Democrat-liberalii bacauani au organizat, joi, o conferinta de presa in care si-au prezentat pozitia fata de acuzatiile presedintelui CJ Bacau. Au participat Mihai Banu si Adrian Popescu, deputati, si Silviu Bondor, prim-vicepresedintele PDL Bacau. Cele doua tabere sunt in razboi din cauza HG 85 prin care s-au alocat 1,32 milioane de lei pentru inlaturarea efectelor viscolului si caderilor masive de zapada. Actul normativ contine si lista beneficiarilor: 44 de comune cu primari PDL si UNPR. Niciun leu pentru celelalte unitati administrative, niciun leu pentru drumurile judetene. In ianuarie, la impartirea bugetului pe 2012, favorizate de CJ au fost comunele PSD si PNL, acuza Mihai Banu. "Atunci când am dus 30 de primari la sedinta CJ, când s-a impartit bugetul, pe domnul Benea nu l-a miscat. A facut politica pura. Noi nu facem politica pura, completam aceste venituri", a declarat deputatul. In sedinta CJ de miercuri, Dragos Benea a acuzat Guvernul ca isi bate joc de cetatenii judetului si a anuntat ca va ataca in instanta HG 85. Democrat-liberalii s-au aparat, afirmând ca PDL a facut un act de justitie, ajutând cele 44 de primarii carora CJ le-a repartizat sume derizorii. Deputatul a declarat ca judetul Bacau trebuie sa functioneze si ca PDL va mai aduce fonduri pâna când toate comunele vor avea buget de 6 miliarde. Ca sa fie mai clar, vor fi ajutate comunele PDL, dar si "cele cu primari PSD, care se afla in razboi cu Dragos Benea."
S. Patrascanu
PDL face dreptate comunelor „portocalii”!
Program prelungit la Taxe si Impozite Locale
Dupa ce bacauanii au asteptat cu orele sa se repare calculatoarele de la ghiseele de Taxe si Impozite Locale, Primaria a decis prelungirea programului de lucru. Astfel, pentru a face fata aglomeratiei, din aceasta saptamâna si pâna pe 31 martie, ghiseele vor fi deschise pentru persoane fizice si sâmbata, in intervalul 8-12. Pentru persoanele juridice programul ramâne la fel, exceptie facând ziua de 31 martie care este intr-o sâmbata. Atunci va fi deschis si ghiseul pentru persoanele juridice. "Ne confruntam cu aceasta aglomeratie pentru ca in zilele cu temperaturi scazute, nu am avut adresabilitate. Toate ghiseele vor fi deschise pentru populatie si reamintim ca bonificatia de 10 la suta se acorda pâna pe 31 martie", a declarat purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau, Ionut Tomescu. Persoanele juridice au o reducere de 25 la suta la plata impozitului pe cladiri. (A.G.)
Santierul unui incitant ALTFEL
SCOALA ALTFEL este un proiect de suflet al MECTS, motiv pentru care I.S.J., toate institutiile scolare si-au centrat energiile asupra lui. O recenta adresa a M.E.C.T.S. precizeaza, cu caracter imperativ, si repere temporale pentru derularea acestui proiect. Pâna pe 24 februarie, Consiliul Scolar al Elevilor, consiliile profesorale si de administratie, Comitetul Reprezentativ al Parintilor au zamislit chipul proiectului, in detaliu, pâna la finalitatile asteptate. Acum, pâna pe 2 martie, ne aflam in faza in care proiectul va fi aprobat, de aceiasi „actori/scenaristi/regizori”, in forma sa finala, dupa care il vor transmite I.S.J., institutie care il va afisa pe site-ul sau. Colectivele de parinti si elevi vor intra in posesia formei finale a proiectului, pâna cel târziu 5 martie. Desigur, site-ul fiecarei institutii va avea ca vedeta acest proiect. Practic, toti elevii trebuie sa participe la acest proiect, dar nu pentru ca este obligatoriu, ci pentru ca este proiectul zamislit din dorintele, asteptarile lor. 17 martie – 1 aprilie va fi perioada in care cei care gestioneaza proiectul vor fi atenti la asigurarea resurselor umane, materiale si financiare, la realizarea „reglajelor fine”. Firesc, fiecare scoala trebuie sa aiba un proiect individualizat, pentru ca sabloanele, mai mult ca oricând, trebuie dinamitate cu acest prilej. Altfel, titlul, SCOALA ALTFEL, ar fi aruncat in derizoriu. Inspectorul scolar cu probleme educative, prof. Dumitru Ficuta, traieste pe valul responsabilitatii, percepe acest proiect ca pe o piatra de incercare. Este si foarte optimist, pentru ca simte angajarea tuturor in realizarea sa. Joi dupa-amiaza a avut loc o teleconferinta coordonata de ministrul secretar de stat Oana Badea, pe aceasta tema. Au participat factori decidenti ai I.S.J., inspectorul scolar Dumitru Ficuta, Oana Gherghel, secretar al Consiliului Judetean al Elevilor, Cristian Ghinghes, senior al C.J.E. Bacau. Esenta discursului ministerial: SCOALA ALTFEL, proiect care va fi derulat in perioada 2-6 aprilie, trebuie sa fie atractiv, eficient, sa poarte amprenta originalitatii, a calitatii si responsabilitatii. Sunt suficiente premise in acest sens. Scolile chiar arata ca un veritabil… santier al unui incitant ALTFEL, actorii-vedeta fiind elevii.
Ion Fercu
Dragobetele, sarbatorit si de seniori
Sarbatoarea iubirii la români, Dragobetele, inscrisa in calendarul ortodox in data de 24 februarie, a fost marcata intr-un mod cu totul inedit si la Fundatia pentru Educatie, Dezvoltare si Sprijin Comunitar "Constantin Brâncoveanu". Cum dragostea nu are vârsta, cei 120 de membri ai Clubului Seniorilor din cadrul fundatiei s-au adunat ieri la sediul acesteia pentru a cânta si ei iubirea dintre oameni. In cinstea lui Dragobete au organizat un moment artistic, ai carui protagonisti au fost unii dintre ei, precum Ileana Dragastan, Nela Gagiu, Felicia Merfea, Gina Tutuianu, Petrica Alistar, Ilie Cezar si Vasile Spoiala. Ei au recitat poezii de dragoste, au sustinut un program de câtece de iubire si o sceneta cu titlul sugestiv "Doctorul de inimi". Cu aceasta ocazie au fost sarbatoriti toti membrii clubului care sunt nascuti in luna februarie. Actiunea s-a incheiat cu muzica, dans si voie buna. Sarbatorirea Dragobetelui este deja o traditie la Fundatia "Constantin Brâncoveanu". Sarbatoarea iubirii la români este momentul in care natura se trezeste la viata iar oamenii intra si ei in rezonanta cu ea. Dragobetele este considerat a fi fost fiul Dochiei. El era zeul care oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor. De-a lungul anilor, aceasta traditie s-a extins si la oameni.
E. Tintaru
Expozitie de martisoare
Asociatia pentru Promovarea Dezvoltarii Personale Bacau, in colaborare cu elevi-voluntari de la Colegiul National de Arta „George Apostu” organizeaza expozitia „Art-Martisor”. Evenimentul, parte a proiectului „Raza de soare”, derulat de asociatie in perioada decembrie 2011- octombrie 2012, va avea loc duminica, intre orele 12 si 18, in incinta Arena Mall. Intre 27 si 29 februarie, creatiile vor putea fi admirate si in incinta colegiului la care invata elevii-voluntari. Proiectul de art-terapie "Raza de soare" are ca obiectiv imbunatatirea calitatii vietii pentru 15 copii, cu vârsta între 5 si 18 ani, diagnosticati cu diabet zaharat. „Fara pretentia de a produce arta sau performanta artistica, terapia prin arta (pictura, desen, modelaj, colaj, jocul cu marionete, muzica etc.) le ofera beneficiarilor, într-un mediu securizant, acea libertate de manifestare si exprimare, permitându-le sa se conecteze cu ei însisi, sa-si dezvolte capacitatile de expresie, de comunicare, de relationare si sa gaseasca o cale spre schimbare si dezvoltare la nivel personal”, ne-a declarat Carla Popa, presedintele asociatiei.
Doina Mincu
Incepe competitia nationala „Scoala Europeana”
Scolile pot pregati dosarele pentru obtinerea certificatului „Scoala Europeana”, care recunoaste contributia scolilor românesti si implicarea lor in programele europene din domeniul educatiei si formarii profesionale.
Competitia consta in evaluarea calitatii managementului scolii, reflectat in impactul pe care le-au avut activitatile derulate in cadrul proiectelor europene asupra elevilor si cadrelor didactice. Certificatul este valabil pentru trei ani, dupa care pentru reconfirmare, scoala trebuie sa candideze din nou. Se iau in calcul la evaluare proiectele derulate prin programele Comsiie, Parlamentului sau altor institutii europene, cele derulate in parteneriat cu ambasade, universitati si scoli din UE, finantate din fondui structurale.
Documentele necesare depunerii candidaturii sunt: un formular tip pentru acest an, care poate fi gasit pe site-ul Ministerului Educatiei, un portofoliu ilustrativ, proiectul de dezvoltare institutionala, planurile manageriale din anii 2009, 2010 si pentru anul acesta scolar si avizul inspectoratului scolar. Termenul limita pentru trimiterea candidaturilor este 12 martie, data postei. Dosarele trebuie trimise la Inspectoratul Scolar al Judetului Timis, Bd.CD Loga, nr. 3, Timisoara, cod 300020, cu mentiunea "Pentru competitia nationala Scoala Europeana 2012".
Evaluarea se va face in doua etape: una administrativa – de verificare a conformitatii si eligibilitatii candidaturilor si cea propriu-zisa, de evaluare pe baza criteriilor prezentate in formularul-tip candidatura.
Rezultatele finale si lista unitatilor de invatamânt câstigatoare va fi publicata pe site-ul ministerului dupa 25 aprilie. Apoi, acesta va organiza o festivitate de decernare a titlului Scoala Europeana, editia 2012.
A. Gavrila
Taranii pot depune cereri online
Agricultorii care sunt inregistrati la APIA si intentioneaza sa solicite sprijin pe suprafata in 2012 pot depune cereri pe site-ul oficial www.apia.org.ro, fiind accesibila aplicatia IPA Online. Cei care au acces la internet, pot sa completeze electronic declaratia de suprafata, sa vizualizeze si, dupa caz, sa actualizeze propriile parcele, asa cum au fost digitizate in campania anterioara. Fermierii pot gasi parcelele noi prin identificarea pe ortofotoplanurile disponibile in baza de date (LPIS) a APIA. Pentru accesarea aplicatiei IPA Online, fermierii vor utiliza un nume (numarul unic de identificare a exploatatiei primit in campania precedenta, existent si in deciziile de plata) si o parola care se poate obtine de pe site-ul APIA. Campania de depunere a cererii de plata pentru masurile de sprijin pe suprafata se deruleaza in perioada 1 martie – 15 mai 2012. (S.P.)
Bricolaje: Amoru-i un copil pribeag
Anul trecut pe vremea asta, tot auzind ca februarie e decretata luna iubirii, prilej de cadoriseala, ca doar iubirea are nevoie de dovezi palpabile, nu e doar ceva poetic si evanescent, am daruit cuiva niste carti, printre care si un minunat roman al lui Papa Hem, adica Hemingway. "Pentru cine bat clopotele" se numeste cartea, iar in ea sunt câteva pagini tulburatoare despre dragoste. Si anume acelea in care tânara eroina Maria ii marturiseste lui Pilar (batrâna tiganca aspra, patimasa) ca si-a petrecut noaptea cu Ingles, simtind cum se topeste pamântul, si ca putea muri fericita in acele clipe. Iar Pilar i-a spus ca niciodata pamântul nu se topeste mai mult decât de trei ori in viata in momentele acelea când un barbat si o femeie devin o singura fiinta, iar pentru cei mai multi oameni nici macar odata. Desi cu totii isi doresc iubirea si cred ca a lor si numai a lor este unica, deosebita de tot ce au trait altii. In fine, fecare cu iluziile lui, caci fara ele viata ar deveni de nesuportat. Numai ca, nu stiu cum se face, dar tare se mai destrama ele repede, si ce apare dincolo de zona lor ideala este ceva urât si meschin, cel mai adesea. Spun asta pentru ca tocmai am terminat de citit niscaiva reviste mondene cu stiri despre cupluri faimoase de vedete care si-au luat adio in vremea din urma. Printre acestea, Heidi Klum si Seal, Vanessa Paradis si Johnny Depp, doua perechi foarte simpatice dupa parerea mea, asa ca am regretat faptul ca nu vor mai fi impreuna. Si mai mult m-au mâhnit culisele afacerilor astea sentimentale. Heidi si Seal, un cuplu exotic, gen frumoasa si bestia, cica era macinat de tot felul de invidii din partea lui. Ca sa fiu rautacioasa, din partea neagra a relatiei, se aud nemultumiri vizavi de show-urile nevestei, de vizibilitatea ei, de gâstigurile, de averea ei, de faptul ca avea mult mai mult succes decât el. Asa ca el s-a reapucat de mers in cluburi, de intâlniri cu prietenii, de baut si distractie la greu. Iar Johnny Depp, si el si-a amintit de fostele lui bairamuri notorii si de disponibilitatea pentru noi cuceriri, cu tentante tinere colege de platou. Da, unii isi spun adio, dupa o perioada frumoasa, spectaculoasa din viata lor, ca asa-i amorul, un copil pribeag. Si asta-i viata.
Cu toate astea, partea romantica din mine se tot iteste, nu-mi da pace, desi as trai mai confortabil fara ea. Fac ce fac si-mi tot amintesc niste fraze din romanul despre care vorbeam la inceput, si anume vorbele lui Ingles, la despartirea de Maria, inainte de a pleca intr-o lupta unde stia ca va muri: "Atâta vreme cât va exista unul dintre noi, vom fi impreuna. Fiecare in parte suntem noi doi". Pasaj superb, iesit de sub pana unui scriitor genial.
Acestea fiind spuse, eu va doresc sa va bucurati de dragoste in orice zi, in orice luna, in orice anotimp. Si sa vina odata primavara, ca sa ne mai veselim!
Carmen Mihalache
Invitatie de Dragobete, la muzee
Astazi, institutiile muzeale organizeaza numeroase evenimente. Astfel, la Casa Memoriala Nicu Enea are loc de la ora 11vernisajul expozitiei Culorile fanteziei, in care expun elevii clasei a VI-a ai Colegiului de Arta. Manifestarea este inclusa in proiectul "Prietenii pictorului Nicu Enea", care urmareste promovarea tinerelor talente din arta plastica bacauana. La ora 13.30, la Casa Memoriala "George Bacovia" are loc manifestarea "Dragobetele si poezia de dragoste". Programul va cuprinde recitaluri de poezie ale mai multor poeti bacauani printre care Dumitru Braneanu, Cornel Galben, Mara Paraschiv, Calistrat Costin, Ovidiu Genaru, Victor Munteanu si multi altii. Evenimentul va fi completat de recitalul de pian sustinut de Stefan Chirila de la Colegiul "Gheorghe Vranceanu".
Totodata, la Vivariu, de la ora 11, are loc vernisajul expozitiei temporare "Armonie si diversitate in lumea porumbeilor". Aceasta este realizata de specialistii muzeului, in colaborare cu crescatorii columbofililor particulari din judetul Bacau. In cadrul expozitiei sunt prezentate exemplare vii, apartinând mai multor rase de porumbei ce au participat la expozitii de profil din strainatate. Cei interesati vor primi informatii si despre originea, tipul de hrana, reproducerea si modul de viata a raselor expuse.
Tot de la ora 11, la Colegiul National "Gheorghe Vranceanu" are loc intrecerea traditionala de Dragobete. (Andreea G.)
Un drum tot mai scump
Drumul Judetean 252 va fi reabilitat din fonduri europene in cadrul POR. Proiectul a fost depus in 2007, dar in 2010, la inundatii, drumul s-a surpat in zona „Rachitaua”. Reabilitarea acestuia determina majorarea cheltuielilor. Cele 2 miliarde necesare proiectarii sunt considerate „neeligibile”, deci vor fi suportate de CJ Bacau.
Drumul Judetean 252 Huruiesti – Gaiceana – Parincea – Bibiresti – Buhoci, care are 55 de kilometri, se afla in curs de modernizare. Obiectivul este finantat din fonduri europene, mai exact prin POR – Axa prioritara 2, "Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale". Proiectului a fost depus de Consiliul Judetean (CJ) Bacau la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, in anul 2007, si a fost declarat câstigator. Initial, valoarea totala a lucrarilor era de 93.633.312 lei, din care 77.156.729 lei, asistenta financiara nerambursabila. In perioada inundatiilor din 2010, pe segmentul care traverseaza padurea Buhoci, numit de localnici "Rachitaua", drumul s-a surpat in mai multe puncte. Refacerea acestui tronson a determinat cresterea valorii lucrarilor de proiectare si de executie. Din pacate, contractul de finantare incheiat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) nu permite modificarea valorii proiectului. Totusi, au fost acceptate cheltuielile suplimentare legate de repararea drumului pe segmentul surpat. "Noi am fost bucurosi ca nu va trebui sa suportam din bugetul judetului cheltuielile de executie, care sunt mult mai mari, afirma Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD). Cred ca se vor apropia de 30 de miliarde de lei vechi. Vom acoperi, insa, diferenta de TVC si cheltuielile de proiectare, care sunt neeligibile." Proiectarea si diferenta de TVA ajung, impreuna, la 211.000 de lei (2,1 miliarde de lei vechi). Consilierii judeteni au aprobat fara amendamente modificarea HCJ 101 din iunie 2010, care modifica o alta hotarâre din 2009. Este a treia oara când costurile privind reabilitarea DJ 252 se majoreaza, valoarea totala a obiectivului ajungând de la 93 de milioane, in 2007, la 98 de milioane, in 2012.
Silvia Patrascanu
Laurentiu Baciu a fost ales in fruntea LAPAR
Laurentiu Baciu (foto), administratorul societatii Romagria SRL Bacau, a fost ales, joi, presedinte al Ligii Asociatiilor Producatorilor din România (LAPAR). Din decembrie 2011, când Nicolae Sitaru a demisionat din fruntea LAPAR, Laurentiu Baciu a indeplinit functia de presedinte interimar. Inainte de demisia lui Nicolae Sitaru, bacauanul a fost vicepresedinte al Ligii. Adunarea Generala a LAPAR, cea care l-a ales presedinte, a avut loc in Buzau. LAPAR a avut negocieri cu ministrii de Finante si Agricultura din vechiu guvern, negocieri care vor fi reluate cu noii reprezentanti ai Puterii. Printre solicitarile Ligii se numara protejarea fermierilor români prin acordarea dreptului de preemptiune, la cumpararea terenurilor, cresterea ajutorului de stat pentru motorina, reabilitarea sistemului de irigatii, deducerea cheltuielilor cu insamântarile, plata complementara de 73 euro/ha, constituirea unui fond de risc pentru calamitati. In momentul inscrierii in cursa, Laurentiu Baciu declara ca vrea sa-i dea Ligii "adevarata forta a unei organizatii profesionale", pentru a avea un cuvânt de spus in stabilirea politicilor agricole, asa cum se intâmpla in Occident.
Silvia P.
Iubeste legal, casatoreste-te pentru o zi!
Astazi, de Dragobete, Liga Studenteasca a Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau organizeaza, intre orele 10.00-16.00, traditionalul Autobuz al Dragostei. "Ii invitam pe bacauanii de toate vârstele sa intre in rândul celor casatoriti, chiar si pentru o singura zi, intr-un loc mai deosebit, un autobuz", a declarat Mihai Belciu, presedintele ligii.
“Autobuzul Dragostei” va circula pe traseul 22 si va opri in fiecare statie pentru a îmbarca indragostiti de toate vârstele. Cei care se vor casatori vor primi certificate valabile pentru o zi si, bineinteles, mai multe cupluri vor fi premiate. Trustul Media Desteptarea este partener media al evenimentului.
Andreea G.
Banii Guvernului i-au invrajbit
Acuzatii in Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta
Suma de 1,3 milioane care va sosi de la Guvern pentru comunele afectate de ninsorile din ultima perioada a fost din nou subiect de discutie intre autoritatile locale. Potrivit unei informari a Compartimentului pentru situatii de urgenta aceasta este doar prima transa de bani care va veni de la Executiv, dupa solicitarea transmisa la Guvern dupa prima repriza de ninsori. "Nu ni s-au aprobat cele 22 de miliarde asa cum am solicitat, ci 13, adica la jumatate. Aceste sume vor intra direct in bugetele locale si vor fi folosite de catre primarii pentru plata unor lucrari angajate cu deszapezirea sau continuarea lor in zonele unde nu s-a intrat", a explicat Dumitru Nada, seful compartimentului.
„Unde sunt comunicarea si transparenta?”
Propunerile care au ajuns la Guvern au fost facute pe criterii politice a acuzat presedintele CJ, Dragos Benea, si nu dupa gradul de afectare al comunei. "Este pentru prima data in istoria CJSU si in istoria trista a Bacaului in ultimii 7 ani de când sunt calamitati in acest judet, când CJSU nu este consultat pe sumele pe care dorim sa le primim de la Guvern. In fiecare an s-au discutat problemele aici si s-au formulat propuneri la Guvern", a spus presedintele CJ. Mai mult, a acuzat acesta, criteriile pe care s-a facut impartirea banilor au fost din start gresite. "Trebuia sa analizam lungimea drumului comunal sau a drumurilor care sunt intr-o comuna si faptul ca o unitate din vestul sau nordul judetului nu a fost afectata ca una din sudul judetului. Sumele sunt impartite egal, desi intre Brusturoasa si Urechesti e o diferenta de 40 de kilometri de drumuri comunale. Unde sunt colaborarea, comunicarea si transparenta promovate de Guvern? Unde, când vorbim de astea?", a incheiat Benea.
"Am facut o reparititie rapid, nu a fost timp de discutii sau convocari. La baza am avut modul cum s-a facut repartitia bugetului CJ, i-am luat in calcul pe cei care au avut 0 lei pe drumuri comunale de la CJ sau cei cu sume minime. Mare parte din acele comune nu mai au stapân politic. S-a pus 0 buget pentru acestea. Cu 0 buget nu poti sa deszapezesti", a fost replica prefectului Scripat.
„Ati simtit ca este o bruma de bani!”
Constantin Scripat a fost acuzat si ca foloseste sedintele CJSU pentru a critca Primaria Bacau si Consiliul Judetean. "Nu sunteti Mafalda ca sa stiti ce s-a intâmplat in tot judetul!", a spus Benea. "Pâna acum nu v-am vazut la aceste sedinte. Ati venit imediat când ati simtit ca este rost de bani. Unde s-au dus cele zece miliarde alocate CJ de acest comitet in 2010?", a spus prefectul. Pe post de replica, presedintele Dragos Benea l-a invitat pe prefect sa faca interpelari si sa ceara documente, daca are dovezi de ilegalitati in CJ.
Interventie si in videoconferinta
Dupa ce a anuntat ca va ataca HG 85 in contecios, Benea a intervenit si in cadrul videoconferintei convocate ieri de ministerul Adminstratiei si Internelor, Gabriel Berca. Acesta din urma a fost insa evaziv. "Discursurile politice nu au ce cauta la aceste videoconferinte. Problema alocarilor la cele 44 de comune o vom discuta când voi veni in Bacau", a spus Berca, dupa care l-a lasat pe presedintele CJ vorbind singur. Hotarârea de Guvern nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial.
Andreea Gavrila
Anul electoral blocheaza piata asigurarilor obligatorii
Dupa ce au trâmbitat ca asigurarea locuintelor este obligatorie si in lipsa acesteia cei afectati de calamitati naturale nu vor mai primi sprijinul statului, autoritatile locale bat in retragere pentru ca este an electoral. In timp ce acestea nu aplica amenzi pentru cei care nu si-au incheiat asigurarea, numarul celor care incheie o polita scade de la o luna la alta.
Statisticile Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) arata ca in luna ianuarie 2012, numarul asigurarilor obligatorii de locuinte ajunsese la 18.743 in judetul Bacau. Cele mai multe polite au fost incheiate in mediul rural, adica 13.561, dovada ca cei care locuiesc la tara sunt mai constienti ca in orice moment pot fi loviti de o calamitate.
Numarul acestor asigurari obligatorii este insa fluctuant. In luna decembrie 2011, de exemplu, numarul lor era de 20.362, in timp ce in luna noiembrie era de 24.795. Tendinta de scadere are o explicatie simpla in spate, spun reprezentantii firmelor de asigurari. "Cum primariile nu au aplicat amenzi, tot ce s-a facut pâna acum la capitolul educarea populatiei s-a pierdut. Asta se va intoarce impotriva lor pentru ca daca se vor confrunta cu astfel de situatii, oamenii vor veni tot la primarii", este de parere Sorin Misaila, directorul unei agentii de asigurari din Bacau.
Dar, edilii cred ca scopul acestei legi nu a fost de a-i speria pe oameni cu amenzi. "Important este ca oamenii sa se asigure, nu sa fie amendati. Nu acesta este scopul acestei legi. Cred ca vom fi nevoiti sa amendam 99 la suta din populatie", spune primarul din Comanesti, Viorel Miron. O solutie, mai spun asiguratorii, era ca oamenii sa fie somati in momentul in care isi achitau taxele si impozitele locale.
Pier pe judecata lor
Un lucru este cert. De acum, cei care se confrunta cu furia naturii vor trebui sa suporte pagubele din bugetul lor, daca nu au o asigurare obligatorie. "Legea este clara. Bani de la bugetul de stat vin doar pentru infrastructura, nu pentru aceste cazuri", sustine Misaila. "Am avut si situatii in care s-au incheiat polite, primaria nu a mai venit in control, iar oamenii ne-au cerut noua banii inapoi. Este clar ca nu sunt constienti ca aceasta asigurare se face in interesul lor", mai spune asiguratorul.
Scaderi si la asigurarile facultative
Trendul descendent s-a instalat si in ceea ce priveste asigurarile facultative pentru locuinte. Si aici, politica de delasare a autoritatilor a determinat scaderea. Dar, a aparut acum un alt risc care era acoperit doar de aceasta asigurare facultativa: cel rezultat din topirea zapezilor. Daca in aceast caz asigurarea obligatorie nu garanteaza despagubiri, in baza unor polite facultative se pot face reparatiile necesare la o locuinta sau anexe. "Avem deja 20 de astfel de dosare de despagubire. Noi am gândit asigurari facultative cu 10-20 de lei mai scumpe decât cele obligatorii, dar cu mai multe riscuri incluse. Chiar si asa, numarul politelor a scazut cu 80 la suta fata de iulie anul trecut, pentru ca nu s-au aplicat amenzi", spune reprezentantul unei alte firme de asigurari bacauane.
Situatia pe regiuni arata ca in Muntenia s-au incheiat cele mai multe asigurari obligatorii ale locuintelor, in timp ce Moldova ocupa locul al doilea in acest top, cu 18,9 la suta din totalul politelor incheiate la nivel national.
Increderea este vitala in politica unei banci
Interviu cu Ion Marius Savin, director al Sucursalei Bacau a Bancii Transilvania
– Domnule director, in peisajul bancar bacauan, Banca Transilvania este singura institutie care are ca strategie sprijinirea mediului de afaceri, in special a IMM-urilor, având chiar o divizie specializata. Cum se materializeaza concret acest obiectiv?
– Pornind de la sintagma potrivit careia o clasa medie bine dezvoltata da valoare si stabilitate unei societati, Banca Transilvania – ca exponent al capitalului romanesc – si-a propus si a reusit in cei 18 ani, sa devina banca oamenilor intreprinzatori, banca oamenilor antreprenori, banca celor care vor sa dezvolte un businees, sa-si consolideze sau sa-si dezvolte afacerea. Astfel, avem relatii cu peste 2800 de clienti IMM carora le oferim toata gama de produse specifice: credite, operatiuni pe cont, operatiuni de management al cash-ului, carduri, internet banking, nu mai putin de 20 de produse cash si non cash care se diferentiaza printr-un grad de accesibilitate ridicat, standardizate, proceduri simplificate de acordare. In plus, Banca Transilvania a dezvoltat un proiect prin care oferim servicii de consultanta si relationare intre oamenii de afaceri, prin intermediul Clubului Intreprinzatorului Român, prin care traineri recunoscuti la nivel national impartasesc celor ce gestioneaza afaceri experiente si training pentru imbunatatirea calitatii decizionale, a intelegerii mediului de afaceri si a mai bunei relationari.
Flexibilitate si rapiditate in luarea deciziilor
– Banca Transilvania, Sucursala Bacau, a implinit zilele acestea 15 ani de la infiintare. Ce au insemnat acesti ani pentru banca si pentru dumneavoastra?
– Acum 15 ani, in contextul unei piete bancare dominata de catre bancile mari de stat BCR, BRD, Banca Agricola si Bancorex isi facea aparitia Banca Transilvania – Sucursala Bacau, la trei ani de când aceasta institutie a luat nastere in Cluj, la initiativa unor oameni de afaceri locali. Ca orice inceput, nu fost usor, demararea acestui proiect in 1997 a beneficiat de sprijinul unui senior banker, dl Gheorghe Branche.
In perioada 2000-2002, sucursala a traversat o perioada de criza, iar din 2002, la vârsta de 28 ani, am preluat managementul acestui business bancar, tot acel an fiind si momentul schimbarii strategiei de top management, ce a presupus un amplu proces de modernizare si dezvoltare extensiva si intensiva a institutiei, astfel ca la finele anului 2011 sa ne regasim intre primele 3 banci din România. In plan local a insemnat dezvoltarea unei retele de 17 unitati, cuprinzând 15 agentii si 2 sucursale dispersate in tot judetul, unitati ce deservesc peste 43.000 de clienti.
– Prin ce se deosebeste, care este caracteristica definitorie a bancii, in raport cu celelalte banci?
– Pentru a creste de la an la an, a fost nevoie de o politica de pozitionare distincta, de creativitate si de inovatie. Astfel, componenta majora a capitalului bancii fiind autohton, banca si-a fixat ca reper initiativa antreprenoriala locala, oamenii de afaceri români care pornesc afaceri de la zero si care au crescut impreuna cu noi, cu sprijinul nostru, printr-un model de business specific noua românilor, bazat pe flexibilitate si rapiditate in decizie. Astfel, au fost create produse pentru IMM usor de accesat, standardizate, bazate pe intelegerea afacerii, pe parteneriate cu institutii ale statului român, cum este FNGIMM, prin care oferim si solutii de garantare, dat fiind specificul majoritatii clientilor mici si mijlocii, in faza de acumulare si consolidare. Pe segmentul clientilor mari, corporate, abordarea este una personalizata, pe modelul de business mai complex si mai sofisticat, premisele colaborarii pornind de la intelegerea fiecarui business in parte, constructia produsului financiar fiind una in parteneriat, impreuna cu clientul.
Mai aproape de clienti
– Astazi, in strategia bancilor predomina prudenta, iar comportamentul potentialilor clienti este cel de asteptare, mai ales al persoanelor fizice. BT are ca deviza “mai aproape de clienti”. Ce presupune acest principiu, cum se aplica?
– In anii de dupa 1989, pe când mediul de afaceri privat era in formare, la fel si abordarea bancilor fata de capitalul si initiativa privata, comportamentul era unul de superioritate, cu reguli impuse aidoma patului lui PROCUST. Aparitia Bancii Transilvania este strâns legata de nevoia unui partener bancar maleabil, care sa initieze si sa dezvolte relatii de pe picior de egalitate cu clientii sai, in conditii de transparenta si corectitudine fata de cei care apeleaza la serviciile si produsele noastre. Transparenta promovata de Banca Transilvania, mai ales in politica de percepere a dobânzilor si comisioanelor, in dezacord uneori cu celelalte banci, a condus la apropierea fata de client, la câstigarea increderii si respectului acestora.
– Sunteti de 10 ani director al acestei sucursale. Cum apreciati evolutia bancii, dar si a mediului de afaceri bacauan?
– Intr-adevar astazi se implinesc 10 ani de când am acceptat provocarea Bancii Transilvania, o provocare pe care nu o regret nicio clipa, pentru ca am avut ocazia de a forma si performa o echipa de 140 de oameni responsabili, tineri, multi dintre ei au primit initierea in aceasta meserie de banker odata cu venirea in BT, alaturi de care am construit o retea de unitati, dintre cele mai mari de pe plan local, oferind servicii de calitate unui numar foarte mare de clienti, pornind de la copii, studenti, pentru plata alocatiilor si burselor si pâna la afaceri complexe recunoscute si respectate la nivel national, rodul efortului muncii de echipa din toti acesti ani a condus la pozitionarea pe podiumul clasamentului bancilor si pe plan local. Mediul de afaceri a evoluat odata cu societatea, faptul ca am fost primiti in marea familie europeana, a dat sansa antreprenorilor locali de a exporta produsele in afara granitelor tarii, iar mediul de afaceri a beneficiat de un up grade consistent odata cu aparitia modelelor de business strain, care au venit cu know how superior celui existent, astfel cunosc multe firme care au pornit de la un echipament second hand, de la o masina modesta, dar – impulsionate de mult entuziasm – fac ca astazi sa gestioneze business-uri ce exploateaza echipamente sofisticate, comparabile cu cele vest europene .
Putem depasi presiunea psihologica a crizei
– Bancherii sunt rezervati in a-si face public opiniile asupra evolutiei pietei bancare pe termen mediu si lung. Suntem intr-o perioada de criza – si nu numai noi -, cum apreciati evolutia economica in perioada urmatoare?
– Inainte de a face prognoze ne uitam la trecut si la prezent. Dupa o dezvoltare galopanta incepând cu anul 2004, când toate pietele au cunoscut o dezvoltare masiva, in top regasindu-se sectorul imobiliar si al constructiilor si piata bancara s-a dezvoltat, multiplicându-se in decursul a cinci ani de câteva ori, aceste piete si-au incetinit ritmul de dezvoltare, ajungând la saturatie in urma cu 2-3 ani. Cu siguranta, dupa anul 2009 si ca urmare a influentelor macroeconomice, a intrarii in recesiune a SUA, care a stopat si retras foarte multe investitii in zona Europei, a stagnarii economiilor tarilor vest europene, mediul de afaceri românesc a avut de suferit, in conditiile conexiunilor si apartenentei la economia Uniunii Europene, conducând prematur la stoparea dezvoltarii economice ce ar fi trebuit sa dureze inca 10 ani pentru a se consolida si intari suficient cât sa nu se clatine pe perioada crizei. Bineinteles si in plan local economia a avut de suferit, multe firme fiind nevoite sa-si inchida portile, sa-si restrânga activitatea, sa concedieze salariati si, in final, sa asistam la o comprimare/conservarea a pietelor, inclusiv cea bancara. Totusi, am intâlnit si firme care au reusit gratie unei bune organizari, a unei replieri rapide si intelegerii nevoii de ajustare a costurilor, sa creasca in detrimentul celor mai slabi, care eu iesit in décor, speculând oportunitati noi de business. La fel a procedat si Banca Transilvania, care, sesizând golul lasat de anumite banci straine, carora le-au fost stopate liniile de finantare de catre bancile mama, a incheiat parteneriate cu clienti foarte mari si astfel a fost rasplatita, situându-se din punct de vedere al cotei de piata, dar si al profitabilitatii pe locul 3 al clasamentului bancar. Evolutia trebuie sa o privim cu optimism, sa scapam in primul rând de presiunea psihologica a crizei, care nu intotdeuna este doar nebenefica, sa ne folosim de capacitatea de adaptare specific româneasca, de spiritul inventiv ce ne-a salvat de multe ori in istoria noastra si astfel sa abordam curajos domenii ce se leaga de originile noastre ca popor, de agricultura, dar abordata pe considerente de performanta tehnologica si exploatare rationala a unuia dintre cele mai importante bogatii ale noastre: pamântul. Noi ca banca investim in acest domeniu, colaborând cu jucatori cu experienta, pentru crearea unor produse financiare facile si specifice fermierilor.
Orice meserie sau afacere se face cu entuziasm si suflet
– Ce inseamna inovatie in interiorul unei banci?
– Pentru a-si putea stabili o pozitionare distincta, BT, incepând cu anul 2003, a stimulat creativitatea oamenilor sai pentru a produce emulatia necesara dezvoltarii unor produse care sa faca diferentierea fata de concurenta si care sa conduca la pliere dupa modelul de business românesc. Astfel au aparut produsele specifice IMM-urilor, medicilor, care sunt rodul inovatiei interne dar si colaborarii cu oameni de afaceri români care au fost provocati sa ne indrume cum sa arate produsele perfecte in acceptiunea lor.
– M-a surprins sa vad ca printre valorile promovate de BT se afla energia si sufletul, in conditiile in care – se spune – bancherii nu au tata, nu au mama.
– Orice meserie, afacere se face in primul rând cu entuziasm si suflet, sunt conditii necesare unei povesti de succes ca a noastra, suntem rationali in business, dar aratam ca suntem oameni, colaboram la dezvoltarea unor proiecte comunitare pe plan local, colaboram cu institutii specializate pe sprijinirea celor mai putin favorizati de soarta, prin intermediul Rotary Club Bacau, organizatie implicata in proiecte de imbunatatire a calitatii conditiilor de viata din camine de batrâni, case de copii, sprijinirea copiilor dotati sau a familiilor nevoiase. Despre energia tinerilor din banca am mai vorbit, cât priveste introducerea componentei suflet in afaceri, totul porneste de la faptul ca beneficiarii nostri ne sunt parteneri si la bine si la mai putin bine. Conditiile actuale in care ne desfasuram activitatea implica si unele disfunctionalitati, insa nu lasam clientul singur, incercam impreuna sa gasim cele mai bune solutii pentru a depasi acele momente. Avem interese comune, noi sa ne recuperam banii, clientul sa-si duca proiectul pâna la capat, sa se dezvolte.
Avem un business nou adresat medicilor
– O divizie inedita a BT este cea a medicilor. Am vazut in Cluj o filiala a bancii destinata acestui sector. Care este situatia in Bacau?
– In urma cu cinci ani, câtiva oameni cu spirit antreprenorial din interiorul BT au dat atentie acestei categorii profesionale – medicii -, care ne ajuta sa ne mentinem sanatatea, ne salveaza viata, dar care de regula au un program infernal zi-noapte, ce nu le confera timp sa se ocupe de dezvoltarea unui business, astfel ca BT a venit cu un concept de business nou adresat medicilor, bazat pe produse simplificate, pe reputatia medicilor, pornind de la nevoia acestora de dotari cu echipamente medicale moderne, pentru a putea tine pasul cu progresul stiintelor medicale si pentru a oferi servicii medicale superior calitative si cu un grad de complexitate ridicat. Se stie ca in acest domeniu tehnica si tehnologia au un ritm de dezvoltare mult mai rapid, de aici si nevoia de inoire si reinnoire a aparaturii necesare. Diviziile pentru medici functioneaza doar in orasele centre universitare cu facultati de profil. Noi am reusit parteneriate cu mai bine de 150 de medici care au recurs la serviciilor noastre pentru a-si dezvolta o gama de servicii medicale complexe. Cu sprijinul nostru, in Bacau functioneaza un RMN cu cele mai bune performante din tara, ce poate efectua investigatii complexe in timp foarte scurt, diagnostice exacte, care, in final, conduc la salvarea de vieti omenesti.
– Sunteti pesimist, optimist, prudent in evaluarea evolutiei mediului de afaceri din Bacau, mai ales ca, in ultimii patru ani, sectorul investitiilor din mediul privat a stagnat?
– Sunt optimist, dar realist si echilibrat, vremea dezvoltarii in ritm exponential a trecut, dar România si businessul local unde avem traditie in foarte multe domenii variate, cum ar fi constructii de masini, aviatie, industrie alimentara, confectii, prelucrarea lemnului, agricultura, nu si-a atins apogeul, nu a ajuns la suprasaturatie, ceea ce ne determina sa ne continuam dezvoltarea, pentru a reduce decalajele fata de celelalte tari membre ale Uniunii Europene, dat fiind resursele mari de care dispune România: energetice, agricole, turistice si umane. Chiar daca vi se pare curios, noi urmarim cu mare atentie evolutia mediului de afaceri bacauan care, la venirea noastra pe piata era in plina dezvoltare, am mers mâna in mâna pe un trend ascendent, cum la fel suntem interesati acum ca el sa-si revina si sa se consolideze. O banca este puternica daca opereaza intr-un mediu economic puternic.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management cu know-how international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, de când identitatea de corporatie are un nou concept, conform noii misiuni a bancii. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui standard nou privind unitatile sale.
Oamenii au scris povestea noastra de succes
– Ce rol joaca conceptul de “incredere” in relatia banca – client, concept care a stat, de fapt, la baza primelor banci infiintate in lume?
– Increderea este esentiala si vitala in viata bancii. O sa va dau un singur exemplu: se vorbeste foarte mult de criza de lichiditati, ele exista, sunt aceleasi, numai ca, din cauza lipsei de incredere au fost reorientate catre alte piete mai atractive, a se vedea exemplul Greciei care, de la inceputul crizei, ca urmare a lipsei de incredere, bancile au pierdut 50 miliarde de euro, depozite reprezentând 20 la suta din total resurse, echivalentul intregii piete bancare românesti, care au fost reorientate catre alte economii mai stabile, vitregind economia locala de posibilitatea sustinerii dezvoltarii. Noi, ca produs al mediului de afaceri românesc, acordam incredere antreprenorilor români, invatând impreuna din greseli, bucurandu-ne de succes si crescând impreuna. Increderea trebuie sa fie reciproca, ea se bazeaza pe cunoastere, pe evaluare, pe studiul oporunitatii unei afaceri, pe stabilitate si seriozitate de ambele parti.
– In aproape toate bancile – si BT nu face exceptie – lucreaza personal tânar, media de vârsta nu depaseste 35 de ani. De unde provin ei?
– Faptul ca mi s-a acordat sansa de a conduce o institutie financiar bancara la doar 28 de ani, intr-un moment delicat pentru aceasta institutie, m-a facut sa acord si eu sansa in primul rând tinerilor, pentru ca aveam nevoie de mult entuziasm, energie, curaj, prospetime si nu in ultimul rând de o solida pregatire in domeniu. Astazi, absolventii de acum 7-10 ani sunt oameni de baza ai echipei noastre, exponenti principali ai povestii noastre de succes.
Gheorghe Baltatescu
Edilii dorm, Bacaul sufera: Noaptea se vad ranile orasului
Pustiu, ingropat in nameti, gunoaie si, pe alocuri, in bezna. Astfel arata noaptea Bacaul, un oras european doar cu numele. Din când in când se aud urletele maidanezilor flamânzi si inghetati, ca intr-un sat parasit. Strazile principale sunt marginite de mormane de zapada inghetata si mizerabila, iar cele laturalnice au ramas si acum blocate. Intr-un oras condus de gospodari, in aceasta perioada ar trebui sa misune pe strazi camioane care sa ne scape de nameti si masini de la salubritate. In schimb, Bacaul este scufundat in tacere. O tacere care spune totul despre nepasarea autoritatilor.
De câteva saptamâni, bacauanii se plâng de conditiile in care sunt nevoiti sa circule. Operatiunea de deszapezire a orasului a esuat lamentabil, in ciuda declaratiilor belicoase ale primarului Romeo Stavarache impotriva firmelor care au câstigat licitatia. Dupa focul de paie aprins de ochii presei, edilii s-au culcat linistiti pe o ureche. Multumiti ca s-a reusit curatarea principalelor artere din oras, au uitat restul Bacaului sub mormane de nameti mizerabili. Cât despre cartiere, nici urma de preocupare. Deszapezirea a fost lasata pe seama soarelui de primavara asteptat in martie. „Printre blocuri e jale, in cartierul CFR e jale, pe 22 Decembrie e jale, in zona spitalului nu s-a curatat, ne-a declarat Constantin Roman, taximetrist. Ma duc la solicitari, nu am ce face, ies greu cu masina, trebuie sa fortez.” Ionut Cheptanaru, un alt taximetrist, ne-a declarat ca si centrul este presarat cu capcane. „Pe 9 Mai, am prins o insula de gheata si era sa o patesc. Cineva care nu cunoaste zona o poate incurca.” Colegul lui, Stelian Nica, ne-a spus ca „prin cartiere e dezastru”.
Nici urma de utilaje de deszapezire
Strazile curatate sunt marginite de munti de zapada. In raidul nostru prin oras, ne asteptam sa intâlnim utilaje care sa incarce zapada si camioane care sa o transporte. Nu am vazut nici macar unul, iar taximetristii cu care am discutat ne-au confirmat banuielile: edilii dorm linistiti si nepasatori pe banii bacauanilor. „Rar am vazut utilaje de deszapezire prin oras, ne-a declarat Constantin Roman. In seara asta chiar nu am vazut niciunul. Le-as sugera autoritatilor sa faca ceva pentru imbunatatirea conditiilor din oras. In primul rând, in privinta gropilor, dar si altele. Lista e lunga.”
Boschetarii asediaza spitalul
Pe lista lunga a problemelor pe care ar trebui sa le rezolve Primaria Bacau se afla si un azil de noapte pentru oamenii strazii. Cel improvizat in Gheraiesti este ocolit de acestia, deoarece se afla prea departe de zonele in care isi petrec ziua, cersind. Persoanele fara adapost aglomereaza, in schimb, Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean. Murdari, cu paraziti, cu tot felul de boli si recalcitranti acestia ocupa paturile in care ar trebui sa stea sub observatie pacientii. Personalul medical este exasperat de cazurile sociale. Drept multumire pentru ca au primit adapost la caldura, oamenii strazii urineaza in salon, ba chiar si pe paturi. Problema ar putea fi usor rezolvata, daca primaria ar amenaja adapostul de noapte pe care il promite de ani de zile.
Gara, o rusine pentru oras
Desi batuti de soarta, boschetarii sunt mai fericiti decât bacauanii nevoiti sa circule cu trenul. In gara inghetata nu exista nici macar o sala de asteptare care sa justifice pretul piperat al biletelor de tren. „Este inadmisibil, ne-a declarat Gheorghe Chirita. Gara asta e o rusine pentru oras. Stam si inghetam toata noaptea in hol, asteptând legaturile.” Nu numai gara, ci si pietele inghetate, strazile sugrumate de gheata si zapada, trotuarele-patinoar, cladirile de pe care atârna turturi amenintatori, aleile presarate cu gunoaie, toate sunt o carte de vizita a Bacaului. Un oras care, noaptea, in lumina anemica, isi arata si mai bine ranile.
Doina Mincu
Un strigat de ajutor
Un tânar de 30 de ani are nevoie de sprijinul nostru pentru a supravietui. Medicii i-au pus lui Ionut un diagnostic cumplit in 2010 – limfom non-Hodgkin. Cancerul a pus stapânire pe viata sa, rutina devenind de acum chimioterapia. Din cauza vârstei sale fragede pentru acest tip de afectiune, boala se raspândeste rapid, atacând si alte organe. O raza de speranta a venit din partea Institutului Clinic Fundeni, acolo unde tânarului i s-au recoltat celule stem pentru un transplant de maduva rosie care i-ar salva viata. Pentru interventie este nevoie insa de sase fiole de Melphalan, fiecare din ele costând 600 de euro. Acestea pot fi procurate din Germania sau Anglia, dar costul este unul prea mare pentru bugetul mic al familiei. "Ultima noastra speranta ramâne acest transplant care se poate face in luna martie. Cu acest tratament mi-au dat sanse de reusita 90 la suta. Si daca imi spuneau ca avem 50 la suta sanse tot voiam sa facem acest transplant. Numai cu ajutorul lui Dumnezeu si poate al oamenilor putem reusi", spune mama tânarului, Maria Damaschin. Dupa operatie Ionut trebuie sa stea internat in spital pentru a fi ferit de infectii pâna când maduva sa va incepe sa produca suficiente celule albe.
Cei care pot dona o suma, cât de mica, pentru salvarea lui Ionut pot intra in contact cu familia la numarul de telefon 0743/125.018 sau pot depune bani in contul RO64BTRL00401201E35162XX deschis la Banca Transilvania pe numele Maria Damaschin.
Andreea Gavrila
Copii parasiti intr-un bordei acoperit de zapada
In urma unui apel la 112, politistii din comuna Margineni au gasit doi copii in vârsta de 2 si 4 ani, abandonati intr-un bordei care sta sa se prabuseasca din cauza zapezii. Deoarece mama si-a parasit caminul, politistii, impreuna cu referentul social din cadrul Primariei Margineni, insotiti de bunicul matern, i-au adus pe minori la Spitalul Judetean de Pediatrie Bacau, unde li s-a pus diagnosticul de rinofaringita acuta. Dupa ce medicii vor stabili ca s-au insanatosit si pot intra in colectivitate, cei doi frati vor fi preluati de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) in regim de urgenta. "Potrivit discutiilor purtate cu asistentul social din cadrul Spitalului de Pediatrie, la internare, copiii erau foarte speriati, plini de paraziti, flamânzi si plângeau fara sa se opreasca, arata Alina Iftode, purtator de cuvânt al DGASPC Bacau. De altfel, pe tot parcursul evaluarii medicale si sociale, care presupune si deparazitare, imbaiere, imbracare, copiii au fost insotiti de bunicul matern pentru a se linisti." Cazul celor doi frati va fi prezentat Tribunalului Bacau, instanta fiind cea care poate decide daca se va lua sau nu o masura de protectie.
Mama s-a ales cu dosar penal
Politistii bacauani o cerceteaza pe Ancuta C., mama a doi copii, pentru infractiunea de abandon de familie. Acestia au deschis o ancheta si au reusit sa dea de urma femeii. „În urma verificarilor efectuate s-a stabilit faptul ca în data de 19 februarie mama minorilor a afirmat ca pleaca în municipiul Bacau sa cumpere medicamente pentru copii si nu a mai revenit, deplasându-se la un concubin din orasul Comanesti”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau.
Silvia P., Geta P.
Inselaciune cu materiale de constructii marca „Racova”
Când vine vorba de facut bani, se pare ca escrocii nu duc lipsa de idei. O firma din Bacau s-a ales cu o teapa de zile mari dupa ce i-a trecut pragul un fals intermediar. Acesta a cerut ca la o adresa din Buhusi sa fie livrate materiale de constructii în valoare de 34.000 de lei. A încheiat un contract fictiv, iar la onorarea comenzii, reprezentantul societatii a aflat ca marfa a fost deja achitata, dar de catre o persoana necunoscuta. Pagubitii au facut plângere la politie si în final s-a reusit descâlcirea situatiei. „În urma investigatiilor efectuate politistii au stabilit ca principalii suspecti de comiterea faptei sunt Vasile R. (23 de ani) si Lucian N. (27 de ani), ambii din comuna Racova. În fapt, Lucian N., folosindu-se de documentele unei societati comerciale si falsificând stampila acesteia, în complicitate cu Vasile R., a încheiat contractul cu societatea pagubita, la sediul acesteia prezentându-se Vasile R., care a pretins ca este o alta persoana, administratorul unei societati reale. Totodata s-a stabilit ca Vasile R. a încasat de la client contravaloarea bunurilor livrate”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Oamenii legii au întocmit un dosar penal pentru înselaciune, fals si uz de fals si i-au retinut pe suspecti, urmând sa-i prezinte instantei cu propunere de arestare preventiva. Pentru a nu se trezi ca livreaza marfa într-o parte, iar banii ajung în contul altora, ofiterii de la Investigarea Fraudelor le recomanda agentilor economici sa încheie contracte comerciale în forma scrisa, sa solicite si sa verifice la încheirea unor contracte documentele de constituire a societatii partenere, în original, sa verifice activitatea firmelor, precum si identitatea ori calitatea celor care se prezinta ca reprezentanti ai acestora. (Geta P.)
Incendiu la o hala din Faraoani
Un incendiu de proportii, iscat în hala unei societati comerciale din Faraoani, i-a pus pe jar pe pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Acestia au fost anuntati ca în interior arde un autoturism, însa când au ajuns focul era extins si la alte bunuri din interiorul imobilului. Au ars circa 80 de metri patrati de acoperis, materiale combustibile din hala si partea din fata a masinii. Cauza se pare ca a fost un scurtcircuit produs la un conductor electric defect. Pentru ca nu a respectat normele de prevenire si stingere a incendiilor, administratorul firmei s-a ales cu o amenda de 500 de lei. (G.P.)
