terasei, lucrari de demontare si remontare a instalatiilor de pe fatada blocului si lucrari de refacere a finisajelor anvelopei.
Urmatorul document de pus in dosar este procesul verbal de receptie incheiat in prezenta unui reprezentant al autoritatii locale. "In momentul in care cetatenii vor solicita prezenta unei persoane din primarie la semnarea procesului verbal de receptie, vom face o numire pe loc. Avem persoane din directia tehnica care pot verifica daca au fost respectate conditiile", a mai explicat viceprimarul Mironescu. Bineinteles, este necesara si factura insotita de situatia de lucrari.

Auditarea energetica ridica pretul

Pentru a beneficia de scutirea de impozit, proprietarul locuintei trebuie sa mai ataseze la dosar si un certificat energetic. Unul dintre auditorii autorizati din Bacau ne-a declarat ca obligatorii sunt cativa pasi.
„Mai intai se face o certificare a cladirii in starea in care este inainte de reabilitare si se stabileste incadrarea in clasa energetica, ne-a declarat Pavel Budau. In urma calculelor se da si solutia pentru ca respectiva cladire sa se incadreze in norme. Dupa ce se realizeaza lucrarea de reabilitare termica se face o alta certificare si se da un certificat cu noile date”. Certificatul se poate obtine intr-un timp foarte scurt. Totul este ca proprietarul locuintei care urmeaza a fi evaluata sa contacteze un auditor autorizat si sa achite taxa. Dupa cum ne-a declarat un alt auditor autorizat din Bacau, tariful pentru obtinerea unui certificat este de 450 de lei in cazul unui apartament cu 3 camere situat intr-un imobil cu 4 etaje. Aceasta cheltuiala se face tot din buzunarul proprietarului.

„Nu se amortizeaza investitia”

In aceste conditii, chiar daca bacauanii cred ca legea este in esenta buna, ei spun ca in decursul celor sapte ani de scutire nu se recupereaza investitia. "Daca cheltuiala este mare nu se merita. Daca cheltuiesti mult acum si iti recuperezi in sapte ani banii, este o perioada prea lunga. Nu prea e convenabil", spune bacauanul Mihai Hertanu. "Daca dai pe reabilitare 2000 de lei si ai de achitat un impozit de 150 de lei pe an, se vede ca nu se amortizeaza in 7 ani", spune si Vasile Dodita.
O alta problema este ca multi bacauani si-au reabilitat locuintele la negru. "Cei care au vrut sa aiba o lucrare buna si-au luat firme care sunt calificate. Mi-am facut si eu reabilitare si stiu ca la etajele superioare ajunge mult, dar merita banii. Cei care au facut reabilitare au vazut diferenta la factura de caldura", a spus si Gabriela Dascalescu. Scutirea se aplica din anul fiscal urmator realizarii reabilitarii pe cheltuiala proprie, asadar cei care vor face lucrari anul acesta sunt scutiti de plata impozitului pe cladire incepand cu 1 ianuarie 2013. Dosarul se depune la Directia de Taxe si Impozite Locale.

Primaria trage chiulul la reabilitarea blocurilor

Anul trecut, in municipiul Bacau un numar restrans de apartamente a fost inclus pe lista reabilitarilor cu bani de la stat, suma alocata de la Ministerul Dezvoltarii Regionale fiind de doar 450.000 de lei. Dar tot din 2011, autoritatile locale pot hotari preluarea cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie, corespunzatoare cotei de 50% ce revine Ministerului Dezvoltarii, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele locale, pentru blocurile de locuinte. In Bacau, in 2011, municipalitatea s-a rezumat la a pune jumatate din suma necesara reabilitarii unei liste scurte de blocuri si nu a reabilitat alte imobile exclusiv pe cheltuiala proprie.
Andreea Gavrila
Doina Mincu

Sa cumparam sau sa mai asteptam?

Soferii care s-au grabit sa-si monteze cauciucuri pentru sezonul rece recunosc ca nu au facut cea mai buna alegere. Iarna se tot lasa asteptata, iar anvelopele lor se tocesc pe zi ce trece. Politistii ii avertizeaza insa pe cei care asteapta troienile ca ei sunt pregatiti sa aplice sanctiuni chiar din primele ore.

De la 1 noiembrie 2011, anvelopele de iarna au devenit obligatorii. Cu doar cateva zile inainte de acest termen magazinele de profil si vulcanizarile din oras abia daca mai faceau fata comenzilor. Conducatorii auto stateau la coada ca sa intre in legalitate. Acum bate vantul si abia daca trec unul sau doi soferi intr-o zi intreaga. Comerciantii au simtit din plin ca afacerea stagneaza si asteapta si ei ninsoarea. „A fost atunci in octombrie un val si acum, nimic. S-au speriat de amenzi, s-au grabit sa-si puna cauciucuri, dar cand au vazut ca iarna nu mai vine au abandonat ideea. Dupa cum vedeti acum e cam pustiu. Daca vindem un cauciuc, doua pe zi. Dau declaratie scrisa ca daca si-au pus 40% dintre soferi cauciucuri este mult. Daca da o ninsoare mai serioasa vin douazeci deodata”, spune si Ioan Stupiuc, administratorul unei vulcanizari din oras.

Politistii au dat primele amenzi

Multi au amanat schimbarea anvelopelor si pentru ca amenzile se aplica doar atunci cand carosabilul este acoperit cu zapada ori polei. Cel putin in municipiul Bacau nu a fost cazul, iar soferii care obisnuiesc sa circule doar prin oras se caiesc acum ca si-au incaltat masinile atat de devreme. Anvelopele se uzeaza mai repede pe asfaltul curat. „Daca stiam ca nu o sa ninga, nici nu ma grabeam. Acum daca le-am pus asta este. Iarna se lasa asteptata. Am cheltuit si banii pe ele si nici nu avem zapada”, spune Catalin Apopei. Politistii le recomanda insa soferilor sa nu se lase pacaliti de vremea primavaratica si sa fie pregatiti pentru ca in caz contrar amenzile ajung si la ei. „Anul trecut s-au aplicat cateva sanctiuni pentru lipsa anvelopelor de iarna, dar in acest an nu a fost cazul. Oricum, politistii de la Rutiera actioneaza in permanenta si de fiecare data atunci cand vremea se anunta vreme nefavorabila se instituie filtre la iesirile din orase. Astfel sunt depistati cei care vor sa circule in afara judetului fara a avea autoturismele echipate corespunzator”, a declarat comisarul sef Dorin Roman, seful Serviciului Rutier Bacau.

Amenzi mari

Amenzile pentru neechiparea autoturismului pentru iarna sunt de la 9 pana la 20 de puncte penalizare, iar cum un punct inseamna 70 lei, atunci bacauanii pot scoate din buzunar si 1.400 de lei. In plus se retine talonul auto si se elibereaza in schimb o dovada, pana ce soferul demonstreaza ca a intrat in legalitate. Cand vine vorba de vehiculele de transport marfa, de peste 3,5 tone, si a celor de transport de persoane cu peste noua locuri, pe langa retinerea certificatului de inmatriculare se aplica o amenda cuprinsa intre 2.500 si 4.000 de lei.

Bani pentru cauciucuri

Un set complet de patru anvelope de iarna costa intre 700 de lei si poate ajunge si la 2.000 sau chiar 2.500 de lei, daca vorbim de o masina de teren si de un brand anume. La acestea se adauga si manopera, in jur de 60 de lei. Pe piata sunt si cauciucuri second-hand, insa cele mai vechi de cinci ani nu sunt acceptate. Cei din domeniu recomanda achizitionarea de cauciucuri noi care sa fie marcate M + S la care se poate adauga un fulg de nea si o creasta alpina.
Geta Panaite

Departe de a elimina problemele de ordin economic cu care se confrunta localitatile ce compun judetul Bacau, modul in care va fi impartit bugetul judetului va reprezenta un semnal politic semnificativ in economia anului electoral 2012. Votul ce urmeaza a fi exprimat in plenul Consiliului Judetean (CJ) pe bugetul Bacaului va arata, negru pe alb, daca USL mai are motive sa-si justifice existenta, dar si daca primarul municipiului de resedinta – Romeo Stavarache – a ajuns in barca Puterii. Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca liderii PNL si PDL au purtat negocieri pe marginea bugetului inca de la sfarsitul anului trecut. Principiul pentru care militeaza pedelistii si penelistii vizeaza echilibrarea bugetelor locale (n.r. – ale comunelor, oraselor, municipiilor) avand in vedere criteriul populatiei. In timp ce conducerea CJ Bacau pare tentata sa apeleze la alocari discretionare de fonduri, dupa modelul CJ Suceava si CJ Neamt (consilii controlate de baroni locali ai PDL), reprezentantii Prefecturii sustin ca ar putea contesta in instanta impartirea banilor. Miza financiara nu e nici ea de neglijat. CJ dispune de 10 milioane de dolari ce urmeaza a fi directionati catre 93 de unitati administrativ-teritoriale din judetul Bacau.

Suma pe care CJ Bacau o pune la bataie, in 2012, pentru „echilibrarea bugetelor localitatilor – peste 31 de milioane de lei – a devenit principala miza politica a inceputului de an. Chiar daca suma nu reprezinta un argument financiar foarte consistent, ea fiind de cateva zeci de ori mai mica decat necesarul de fonduri pretins de primarii din judet, modul in care va fi transat „tortul” celor 10 milioane de dolari va fi un indiciu politic semnificativ in perspectiva alegerilor din toamna. Dincolo de aspectul economico-administrativ inerent, miza aprobarii bugetului CJ Bacau devine eminamente politica.

Un batalion de guri de hranit

Pentru pedelisti, miza transarii „echilibrate” a bugetului este cruciala. Dupa importul celor 15 primari PNL, PDL a devenit un partid mamut, cu 45 de „guri de hranit”. Experienta lui 2011, invocata de toti liderii PDL Bacau, a aratat ca in urma impartirii bugetului CJ mai multe comune controlate de primari PDL au fost obligate sa se multumeasca cu praful de pe toba in materie de alocari bugetare. Asa s-a facut ca Dofteana, comuna PDL cu 12.000 de locuitori, a primit din partea CJ o suma de 3 ori mai mica decat comuna Itesti, controlata de PNL, si care are doar 1600 de locuitori. Argumentul prezentat la acel moment de presedintele CJ, Dragos Benea, a fost ca pe parcursul lui 2010 Guvernul ar fi directionat in mod discretionar fonduri catre comunele PDL din judet, astfel incat i-a revenit CJ sa infaptuiasca o „reparatie materiala” pentru localitatile conduse de primari PSD si PNL (n.r. – vezi articolul: „Votul pe bugetul judetului tulbura apele in PDL”). In marja de negocieri pe buget va intra, de aceasta data, si UNPR, partid aflat la guvernare si care a inregimentat 9 primari in judetul Bacau. Cu peste 50 de primari, PDL si UNPR au nevoie ca de aer de o impartire echitabila a bugetului CJ, mai ales ca 2011 a dovedit ca Executivul nu poate suplini, prin alocari de fonduri in baza unor hotarari de guvern, lipsurile rezultate in urma transarii bugetului judetean. Catre finalul lui 2011, 5 primarii conduse de edili PDL au sfarsit cu conturile blocate din cauza ca nu si-au mai putut onora obligatiile financiare fata de diversi constructori sau prestatori de servicii.

Berca s-a inteles cu Stavarache

Principiul sustinut de pedelisti privitor la impartirea bugetului judetean – cel al numarului de locuitori – si-a gasit un sustinator fervent in pesoana lui Romeo Stavarache. Primarul bacauan conduce unitatea administrativ teritoriala cu cel mai mare numar de locuitori, astfel incat – in virtutea principiului anterior enuntat – municipiul Bacau ar trebui sa primeasca cea mai consistenta alocare de fonduri de la CJ. In plus, PNL-ul lui Stavarache este ca si inexistent in judet, cei mai multi dintre edilii liberali trecand – intre timp – in barca PDL. Cele doua tabere au promis ca vor face front comun in sustinerea unui buget impartit echitabil, primarului Bacaului incercand – de fapt – sa se aiba bine cu reprezentantii Puterii in Bacau. Senatorul Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, a recunoscut ca a avut o intalnire cu Stavarache la sfarsitul lui 2011. Berca a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca intalnirea s-a desfasurat la cererea primarului bacauan. „Am stabilit cu Stavarache un lucru foarte simplu: ca alocarea de bani pe comune sa se faca in functie de numarul de populatie. Am avut o intalnire si am stabilit principiul asta cu el. Sa vedem daca se tine de cuvat. A fost de acord si am stabilit ca 20 e mai mare ca 17”, a declarat Berca, facand aluzie la faptul ca PDL, impreuna cu Alianta de Centru Dreapta (PNL+PC), detin 20 de voturi in CJ Bacau. Berca a adaugat ca nu a negociat nimic cu Stavarache. „Nu a fost nicio negociere. Solicitarea de a ne intalni i-a apartinut lui Stavarache care a si propus acest principiu. Eu sunt de acord ca CJ sa dea mai multi bani la comunele mari, indiferent ca-s PSD, PNL sau PDL”, a opinat seful PDL Bacau.

Aritmetica politica din CJ

Cheia votului pe bugetul CJ din 2012 o constituie, la prima vedere, unitatea grupurilor de consilieri judeteni ai PDL si PNL. Cele doua partide regrupeaza un numar de 20 de consilieri judeteni, PDL inregimentand 9 alesi, in timp ce 11 sunt in tabara PNL. Pe de alta parte, PNL e angrenat intr-o mai veche relatie politica cu PC, in temeiul existentei „faimoasei” Aliante de Centru Dreapta (ACD), ce-i regrupeaza sub o sigla comuna pe liberali si conservatori. In aprilie 2011, cu prilejul semnarii protocolului ACD Bacau, Romeo Stavarache declara ca alianta acopera 52 la suta din populatia judetului. “Va pot spune ca PNL si PC acopera cu primari, cu administratie, circa 365.000 de locuitori ai judetului, adica un procent de 52%. Avem o acoperire foarte mare in orase, de circa 85% din populatie prin primarii de la Bacau, Moinesti, Comanesti, viceprimarii de la Targu Ocna, Darmanesti si Onesti. De aceea ACD este indreptatita sa aiba un candidat propriu la presedintia Consiliul Judetean si nu este un moft al nostru”, declara la acel moment Stavarache. Calcului hartiei atesta ca PSD detine 14 mandate de consilieri judeteni din 37 posibile, PNL 11, PDL 9, iar PC 3. Impreuna, PDL si PNL acumuleaza 20 de voturi in CJ, deci daca intelegerea Stavarache – Berca va fi respectata, impartirea bugetului pe 2012 se va materializa in sensul dorit de democrat-liberali si penelisti. Pe de alta parte, discutiile dintre Stavarache si conducerea PDL Bacau pun sub semnul intrebarii existenta USL in judet, mai ales ca in ultima perioada tot mai multe zvonuri au acreditat trecerea edilului bacauan de partea Puterii.

Benea si Scripat, declaratii spumoase pe marginea bugetului

Tema bugetului pe 2012 al CJ Bacau a suscitat discutii aprinse la editia de luni, 9 ianuarie, a emisiunii „Desteptarea de Seara” difuzata de TV Bacau. Cei doi invitati, presedintele CJ si prefectul Bacaului, au avut mai multe schimburi de replici, fiecare din cei doi sefi administrativi pledand pentru propria viziune cu privire la alocarile de fonduri catre comune. Prefectul Constantin Scripat a declarat ca nu doreste ca episodul 2011 sa se repete si a lasat de inteles ca va contesta in instanta impartirea banilor, daca aceasta nu va fi realizata pornind de la criteriul numarului de locuitori. „Nu doresc ca primariile din judet sa mai aiba parte de tratamentul de anul trecut. Cea mai mare comuna din judet, Dofteana, cu 12.000 de locuitori, a primit 2,2 miliarde (n.r. – lei vechi), iar cea mai mica din judet, Itesti, a primit 7 miliarde. Nu voi mai accepta asa ceva. Daca nu veti accepta criteriul populatiei, atunci voi ataca acest buget. Anul trecut ati impartit acest buget cum ati vrut, iar noi in timpul anului am incercat o reechilibrare prin hotarari de guvern”, a afirmat Scripat cu referire la modul in care CJ a alocat bani pentru comune in 2011.
In replica, Dragos Benea, seful CJ Bacau, a declarat ca alocarile discretionare au urmarit repararea unor „dezechilibre” produse in 2010, cand Guvernul Boc ar fi dat bani foarte multi comunelor PDL si aproape nimic localitatilor conduse de primari PSD si PNL. „Am sa incerc sa fiu exact cum am fost la impartirea bugetelor din ultimii 7 ani. Dar am sa ma inspir putin de la cum se impart bani in judetele Suceava si Neamt (n.r. – conduse de PDL). Eu in 2011 am propus o echilibrare a ceva ce ati dezechilibrat dumneavoastra in 2010. In 2011 am introdus acest element, al alocarilor discretionare de la Guvern. Cei care au primit mai mult in 2010 de la Guvern, au primit mai putin de la CJ. Cei care au primit mai putin de la CJ, au primit mai mult de la Guvern. Asa au facut domnii de la PDL”, a declarat Benea.

Municipiul Bacau s-ar alege cu 7,6 milioane lei

Daca principiul imaginat de Berca si Stavarache va fi pus la lucru, municipiul Bacau va primi cea mai importanta alocare de la bugetul CJ, peste 7,6 milioane de lei, fiind localitatea cu cel mai mare numar de locuitori din judet. Onestiul va primi 2,12 milioane lei, in timp ce municipiul Moinesti aproximativ 1 milion de lei (suma sensibil egala cu cea pe care ar putea-o primi Comanestiul). Printre comunele care vor primi cele mai mari sume de bani, in baza criteriului populatiei, se numara Dofteana (alocare prognozata 492.000 lei), Margineni (alocare prognozata 423.000 lei), Nicolae Balcescu (alocare prognozata 417.000 lei), Oituz (alocare prognozata 413.000 lei), respectiv Sascut (alocare prognozata 441.000 lei).
Lucian Bogdanel

Tanara facea videochat de la birou, acolo unde era colega chiar cu sotul. Fata se lansase de cateva luni in lumea virtuala si pentru a-si tine clientii in priza se dezbraca chiar si in timpul serviciului. S-a laudat cu faptul ca lucreaza intr-o institutie publica, iar asta a dat-o de gol. Ieri si-a dat demisia. Mai multe amanunte in editia de miercuri, 11 ianuarie, a cotidianului Desteptarea. (G.P.)

Ruine printre blocuri

In toate zonele municipiului Bacau, printre blocuri se pot vedea cladiri ale punctelor termice. Aproape toate sunt doar partial renovate, de parca mesterilor li s-ar fi terminat varul din galeata sau programul de lucru si nu s-au mai intors sa-si termine treaba. Aceste cladiri sunt in proprietatea Consiliului Local Bacau. Au fost concesionate societatii de termoficare, dar si unor societati private care le-au lasat in paragina.

Cladirile punctelor termice (PT) din municipiul Bacau se degradeaza cu fiecare zi care trece. Le-a cazut tencuiala, nu mai au geamuri si le atarna bucati din acoperis. Aspectul lor este o rusine pentru cartierele in care se afla, pentru oras. Aceasta este si parerea locatarilor. Un exemplu de punct termic ajuns o ruina este cel cu numarul 11, de pe strada Carpati. „Arata deplorabil aceasta cladire, ne-a declarat Emil Stineru. Nu se intereseaza nimeni sa-i schimbe aspectul.” Nina Dospinescu este de parere ca PT 11 „strica aspectul intregii strazi”, iar Nicoleta Petroniu, al carei drum spre serviciu include strada Carpati spune ca nu a vazut „pe nimeni sa lucreze aici sau macar sa faca din cand in cand curatenie”. Jumatate din cladire, in care se afla instalatiile CET, a fost renovata si contrasteaza cu partea lasata in paragina.

„Este o mizerie”

Nu prea departe de aceasta cladire se afla alta in aceeasi stare. Este vorba despre PT 9, de pe strada Castanilor, ai carui pereti se macina incet dar sigur. „S-a distrus totul, crede Constantin Iacobuta. Nu mai este nimic bun. De cand nu mai produce nimic centrala asta, doar distribuie ce primeste de la CET, se distruge.” Laurentiu Andronic este de parere ca „este o mizerie, iar primarul si cei din jurul lui ar trebui sa ia masuri.” Maria Aflorei si-ar dori un loc de joaca pentru copii in locul punctului termic, mai ales ca tot mai multi bacauani se debranseaza de la sistemul de termoficare. „Imi pare rau pentru cei care conduc orasul, dar nu-i mai votez. Toti se ingrijesc de ei si de neamurile lor.”

CET isi vede de partea sa

Punctele termice erau, in urma cu mai multi ani, in folosinta unica a CET. Dupa ce societatea de termoficare si-a modernizat instalatiile, a ramas cu spatiu excedentar. Acesta a fost concesionat de Consiliul Local Bacau unor investitori privati. CET intretine doar spatiul pe care il foloseste. „Punctele termice si, in particular, cele cu numerele 9 si 11 apartin Consiliului Local Bacau, ne-a declarat Sorin Adrian Capat, director general al CET. Acestea au fost date in concesiune societatii SC CET SA, impreuna cu retelele primare si secundare. Noi ne ocupam de intretinere, exploatare si reparatii. Unde sunt necesare lucrari de investitii pentru refacerea fatadelor sau izolatii si constructii, investitia o face CL Bacau.” Spatiile concesionate de diverse societati comerciale sunt adevarate depozite de gunoi. Au geamurile sparte si peretii degradati. Am incercat sa aflam ce intentie are administratia locala cu aceste cladiri si daca ii va trage la raspundere pe chiriasii neglijenti dar, ca de obicei, primarul Romeo Stavarache nu a putut fi contactat.
Doina Mincu

Cel putin 60 la suta dintre beneficiarii de ajutor de incalzire vor fi vizitati acasa de catre un reprezentant al primariei de domiciliu. Primariile vor trebui sa faca anchete sociale la locuinta celor vizati pana cel tarziu la sfarsitul lunii octombrie. In caz contrar, vor fi amendate.

In aceasta luna incepe depistarea celor care au declarat mai putine venituri si un numar mai mare de membri de familie pentru a beneficia de ajutor de incalzire. Pana in octombrie, primariile vor trebui sa verifice veridicitatea datelor privind veniturile, bunurile si componenta majoritatii familiilor beneficiare. Ele au trecut toate aceste date in declaratia pe propria raspundere pe care au completat-o odata cu depunerea cererii de ajutor. Controlul se va face la domiciliul fiecarei familii, care va fi aleasa la intamplare de catre Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau. “Acum (vineri, 6 ianuarie – n.r.) scoatem listele cu beneficiarii care vor fi supusi verificarii, ne-a spus Teodor Agachi, consilier superior la Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala. Primarii au obligatia de a face verificari la cel putin 60 la suta dintre beneficiari. Cei care vor fi supusi controlului vor fi selectati aleatoriu de programul informatic al agentiei. Primariile trebuie sa efectueze lunar anchete sociale la domiciliul a 6 la suta din familiile inscrise pe lista.” Totodata, primariile vor trebui sa depuna la aceasta institutie pana pe data de intai a lunii urmatoare toate anchetele sociale impuse si efectuate. In caz contrar, risca sanctionarea. “Daca un primar nu se supune acestei rigori, de a face ancheta sociala, legea prevede si sanctiuni, care nu sunt de ici, de colo, a mai declarat reprezentantul AJPIS Bacau. Nerespectarea acestei obligatii conduce la aplicarea unei amenzi intre 1.000 si 5.000 de lei de catre inspectorii de la compartimentul de inspectie sociala al agentiei noastre.”

Urmarirea penala si amenda, pentru minciuna

Sanctionati vor fi si beneficiarii de ajutor de incalzire care sunt depistati ca au declarat venituri mai mici, bunuri mai putine si un numar mai mare de membri de familie. Pentru aceasta, legea prevede amenda intre 200 si 1.000 de lei. Dar pentru fals in acte publice, primarul este obligat si sa sesizeze organul de urmarire penala. In plus, sumele acordate necuvenit vor fi recuperate de la cei in cauza in termen de maximum trei luni. Primariilor, insa, nu le va fi deloc usor sa efectueze anchetele sociale. In primul rand, celor cu beneficiari care isi incalzesc locuinta cu energie termica. In iarna 2011-2012 numarul acestora este mai mare decat a fost anterior, deoarece pentru cei care sunt racordati la sistemul centralizat de termoficare, plafonul de venit pe fiecare membru de familie, in functie de care se acorda aceasta prestatie sociala, a fost majorat de la 615 lei la 786 lei pentru familii si de la 615 lei la 1.082 lei, pentru persoana singura.
Elena Tintaru

Cardul national de sanatate, cu care asiguratii sunt „amenintati” din 2008, ar putea sa fie emis dupa ce va intra in vigoare noua lege a Sanatatii. Aceasta prevede ca al doilea card pe care ar trebui sa il posede asiguratii, primul fiind cel european de sanatate, aparut in 2007, este o prioritate pentru autoritatile sanitare. Cardul national de sanatate trebuie sa contina toate datele referitoare la asigurat. Cardul va fi prevazut cu un cod de identificare, dar si cu un cip care va contine toate informatiile despre istoricul medical al pacientului, grupa de sange precum si avizul pentru donarea de organe. Pacientul va avea obligatia de a prezenta cardul de sanatate ori de cate ori va merge la medic sau la farmacie. Pana acum, singurul card utilizat de asigurati a fost cel european de sanatate. Acesta le da pacientilor care calatoresc in Uniunea Europeana dreptul la servicii medicale de urgenta gratuite. La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se inregistreaza zilnic solicitari pentru eliberarea cardului european de sanatate, iar in perioada de vara se ajunge chiar si la 1000 de cereri pe luna. (D.M.)