Acum o saptamana, la Bucuresti, a început cea de a 21-a editie a Festivalului National de Teatru. Este cea mai cuprinzatoare reuniune de spectacole produse în toata tara pe parcursul unei stagiuni, care include o serie de alte manifestari de mare diversitate: conferinte, prelegeri libere, simpozioane, ateliere de creatie, lansari de carte, expozitii. În fiecare dimineata la Ceainaria de la Teatrul ACT au loc „Divanele FMT”, unde artistii stau la sfat, discutand despre creatia lor, experiente, realizari, despre actori, regie, scenografie, texte dramatice, muzica, dans, teatrul, ca un adevarat Gargantua al artelor, încorporandu-le pe toate. Afisul festivalului este foarte largit si e greu sa te hotarasti la ce spectacol alegi sa mergi. Oricum, întotdeauna ramai cu regretul ca nu ai reusit sa vezi cat mai mult, alergand între un teatru si altul pana pe la miezul noptii.
Anul acesta, programul festivalului a fost organizat în jurul unei figuri tutelare – Anton Pavlovici Cehov la a carei nastere s-au sarbatorit în 2010, 200 de ani. Selectionerul unic al festivalului, criticul Alice Georgescu a retinut pentru aceasta editie un numar consistent de spectacole cu piesele marelui dramaturg rus. Si a gasit si un moto cehovian foarte patriot: Omul, acest animal ciudat…” Argumentandu-si astfel alegerea: „Omul, aceasta faptura ce creeaza momente de spirit si de gandire, continuand sa-si sfasie fara mila semenii; omul, aceasta faptura ce fuge de singuratate, otravindu-si relatiile cu societatea pana la crima, si fuge de societate, otravindu-si relatiile cu natura pana la anihilarea vietii de pe planeta; omul, aceasta faptura ce cauta cu disperare dragostea, temandu-se sa o primeasca atunci cand, în sfarsit, o întalneste: Ciudata fiinta, într-adevar, atat de simpla si atat de complicata! Descrisa cu haz, duiosie, umor, amaraciune de o multime de dramaturgi cu nume rasunatoare care au încercat sa deseneze harti ale acestui continent necunoscut cu multe enigme, nedeslusite, numit Om.
Încercand sa ne ghideze cumva sa nu ratacim drumul prin hatisuri. Am vazut multe spectacole extraordinare în aceste zile, si festivalul înca nu s-a încheiat.
Dar „Unchiul Vanea”, creatie a lui Andrei Serban cu trupa maghiara din Cluj, mi-a crestat adanc memoria. Va ramane mult timp acolo acest magnific spectacol, cu întreg misterul sau, cu multimea de întrebari încercuind, nelinistitor, paradoxul de a fi uman.
Carmen Mihalache
Bric-Brac: „Omul, acest animal ciudat”
O buhuseanca a „aterizat”, pentru cercetare/studii/munca, in a sasea tara
Buhuseanca Gabriela Tardea traieste o noua experienta multiculturala în Indonezia, dupa ce a mai avut asemenea „aventuri” fundamentate pe studii/cercetare stiintifica/munca/voluntariat, în tari ca Danemarca, Finlanda, Anglia, Slovacia, Romania. „În Indonezia am «aterizat» în urma unei selectii realizate de Universitatea unde îmi termin Masteratul acum (Copenhagen Business School). Pentru anul II de Masterat, am fost admisa într-un program special, Internship in International Entrepreneurship-Elite Module, în care, în fiecare an, 25 de studenti «norocosi» si talentati sunt selectati la nivel international pe baza de concurs de admitere si plasati într-o companie daneza ori internationala, pentru a lucra la o cercetare în domeniul antreprenoriatului, la nivel international. Din cei 25 de participanti selectati, am avut onoarea de a fi plasata într-o companie ce-si desfasoara activitatea în Bali, Indonezia”, zice Gabriela.
„Jobul este foarte lejer si extrem de placut”
„Activitatea mea, adauga interlocutoarea, va fi benefica Universitatii, mie, deoarece, primesc credite pentru lucrare, cat si companiei. Pentru aceasta companie realizez o cercetare în domeniul turismului international. Bali este unul din locurile potrivite pentru a studia turismul, mai ales cand ai ocazia sa fii turist pentru doua luni de zile în acest paradis. Momentan, compania pentru care lucrez îsi desfasoara activitatea în Bali, însa vrea sa se extinda pe alte piete, rolul meu fiind acela de a studia toate celelalte posibile piete si de a stabili un plan strategic de actiune. Lucrarea de cercetare include un plan eficient de afaceri si stabilirea strategiei pentru 2012. Jobul este foarte lejer si extrem de placut. Împreuna cu întreaga echipa, ma bucur de conditii de lucru mai putin obisnuite (mai putin cunoscute). Compania închiriaza vile de lux unde plaseaza birourile si în care se gasesc si camerele angajatilor. Avem langa noi personal care are grija de absolut orice (de la mancare, curatenie, pana la a se asigura ca avem parte de cate un masaj în fiecare saptamana si masina cu sofer la dispozitie)… Practic, strategia de lucru este ca noi, angajatii, sa ne focusam doar pe munca, fara sa ne facem prea multe griji de alt gen. O strategie ce functioneaza perfect, extrem de eficient aici. Îmi vor lipsi toate acestea dupa ce voi reveni în Danemarca”.
„Acceptarea oportunitatilor, ca pe un challenge, ne ajuta sa ne descoperim pe noi”
Gabriela, care poate ajuta un tanar roman sa gaseasca un job IT în Indonezia, le spune adolescentilor si tinerilor romani: „Indonezia este a sasea tara straina în care merg pentru proiecte/studii/cercetare. Sunt foarte fericita ca am parte de o astfel de experienta. Este pentru mine o noua lectie de viata, care-mi largeste orizontul spre oportunitati nu doar în viata, cat si în cariera. În fiecare tara de pana acum am lucrat la proiecte noi, din domenii diferite. Acest lucru m-a ajutat enorm sa înteleg domeniile mult mai bine (resurse umane, educatie, cercetare stiintifica, antreprenoriat, inovatii, limbi straine, turism, training (Personal and Career Development), sa fiu capabila sa lucrez pe orice domeniu, fara sa ma tem de necunoscut si sa fiu foarte flexibila atunci cand vine vorba de adaptare la tot ce e nou (nu doar o limba straina necunoscuta, ci si o tara cu traditii, obiceiuri si cultura foarte diferite). Toate aceste experiente îmi dau încrederea necesara de a ma descurca în orice situatie întalnita – ceea ce recomand tuturor. Daca aveti ocazia de a face ceva diferit, nemaîntalnit, nu spuneti NU oportunitatilor! Mereu suntem capabili de a gasi motive pentru care nu putem face un anumit lucru, însa o lectie de viata unica este de a accepta orice oportunitate ca pe un challenge din care sa învatam a ne descoperi noi talente, noi abilitati, de a ne descoperi pe noi”. Din aceasta perspectiva, de peste un an, Gabriela consiliaza online, voluntar, eficient, si un grup minunat de liceeni buhuseni.
Ion Fercu
V.I.A.T.A – un proiect inedit la Gradinita „Agricola” Bacau
Copii, prarinti si educatori, intr-un tot unitar
V.I.A.T.A – Vitalitate, Imunitate, Armonie, Tonus, Alimentatie sanatoasa. Toate aceste concepte sunt invatate in fiecare zi la Gradinita cu program saptamanal „Agricola” care, impreuna cu Directia de Sanatate Publica, deruleaza un amplu proiect prin care este promovat stilul de viata sanatos. Un proiect in care sunt implicati, in mod direct, si parintii copiiilor, alaturi de cadrele didactice din unitatea de invatamant prescolar bacauana.
Un stil de trai sanatos – adica vitalitate, imunitate, armonie, tonus, alimentatie sanatoasa. Intr-un cuvant VIAT|. Toate acestea sunt promovate de cadrele didactice din Gradinita cu program saptamanal "Agricola", care a derulat o serie de activitati in cadrul unui amplu proiect intitulat "Alege o viata sanatoasa pentru copilul tau", ce face parte dintr-un program national privind "Cresterea accesului la serviciile de preventie medicala primara a copiilor si adolescentilor din Romania". "Proiectul a inceput anul trecut, in parteneriat cu Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul Scolar si Directia Judeteana pentru Sport. Beneficiari sunt 100 de copii, alaturi de parintii lor, cadre didactice si nedidactice din gradinita noastra. Activitatile deja desfasurate au avut o mare sustinere din partea tuturor, mai ales ca obiectivele sunt clare si simple, pentru ca exprima clar dorinta noastra de a creste copii sanatosi cu o dezvoltare armonioasa", ne-a declarat Eliza Marga Ciurea, director.
Obiective
Prin acest proiect se urmareste cresterea cu 80 la suta a copiilor care fac miscare timp de 60 de minute in fiecare zi, cresterea cu 90 la suta a copiilor care consuma fructe si legume de cel putin cinci ori pe zi, cresterea cu 50 la suta a copiilor care consuma in mod prioritar apa in devafoarea sucurilor si a bauturilor non-alcoolice carbogazoase, dar si cresterea cu 30 la suta – un procent mai mic, dar mai greu realizabil, a numarului de parinti care accepta sa faca exercitii fizice si miscare impreuna cu micutii lor. "Se stie ca la varsta prescolara, copiii invata foarte mult prin imitatie. De aceea parintii sunt parteneri-cheie in acest proiect. Ei sunt cei care pot promova obiectivele noastre pe termen lung si foarte lung. Contam pe sprijinul lor si pe faptul ca vom avea generatii viitoare sanatoase, din toate punctele de vedere", a mai explicat directorul Eliza Marga Ciurea.
O noua campanie
La aceste actiuni au lucrat, ca intr-o adevarata echipa, toate educatoarele unitatii de invatamant prescolar, de la directorul Eliza Marga Ciurea, pana la Iulia Fecioru si Maricica Diamant, Simona Buhai si Daniela Miron, Bernaveta Burca si Viorica Heisu, Coca Chiriac – coordonatorul proiectului, Viorica Mihailescu si Anica Fii. Cu mic cu mare, educatori – copii – parinti – asistenti au realizat in gradinita cele mai inedite actiuni. Unii au facut sport, altii, imbracati ca adevarati bucatari, au gasit salate de fructe sau de legume. Cu totii au cantat, s-au bucurat de fiecare clipa traita impreuna. In paralel, echipa proiectului de la Directia de Sanatate Publica, reprezentata de doctor Cristina Matanie, psiholog Marinela Pascu si filolog Anda Dumitrescu, au vorbit celor prezenti si de o alta campanie de sanatate. "Este vorba despre campania de prevenire a cancerelor, care tine tot de o alimentatie sanatoasa inca de la varsta frageda a copilariei si miscare", a precizat dr. Cristina Matanie. DSP Bacau a oferit gradinitei, in afara de pliante si materiale informative, suporturile pentru desfasurarea activitatilor fizice in unitate, respectiv mingi medicinale, ministeppere, saltele pentru sport si extensoare. Toate acestea pentru tot ce inseamna vitalitate, imunitate, armonie, tonus, alimentatie sanatoasa. Concepte invatate zi de zi de prichindeii de la Gradinita "Agricola" Bacau.
Roxana Neagu
CET Bacau recunoaste ca a primit fonduri de la Guvern
Societatea de termoficare bacauana a primit de la inceputul anului sume considerabile de la Guvernul Romaniei, prin mai multe hotarari venite la interval de cateva luni. Bilantul acestor sume a fost facut de conducerea CET Bacau si prezentat in cadrul unei conferinte de presa, ieri. Este vorba de banii care au venit pentru combustibili si transport. “La 31.12. 2010 de la bugetul de stat trebuia sa primim 5,8 milioane si pana in acest moment mai erau inca datorii de 8,56 milioane de lei de la buget pe Ordonanta 36. Primele sume primite, intr-un total de 3,4 milioane de lei, au fost directionate spre plata furnizorilor,. Am luat act si de ultima hotarare din 27 octombrie, prin care se repartizeaza catre CET Bacau 15,14 milioane de lei. Acestia bani nu i-am primit inca. La incasare lor, tot combustibili si transport combustibili vom plati”, a explicat Sorin Adrian Capat, directorul CET. Societatea a recunoscut astfel ceea ce prefectul Constantin Scripat precizase cu doar doua zile in urma, ca Guvernul a sustinut financiar CET-ul bacauan, cu sume considerabile. “Sunt sume mari, cu atat mai mult cu cat traversam aceasta perioada dificila. Nu se poate spune ca au venit toti banii odata, ci esalonat, tocmai pentru a se putea face platile. Nu stiu unde este considerentul politic, sau interpretarile de alta natura. Acestia au fost pentru termia in municipiu pentru sezonul 2011-2012 si trebuie sa se transforme in servicii de calitate”, sublinia prefectul Constantin Scripat in conferinta de presa organizata pe 1 noiembrie. Conducerea CET spune ca gratie acestor infuzii de bani societatea ar trebui sa se “relaxeze” financiar in perioada urmatoare. (A. Gavrila)
Batrani lasati fara banii de inmormantare
Oamenii au facut imprudenta de a primi in curte un individ care s-a oferit sa le cumpere biletele de calatorie nefolosite. A urmarit sa vada de unde aduce tichetele, a intrat in casa si le-a furat, spun ei, 15.000 de lei, bani pe care-i tineau pentru inmormantare.
Ilie Tiris (85 de ani) si sotia sa, Ileana (84 de ani), din comuna Sascut, sunt disperati dupa ce un individ necunoscut le-a intrat in casa si le-a furat toti banii pe care i-au adunat pentru zile negre. Batranii povestesc cum intr-una din diminetile trecute la poarta lor a venit un barbat si s-a oferit sa le cumpere tichetele de calatorie CFR. Se pare ca a fost foarte atent sa vada in ce incapere merge sa aduca biletele si in timp ce octogenarul isi vedea de treburi prin curte, musafirul a spart un geam si a patruns in locuinta de unde a plecat cu 15.000 de lei. "Eu mi-am vazut de lucru si mai tárziu am observat geamul spart. Cand am intrat erau toate hainele imprastiate si banii nu mai erau. Am vandut saptamana trecuta doi vitei si cu ce am strans si noi pana acum erau ceva banuti", povesteste Ilie Tiris.
Nu cred ca-si vor mai recupera banii
Batranii si-au luat deja gandul de la suma furata. "Imi pare rau ca nu i-am dat macar fetei mele. Am zis sa avem acolo, daca moare unul din noi sa ne duca la groapa. Nu cred ca-i mai gasim. Nici nu stim cine era ala. Nici bani de paine nu mai avem", spunea batrana. Vecinii le plang de mila, mai ales ce-i in varsta, care ar fi putut cadea in plasa escrocilor la fel de usor. "Cand m-am dus la dansul plangea de suparare. |stia sunt banditi fara suflet. Iei de la un om de 85 de ani sa-l nenorocesti? O astfel de lovitura te pune la pamant. Se putea intampla la mine", spune Nitu Stancila, un vecin. Politistii au inregistrat plangerea si fac cercetari pentru identificarea si depistarea autorului.
Geta Panaite
Ajutor online pentru muncitorii romani din Spania
Saptamana aceasta, Ministerul Muncii a deschis un site – www.spania.ajutordeacasa.ro – pe care il pune la dispozitia celor care lucreaza in Spania dar si a altora interesati sa obtina informatii ori sa semnaleze nereguli legate de munca in acest stat. Pe acest site se gasesc raspunsuri la intrebarile frecvente puse de romanii care sunt la lucru in Spania, informatii legislative privind drepturile lor pe piata muncii in aceasta tara, precum si un ghid referitor la relatiile de munca ale cetatenilor romani pe teritoriul spaniol. Site-ul mai contine si o adresa de posta electronica la care cetatenii pot apela pentru raportarea oricaror nereguli legate de raporturile de munca din Spania. Adresa electronica este conectata direct la serviciul call-center (acesta poate fi apelat din Spania la numarul de telefon 0034-91.343.33.00 sau din Romania, la 021-9256). Astfel, sesizarile primite privind abuzurile sau incalcarile legii vor fi semnalate imediat oficiului spaniol, prin atasatul pe probleme de munca si sociale din cadrul Ambasadei Romaniei la Madrid. Amintim ca apelurile la serviciul call-center sunt taxate cu tarif normal pentru convorbiri nationale din orice retea fixa sau mobila. Serviciul este disponibil de luni pana vineri, intre orele 9.00-21.00 (ora Romaniei), iar apelurile vor fi preluate de catre specialisti ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. (E. Tintaru)
Inspectoratul de Stat in Constructii se muta la Iasi
Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) se va muta din Bacau la Iasi, pe fondul reorganizarii tuturor inspectoratelor din tara, decisa de Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Toate cele 6 inspectorate din zona Moldovei vor fi comasate intr-o institutie "mamut" cu sediul in capitala istorica a regiunii. In Bacau va ramane, in schimb, un compartiment de lucru. Vor disparea sefii. "Stim ca sediul va fi la Iasi si se spune ca la Bacau vom ramane un compartiment. Vor disparea functiile de sefi si vor mai fi reduceri in schema de personal", a declarat Romulus Strugaru, directorul ISC Bacau. Acesta a precizat ca nu stie cum vor fi operate reducerile de personal intrucat – a apreciat el – ISC Bacau functiona deja la parametri minimi. "Noi acuma suntem la minimum. Mai mult de atat nu stiu ce-o sa fie. Din 18 angajati am ramas 12, cu tot cu sefi", a afirmat el. ISC Bacau are incadrati 9 inspectori de constructii, potrivit conducerii.
Lucian B.
Regiunea Nord-Est are nevoie de o perspectiva pe termen lung
Care sunt prioritatile noastre de dezvoltare pentru perioada 2014-2020? Aceasta este intrebarea la care au incercat sa raspunda specialisti din toate domeniile in cadrul Forumului regional „Orizont Nord-Est 2020”. Bacaul gazduieste a VIII-a editie a evenimentului care a debutat joi, la Centrul de Afaceri si Expozitii.
Anul acesta organizatorii au propus ca tema de dezbatere politica de dezvoltare a Regiunii Nord-Est cu orizont anul 2020, avand la baza criteriile fundamentale trasate de strategia Europa 2020. “Noi cautam solutii nu doar pentru iesirea din criza, ci incercam sa trasam si perspective clare pe termen lung. Ne intereseaza valorificarea resurselor din punctul de vedere al fondurilor europene si a celor publice si ne intereseaza acele investitii care pot aduce regiunea pe un nivel ridicat de viata. Este necesara circumscrierea ei in noile trasee ale evolutiei europene, mai ales cele legate de competitivitate, pentru ca eu cred ca Regiunea Nord-Est nu trebuie sa aiba doar emblema de regiunea cea mai saraca din UE, ci si cu un potential uman si de cercetare pe care sa il arate.Trebuie sa ne ambitionam sa intram pe o pozitie mai ridicata, sa parasim situatia de lanterna rosie”, este de parere conf.univ.dr. Vasile Puscas, moderatorul primelor discutii din plen.
Impartirea trebuie sa se faca pe criterii economice
La dezbaterile din prima zi au participat edili locali, reprezentanti ai institutiilor, dar si specialisti in domeniul atragerii de fonduri europene din ministere sau agentii. Impreuna au incercat sa inteleaga mai clar care sunt tintele si indicatorii fixati de Uniunea Europeana pentru perioada 2014-2020, dar si care sunt sansele Regiunii Nord-Est sa iasa din categoria celor mai slab dezvoltate din Uniune. “Daca vrem sa dezvoltam aceasta regiune avem nevoie de aeroporturi, autostrazi, infrastructura. Cred in aceasta regiune nu avem o strategie coerenta a regiunii. Si ma refer la factorii politici. Asistam la idei de regionalizare in care sa impartim regiunile in functie de interesele politice, si nu economice. Aici este problema numarul unu a noastra, in viitor, pentru ca este vorba de mentalitate. Daca vrem sa ne racordam la Uniunea Europeana, trebuie sa luam in considerare criteriile economice”, a explicat primarul Iasi-ului, Gheorghe Nechita (PSD). “Perioada 2014-2020 este o provocare. Asteptam sa vedem ce se intampla la nivel national si regional. Se pune accent pe coeziune, cresterea nivelului de trai, sprijinirea IMM-urilor, promovarea energiilor verzi . Sper ca sa se contureze o straegie la nivel de regiune, pentru a putea atrage fonduri europene cat mai mari”, a opinat si edilul Sucevei, Ion Lungu (PDL). De cealalta parte, presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea (PSD), sustine ca “raspunsurile nu stau numai la autoritatile locale, ci in primul rand la Bucuresti, unde se iau deciziile majore. De acolo se dau bani clientelar, in continuare exista o incoerenta pe investitii majore. Imi place sa cred ca ceea ce Romania va cere de la Uniunea Europeana pe 2014-2020 va avea ca fundament strategiile facute de noi, pentru ca autoritatile locale si judetene stiu care sunt necesitatile de la acest nivel”. Potrivit sefului CJ, Bacaul are in continuare probleme de infrastructura, multe din localitati nu sunt racordate la utilitati si mai avem de lucrat la capitolul atragerea de investitori.
Romania nu are un plan B
Directorul Institutului de Politici Publice a atras atentia in special politicienilor prezenti la intalnire ca “avem probleme in intelegerea Strategiei Europa 2020. Daca nu cunoastem bine care este scopul acestei strategii suntem in postura de a nu intelege de ce vin bani pe anumite domenii de UE. Vor fi consecinte daca nu reusim sa indeplinim indicatorii propusi pentru anul 2020”, a avertizat Adrian Moraru. Acesta a militat pentru nepolitizarea fondurilor europene, in special in apropierea alegerilor, si a subliniat: “nu conteaza cati bani europeni am atras, ci mai degraba care sunt efectele produse de aceste fonduri”.
Strategia 2020 presupune pentru Romania atingerea unor tinte precum: o rata de ocupare de 70 la suta, alocarea a 2 la suta din PIB pentru cercetare si dezvoltare, atingerea a 20 la suta din obiectivele care vizeaza schimbarile climatice, reducerea pana la 11,3 la suta a ratei parasirii timpurii a scolii si incluziunea sociala a aproape 600.000 de persoane.
Marii absenti din lista invitatilor au fost Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava.
Astazi, in a doua zi a dezbaterilor, invitatii vor participa la sesiuni in plen pe teme precum “Analiza sectorului IMM in perioada postaderare, “Rolul clusterelor in dezvoltarea inovativa a firmelor”, “Transformarea capacitatii inovative in avantaje competitive” si “Dezvoltarea durabila si responsabilitatea sociala”.
Andreea Gavrila
Disperare de parinte: Viata Ioanei, de numai doi ani, atarna de 5.000 de euro
La trei zile de la nastere, Ioana, un copil, altfel, normal, a facut convulsii. Parintii au mers cu ea pe la toate spitalele. Timp de un an au fost linistiti ca problema se rezolva. Abia in decembrie medicii au stabilit ca fetita are leziuni pe creier. Ea trebuie operata in Franta, dar parintii nu au banii necesari.
Este aproape de ora 10.00. Pe patul din sufrageria apartamentului, in care locuiesc, cu chirie, sotii Cojoc, doarme adanc fetita lor Ioana Estera. Dar la scurt timp convulsii puternice o cuprind si o trezesc. Tot corpul ii zvacneste si incepe sa se zbata. Mama ei o ia in brate, o tine strans la piept si o mangaie plina de dragoste si mila pana ce micuta intra, din nou, intr-un somn profund, dar care nu dureaza mult, pentru ca spasmele revin. Implineste doi ani in data de 30 noiembrie. Cei aproape doi ani de viata au fost un chin pentru ea, parintii si fratii ei. Si drama lor nu a luat sfarsit. Cu lacrimi in ochi Aurel Cojoc ne spune ca micuta s-a nascut ca orice copil normal, dar la numai 3 zile dupa nastere au aparut problemele. "Dupa ce a supt a inceput sa faca spume la gura, ne povesteste tatal Ioanei. Au pus-o pe Reanimare in Maternitate si au tinut-o acolo o saptamana si jumatate. A consultat-o un medic neurolog pediatru care ne-a spus sa stam linistiti ca este vorba despre un lichid la cap care, cu timpul, sub tratament, se va retrage. Nimeni nu a precizat ce diagnostic are." Mama si copilul au fost externati, dar la o zi crizele au revenit. Au fost reinternate si au fost iarasi asigurati ca nu exista motive de ingrijorare. Copilului i-a fost prescris un tratament, cu recomandarea ca parintii sa revina cu el la control medical dupa 3 luni. Dar parintii nu s-au linistit. Au plecat cu fetita la Bucuresti in decembrie 2009, inainte de Craciun, pentru a consulta si alti medici. In Capitala i-au facut fetitei investigatii medicale mai complexe, dar parintii s-au intors tot nedumeriti si nelinistiti: "Nu i-au gasit nimic, nu i-au pus niciun diagnostic. I-au schimbat tratamentul si, la fel, ne-au spus sa stam linistiti".
Leziuni, pe un sfert din creier
Au mers cu fetita si la Iasi. Aici, un medic pediatru i-a facut tomografie si le-au spus parintilor ca micuta are partea stanga a creierului mai mare si ca problema este tratabila. Parintii au fost asigurati ca pe masura ce fetita va creste starea ei se va imbunatati. Dar, pana la urma, s-a dovedit ca, de fapt, altul este diagnosticul si mult mai cumplit. Pentru ca tratamentul nu avea nicio eficienta, parintii au revenit la Iasi si au cerut sa i se faca Ioanei rezonanta magnetica (RMN). In urma acestei investigatii, s-a descoperit ca fetita are "epilepsie focala simptomatica". "Dupa mai bine de un an au stabilit ca, in realitate, fetita noastra are leziuni pe un sfert din creier. Acest diagnostic a fost confirmat si la Bucuresti, la Spitalul "Obregia" unde am fost trimisi de catre medicii de la Iasi si i s-a facut, din nou, RMN", mai spune Aurel Cojoc. Cazul a fost inaintat in februarie, spre analiza, unei comisii de specialisti neuropsihiatri. Ei au stabilit ca fetita nu poate fi operata decat in strainatate si au trimis o solicitare in acest sens in Franta. De aici acceptul a venit abia saptamana trecuta.
Un ajutor, oricat de mic, conteaza
Fetita trebuie prezentata in Franta pentru evaluare in intervalul 21-22 noiembrie. Ea ar urma sa fie supusa interventiei chirurgicale in data de 27 noiembrie. Operatia costa 45.528 euro si parintii spera ca aceasta suma va fi acoperita din bugetul sanatatii, dosarul fiind depus de mai multa vreme pentru obtinerea banilor. Dar pe langa aceasta suma, mai este nevoie de cel putin 5.000 de euro pentru transport, cazare, masa si translator, deoarece trebuie sa o insoteasca unul dintre parinti. Pentru unii 5.000 de euro nu inseamna nimic. Familiei Cojoc, insa, aceasta suma ii este imposibil de gasit. Mai au trei copii-o fata de 16 ani, un baiat de 10 ani si mezinul, de un an. Cei doi, mai mari, sunt premianti la invatatura. Toti sunt foarte bine ingrijiti iar locuinta arata ca o farmacie. Pentru aceasta, parintii fac eforturi supraomenesti, mai ales ca numai pe tratamentul si ingrijirea Ioanei se duc lunar 800 de lei. Tatal lucreaza ca sofer iar mama are indemnizatie de crestere a copilului de 600 de lei. Oricat ar strange cureaua tot nu ar reusi sa adune 5.000 de euro pana in 27 noiembrie. Mai ales ca s-au indatorat pe la toti ca sa faca fata necazurilor. Asadar, viata micutei Ioana atarna de generozitatea fiecaruia dintre noi. O suma, cat de mica, ar contribui la salvarea acestui copil. Cei care vor sa o ajute pot depune bani in contul RO20RNCB0026030657960001, in lei, sau RO37RNCB0532030657960003, in euro, deschise la BCR.
Elena Tintaru
Invatatorul anului este de la Scoala „A.I.Cuza” Bacau
Mirela Spita, invatator la clasa a III-a C, la Scoala cu clasele I-VIII "Al.I. Cuza" Bacau a fost desemnata "invatatorul anului", la Gala Premiilor pentru Excelenta in Educatie, organizata in capitala, pe 2 noiembrie, de Fundatia "Dinu Patriciu". "Am trei ganduri colorate: un gand verde catre Dumnezeu, un gand oranj pentru fiica mea si pentru elevii mei carora le dedic acest trofeu, si un ultim gand, albastru, de liniste catre Fundatia «Dinu Patriciu», catre omul Dinu Patriciu, care a gasit o modalitate sa implineasca nevoia de valori", a spus inv. Mirela Spita, miercuri seara, pe scena unde a urcat sa-si ridice premiul. Un premiu care are in spate o serie de proiecte de socializare si prevenire a comportamentelor cu risc la copii si adolescenti, de educatie prin implicare in viata comunitatii locale, in zona Hemeius si Bacau, in care inv. Spita a angrenat elevii sai. Alti peste 70 copii coordonati de aceasta au donat bibliotecii mese de lectura cumparate cu fonduri obtinute din vanzarea felicitarilor confectionate de ei in diferite activitati, iar cu alte ocazii au ajutat cu haine, rechizite sau jocuri pe elevi de clasa a II-a din Saucesti, de mai multe ori in ultimii ani. Tot clasa inv. Mirela Spita a fost premiata si pentru actiuni de reciclare, la nivel de judet, dupa ce a predat peste 3.000 de kg de maculatura. Mirela Spita a absolvit si masterul "Medierea conflictelor in educatie", la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii "Al.I.Cuza" Iasi.Tot la Gala Premiilor pentru Excelenta in Educatie a fost finalist si un elev bacauan, Andrei Neacsu, clasa a VII-a din Scoala "Domnita Maria". Premiile acordate au fost intre 2.000 si 30.000 de euro, iar valoarea totala a fost de 250.000 de euro. (R. Neagu)
Proiectul „Centrum” incurajeaza femeile
Asociatia "Ruralmed Zeletin" din Bacau a organizat, saptamana aceasta, o masa rotunda care a avut drept scop promovarea povestilor de succes ale femeilor din Bacau. Intalnirea face parte din proiectul "Centrum" realizat in parteneriat cu Asociatia Novum, Maestra SRL, Ed Project SRL, toate trei din Brasov, si Asociatia „Copacul Vietii” din Cluj. Finantarea este asigurata din Fondul Social European prin POS-DRU 2007-2013. "Campania de promovare a povestilor de succes ale femeilor in functii de conducere” face parte din seria de conferinte, dezbateri si mese rotunde organizate in mai multe orase din tara. La intalnirea de la Casa de Cultura "V. Alecsandri", si-au prezentat povestile de succes Dana Titaru, director adjunct al DGASPC Bacau, Marioara Popa, presedinte ASCHN – Centrul "Daniel", Otilia Lupu, manager, Gina Plantos, manager si presedinte al patronatului IMM-urilor pe judet, Lacramioara Mocanu, doctor in psihologie si profesor la Universitatea "Petre Andrei" din Iasi. "Obiectivul general al proiectului este facilitarea accesului si mentinerea pe piata muncii a femeilor si grupurilor vulnerabile in scopul asigurarii bunastarii acestora si a familiilor lor, printr-un sistem de servicii profesionale integrate", arata Gicu Antohi, coordonator partener. Prin urmare, "Centrum" mai cuprinde programe pentru dezvoltarea carierei, consultanta pentru demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente, organizate in Brasov, Cluj si Bacau, activitati de acompaniere, de ingrijire a copiilor si a persoanelor dependente si un program de formare profesionala, cu urmatoarele cursuri: Competente antreprenoriale, Limba Engleza pentru afaceri, Manager de proiect, Dezvoltarea competentelor de utilizare TIC, cursuri pentru cameriste si alte meserii. (S. Patrascanu)
„Magazin de vise” lasat fara autorizatie
Politistii si comisarii de la Protectia Consumatorului au inceput sa ia masuri mai dure fata de comerciantii de etnobotanice. La mijlocul saptamanii, acestia au mers la un magazin din zona de sud a orasului de unde au confiscat 13 pliculete de produse, au dat amenzi de 6.000 de lei si au ridicat si autorizatia de functionare. Marfa confiscata urmeaza sa fie examinata intr-un laborator de specialitate. (G.P.)
Furt din sala de sport de la „Mangeron”
Un elev de 16 ani, de loc din comuna Odobesti, fara antecedente penale, s-a dovedit a fi autorul unui furt din vestiarul salii de sport de la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” din Bacau. Odata sesizata disparitia a doua telefoane, ce apartineau elevilor liceului, au fost sesizati ofiterii de la Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau. „Am luat legatura cu elevii pagubiti, am analizat imaginile de la camerele de supraveghere. Tanarul, un elev de 16 ani, a fost identificat. A recunoscut ca el a sustras cele doua telefoane mobile, fiind ajutat de un prieten, Silviu H. de 18 ani, din Bacau, elev al aceluiasi liceu”, a explicat mr. Marius Taranu. Cei doi faptuitori s-au ales cu dosar penal. (R.N.)
Sofer batut dupa ce a accidentat o minora
S-a intamplat in cartierul Orbic, din orasul Buhusi, unde o copila de 9 ani, lasata nesupravegheata de parinti, a vrut sa traverseze strada prin loc nepermis. In acel moment a fost acrosata de autoturismul condus de Vasile D. (62 de ani). Soferul a coborat din masina sa vada ce a patit fata doar ca in urmatoarea secunda s-a trezit ca este lovit de un barbat. Era tatal minorei care l-a luat la bataie ca a accidentat-o. La fata locului au ajuns politistii care i-au potolit si le-au intocmit dosare penale. Soferului pentru vatamare corporala din culpa, iar lui Mihai G. pentru lovire sau alte violente. Victima a suferit rani usoare si nu a fost necesara internarea sa in spital. (Geta P.)
Tanara inchisa pentru acte de violenta
Simona I. (32 de ani), din comuna Targu Trotus a fost incatusata de politisti si dusa la Penitenciarul Bacau dupa ce judecatorii de la Onesti au emis pe numele ei un mandat de executare. Tanara a fost condamnata la un an si o luna de detentie pentru infractiunea de lovire sau alte violente. (G.P.)
Bacaul se curata de parlamentari in urma recensamantului
Scaderea populatiei din judet echivaleaza cu pierderea unui deputat si a unui senator
Cifrele provizorii de la recensamant arata ca judetul Bacau a pierdut peste 80.000 de locuitori in ultimii 10 ani. Pierderea de populatie ar putea fi, insa, si mai mare – avertizeaza statisticienii. Municipiul de resedinta s-a depopulat cu 35.000 de mii de locuitori (de la 183.000 in 2002, la 148.000 in 2011, conform cifrelor provizorii). Dincolo de ingrijorarile pe care le provoaca, depopularea judetului aduce cu sine si "ceva bun". In contextul redesenarii colegiilor uninominale, pornind de la imperativul scaderii numarului de parlamentari la 300, judetul Bacau va pierde – din cauza scaderii populatiei – un senator si un deputat.
Redesenarea colegiilor uninominale in vederea reducerii numarului de parlamentari la 300 va fi puternic influentata de rezultatele referendumului din acest an. Scaderea populatiei din judetul Bacau, de pilda, va duce la pierderea unui deputat si a unui senator. Potrivit cifrelor partiale, judetul Bacau mai are doar 628.000 de locuitori, fata de peste 706.000 in 2002. Depopularea masiva, arata statisticienii, este un efect al emigrarii, in ultimii ani zeci de mii de bacauani alegand sa-si faca un rost in Vest. Numarul locuitorilor judetului ar putea fi, in realitate, si mai mic.
"Numarul de locuitori raportat nu poate fi asimilat cu populatia stabila a judetului. E posibil sa fie chiar mai putin de 628.000 de locuitori. Depinde de procentul celor care sunt plecati o perioada mai lunga de timp si care nu mai intra in populatia noastra stabila", a afirmat Eugenia Harja, sefa Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau. Ea a dezvaluit ca, in marime absoluta, judetul Bacau are cea mai mare scadere de populatie din tara, dupa municipiul Bucuresti. In marime relativa, afirma Harja, Bacaul a pierdut peste 11 la suta din populatia sa. "Suntem primii ca marime absoluta pentru ca am fost un judet mare. La noi diferenta e de aproximativ 85.000", a declarat sefa DJS.
Politicienii se vor bate pe locuri mai putine
Conform intentiilor Puterii, numarul parlamentarilor va fi redus la 300, in acord cu rezultatul referendumului din toamna lui 2009. Reducerea va fi operata prin cresterea normei de reprezentare. La parlamentarele din 2008, colegiile uninominale au fost "desenate" pornind de la o norma de reprezentare de 70.000 de locuitori/deputat, respectiv 160.000 de locuitori/senator. Redesenarea colegiilor uninominale va avea in vedere o regandire a normei de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta 100.000 de locuitori, in timp ce un senator va ajunge sa reprezinte 200.000 – 250.000 de locuitori. Cifrele se afla in discutia guvernantilor de mai mult timp, premierul Emil Boc declarand – la un moment dat – ca reducerea numarului de parlamentari nu este negociabila. Ea se va face.
Cu 628.000 de locuitori ramasi, oate chiar mai putini, judetul Bacau va avea – cel mai probabil – 6 colegii uninominale pentru deputati, respectiv 3 de senatori, in total doar 9 colegii uninominale (fata de 14 cat sunt in prezent – 10 colegii de deputati, 4 de senatori). Pe norma de reprezentativitate gandita de guvernanti si pornind de la cifrele recensamantului, judetul Bacau va pierde 4 deputati si 1 senator. In total, 5 parlamentari.
In 2008 am pierdut un senator
Bacaul n-ar fi la prima pierdere de parlamentari. Initial, judetul ar fi trebuit sa aiba 10 colegii de deputati si 5 de senatori, insa tot din cauza depopularii numarul colegiilor senatoriale a scazut la 4, alegerile parlamentare organizandu-se in Bacau in 14 colegii uninominale. Senatorii care-i reprezinta, in acest moment, pe bacauani sunt: Catalin Mardare (PSD), Gabriel Berca (PDL), Elena Mitrea (PSD), respectiv Vasile Nistor (PC). Berca si Nistor au candidat din partea altor partide decat cele pe care le reprezinta in acest moment (PNL, respectiv PDL).
Lucian Bogdanel
Arestati pentru un tun de 1,2 milioane de euro
Utilaje de constructii cumparate doar in acte
Patru indivizi au fost retinuti de procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Combatere a Crimei Organizate si Terorism – Serviciul Teritorial Bacau pentru fraudarea unor firme de leasing. Acestia sunt acuzati ca au incheiat contracte pentru achizitionarea unor utilaje de constructii, au incasat banii, dar nu au mai platit ratele. Prejudiciul se ridica la circa 1,2 milioane de Euro.
Patru barbati, cu varste cuprinse intre 33 si 52 de ani, printre care si Catalin Neculai P. (40 de ani), din Targu Ocna, dar si un cetatean austriac, au fost retinuti de procurorii de la DIICOT Bacau dupa ce au adunat impotriva lor probe care ii incrimineaza de mai multe infractiuni cu urmari grave. Anchetatorii vorbesc de initierea si constituirea unui grup infractional organizat, inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalare de bani. Potrivit acestora, se pare ca patru societati de leasing au cazut in capcana suspectilor.
Utilajele erau doar pe hartie
"Membrii gruparii, in calitate de reprezentanti legali ai unor societati comerciale, prin folosirea de inscrisuri false, au indus in eroare mai multe societati de leasing, determinand incheierea mai multor contracte, avand ca obiect finantarea achizitionarii a opt utilaje de constructii. Din cercetari a rezultat insa ca utilajele ce apareau in contracte nu existau in realitate. Sumele de bani ce reprezentau pretul utilajelor au fost incasate de inculpati, care nu au mai platit ratele aferente contractelor", se arata in comunicatul remis de DIICOT. Procurorii mai spun ca prejudiciul produs de aceasta retea se ridica la aproape 1,2 milioane de Euro. Cei patru au fost retinuti pentru 24 de ore si prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva. Judecatorii au eliberat pe numele lor mandate pentru 29 de zile. La acest caz au lucrat si ofiteri de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Bacau, Alba si Cluj, dar si cei ai SRI.
Geta Panaite
Pe urmele razesilor din Marasti
Turismul nu creste „la marginea lumii”
Asezata pe Dunavat, comuna Filipeni are o biserica de lemn impresionanta, un stejar secular, un conac si o livada de nuci. Cu toate astea, nici turistii, nici investitorii nu ajung aici. Lipsa unui drum asfaltat face din Filipeni o comuna izolata, in care rar calca picior de strain.
Desi nu e departe de Bacau, comuna Filipeni e izolata intre dealuri si greu accesibila. Fosti razesi, locuitorii ei nu sunt nici lenesi, nici lipsiti de imaginatie. Ar face ateliere, ar produce legume ecologice sau s-ar apuca de agroturism, mai ales ca strainii ar avea ce sa vada aici, sustin ei. Pai, in afara de niste dealuri parjolite de arsita, ce poti sa vezi in Filipeni? "Multe, spun oamenii. Avem un stejar secular, o biserica de lemn, la Marasti, care are peste 200 de ani, un conac boieresc si o livada de nuci, care au apartinut boierului Hertanu!" Biserica din Marasti a fost construita pe la 1808, pe o veche vatra razaseasca, de vornicul Manolache, apoi refacuta in 1900 si 1921. "Adormirea Maicii Domnului" e cea mai mare din zona, fiind ctitorie boiereasca, iar unii spun ca – intre bisericile din lemn – ar fi cea mai mare din Moldova. Interiorul si exteriorul sunt acoperite cu scanduri, asa incat nu se poate vedea lucratura "in colaci", facuta de vechii mesteri. Lacasul are o catapeteasma din lemn de tei si un iconostas de mare valoare. "In 2002, s-a schimbat invelitoarea, iar in 2007, cu ajutorul unor sponsori generosi si a cetatenilor, am reusit sa invelim peretii exteriori in lemn, apoi am consolidat clopotnita", arata Vasile Banu, edilul din Filipeni. Anul viitor, va fi realizat un acoperis nou, "in coada de randunica", din cauza ca apa patrunde prin tavan atunci cand ploua torential.
Livada de nuci va fi parc
Intram in livada boierului Hertanu, care va fi transformata in parc, de mostenitori si de autoritati. "Vom pune banci, astfel ca pe 8 noiembrie, de Sf. Mihail si Gavriil, oaspetii sa se poata odihni, sub nuci. De altfel, asta e locul in care oamenii se adunau, pe vremuri, la hramul bisericii din Filipeni", arata Vasile Banu. Pe langa trairea spirituala, hramul mai insemna sarmale, friptura de gasca, o carafa de vin, iar pentru copii, scranciobe si inghetata. Desi sunt foarte batrani, copacii par vigurosi si sunt incarcati de nuci. La ora asta, frunzele se afla sub talpile noastre, iar crengile se inalta negre si golase, ca niste gheare, in soarele orbitor al amiezii. Spre noi se indreapta o batrana inarmata cu o furca, care vrea sa stie ce cautam aici. Ca ingrijitor si pazitor al livezii, matusa a intrat in vrajmasie cu vecinii, niste obraznici care strica gardul si fura nucile doamnei Ruxandra. "Eu pasc vacile aici si am grija de livada, marturiseste Elena Sarbu, 71 de ani. Greblez frunzele, scutur nucile si le pun in saci. Iaca, am reparat gardul si netrebnicii l-au rupt. Nu te poti intelege cu ei!"
Drum de praf si de amar!
Valoarea livezii de nuci e recunoscuta si de autoritatile judetului, fiind inscrisa, prin HCJ 18/1995, in categoria "parcuri naturale (dendrologice) si gradini botanice." In fine, mergem sa vedem si arborele secular din curtea Scolii Filipeni. Prea multe nu se stiu despre "stejarul lui mos Boca", dar grosimea trunchiului alunga orice suspiciune: e batran, cu siguranta are peste o suta de ani, unii chiar sustin ca ar avea 500 de ani, dar nu exista dovezi. Cu atatea "obiective", comuna Filipeni i-ar putea atrage pe strainii care vor sa faca un altfel de turism si sa descopere comunitati care mai au traditii si oameni cu amintiri, dar si pe investitorii in cautare de teren ieftin. "Daca s-ar asfalta drumul, toti cei care merg spre Podu Turcului ar trece pe aici, nu prin Izvoru Berheciului. Ar face economie si de timp, si de carburanti", sustine primarul, care e foarte suparat ca DJ 241B e drum de pamant. Accesul in Filipeni se face inconjurand pe la Oncesti, si nu prin Secuieni – Glodisoarele, drum care e jalnic: rau pe ploaie din cauza baltilor si noroiului, rau si pe vreme insorita, din cauza ca te umpli de praf din cap pana-n picioare. "Din Bacau pana la Primaria Filipeni faci 30 de minute prin Glodisoarele", insista edilul. Din pacate, acest traseu e evitat de toti, localnici si musafiri, asa incat, metaforic vorbind, comuna Filipeni se afla, in 2011, la marginea lumii.
Silvia Patrascanu
„Gloria este efemera, insa publicul nu te uita niciodata”
Interviu cu Narcisa Lecusanu, director tehnic al FRH
Narcisa Lecusanu nu este usor de gasit. Daca cu ani in urma citeai prin ziare cate o stire, venita pe fluxuri din Macedonia, Germania sau Danemarca, Rusia ori Ramnicu-Valcea, acum si-a stabilit cartierul general in Bucuresti. Marea campiona, nascuta in Bacau, a debutat la CSS, a facut parte din lotul echipei Stiinta Bacau mai bine de trei ani. A plecat in Macedonia, a fost campioana mondiala cu echipa de Tineret a Romaniei. De-a lungul anilor a castigat patru titluri nationale, cate un titlu in Germania si Macedonia, dar cea mai mare performanta a fost castigarea „argintului” la Campionatul Mondial din 2005, de la Sankt Petersburg. A fost selectionata in echipa Nationala de 116 ori si a marcat 302 goluri si a lucrat cu cei mai mari antrenori ai Romaniei, insa cununa cu lauri i-a acordat-o primului ei antrenor Eugen Cucu, cel care a desoperit-o si a format-o ca mare handbalista si ca om. Este impresionant sa o asculti cum vorbeste despre antrenorii ei, despre primii pasi in salile de antrenament si de concurs, Stiinta fiind prima mare dragoste. Dupa 23 de ani de glorie si impliniri, anul trecut a pus „adidasii” in vitrina, ca pe multele trofee castigate, fiind numita director tehnic in FRH. Interviul publicat astazi are o mica istorie. Dupa mai multe convorbiri telefonice, am stabilit ca ne verdem in ziua meciului CSM Bacau – OLTCHIM, la ora 11, apoi la ora 16. „Timpul este un cont din care scoti dar nu mai depui”, mi-a spus si am amanat intalnirea pentru a doua zi. Timp alocat: 30 de minute. N-au fost 30 de minute, au fost 57, timp in care a servit o ceasca minuscula de cafea si un ceai din fructe de padure. Este o incantare sa stai de vorba cu una dintre cele mai mari handbaliste pe care le-a dat Bacaul.
– Va multumesc pentru amabilitate si am sa va rog sa argumentati afirmatia de ieri (joi, 27 octombrie 2011) cand mi-ati spus ca timpul este un cont din care scoti si nu mai depui niciodata, care mi-a placut, mai ales ca vine de la un sportiv si nu de la un om de afaceri.
– E lupta mea cu timpul, care a devenit foarte pretios nu numai pentru mine. Mi se pare ca il risipim cu prea multa usurinta. De aceea am spus, si a devenit o regula pentru mine, daca dintr-un cont tot scoti, raportat la timp, in acel cont nu mai depui niciodata. Am invatat ca viata este o lupta permanenta cu timpul. Niciodata nu mi-a ajuns.
– Stam de vorba dupa un meci de handbal, dintre fosta dumneavoastra echipa OLTCHIM si o noua echipa, CSM 2010 Bacau. Cum a fost meciul? Poate Bacaul sa sustina doua echipe, una in Divizia A si alta in Liga Nationala?
– Este foarte bine, dupa parerea mea. Nu multe orase au asa ceva si este pacat, deoarece este foarte mare diferenta de la junioare la Liga. De aceea, o colaborare intre CSS, care pregateste viitoarele mari handbaliste si cele doua echipe poate duce la marea performanta. Ar trebui sa fie aceasta situatie in cat mai multe orase. Copiii, tinerii vin tot mai greu in sportul de performanta, acest lucru presupune efort, renuntari, un program mult mai incarcat. Multi au fugit in fata calculatorului, in discoteci. Unde sunt copiii din fata blocului? Lumea nu mai face miscare, sport si nu vorbim de performanta. Cat priveste meciul, este diferenta mare intre OLTCHIM si restul echipelor din Liga. Echipa valceana are si cateva jucatoare straine foarte bune, se pregateste pentru Liga Campionilor, telul lor este in continuare castigarea acestui titlu. Probabil ca obiectivul celorlalte echipe este sa bata si ele OLTCHIM, nu sa castige Liga sau Liga Campionilor.
– Mi-ati anticipat o intrebare: De ce la Oltchim se poate si in alte orase nu, aceasta echipa incepe fiecare campionat cu doua obiective: Campionatul si Liga Campionilor.
– Oamenii aceia isi doresc mereu mai mult, investesc intr-un sport care este emblema orasului, a combinatului. Fiecare, de la antrenor, director, sportivi, pana la omul de la vestiare, care trebuie sa intretina curatenia, isi doreste sa fie mereu in frunte. Este un angrenaj care functioneaza si functioneaza nu numai cu bani. Este vorba de talent, de munca, de motivatie, de antrenori, de sprijin material, dar si al galeriei, al intregului oras.
– Ai plecat de la Sala Orizont din Bacau si ai ajuns pe podiumul de premiere de la un campionat mondial de tineret si la unul de senioare. Ce a insemnat aceasta perioada pentru Narcisa Lecusanu?
– In primul rand a fost una foarte lunga, va dati seama, am intrat in sala la 10 ani. Am plecat de la Scoala generala nr. 1, dupa care a urmat CSS, unde l-am avut ca antrenor pe regretatul profesor Eugen Cucu, cu care am terminat junioratul, iar in 1999 am castigat Campionatul Mondial de Tineret, restul il stiti: Macedonia, Germania, Danemarca, Oltchim. Multumesc lui Dumnezeu, am avut un parcurs frumos al carierei. Sunt sigura ca era loc de mai bine, daca ma gandesc acum la ratarea finalei CM din 2005, cu Rusia. Am castigat “argintul” dupa un parcurs extraordinar de noua victorii, insa in finala s-a intamplat ce stie toata lumea – 23-28. Un meci dramatic, chiar daca presa a spus ca a fost fara istoric. Am fost o echipa extraordinara, cu Steluta Luca, Simona Gogarla, Cristina Varzaru, Aurelia Bradeanu, Mihaela Tivadar, Ramona Maer, Ionela Galca, Valentina Elisei, Lecusanu etc., campioane mondiale si europene la Tineret, multipele campionae nationale. Va veni si “aurul” intr-o zi si sper sa nu fie prea departe.
– La Stiinta ati jucat doar trei ani…
– Asa s-a intamplat, mi-am dorit mai mult, si nu-i vorba numai de problema financiara, mi-am dorit sa fac performanta, eram studenta, imi era bine, insa, v-am spus, vroiam sa ajung acolo, in varf. Eu am venit la Stiinta, dupa Stiinta Mare, cand echipa castiga campionate nationale si cupe in Europa, eram un copil, le vedeam pe fete pe teren, imi doream sa joc si eu o data ca ele, auzeam ca merg in Germania, in alte tari, acelasi lucru il vroiam si eu. Bacaul are traditie in acest sport, Stiinta fiind echipa care a format foarte multe handbaliste de valoare, a dus peste hotare numele Bacaului, al tarii. Bacaul a avut si mari antrenori, presedinti de cluburi dedicati acestui sport. Fara ajutorul autoritatilor locale nu se poate face performanta. Totul costa bani. O echipa mare, doua, intr-un oras, creeaza atmosfera, emulatie, modele pentru cei tineri, pentru copii. Este ceea ce s-a intamplat in Bacau cu ani in urma, este ceea ce am vazut la Valcea, la echipele unde am jucat in strainatate.
– In anii ’60-‘80, cand handbalul romanesc era pe culmile gloriei, toata tara se molipsise de acest sport, cum a fost si la tenis. Se formasera echipe in scoli, in intreprinderi, se organizau campionate. Acum, ce se intampla acum?
– Si eu sunt produsul acelei perioade. Atunci se implicau profesorii, parintii, scolile, antrenorii, directorii de intreprinderi. Erau modele, erau rezultate, era un Cristian Gatu, un Gruia, Goran, Penu, Radu Voina, magicieni ai mingii, Birtalam, Otelea, Stanga, dar si la fete Laura Lunca, Lidia Draganescu, Gabriela Manea, Lidia Butnarasu, Mariana Tarca, multi, multi, nume care erau pe buzele tuturor copiilor. Am uitat pe multi insa iubitorii handbalului, cu siguranta nu i-au uitat. Erau modele si modele au ramas si astazi, cum este presedintele Cristian Gatu, antrenorul Radu Voina sau Vasile Stanga, vieti de sportivi exceptionale. Imi amintesc ca stateam in spatele portii, ne ducea la meciurile echipei Stiinta profesorul nostru, sala era arhiplina. Era o mare bucurie pentru noi ca eram in sala si vedeam la lucru handbaliste care daruiau bucurie spectatorilor. M-am bucurat ieri cand am vazut ca au fost multi spectatori si au incurajat echipa. Fara ei nu se poate vorbi de performanta, nici nu va dati seama ce inseamna pentru un sportiv cand isi aude numele, cand echipa este sustinuta din tribune, cum la fel nu va doresc sa fiti in pielea unui sportiv cand joaca cu sala goala. Performanta este a lor, gloria este efemera pentru sportiv, insa publicul nu te uita niciodata daca i-ai adus o clipa de satisfactie, de bucurie, de mandrie ca echipa lor a castigat.
– V-ati retras repede, multi au ramas surprinsi de decizia luata anul trecut.
– Nu pot sa spun ca m-am retras repede. Am o varsta, uzura, accidentarile, unele esecuri mi-au grabit decizia. Simteam ca nu mai jucam la valoarea ceruta de echipa, de obiectivele ei. Marea performanta presupune riscuri, efort, renuntari, o sanatate de fier, antrenamente, deplasari. Handbalul este un sport de contact, insa foarte frumos daca i te dedici in totalitate, nu poti sa-l imparti cu nimic si cu nimeni, decat cu echipa, antrenorii si publicul. Handbalul este un sport de echipa, valoarea ei este data de valoarea fiecarui component din acea echipa.
– In general, aproape toate sporturile in Romania sunt intr-un oarecare declin. Ne hranim din rezul-
tatele “generatiilor de aur”, si la fotbal, si la handbal sau caiac-canoe, sa nu mai vorbim de gimnastica. Sunteti acum director tehnic in Federatia Romana de Handbal, care ar fi cauzele?
– Despre care generatii de aur vorbim? Eu n-as vorbi de generatii de aur. Depinde pentru fiecare ce inseamna generatie de aur.
– Vorbim de Hagi, Popescu et. comp, la fotbal, de Gatu, Voina, Penu etc. la handbal, de Patzaichin la caiac, de Nadia si echipa la gimnastica, Szabo, Puica, Melinte la atletism. Toti au medalii de aur la piept.
– Nu stiu, eu raman la parerea ca nu putem imparti rezultatele pe generatii. Noi am luat “argintul” la Campionatul Mondial din 2005, dupa multi, foarte multi ani fara medalii. Suntem “generatia de aur”? Nu, deoarece, dupa criteriul dumneavoastra nu am castigat aurul, cum nici fotbalistii nu s-au incununat cu aur. Am fost si mai sunt generatii care am muncit si muncesc foarte mult, cu dorinta de victorie. La radul lor, fiecare componenta a lotului national are in palmares succese remarcabile cu echipele de club, in diferite intreceri europene, multe handbaliste au jucat sau joaca la echipe din strainatate unde au rezultate foarte bune. Este adevarat ca nu a existat click-ul acela pentru aur. Esecul de la CM din 2005 ne-a afectat foarte mult, am fost atat de aproape… Am stiut ca o tara intreaga se uita la meci, ca reprezentam Romania, insa, la acea ora, la acel meci, atat s-a putut. Sunt momente cand trebuie sa accepti ca echipa cealalta este mai buna. Ceea ce trebuie sa stie spectatorii, toti romanii este ca niciodata nu am intrat pe teren pentru a pierde, mereu am vrut victoria, uneori s-a putut, alteori nu. Acesta este sportul, exact ca in viata. In spatele fiecarei vieti exista o poveste, si nu toate povestile au un final fericit. Nici macar in carti.
– Revenim obsedant in discutie la profesorii de sport, la miscare dar, vedeti, in scoli aproape au disparut orele de educatie fizica, iar acolo unde sunt in orar de cele mai multe ori sunt cedate pentru matematica, fizica sau practic nu mai au loc.
– Din pacate asa se intampla. Poate si profesorii, invatatorii, educatorii in general ar trebui sa inteleaga ca o ora in plus de matematica nu il face pe copil mai destept, insa o ora de sport, de miscare il pregateste moral, psihic pentru celelalte ore, copilul are un tonus mai bun. Eu stiu din experienta, dupa ore de antrenament, de meciuri, simt nevoia sa merg la un spectacol, sa citesc o carte – imi place foarte mult sa citesc. Asa se intampla si la nivelul copiilor. Nu le cere nimeni efort foarte mare, insa o ora in aer liber, cumulata cu cateva exercitii pot face minuni. Am sa va mai dau un exemplu: anul trecut, la Trofeul Carpati, care s-a desfasurat la Turnu Severin, am fost la o scoala, unde aveau program de handbal, am luat-o si pe Luminita Hutupan cu mine, ea fiind antrenoare, si am mers in scoala, la sugestia profesorilor. Nu va dati seama ce bucurie le-am facut, cat de mult s-au bucurat acele fetite cand am intrat in sala, am facut cateva miscari, ne-am jucat cu ele, erau in clasa a doua. La Baia Mare este o initiativa, la care am fost invitata si eu care se numeste “Caravana handbalului”, este acolo un profesor, un mare iubitor al handbalului juvenil, caravana care se deplaseaza in scolile din judet, la care participa fosti mari handbalisti. Este extraordinar ce se intampla acolo, zeci de copii ies pe teren, se joaca, se joaca cu cei mari, promit ca vor deveni si ei mari handbalisti. Mi-as dori asemenea initiative si in alte orase, de ce nu si in Bacau! Tot in Maramures sunt scoli private de handbal, numai asa putem ajunge la performanta, cu implicare privata, statul nu mai poate deocamdata sa sustina de jos si pana sus miscarea sportiva, scolile, cluburile. Am vazut ca la tenis s-a facut mai mult, sper ca va urma si sportul nostru.
– De la nivelul federatiei nu se poate sustine un asemenea proiect?
– Nu se poate, suntem si noi bugetari. Este laudabila initiativa presedintelui FRH, Cristian Gatu, de a infiinta doua Centre de Excelenta, unul la Sighisoara pentru baieti si altul la R.Valcea pentru fete. Sunt centre cu un program bine stabilit, aproape militaresc, de la care se cere performanta, scoala, educatie. Costa ceva bani, dar merita. Din pacate sunt numai doua. Este deschisa calea si pentru mediul privat, cum am vazut ca se intampla la fotbal. Este loc, cred ca sunt posibilitati si in Bacau pentru un Centru de Excelenta, insa ma bucur ca aici functioneaza o Scoala de handbal privata, cu elevi foarte mici, meritul revenindu-le antrenorilor Gabriel Armanu si Gabriela Manea.
– Ati lucrat cu multi antrenori, la cluburi, la nationala, in strainatate. Care a fost antrenorul pe care il urcati pe piedestal?
– Imparatul sau Domnul caruia ar trebui sa-i pun cununa este si va ramane tot regretatul Cucu Eugen. Conteaza foarte mult ca un om sa te vada, sa simta ca ai calitati, sa te indrume, sa-ti deschida calea, indiferent in ce sport. Este o munca foarte grea cu copiii, cu tinerii. Noi parca eram mai docili, ascultam mai mult, ne incadram in program mai bine. Domnul profesor Cucu iubea copiii, avea rabdare, ii placea aceasta munca. Astazi nu mai gasesti multi oameni dispusi sa faca acest efort. Am fost la o finala de minihandbal la Tg. Mures, am vazut acolo profesori, antrenori cum nu ar trebui sa fie, tipau la fete, le vorbea urat, strigau ca disperatii de pe marginea terenului, uitand ca sunt copii de 10 ani. Mai vin acei copii la sala? Sunt sigura ca foarte putini. Sunt rari profesorii cu vocatie, cu talent pentru a lucra cu cei mici, adevarati pedagogi, nu numai profesori ahtiati dupa victorie, dupa lauri castigati cu pretul distrugerii unor copii. Si as mai acorda diplome cu lauri parintilor, celor care-i sprijina, ii duc la sala de sport, le asigura baza materiala, alimentatia necesara pentru a se dedica sportului.
– Ca director tehnic al Federatiei, ce sanse acordati echipei nationale la Campionatul Mondial din Brazilia, din decembrie anul acesta?
– Avem cateva jucatoare de baza accidentate, unele cu afectiuni minore peste care sunt sigura ca vor trece, astfel ca la CM sa fie apte de joc la capacitate. Din pacate, Cristina Neagu este irecuperabila pana in decembrie. Sigur, mergem la victorie, vrem sa ne calificam si la Olimpiada de la Londra.
– Sunteti o fire optimista, puternica, aveti o mare raspundere in Federatie…
– Eu vreau sa-i multumesc domnului Gatu ca a avut incredere in mine, cu girul lui si cu ce pot eu sa fac am convingerea ca vom reusi. Fac parte si dintr-un grup la nivelul Federatiei Europene care sprijina handbalul. Sunt create conditiile pentru a duce handbalul acolo unde ii este locul. M-am implicat si intr-un proiect care se deruleaza deocamdata la nivelul Capitalei pentru sprijinirea sportului in scoli, impreuna cu o societate comerciala dispusa sa promoveze sportul, in special a handbalului, baschetului si atletismului, oferind fiecarei scoli mingi de handbal, baschet si alte materiale sportive. Nu este mult, dar faptul ca se intreprinde ceva, poate genera si alte actiuni de acest fel.
– V-ati retras din activitatea competitionala, sunteti bacauanca, pe cand o revenire in orasul unde ati cunoscut consacrarea?
– Sufletul meu este tot aici, oriunde m-as afla, oriunde as lucra. Am in minte sa ma retrag in Bacau, sa renunt la statutul de flotant. M-am gandit la anternorat, dar deocamdata mi s-a oferit aceasta sansa, sa lucrez in Federatie. Stiu cum este sa fii antrenor, am antrenat, chiar daca numai la junioare, vreau sa vad si cum este sa faci management la acest nivel. M-am obisnuit greu cu munca de birou, insa este o experienta utila. Prin ceea ce fac incerc sa promovez si orasul, sportul si sportivii bacauani.
– Spuneati de noua ierarhie in handbalul mondial. Ce are Danemarca, Norvegia, Germania si nu are handbalul romanesc?
– Este vorba de cultura. Nu cred ca trebuie sa ne comparam, noi trebuie sa ne apropiem ceea ce ne este specific, ca natie, ca experienta, ca mod de joc. Ar fi mult mai benefic sa ne comparam cu noi, de la o etapa la alta, sa ne stabilim obiective serioase, majore, sa iesim din conul de umbra. Vorbeam de cultura, ei au strazi, autostrazi, noi inca nu avem, important este sa circulam civilizat, sa ne respectam in trafic, sa ramanem oameni, indiferent prin ce perioada trecem. Nu ne strica sa vedem care sunt valorile noastre si pe ele sa construim. O secunda sa meditam la ce am facut si ce vrem sa facem in continuare, sa facem diferenta intre bine si rau.
– Care a fost cea mai mare bucurie, cea mai mare satisfactie din viata de sportiv?
– Cea mai mare bucurie – suntem oameni – este sa traiesti intr-o familie care te iubeste, sa te simti bine cu ei, sa le simti umarul aproape, indiferent daca vorbim de familie sau de echipa. O mare bucurie a fost cand am trecut de la junioare III la junioare II si am iesit vicecampioane, intrasem in elita handbalului national. A fost o bucurie imensa.
– Ce nu va place la oameni, la colegi?
– Nu vreau sa vorbesc despre acest lucru, as fi subiectiva, insa o sa va spun: nu-mi place minciuna. Stiu ca adevarul este mai greu de acceptat, ne este mai comod sa mintim, sa nu suparam. Atat. Ma scuzati, dar trebuie sa plec la Piatra Neamt. Am mai scos o ora din cont, dar sper ca a fost cu folos si acest articol, o sa-l citeasca profesorii, parintii, antrenorii care se ocupa de copii. M-as bucura foarte mult. Iubesc copiii si mi-as dori sa creasca toti frumos, sanatosi si sportul ii poate ajuta sa-si dezvolte caractere tari, le stimuleaza vointa, spiritul de intrecere, de echipa. De aici si pana la marea performanta, indiferent in care sport, nu mai este decat un pas. Viata se vede mult mai frumoasa de pe un podium de premiere.
Gheorghe Baltatescu
Balul Bobocilor Colegiului Economic „Ion Ghica”
Candidati: 12 fete si 6 baieti
Intr-o atmosfera incendiara, in dupa amiaza zilei de 3 noiembrie, pe scena Casei de Cultura "Vasile Alecsandri" Bacau, incepand cu ora 16.30, s-a desfasurat "Balul Bobocilor" organizat de Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacau. "S-au inscris in competitie 12 fete si 6 baieti, elevi in clasele a IX-a la colegiul nostru", ne-a declarat in timpul competitiei, prof. Cristina Filipoaia, consilier educatie si coordonatorul balului.
Dupa mai bine de trei ore de spectacol, juriul (format din reprezentantul parintilor in Consiliul de Administratie al colegiului, Cristian Comanescu – presedinte, Viorica David – tot membru din partea parintilor in CA, Ancuta Lucaci – vicepresedintele Consiliului Scolar al Elevilor, Mihaela Vrancisca Totu – ex-presedinte CSE, membrii din Elvetia veniti in echipa de proiect derulata in aceste zile de Colegiul Economic, reprezentanti ai sponsorilor) a deliberat:
– Miss Boboc – Diana Nechita (clasa a IX-a K)
– Mister Boboc – Iulian Donici (clasa a IX-a J)
– locul II fete – Ema Salca (clasa a IX-a K)
– locul II baieti – Madalin Petrea (clasa a IX-a J)
– locul III fete – Madalina Zeinas (clasa a IX-a O)
– locul III baieti – Andrei Lungu (clasa a IX-a A)
– Miss Popularitate – Patricea Horvat
– Mister Popularitate – Andrei Gugles
Urmatorul Bal al Bobocilor va fi cel al Colegiului National "Ferdinand I" Bacau, vineri – 4 noiembrie, la Casa de Cultura "Vasile Alecsandri", incepand cu ora 16.00
Roxana Neagu
