La o saptamâna dupa ce sezonul s-a deschis prin Cupa Bistritei, Sala de Atletism gazduieste o noua reuniune competitionala. In acest week-end, la start se aliniaza concurentii inscrisi la Campionatul National Universitar (indoor). Competitia programeaza doua reuniuni, prevazute sa inceapa sâmbata la 16.00, respectiv duminica la 9.30. (D.P.)
Noroi si gropi in curtea Spitalului Judetean de Urgenta
Curtea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau arata ca dupa bombardamente. Aleile sunt pline de gropi, bolovani si noroi. Pacientii, rudele lor si chiar angajatii unitatii sanitare fac slalom printre obstacole si sunt mereu in pericol de a fi accidentati de masini. In ciuda nemultumirii generale, administratorii spitalului sunt neputinciosi: lucrarile de la Spitalul Municipal ridicat in mijlocul curtii Spitalului Judetean au transformat toata zona intr-un santier.
Lucrarile de pe santierul viitorului spital municipal au distrus curtea Spitalului Judetean de Urgenta. Aceasta este acum plina de gropi, de gunoi depozitat pe lânga garduri, de mormane de pamânt si de bolovani. Deoarece unele dintre sectiile Spitalului Judetean se afla in pavilioane, pacientii trimisi la diferiti specialisti pentru investigatii trebuie sa strabata curtea. Imbracati in pijamale si incaltati cu papuci de casa, acestia sunt nevoiti sa calce prin noroi si sa se fereasca de masinile care misuna pe alei. „Eu merg la un control in alta sectie, ne-a declarat Mihai Gal, pacient in SJU Bacau. Este greu de circulat pe aici si nici organizarea spitalului nu mi se pare prea buna. Trebuie sa mergem dintr-o cladire in alta.” Mihai Burlacu, un pacient din mediul rural, ne-a declarat ca „este mai rau ca la noi, la tara. Acolo nu ma murdaresc pe papuci. Avem asfalt”. Mioara Burlacu spune ca a venit des in Spitalul Judetean, fiindca a avut necazuri cu baiatul ei, bolnav pentru multa vreme. „Era bine pe atunci. Erau alei curate. Cum arata acum nu prea ne place.” Mariana Caia, o pacienta, crede ca se vor lua pâna la urma masuri pentru a se circula in conditii demne de un spital. Si angajatii Spitalului Judetean de Urgenta sunt nemultumiti de conditii. Deocamdata nu exista decât o solutie pentru ca pacientii, vizitatorii si angajatii spitalului sa ocoleasca aleile distruse: sa circule pe strada. „Suntem constienti ca nu oferim cele mai bune conditii pentru pacienti in curtea interioara, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU Bacau. De aceea, ne rugam pacientii ca, in conditiile in care au treaba in alte pavilioane, sa circule pe trotuarul de pe strada Marasesti.” Nici aceasta nu este o solutie pentru bolnavii imbracati in haine de spital, nu de strada.
Doina Mincu
Volei / Cupa Challenge: Medicina da, Unic ba
Medicina Târgu-Mures isi continua parcursul in cupele europene. Muresencele s-au impus cu un dublu 3-0 contra sârboiacelor de la Radnicki Belgrad si urmeaza sa intâlneasca in "sferturile" Challenge Cup formatia turca Iller Bankasi Ankara. Daca Medicina a trecut de "optimi", in schimb Unic Piatra Neamt s-a oprit in aceasta faza a Cupei Challenge, cedând, in setul de aur, confruntarea cu elvetiencele de Franches-Montagne. Invinse in jocul tur, nemtencele au inceput prost si returul de miercuri seara, fiind conduse cu 2-0. Unic a revenit apoi spectaculos, adjudecându-si meciul cu 3-2 si ducând calificarea in zona setului de aur. Aici, insa, câstig de cauza a avut Franches Montagne, care s-a impus cu 15-6. (D.S.)
Pompierii au intervenit in medie la 15 evenimente pe zi anul trecut
Dupa politisti, si pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau au iesit la raport. In prezenta oficialitatilor locale si a colaboratorilor, oamenii care se lupta cu focul si-au prezentat activitatea desfasurata in anul care s-a incheiat.
Pompierii bacauani au iesit si ei la raport. Activitatea militarilor, aflati in prima linie si supusi riscului la majoritatea interventiilor, a fost prezentata joi dupa amiaza in cadrul unei sedinte de bilant. A fost un an in care s-a pus accent pe prevenire si in acest sens s-au desfasurat peste 1.100 de controale pe linia prevenirii si stingerii incendiilor. In urma acestor verificari s-au constatat aproape 1.400 de deficiente, in urma carora s-au aplicat peste 500 de sanctiuni, in valoare de aproape 400.000 de lei. Cu toate acestea, evenimentele nu au lipsit si au fost aproape 15 interventii pe zi. „Dupa tipul interventiei ne-am confruntat cu 508 incendii, peste 300 de arderi necontrolate si incendii fara pagube, peste 200 de interventii pentru asistenta persoanelor, 190 de alerte false si peste 3.000 de interventii SMURD. Si in acest an, majoritatea incendiilor s-au datorat focului deschis in spatii deschise, urmate de cele cauzate de cosurile de fum defecte sau necuratate si instalatii electrice defecte”, a spus lt. col. Ioan Braga, din cadrul ISUJ Bacau. Din totalul de peste 800 de incendii si arderi necontrolate, peste 87% s-au pordus pe fondul neglijentei cetatenilor.
Implicati si in Comitetul Judetean
Militarii au trebuit insa sa se imparta intre activitatea lor si cea de la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau care anul trecut s-a reunit in patru sedinte in care s-au trasat probleme legate de explozia de la Zemes, a apei potabile din municipiu si altele care au necesitat implicarea urgenta a autoritatilor. „S-a discutat si situatia aparuta in cartierul Gheraiesti acolo unde au aparut infiltratii de gaze in sol. De asemenea, in anul 2011 a fost urmarit modul de executare a lucrarilor de prevenire, diminuare si inlaturarea efectelor produse de inundatiile din anul 2010, respectiv de realizare a lucrarilor de indiguire pe malul drept si stâng a râului Siret, stadiul reconstructiei caselor distruse de inundatii si amenajarea albiei râiului Negel”, a exemplificat col. Catalin Felegeanu, inspectorul sef adjunct al ISUJ Bacau. Alaturi de pompieri in Comitetul Judetean s-au implicat si politistii, jandarmii, cei de la Consiliul Judetean, de la Oficiul Judetean de Telecomunicatii Speciale, Administratia Bazinala, Sectia de Drumuri Nationale, Directia de Sanatate Publica, Directia Silvica si Garda de Mediu.
Geta Panaite
A crescut numarul infractiunilor comise in strada
Mai multe furturi comise cu violenta, mai multe dosare de evaziune fiscala, dar mai putine accidente rutiere grave. Asa a fost prezentata in linii mari activitatea pe anul 2011 a Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Conducerea institutiei este insa pusa pe fapte mari in acest an când si-a propus destructurarea gruparilor infractionale de crima organizata si actiuni pentru combaterea evaziunii fiscale.
A fost un an cu mai multe infractiuni comise in strada, cu tâlharii, mai multe infractiuni de evaziune fiscala depistate si modificari in structura. Potrivit oficialilor de la aceasta institutie, a crescut numarul infractiunilor sesizate cu aproape 7 procente, fata de 2010, insa cele peste 20.000 de fapte reclamate sunt mai putine decât cele inregistrate in anul 2009. O crestere semnificativa s-a inregistrat insa la infractiunile stradale. Au fost 795 de fapte sesizate, cu aproape 20% mai multe fata de anul anterior, si 537 constatate. In acelasi timp, oficialii au tinut sa precizeze faptul ca anul 2011 a fost si anul restructurarilor, asa ca mai putini oameni au trebuit sa faca fata unui volum de munca mai mare. Dupa cele 12 luni, cu bune si rele, sefii politiei au putut spune care sunt plusurile si minusurile sesizate in activitatea lor. „Marea majoritate sunt activitati pozitive, cu toate ca a fost un an greu cu restructurari, cu reorganizari si asta a influentat oarecum pe unii colegii pozitiv, pe altii negativ, pentru ca nu stiau ce se va intâmpla. Avem cresteri la infractiunile stradale, avem acele tâlharii, care nu sunt grave, cu ranirea persoanelor sau chiar moartea lor, dar sunt mai multe decât in anul trecut. Sunt cele mai multe in municipiul Bacau si cresterea cea mai mare este tot aici. Acesta ar fi un indicator pe care nu am reusit sa-l indeplinim”, a spus cms. sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al IPJ Bacau.
Cinci procente dupa gratii
Oamenii legii si-au propus insa ca in acest an sa indrepte lucrurile si acolo unde rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor, dar fac apel si la cetateni sa fie ceva mai precauti. „Alaturi de jandarmi si Politia Locala vom incerca sa fim mai fermi, ca poate si din vina noastra este aceasta situatie, dar poate si din vina cetatenilor, a tinerilor, care lasa la vederea obiecte, bunuri sau le cumpara copiilor telefoane scumpe care ii atrag pe tâlhari”, a mai spus Oprisan. Politistii au mai remarcat ca multe dintre furturile constatate sunt savârsite de minori. In anul 2011, au fost arestati preventiv 312 invinuiti, cu 119 mai multi fata de anul 2010, si reprezinta 5% din numarul total al persoanelor cercetate.
Geta Panaite
Inspectorii rutieri au iesit pe sosele
Inspectoratul de Stat privind Controlul in Transporturile Rutiere (ISCTR) si-a intrat in pâine. Cei 6 inspectori din judetul Bacau, aflati sub coordonarea inspectoratului judetean, cu sediul la Suceava, fac de o saptamâna verificari pe sosele. „Deocamdata, controalele noastre au scop de preventie, ne-a declarat Stefan Martin, inspector ISCTR. Bineintelesc ca, acolo unde depistam abateri grave de la legislatie si de la regulamentul activitatilor de transport, aplicam si sanctiuni. Pentru inceput ne-am propus sa ii informam pe transportatori ca exista o noua institutie de control.” ISCTR a fost infiintat in ultima luna a anului trecut, prin preluarea atributiilor de control de la Autoritatea Rutiera Româna, Registrul Auto Român si Compania Drumuri Nationale. Inspectoratul are personalitate juridica si se subordoneaza Ministerului Transporturilor. Personalul s-a ales, prin concurs, din rândul angajatilor de la cele trei institutii. ISCTR va asigura inspectia si controlul transporturilor rutiere, dar va avea atributii si in ceea ce priveste activitatile conexe acestuia, cum ar fi pregatirea persoanelor in vederea obtinerii permisului auto. Printre atributiile ISCTR se afla si verificarea starii tehnice a vehiculelor rutiere, a maselor si/sau dimensiunilor maxime admise pe drumurile publice si a maselor totale maxime autorizate, precum si a tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale. (D.M.)
Asistentii medicali se perfectioneaza in weekend
La sfârsitul acestei saptamâni, aproximativ 100 de asistenti medicali vor avea ocazia sa se perfectioneze in specialitatea in care lucreaza. Astfel, vineri, 20 ianuarie, incepând cu ora 13.30, peste 40 de asistenti din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) si de la Serviciul Judetean de Ambulanta vor audia cursul cu tema "Urgentele medico-chirurgicale". Sâmbata, de la ora 8.30, alt grup de asistenti medicali din aceleasi unitati va urmari seminarul cu tema "Resuscitarea cardio-respiratorie". Ambele cursuri se vor desfasura in sala de conferinte a SJU si vor fi sustinute de catre dr.Horatiu Mândaianu, de la Serviciul de Ambulanta Sinaia, formator international SMURD, fost elev al dr.Raed Arafat, la Tirgu Mures. Aceste activitati sunt organizate de conducerea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România, Filiala Bacau, si fac parte din Programul national de educatie medicala continua. Pentru participarea la un astfel de curs fiecare asistent primeste 30 de credite, atâtea câte trebuie sa realizeze pe tot anul. Inscrierea la o asemenea activitate este gratuita, costurile fiind suportate din fondurile Ordinului Asistentilor. Cei care, insa, nu au fost la niciun seminar pe parcursul unui an, desi au fost instiintati cu privire la toate activitatile de acest gen organizate, vor trebui sa achite 50 lei ca sa fie acceptati la cursul urmator. (Elena T.)
Centenar: Un sfant al inchisorilor bacauan – Gherasim Iscu
Pe 21 ianuarie se împlinesc o suta de ani de la nasterea, la Poduri, a lui Gherasim Iscu, asezat pe drept între sfintii închisorilor comuniste, alaturi de Valeriu Gafencu, Elisabeta Rizea, Mircea Vulcanescu, monseniorul Ghika, Andrei Ciurunga, Radu Gyr, Vasile Militaru s.a.
Fiu de tarani înstariti, Grigore (numele de botez) a avut în parintii sai din Podurile Bacaului, Grigore si Elena, modele de buna crestere întru credinta ortodoxa. Anii de învatatura l-au purtat pe la Manastirea-Bogdana (ca frate de manastire), apoi pe la seminarele de la manastirile Neamt si Cernica, iar între acestea, la Colegiul „Ferdinand I“ din Bacau. În urma cu 70 de ani, absolvea Facultatea de Teologie din Bucuresti, dupa care începe cariera monahala, la manastirile Tismana (ieromonah, cu numele de Gherasim), Arnota (staret), cu un interludiu de bibliotecar-contabil la Seminarul Cernica. În Transnistria, a ridicat biserici, a propovaduit ca preot si a învatat pe altii ca profesor de religie. Pentru ca a avut curajul sa denunte nedreptatile regimului comunist, a fost închis la Craiova si Aiud. S-a îmbolnavit de tuberculoza si a fost mutat la spitalul-penitenciar de la Târgu-Ocna, unde a trecut la cele vesnice la 26 decembrie 1951. Acest ultim popas biografic i-a adus, (in)voluntar, o celebritate apropiata de cea a monseniorului Ghika. Presimtindu-si sfârsitul, a tinut sa-i vorbeasca tortionarului Vasilescu, aflat în aceeasi celula-infirmerie a muribunzilor. Cu ani în urma, acesta îi întunecase viata, iar acum Dumnezeu a facut sa se întâlneasca în ultimele farâme de viata pamânteana. S-a dus la capatâiul sau, i-a vorbit, l-a sarutat si i-a spalat fata pentru marea calatorie. Apoi s-a dus la patul lui si a închis ochii în noaptea de Craciun. Dimineata, dupa obicei, trupurile le-au fost aruncate în groapa comuna de lânga Penitenciarul din Târgu-Ocna.
Gherasim Iscu a fost preotul total, practicând cu râvna si traire permanenta „rugaciunea inimii“, ceea ce i-a atras laude din partea slujitorilor bisericii ortodoxe, în frunte cu patriarhul Teoctist. Despre puterea lui de jertfire vorbeste si arhiepiscopul Valeriu Anania în „Memorii“-le din 2008. (Fratele sau, Dumitru Anania, fusese internat în acelasi penitenciar-sanatoriu din Tg.-Ocna.) Parintele Bartolomeu a patit ceea ce, probabil, patise si Gherasim Iscu: ca preoti, nu aveau voie sa mearga la biserica închisorii, ceea ce „era absurd si umilitor“. „… Am plâns, de rusine, de indignare, de ciuda…“ – îsi aminteste Valeriu Anania.
Am promisiuni de la podurenii din familia Iscu ca vor cauta alte date despre vrednicul lor consatean. Pâna atunci, va invit sa accesati internetul si sa va bucurati sufletul cu imagini si texte pe tema „Gherasim Iscu“, ceea ce ma convinge înca o data ca în aceasta localitate exista un ferment spiritual unic.
Ioan Danila
BRICOLAJE: Efectul de bumerang al bascaliei
La câte se întâmpla acum în tara, la ce fierbere exista, la noianul de furie acumulata, faptul ca românii nu-si dezmint capacitatea de a face haz de necaz nu e tocmai un lucru rau, el fiind proba vitalitatii acestui neam. Cum era de asteptat, au aparut si bancurile, iar unele dintre ele sunt reusite. Pe o pancarta scria, de pilda: "Noi de fapt suntem 300.000 de mii! Ne-a numarat Roberta Anastase." Asta nu înseamna însa ca trebuie sa ducem totul în derizoriu, sa luam lucrurile în usor, pentru ca ne aflam la portile Orientului. Pentru ca ele se vor razbuna si se vor întoarce asupra noastra cu o si mai mare forta. Se vede limpede ce efect de bumerang a avut bascalia practicata dezinvolt de domnul presedinte. A creat o reactie similara, lozincile strigate sau scrise de protestatari fiind clonate dupa "stilul" sefului statului. Pentru ca, e de la sine înteles, ca persoanele de vaza, diriguitorii unui neam sa aiba un comportament exemplar, sa-si aleaga si sa-si masoare vorbele, sa fie un model pentru oamenii obisnuiti. Daca vorbesti ca la periferie si te bati pe burta cu neamul prost, mitocanesc, nu poti sa te astepti decât la reactii identice. E nevoie de un anume tip de educatie, de retinere, tinuta, sobrietate, de o necesara, la modul imperios, decenta, atunci când te gasesti în functii înalte. Anumite "exotisme" nu-si au locul când esti de rang înalt si ocupi o pozitie care implica maxima raspundere. Nu te apuci sa pozezi în reviste mondene sau chiar deochiate. O dama din guvern ar fi trebuit sa stie ca e tabu pentru ea, ca ministru, sa se lase dusa de valurile frivolitatii si sa-si dea în petec cu narcisismele si fantasmele ei în Tabu. Bunul simt, bunul gust si o constiinta a ceea ce nu se cuvine, într-o anume postura, trebuiau sa o opreasca de la un astfel de gest. Dar bag de seama ca cer prea mult, uitând zicala ca la noi totul e cu putinta si nimic nu are consecinte. Dar daca, totusi, lucrurile încep sa se schimbe? Parca se ivesc ceva-ceva semne, si oamenii nu mai tac si nu mai înghit orice. Sper ca semnele acestea sa fie cele ale unui drum fara întoarcere, sper ca oamenii sa-si recapete simtul demnitatii. Sa-si ceara drepturile cu tarie, da, dar sa nu uite ca au si îndatoriri, fata de ei însisi si fata de altii. Au datoria sa nu uite ca libertatea, gâstigata cu greu, nu trebuie consumata în supradoza, si aiurea, fara sens, directie, pentru ca se transforma în altceva, foarte periculos. Iar mistocareala, bascalia, bataia de joc, vociferarile, injuriile si sarcasmele nu tin loc de actiune concreta, de solutii rationale, adecvate unei situatii.
Carmen Mihalache
ANL-isti doar cu cheile: Platesc chirie, dar locuiesc in alta parte
O parte din bacauanii care au primit repartitie de la Primaria Bacau si au intrat in posesia unei locuinte ANL in luna octombrie a anului trecut nu s-au mutat nici acum in noua locuinta. Pâna in luna decembrie nu au avut electricitate si abia saptamâna viitoare se vor face probele la centralele de scara, ca sa aiba caldura. In tot acest timp, chiar daca nu s-au bucurat de noile facilitati, oamenii au achitat chirie.
125 de familii au primit, pe 27 octombrie, cheile unui apartament sau unei garsoniere pe strada Fagaras. Au primit cu emotii vestea, mai ales ca unii dintre ei se aflau pe lista de asteptare de ani buni de zile. Bucuria a durat numai câteva zile, pentru ca oamenii trebuiau sa se ocupe individual de aducerea utilitatilor. Asa se face ca pâna in luna decembrie, multi dintre ei nu au avut electricitate, iar in ceea ce priveste caldura, abia de acum incolo se va rezolva si aceasta problema. Pe buna dreptate, oamenii care au avut o solutie de rezerva, nu s-au mutat inca in noile apartamente, asteptând sa fie finalizate racordurile la utilitati.
Se fac contracte individuale
Oamenii nu trebuiau sa astepte ajutor de la Primaria Bacau, spune viceprimarul Roxana Mironescu. "Acesti chiriasi trebuiau sa incheie contracte individuale cu furnizorul de gaze, electricitate si apa. Nu puteam incheia contracte in numele Primariei Bacau. Cine sa achite atunci facturile? Era responsabilitatea fiecaruia si a depins de cât de repede s-a miscat", sustine viceprimarul.
Au achitat chirie
In tot timpul in care nu au avut utilitati, deci practic spatiul era de nelocuit, oamenii au achitat totusi chirie. "Din noiembrie si pâna acum, am platit chiria in fiecare luna. Am semnat contractul si potrivit acestuia, daca timp de trei luni nu achiti poti fi evacuat, iar daca intârzii, platesti penalizari", sustine un beneficiar de locuinta ANL care nu a dorit sa isi dea numele. "Este normal sa platim chirie atâta timp cât nu se poate locui in aceste blocuri din cauza lisprei utilitatilor?", intreaba si Vasile pe site-ul domnuleprimar.ro, intr-o postare datata 16 ianuarie 2012.
Au si alte cheltuieli
Colac peste pupaza, in timp ce oamenii platesc chirie chiar daca nu s-au mutat, acum ei trebuie sa achite si costul contorului de curent pentru casa scarii, lift si cel pentru centrala termica. Este vorba de o suma care ajunge la 900-1.000 de lei pentru fiecare scara de bloc, suma care se va imparti la toti locatarii. "Nu este vorba de o suma mare, 40 de lei de familie, e vorba de principiu. Nu este corect sa platim noi aceasta suma. Le-am propus sa ni se taie din chirie aceasta suma, dar au spus ca nu se poate", mai spune beneficiarul ANL sus-mentionat. "Este normal ca in calitate de chirias sa platesc aceste contoare?", se mai intreaba Vasile pe acelasi site. Este, spune viceprimarul Mironescu. "Acesti chiriasi nu sunt o exceptie. La fel au platit si cei din alte ANL-uri. Este vorba de o factura pentru cheltuielile comune, iar chiriasii trebuie sa cumpere si instrumentul de masurare. Asa este procedura", sustine Roxana Mironescu. Aceasta a confirmat si ca probele la centralele termice se vor face saptamâna viitoare, iar cea mai mare parte din chiriasi sunt racordati la apa si la electricitate.
Andreea Gavrila
Oamenii se plâng deja ca in unele apartamente a aparut mucegaiul. Potrivit contractului, chiriasii trebuie sa intretina locuinta. "Blocurile au o garantie de cinci ani, dar Primaria Bacau trebuie sa angajeze o firma sa le intretina. In cazul in care apare o problema, cum este explozia unui cazan, daca este din vina intretinatorului, plateste acesta, daca este din vina constructorului, acesta din urma este responsabil", a clarificat Constantin Strugariu, directorul ANL Bacau.
Circa 6.000 de oameni din municipiu sunt pe listele de asteptare pentru a primi o locuinta ANL. In 2012, din nefericire pentru ei, nu este planificat niciun nou santier pentru construirea de locuinte.
Pedelistul Bondor se leapada de PSD
Impartirea banilor judetului provoaca frisoane
Perspectiva votului exprimat pe bugetul judetului tulbura apele in PDL. Dupa un material politic publicat in editia de joi a cotidianului Desteptarea ("PDL Bacau valoreaza 7,6 milioane de lei"), unii dintre pedelisti au simtit nevoia sa se dezica de… PSD.
Aprobarea bugetului Consiliului Judetean (CJ) Bacau pe 2012, programata catre finalul lui ianuarie, agita spiritele in interiorul partidelor politice. Dupa ce cotidianul Desteptarea a dezvaluit culisele unei intelegeri informale stabilita – la sfârsitul lui 2011 – de Romeo Stavarache si Gabriel Berca, liderii PNL si PDL Bacau, membri celor doua partide au intrat in trepidatii. In principiu, pedelistii doresc ca suma aferenta echilibrarii bugetelor comunelor, peste 30 de milioane de lei, sa fie impartita in functie de criteriul populatiei, unitatile administrativ teritoriale cu cei mai multi locuitori urmând sa-si ia partea leului in urma aprobarii bugetului CJ.
Municipiul Bacau, cea mai mare unitate administrativ teritoriala din judet, ar beneficia – potrivit criteriului amintit – de o alocare bugetara record, de peste 7,6 milioane lei. Intelegerea convenita de Stavarache si Berca vizeaza, de asemenea, directionarea unor consistente sume de bani catre marile comune controlate de primari PDL, vaduvite pe parcursul lui 2011 de alocari bugetare semnificative din partea CJ.
Pe cine controleaza Benea?
"Deal"-ul PNL – PDL pe bugetul judetului ar putea fi insa compromis de votul anumitor consilieri judeteni, suspectati ca ar fi controlati, in culise, de presedintele CJ, Dragos Benea. Intre acestia se numara atât alesi PNL, cât si alesi PDL, surse politice afirmând ca la sedinta de aprobare a bugetului pe 2012 al CJ urmând sa participe inclusiv conducerile celor doua partide (ca masura de siguranta). Fost vicepresedinte al CJ Bacau, in timpul guvernarii PDL – PSD, consilierul Silviu Bondor (PDL) a declarat ca nu va vota un eventual buget propus de PSD. El a declarat ca se va supune deciziei pe care PDL o va lua in perspectiva votului din CJ.
"Nu voi vota niciodata, cât voi trai, cu PSD-ul. Nu sunt controlat de PSD si aduc ca exemplu, in acest sens, cum am votat in CJ la ultimele sedinte. A se vedea, de asemenea, ca am ridicat critici la fiecare proiect mai controversat propus in CJ. Ce va decide partidul, aia voi vota", a declarat Bondor. Numele acestuia, alaturi de numele altor consilieri judeteni democrat-liberali (n.r. – Gheorghe Pricopie, Eugen Ochenatu) apare pe o "lista" scurta a alesilor care ar putea face "blat" cu PSD. Nici tabara PNL nu e scutita de griji, consilieri precum Mihai Ichim sau Daniela Biri fiind banuiti ca ar vota in contra intelegerii Stavarache – Berca.
PDL s-a fript si in 2011
Transarea bugetului CJ a provocat lovituri de teatru in tabara PDL si in 2011. Din cei 9 alesi judeteni pe care partidul ii detine, 3 au absentat de la sedinta, in timp ce votul exprimat de ceilalti 6 consilieri a fost unul dispersat (4 consilieri au aprobat bugetul CJ in forma prezentata de Benea, cu unele amendamente: Nadia Stan, Gheorghe Pricopie, Nicolae Nistor si Petrica Mihaila; 2 au votat impotriva: Silviu Bondor si Eugen Ochenatu). La momentul respectiv, Gabriel Berca – presedintele PDL Bacau – a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca intre Benea si Bondor ar exista mai multe intelegeri oculte si ca acestea "vor fi platite la un moment dat" (n.r. – vezi articolul: "Votul pe bugetul judetului tulbura apele in PDL").
Urmarea votului exprimat in ianuarie 2011 de pedelisti s-a dovedit nefasta pentru marile comune controlate de PDL. Dofteana, cea mai mare comuna din judet, a primit din partea CJ o alocare bugetara de 3 ori mai mica decât comuna Itesti, cea mai mica unitate administrativ teritoriala din judet.
Scripat, pregatit sa bage bugetul in contencios
Bugetul judetului are toate sansele sa ajunga pe masa instantelor daca alesii nu vor tine seama de principiul imaginat de Stavarache si Berca. Cel putin asta a lasat de inteles prefectul Constantin Scripat, care a declarat – intr-o editie anterioara a emisiunii "Desteptarea de Seara" – ca nu va mai accepta ca episodul impartirii bugetului pe 2011 sa se repete si in acest an.
"Nu doresc ca primariile din judet sa mai aiba parte de tratamentul de anul trecut. Cea mai mare comuna din judet, Dofteana, cu 12.000 de locuitori, a primit 2,2 miliarde (n.r. – lei vechi), iar cea mai mica din judet, Itesti, a primit 7 miliarde. Nu voi mai accepta asa ceva. Daca nu veti accepta criteriul populatiei, atunci voi ataca acest buget. Anul trecut ati impârtit acest buget cum ati vrut, iar noi in timpul anului am incercat o reechilibrare prin hotarâri de guvern", a declarat Scripat, cu referire la modul in care presedintele CJ, Dragos Benea, a impartit bugetul din 2011.
Aritmetica ii „premiaza” pe liberali si pedelisti
Cheia votului pe bugetul CJ o constituie, la prima vedere, fidelitatea grupurilor de consilieri judeteni ai PDL si PNL. Cele doua partide au 20 de consilieri judeteni, PDL inregimentând 9 alesi, iar PNL 11. Pe de alta parte, PNL e angrenat intr-o mai veche relatie politica cu PC, in temeiul existentei „faimoasei” Aliante de Centru Dreapta, ce-i regrupeaza, sub o sigla comuna, pe liberali si conservatori. Calcului hârtiei atesta ca PSD detine 14 mandate de consilieri judeteni din 37 posibile, PNL 11, PDL 9, iar PC 3. Impreuna, PDL si PNL acumuleaza 20 de voturi in CJ, deci daca intelegerea Stavarache – Berca va fi respectata, impartirea bugetului pe 2012 se va materializa in sensul dorit de cei doi lideri politici. Pe de alta parte, discutiile dintre Stavarache si conducerea PDL Bacau pun sub semnul intrebarii existenta USL in judet, mai ales ca in ultima perioada tot mai multe zvonuri au acreditat trecerea edilului bacauan de partea Puterii.
Lucian Bogdanel
S-a aprobat contul de executie bugetara pe anul trecut
In sedinta extraordinata a Consiliului Local de joi s-a aprobat proiectul de hotarâre care viza contul de executie al bugetului local la data de 30 decembrie 2011. Astfel, veniturile initiale totale previzionate au fost de 300.919.360 lei, din care cea mai mare parte erau alocati pentru sectiunea de functionare – 212 milioane si 88 de milioane pentru dezvoltare. Pe parcursul anului, suma previzionata a crescut la 395 de milioane de lei, dar la finele lunii decembrie, incasarile au depasit cu mult orice previziuni, ajungând la 407.275.157 lei. Din aceasta suma, veniturile proprii au depasit 192 de milioane, 260 de milioane au fost pentru functionare, iar 146 de milioane pentru dezvoltare. Platile la final de an au fost de 361.073.834 lei, cei mai multi bani fiind alocati pentru functionare, iar peste 100 de milioane pentru dezvoltare. Excedentul anual al bugetului local rezultat la incheierea exercitiului bugetar se reporteaza in exercitiul financiar urmator si se poate utiliza ca sursa de finantare la sectiunea de dezvoltare, pentru acoperirea temporara a golurilor de casa provenite din decalajele intre venituri si cheltuieli sau pentru acoperirea unor deficite. Excedentul rezultat la incheierea exercitiului bugetar pentru anul 2010 a depasit 53 de milioane de lei, din care 40 de milioane au rezultat din sumele incasate pentru proiecte europene la sfârsit de an, iar diferente de peste 13 milioane reprezinta excedentul anului 2010. Executivul Primariei a anuntat si ca intr-o sedinta extraordinara a CL se va dezbate bugetul pentru anul acesta, asta dupa aprobarea sumelor de la Consiliul Judetean Bacau.
Andreea Gavrila
Hoti de tot rasul
Politistii din Margineni au avut pe masa un caz de furt care s-a rezolvat de la sine. Natalia B. s-a trezit, ieri dimineata, ca din beciul locuintei ii lipseste butoiul cu 60 de litri de vin si mai multe kilograme de cartofi. Nu a trebuit sa stea prea mult pe gânduri sa-si dea seama cam cine ar fi „vizitat-o” pentru ca hotii au avut grija sa se dea de gol. Au facut o dâra de vin pâna la locuinta unuia dintre complici. Pe aceste urme au luat-o si politistii care au recuperat prejudiciul, dar nu in totalitate. „Catalin O. (24 de ani) si Dumitru O. (65 de ani) au patruns in locuinta femeii si au sustras produsele respective si pe care le-au transportat la domiciliul lui Vasile S. În cauza a fost întomit dosar de cercetare penala sub aspectul savârsirii infractiunilor de furt calificat si tainuire”, a spus inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. (Geta P.)
Reglari de conturi in stil piroman?
De la începutul anului, Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Buhusi este asaltat, potrivit celor relatate de Ioan Vasilache, seful acestei structuri, de solicitari. Pâna si uitucii care care-si pierd cheile de la apartament sau ramân blocati în casa fac apel la pompieri. Vedeta cauzelor interventiilor ramâne focul. La familia Zaharia din Colonia Bistritei a luat foc un stog de fân, în crucea noptii. Se crede ca o reglare de conturi de… cartier ar fi fost cauza incendiului. Un alt stog de fân a fost cuprins de flacari, tot noaptea, în localitatea Ciubota-Blagesti. Sobele au produs incendii pe str. Al.I. Cuza, la familia Popa, dar si la o familie de pe strada Libertatii. În locuinta buhusencei Clit Elena s-a intervenit dupa ce jarul cazut din soba, pe covor, a aprins vâlvataile. La iesirea din Buhusi, bariera Costisa, la vreme de seara, un alt probabil piroman a dat foc vegetatiei de pe câmp. Pe strada Nicolae Balcescu, pompierii au intervenit pentru a potoli focul dintr-un autoturism. Se crede ca este tot o reglare de conturi în stil piroman. Institutiile abilitate întreprind cercetari. (Ion F.)
Protestatarii PSD au umplut Piata Tricolorului – FOTO+VIDEO
Membrii sau simpatizantii PSD au protestat joi seara in Piata Tricolorului. Câteva sute de persoane au scandat lozinci antiGuvern si Presedintie si au afisat pancarte portocalii.
GALERIE FOTO
"Jos Basescu!" s-a auzit timp de câteva ore in centrul Bacaului, in cadrul mitingului de protest organizat de PSD Bacau. De la oamenii din conducerea partidului, consilieri locali si judeteni, sefi de institutii, pâna la simpatizanti sau simpli trecatori, bacauanii s-au adunat din nou in Piata Tricolorului intr-un protest de mai mare amploare impotriva actualei guvernari. "Organizatia judeteana PSD Bacau, in semn de solidaritate pentru colegii nostri din PNL si PC care au plecat in Bucuresti, a dorit sa isi manifeste optiunea si sprijinul pentru toti oamenii care isi manifesta in acest zile nemultumirea in strada", a declarat Irina Florea, secretar general al organizatiei bacauane PSD.
Scandari „colorate”
Oamenii au scandat lozinci impotriva premierului si presedintelui tarii pe care ii vad vinovati de criza in care s-a ajuns si de nivelul scazut de trai. Oamenii sunt nemultumiti de scaderea salariilor si a pensiilor, de preturile prea mari comparativ cu veniturile, de criza care persista si in special de faptul ca nu sunt ascultati de catre guvernanti.
Mitingul de protest a fost supravegheat de un efectiv de jandarmi, dar nu s-au inregistrat incidente. In zona s-a aflat o ambulanta in permanenta. Actiunea de protest a coincis cu mitingul USL-ului din capitala la care au participat peste 7.000 de persoane.
Andreea Gavrila
Buhusenii s-au alaturat protesului national
Aproape doua sute de buhuseni au protestat ieri dupa-amiaza, în stilul deja consacrat în ultima saptamâna: „Jos Basescu!”, „Jos Guvernul!”, „Jos Mafia!” Masa protestatarilor a fost constituita mai ales din pensionari, dar si din tineri care, din varii motive, au ajuns obiditii de serviciu ai societatii. Cert este ca toti erau dintre cei pe care saracia îi curteaza cotidian cu agresivitate. Pancartele agitate au fost de genul: „Voi cu iahturi si palate, noi vrem anticipate!”, „Nu va mai vrem, mincinosilor!” , „Bucuresti, nu uita, Buhusi e de partea ta!”, „Suntem saraci si cu nevoi, negociati si pentru noi!”, „Base, nu te mai ascunde, vorbeste cu noi!” S-a strigat mult si pasnic, dar cu patos. N-au lipsit pancartele anti-PDL, trimiterile la lideri importanti ai acestui partid. N-au fost însa scandari pro-USL. Politistii si jandarmii au monitorizat discret o manifestatie desfasurata în limitele legii. Interesant este faptul ca manifestantii au fost „monitorizati” si de peste doua sute de spectatori, de pe trotuare, care comentau în fel si chip, faceau aluzii diverse cu privire la statutul manifestantilor, ofereau declaratii reporterilor de la televiziuni si ziare. Au lipsit, chiar si din rândul spectatorilor, lideri ai filialelor locale de partid, dar figuri de rang secund ale unor partide au fost prezente. Autorizatia de organizare a unor asemenea manifestatii este valabila pâna duminica seara. Ramâne de vazut cum vor evolua sentimentele civice ale buhusenilor. (I. Fercu)
Preluarea unui pod, ultimul document pentru modernizarea Insulei de Agrement
Alesii au aprobat in sedinta de joi si inscrierea unui bun in domeniul privat al municipiului. Este vorba de pasarela pietonala ce face legatura intre insula mare si insulita, care nu era inscrisa in inventarul centralizat al bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al municipiului. Corectia trebuia facuta deoarece proiectul de investitii care cuprinde modernizarea Insulei de Agrement este in derulare si necesita ca toate bunurile sa fie evidentiate in inventar. "Este ultimul document de care avem nevoie pentru a da drumul documentatiei pentru a obtine finantarea acestui proiect", a spus edilul sef, Romeo Stavarache. Potrivit proiectului de hotarâre, alesii au votat inscrierea si altor terenuri cu suprafete variabile in acelasi domeniu privat. (A. Gavrila)
Primaria a batut palma cu ISJ pe reteaua scolara a Bacaului
Toata lumea ramâne cu functia
Consilierii locali au batut in cuie reteaua scolara din municipiul Bacau pentru anul scolar urmator. In sedinta de ieri, ei au aprobat proiectul fara prea multe discutii, aceasta si pentru ca negocierile s-au purtat in prealabil intre partidele politice. Termenul limita dat de Ministerul Educatiei pentru transmiterea noii retele este astazi, 20 ianuarie.
Inspectoratul Scolar al Judetului Bacau si Primaria Bacau au ajuns, dupa saptamâni bune de negocieri, la o intelegere in ceea ce priveste reteaua scolara din municipiul Bacau pentru anul scolar 2012-2013. Aceasta a fost parafata la sedinta extraordinara de CL din 19 ianuarie. Pâna a ajunge insa la un acord, discutiile s-au purtat intre partidele politice, dupa cum au recunoscut chiar edilii. "In urma discutiilor cu Inspectoratul Scolar si grupurile politice, ieri am avut o sedinta preliminara si in final am reusit sa ajungem la o formula agreata atât de grupurile politice, cât si de executivul Primariei si inspectorat", a declarat in deschiderea sedintei primarul Romeo Stavarache.
„O retea supla si organizata, pe verticala”
Intr-un final, s-a mers pe reorganizarea retelei in varianta propusa de Inspectoratul Scolar, respectiv pe verticala, astfel incât directorii de gradinite sa isi pastreze posturile. "Este o propunere unanim agreata si cred eu ca acesta este un lucru bun pentru suflarea care lucreaza in educatie in municipiul Bacau. Dupa primul an putem trage niste concluzii si face eventuale modificari", a mai spus edilul sef.
"Va reamintesc ca anul viitor, daca lucrurile nu sunt bune in anumite puncte, putem reveni si remedia procesul care este unul dinamic. Si numarul de elevi din unitati este in schimbare. Ne vom adapta, important este ne incadram in parametrii legali", a precizat inspectorul scolar general, prof. Florin Lazar. Acesta a precizat si ca "am avut ca obiectiv fundamentarea unei retele stabile, o retea moderna adaptata noii Legi a Educatiei care va permite cât mai usor implementarea clasei 0 si gestionarea costului standard per elev care devine aplicabil din septembrie anul viitor. Am creat o retea in slujba copiilor".
Cum se reorganizeaza
Scoala "Alexandru cel Bun" va avea in structura a Gradinita cu program normal "Stefanita", nr. 8 si Gradinita cu program prelungit nr. 17. Gradinita cu program prelungit nr. 18 si Gradinita cu program normal nr. 26 vor deveni structuri ale Scolii "Al.I. Cuza", in timp ce Gradinita cu program prelungit nr. 21 va deveni structura a scolii gimnaziale nr. 10. Scoala "Dr. Alexandru Safran" va avea in subordine Gradinita cu program normal nr. 15 si Gradinita cu program prelungit nr. 24. Structurile Scolii gimnaziale "George Bacovia" vor fi Gradinita cu program normal "George Bacovia" si Gradinita cu program prelungit nr. 28, in timp ce ale Scolii "Alecu Russo" vor fi Gradinita cu program normal nr. 1 si Gradinita cu program prelungit nr. 27. De Scoala "Georgeta Mircea Cancicov" vor apartine Gradinita cu program normal nr.4 si cea cu program preungit nr. 29. Scoala "Octavian Voicu" are cele mai multe structuri de anul viitor. In subordinea sa se vor afla, pe lânga Scoala primara nr. 1, trei gradinite, respectiv: Gradinita cu program normal nr. 1, Gradinita nr. 34 si Gradinita cu program prelungit "Dumbrava minunata". De Scoala "Nicolae Iorga" va apartine Gradinita cu program prelungit nr. 31. Gradinita cu program normal nr. 2 si cea cu program prelungit nr. 33 vor fi subordonate Scolii "Constantin Platon", iar Gradinita cu program prelungit nr. 23 Scolii "Miron Costin". Scoala "MIhai Dragan" va fi la fel de mare ca si "Octavian Voicu". Astfel, structurile acestei scoli vor fi Scoala gimanziala nr. 9, la care se adauga, de anul viitor, Gradinitele cu program normal nr. 11, nr. 9 si cea cu program prelungit "Raza de soare". Gradinita "Lizuca" va fi de acum structura a Scolii "Ion Creanga", iar "Crai Nou" a Scolii "Mihail Sadoveanu". Scoala "Nicu Enea" va raspunde de doua unitati de prescolari, respectiv Gradinitele cu program normal nr. 7 si nr. 25. Prescolarii de la Gradinita cu program normal nr. 13 vor apartine administrativ de Scoala "Domnita Maria", in timp ce cei de la Gradinita cu program prelungit nr. 19 si cu program normal nr. 10 de Colegiul "Stefan cel Mare". Si Colegiul "Ferdinand I" va avea in structura o gradinita. Este vorba de cea cu program normanl nr. 40. De Colegiul National de Arta vor apartine Gradinita cu program prelungit nr. 12 si cea cu program normal "Spiru Haret". Colegiul Tehnic "Letea" va prelua Gradinita cu program prelungit "Letea" si cele cu program normal nr. 20 si "Violeta".
„Directorii gradinitelor vor deveni adjuncti in cadrul scolilor care le-au preluat. Acestia vor avea prerogative educative, pentru ca trebuie sa se ocupe in principal de grupele pe care le au.”
prof. Florin Lazar, inspector scolar general
S-au impacat, se pare
Conducerea Primariei Bacau si cea a Inspectoratul Scolar au ajuns acum la o intelegere dupa ce, in trecut, au avut mai multe episoade conflictuale. Unul dintre ele s-a derulat la Gala premiilor invatamântului bacauan de anul trecut, eveniment la care generalul Florin Lazar nu a participat. La acea vreme, acesta declara ca „profesorii propusi sa primeasca premii la aceasta gala nu coincid cu propunerile noastre. Nu stiu care au fost criteriile prin care Primaria i-a desemnat”. O parte din premiile acestei gale au ajuns si la unii directori de unitati de invatamânt demisi intre timp pentru prost management sau care nici nu indeplineau functii de conducere in perioada de referinta 2009-2010.
Andreea Gavrila
„Numai cu frumusetea nu poti reusi in viata”
Interviu cu Camelia Iancu, hostess si instructor de dans
– Job relativ nou in Bacau. Cum se traduce si ce presupune practic aceasta meserie?
– Nu-i chiar asa de nou acest job; poate in Bacau. Nici nu stiu daca este inclusa in nomenclatorul de meserii, insa este la moda si se practica de foarte multe tineri si tineri, mai ales ca un al doilea job, deoarece, in Bacau, nu se intâmpla in fiecare zi un eveniment important care ar putea include in desfasurare si prezenta unei hostesse sau a mai multora. In ultimul timp, au luat fiinta cluburi, societati care pregatesc tineri pentru aceasta meserie, dar si ofera asemenea servicii. In esenta, hostess inseamna insotitoare/insotitor, cu multe alte variante.
– Eu te-am vazut la Gala Premiilor DESTEPTAREA, impreuna cu o alta tânara, prezenta voastra a fost agreabila, discreta, a creat o atmosfera placuta, mereu in miscare, printre invitati, cu tinute sobre…
– Particip la manifestari diverse, de la spectacole, lansari de produse, pâna la ceremonii oficiale, nunti, botezuri, dar si la unele cu caracter privat, insa niciodata in locuinte private. Nu sunt genul meu.
– Care sunt criteriile, calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca, sa le aiba o persoana care practica un asemenea job?
– Sunt câteva obligatorii, iar altele sunt cerute de angajator. Sa aiba un fizic placut, sa fie dragute, sa stie bine limba româna, sa fie inalte, de regula in jur de 1,80 metri, o tinuta corespunzatoare evenimentului, sunt cazuri in care angajatorul impune o anumita tinuta pe care o ofera (este vorba de anumite culori, sigle, marci), dar in cele mai dese cazuri noi punem la dispozitia solicitantilor un mic catalog cu ce avem in dotare, iar ei aleg. Includem aici zâmbetul, buna dispozitie, care au darul de a intretine o atmosfera specifica, placuta, apoi trebuie sa ai disponibilitate pentru conversatie, sa oferi informatii participantilor despre eveniment, eventual cine participa, cu ce ocazie. Exista un intreg protocol pus la punct impreuna cu angajatorul. Intâmpinam oaspetii, ii servim cu bauturi, le oferim materiale promotionale, de promovare a firmei sau produsului. Avem la dispozitie un anumit timp pentru informare, pentru pregatirea evenimentului, un prim contact, vizita la locul de desfasurare, de cunoastere a staff-ului etc. La o nunta la fel, plus ca ii conducem la mesele rezervate, facem prezentarile. O hostessa trebuie sa stie o limba straina sau mai multe, deoarece pot fi invitati straini sau chiar firma sau produsul vin din alte tari si vor sa intre pe piata noastra. Vedeti ca nu-i chiar asa de simplu.
– Cum afla un posibil client de voi, de unde va ia?
– V-am spus ca sunt diferite agentii care se ocupa de acest lucru. Eu lucrez singura, suntem câteva prietene care avem aceasta disponibilitate si aflam una de la alta, din vorba in vorba, avem telefoane, ne intâlnim, vorbim, aflam. Dupa aceea, daca ai fost la o manifestare cunosti oameni, te contacteaza, nu asta este problema. Pentru mine este al doilea job si, in functie de timpul meu, accept sau nu un contract.
– Uneori, am dedus din discutii, se face confuzie intre hostess si dama de companie. Ti s-a intâmplat vreodata acest lucru? Ai primit vreo oferta?
– Nu, nu stiu. Nici nu stiu ce inseamna dama de companie. Am informatii vagi, insa traim in Bacau, poate in alte orase sunt alte standarde, alte oportunitati, eu fac doar ceea ce imi place si care se incadreaza in modul meu de a fi, de a vedea lumea. Nu stiu, nu va pot oferi nicio informatie. Stiu insa ca in Bacau mai sunt si promoterii, cei care, in diferite magazine, promoveaza diferite produse, ofera informatii clientilor, am prietene care se ocupa de asa ceva, este interesant, se câstiga un ban, nu stai degeaba si bati barurile. Daca vrei, iti gasesti de lucru in oras.
– Care a fost prima ta participare la un eveniment?
– Da, a fost la o nunta. O prietena mi-a zis daca nu vreau sa merg cu ea, m-am dus, mi-a placut si am continuat. De regula, mergem perechi.
– De la hostess la modeling nu-i mare distanta. Nu te-a tentat?
– Nu, nu am incercat. Când eram copil am prezentat in fata parintilor, la scoala, chiar pe scena imbracaminte pentru copii, insa am abandonat, eu aveam alte planuri.
– Nu sunt pericole in meseria asta, ai trecut prin situatii neplacute, jenante?
– Nu. Niciodata. Ce pricole? Daca ai un comportament civilizat, daca iti faci meseria corect, daca ai respect de sine, este foarte important sa tii la acest lucru. Comportamentul, conversatiile trebuie sa se incadreze strict in protocol. Nu mi-am permis niciodata sa depasesc aceste limite. Da, se mai intâmpla, cum a fost o situatie la inaugurarea unei cafenele, când am auzit si vorbe nelalocul lor (era spre sfârsitul actiunii), stiti cum e, vin tot felul de persoane(!), insa organizatorii au taiat din fasa acele manifestari. Suntem impreuna, avem masina, avem stabilit exact timpul de participare. Sa nu credeti ca ma duc la orice susa, ma informez, aleg, eu tin foarte mult la decenta, seriozitate si punctualitate.
– Se câstiga bine din acest job?
– Da. Fiind al doilea job, eu sunt multumita. Tarifele sunt cunoscute pe piata, negocierea se poarta atunci când angajatorul doreste ceva deosebit, timpul este mai lung, in rest nu sunt probleme.
– Ai participat si la lansarea unor marci de masini, am vazut acolo fete foarte frumoase, cam dezbracate.
– Nu, nu am fost, nu sunt genul meu. Daca ar fi sa particip la lansarea unui produs la mare, pe plaja, poate m-as mai gândi. V-am spus ca cuvântul meu de ordine este decenta.
– Ai vorbit mereu ca aceasta activitate este un al doilea job. Care este primul?
– Acum sunt instructor de dans. Am terminat facultatea de Inginerie si Management si urmez o a doua facultate, cea de Educatie Fizica si Sport, in Bacau, la FF. Nu am practicat ingineria niciodata, chiar daca am terminat cu 10. Mi-am ingaduit o pauza, eu am invatat foarte serios la facultate, asa cum am facut-o si la liceu, la “N.V. Karpen”. Fiind un liceu mai tehnic, de aceea am si dat la Inginerie, insa mi-au luat un ragaz si nu am practicat niciodata profesia de inginer mecanic, e greu, si am considerat ca pot face o perioada si altceva. Ma imaginam la inceput un om de afaceri, sa lucrez in bussines. Daca as fi stiut, mi-ar fi placut sa fac Coregrafia la Cluj, insa nu mi-a deschis nimeni ochii. Colaborez cu diferite cluburi, gradinite, scoli, in general lucrez cu grupe de copii, insa, sunt si partenera unui coleg, la un club, unde facem dansuri de societate cu adulti, lucrez cu cei mici, dar si cu persoane de vârsta a treia. Doua zile pe saptamâna, mai ales seara ii invatam dansuri clasice si moderne, valsuri, tangouri, cea-cea, samba, salsa, renghe etc. Poate va surprinde, vin foarte multe persoane la dansuri, vor sa invete, sa petreaca o ora – doua intr-o sala de dans, socializeaza, fac miscare. Multi vin singuri, dar si perechi, sot si sotie. Imi place foarte mult ceea ce fac, am invatat sa dansez de mica la Clubul elevilor, din clasa intâi, apoi am dansat la Clubul Fiesta, putin pe la Autentic si alte cluburi. Am diploma, atestat de instructor. Nu am inca un club al meu, colaborez la alte cluburi. Am vrut sa fac dans de performanta, sa ajung unde am vrut eu, insa nu am avut posibilitati financiare.
– Pentru ce iti trebuiau banii?
– Sa practici dansul la nivel inalt iti trebuie foarte multi bani, pentru costumatie, abonament la sala, deplasari, inscrierea in concursuri, plata instructorilor personali, deplasari, cazari, iar recompensele sunt foarte mici, simbolice. Dansul vine din interior, pentru dansul de performanta iti trebuie talent, vointa, inclinatie. Degeaba parintii vor sa-i dea neaprat pe copii la dans, daca ei nu au aceste calitati. Dupa câteva sedinte le spun ca nu are rost, chinuie copilul si cheltuie banii in van. Fiecare copil are placerile lui, talentul lor, educatorul, profesorul, parintii, impreuna, pot sa desopere acele calitati. Stiu cum este, si eu am avut instructori la care ma duceam cu placere, dar si pe unii de care m-as fi lipsit.
– Si cu Educatia fizica ce faci, la ce iti foloseste?
– Invat foarte multe, metodologie, pedagogie, ma ajuta sa fac sport, sa invat tehnici, lucruri care imi folosesc si la dans.
– Ai vorbit de lipsa unor posibilitati financiare, care ti-au impiedecat sa-ti urmez visul tau de a deveni o dansatoare profesionista. Ce s-a intâmplat?
– Sunt lucruri intime, ale familiei. Tatal meu a decedat, mama a ramas singura cu doi copii, mai am un frate mai mare cu cinci ani (si el a terminat Ingineria, in domeniul energetic, profeseaza, ii place) si mama nu a avut posibilitatea sa ne ajute peste medie, asa cum se cerea. A fost nevoita sa plece din tara, pentru a ne putea intretine. Noi, de la 10 ani am crescut singuri, ne-am intretinut, am facut scoala, tinem foarte mult unul la altul si asa am reusit. Ne-a fost foarte greu, insa vorbim cu mama la telefon, vine de sarbatori, mai mergem si noi la ea. Ne-a implementat de mici niste reguli sanatoase de viata, iar noi ne-am ghidat dupa ele. Mama este foarte multumita de ceea ce facem si am facut noi, copiii ei. Nu am luat-o razna, cum s-a mai intâmplat cu alte colege si prietene de-ale mele.
– Este important fizicul in acest job, te-a ajutat in viata?
– Sigur, natura, Dumnezeu mi-au daruit tot ce-i trebuie unei femei, insa, trebuie sa stiti ca nu-i suficient. Numai cu frumusetea nu poti reusi in viata. Ea trebuie “ornata”, ca sa spun asa, cu instruire, educatie, consolidarea unor principii sanatoase, unele le capeti in scoala, altele in familie, se adauga experienta. Acest lucru imi permit sa aleg unde merg, ce invitatii sa onorez, sa-mi fac meseria la un nivel performant.
– Care sunt gândurile tale de viitor, imi spuneai ca din când in când ti-ai lasat, ai luat un timp de gândire, de clarificari?
– Acum fac dans, sunt hostess, vreau sa termin facultatea si…surpriza, as vrea sa plec din tara. Acum sunt in perioada de gândire: sa plec sau nu, de aceea sunt indecisa. Este o dorinta, am mai multe variante. Am o prietena in Canada, care mi-a spus ce as putea face acolo, ca diploma mea de inginer mi-ar oferi posibilitatea unui loc de munca bun. Am informatii si din Italia, mai ales ca mama mea este acolo. Sunt probleme si acolo, vedeti si dumneavoastra. Poate vine ea in tara si mergem noi. Nu se stie. Ironia vietii, noi am asteptat-o atâtia ani sa vina, ca sa plecam noi. Ma informez, adun informatii. Viata este asa de complicata, chiar ciudata, schimbatoare de la o perioada la alta. Lupti pentru un lucru, faci sacrificii si nu reusesti totdeauna sa ajungi acolo unde iti doresti. Important este sa nu renunti, eu am invatat ca nimic nu se obtine fara stradanie, fara munca, fara o tinuta morala bazata pe principii sanatoase.
– Ai un prieten, cum ai vrea sa fie barbatul de lânga tine?
– Momentan, am luat o pauza. Am avut un prieten, insa am zis ca e mai bine sa ne urmam separat drumurile. Cum sa fie? In primul rând sa fie credincios. Din toate punctele de vedere. Nu numai sa mearga la biserica, sa crezi in ceva, cu inima, cu sufletul. Sa aiba respect si sa-mi ofere incredere, sa traiasca pe picioarele lui, sa fie mai inalt ca mine, sa fie puternic moral si sufleteste. Sa fie un om integru.
– In afara de dans, hostess, ce-i mai place Cameliei Iancu sa mai faca in timpul liber?
– Imi place la nebunie sa schiez, sa inot, am incercat aproape toate sporturile. Eu am luat o pauza de cinci ani de dans, sa ma verific daca imi mai place sa fac si altceva si eu nu stiu. Am facut atletism de performanta, am avut-o antrenor pe doamna Hagima. N-a fost sa fie, am facut tenis, lupte martiale, toate mi-au folosit, insa m-am intors la dans. Dansul iti ofera foarte multe satisfactii, te tine in forma, socializez, cunosti oameni, experiente, ai ce invata câte ceva in fiecare zi. Pentru a fi competitiv trebuie sa te pregatesti permanent, sa inveti dasuri noi, metode moderne de a atrage la aceasta activitate câti mai multi oameni. Ce poate fi mai frumos, sa dai drumul la o muzica pentru dans, tangou de exemplu, si sa te lasi pe ritmurile lui. Mereu, si mereu…
Gheorghe Baltatescu
Iranul interzice papusa Barbie
Politia moralitatii a decis sa retraga jucaria de pe rafturi. Actiunea face parte din razboiul Teheranului impotriva influentelor culturale occidentale.
Masura vine dupa ce Occidentul a amenintat cu posibile sanctiuni impotriva exporturilor de petrol.
Liderii religiosi iranieni au considerat dintotdeauna ca aparitia pe piata a papusii blonde cu forme perfecte are o influenta distructiva asupra societatii si culturii.
Nu e prima data când politia moralitatii restrictioneaza vânzarea de Barbie. In 2002, guvernul de la Teheran a anuntat ca va permite comerciantilor sa aduca doar doua tipuri de papusi, Sara si Dara, care erau imbracate in port traditional. (realitatea.net)
Peste 7000 de persoane la mitingul organizat de USL in Bucuresti
Protestul organizat de Opozitie, denumit "miting pentru libertate", la care au ajuns peste 7.000 de persoane, a inceput joi la ora 15.30, la Arcul de Triumf, de unde manifestantii au plecat in mars pe Soseaua Kiseleff, pâna in apropierea sediului Guvernului.
Circulatia in Piata Universitatii, pe sensul dinspre Universitate spre Romana, a fost blocata, dupa ce manifestantii USL, carora le-a expirat la ora 18.00 autorizatia de protest, s-au alaturat celor din Piata Universitatii. (mai multe amanunte pe realitatea.net)
