Persoanele care ajung la Urgente, in spitale, in stare de ebrietate sunt tot mai aproape de a plati serviciile acordate si spitalizarea. Comisia pentru sanatate din Camera Deputatilor a aprobat initiativa legislativa a dr. Tudor Ciuhodaru, care a pus gând rau „clientilor” cu intoxicatie etilica, cei care aglomereaza Urgentele si afecteaza bugetul spitalelor. Multi dintre acestia nici macar nu sunt asigurati medical, dar li se acorda ingrijiri medicale, deoarece, potrivit legii, au dreptul la asistenta de urgenta. La Psihiatrie, de exemplu, tratamentul unui astfel de pacient aflat in sevraj ajunge sa coste mii de lei pe care spitalul nu ii recupereaza de la Casa de Asigurari daca pacientul nu este asigurat. (D.M.)

Un barbat in vârsta de 40 de ani, angajat al SC Amurco, a ajuns la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau in urma unui accident de munca. „Dupa cum se specifica in registrul de consultatii, pacientul a fost ranit din cauza spargerii unui vas de hidrogen, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU. Costel P. a fost diagnosticat cu arsuri de gradul I si II pe 30 la suta din suprafata corpului.” Bolnavul este internat in sectia Chirurgie Plastica. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau a fost anuntata de eveniment, dar asteapta un raport complet de la conducerea societatii. "Din informarea pe care ne-a trasmis-o Amurco, rezulta faptul ca angajatul, având calificarea de sudor, a fost ranit in urma unui incendiu local care s-a produs in timpul unor lucrari de sudura", a explicat Dan Buftea, purtator de cuvânt al ITM Bacau. In functie de raport, inspectorii de munca vor dispune masurile care se impun impotriva societatii. (D.M., A.G.)

Liderii PD-L Bacau au sustinut, joi, conferinta de presa saptamânala, devenita deja traditionala. Dintre subiectele aflate pe ordinea de zi, cel mai arzator a fost reabilitarea DJ 117 din Zemes. CJ Bacau cere ca lucrarile sa fie suportate de Guvern, iar PDL, din bugetul judetului.

Drumul judetean 117, Moinesti-Zemes, se afla intr-o stare deplorabila. Ajunsi la capatul rabdarii, locuitorii au blocat circulatia timp de doua zile. Sub presiunea protestelor, consilierii judeteni au tinut, miercuri, o sedinta la Zemes, dar nu au reusit sa ajunga la o solutie. Ieri, la conferinta de presa a PD-L, Silviu Bondor, consiler judetean, a recunoscut cu "nu a fost o sedinta usoara" si ca unii consilieri au vazut abia atunci in ce hal arata DJ 117. Dragos Benea a propus ca Guvernul sa suporte 50 la suta din costuri, iar CJ si CL câte 25 la suta. "Solutia asta are o anumita valoare pe termen lung", insa oamenii vor o solutie rapida, afirma Bondor. "Noi am propus sa facem o asociere intre CL si CJ pentru repararea acelui drum, care ar costa cam 500.000 de euro, si am fost refuzati, introducând in ecuatie si Guvernul. De fapt, noi ce am vrut? Ce vor cetatenii, o solutie rapida, pentru ca toata lumea stie ca atunci când intri pe programe guvernamentale e de durata. Sigur, noi l-am crezut pe domnul presedinte Benea ca e greu sa faci ceva in acest an, pe buget. Dar, fratilor, in opt ani, de ce nu s-a facut?" De aceea, au cerut o solutie de avarie: asocierea CJ cu CL Zemes. PD-L sustine ca exista precedente – asocierea cu CL Tamasi si CL Onesti – si vrea sa propuna sedinte de CJ la Beresti-Bistrita, Horgesti sau Negri, care "au primari de o anumita culoare". Sedinta CJ de la Zemes a fost legala, dar nu a avut cvorum, fiind prezenti doar 17 consilieri. In sala au fost invitati si 60 dintre cei 300 de protestatari. "Am avut sentimentul aseara, acolo, vazând ce lume ma inconjoara, ca trebuie sa-mi dau demisia din toate functiile politice" a declarat Silviu Bondor. El sustine ca exista SF si proiect pentru repararea DJ 117, ba chiar si o licitatie câstigata de firma lui Dorinel Umbrarescu, la sfârsitul lui 2010, dar noua majoritate PNL-PSD a aprobat doar un miliard de lei vechi. "Aratati-mi un constructor nebun care se apuca sa lucreze cu un miliard de lei vechi!" Petrica Mihaila a acuzat ca CJ nu si-a prioritizat obiectivele: "Nu ne facem treaba in zona noastra, nu facem investitii pe DJ, in schimb cerem de la Ministerul Transporturilor sa ne se dea anumite obiective, cum ar fi podul de la Gârleni, ca avem noi bani sa-l facem!"

DJ 117 costa cât bugetul de dezvoltare

"Este un parteneriat corect: jumatate-jumatate, arata Dragos Benea. Jumatate bani de la Guvern, jumatate de la judet si CL. Propunerea celor de la PDL, ca sa vorbim româneste, este ca pe acest obiectiv sa nu fie alocati bani de la Guvern. Eu le spun dânsilor si domnului care a fost vicepresedintele CJ ca nu putem aloca suma necesara pentru reablitarea DJ 117 exclusiv din bugetul CJ." Dragos Benea arata ca Guvernul face stadion la Cluj si drumurile comunale in Suceava si Neamt, iar "CJ Bacau nu a primit niciun ban in ultimii doi ani. Podul Gârleni este un obiectiv nerealizat de 7 ani de Guvern, obiectiv care incurca viata a mii de bacauani si produce pierderi agentilor economici. Daca Ministerul Transporturilor nu poate face podul de la Gârleni, il facem noi." Benea sustine ca valoarea lucrarilor de reabilitare a DJ 117 Zemes este egala cu bugetul de dezvoltare al CJ pe 2012 – 8 milioane de euro – si ca nu poate sacrifica toate proiectele europene pentru DJ 117. PD-L sustine ca s-ar multumi cu lucrari de 500.000 de euro. Nu doar locuitorii din Zemes se plâng de starea deplorabila a drumului. Si serviciul de ambulanta, si agentii economici acuza faptul ca arata ca dupa un bombardament. Consilierii judeteni se vor intâlni din nou, astazi, la ora 12, pentru a decide cine va repara acest drum. PD-L sustine asocierea intre judet si comuna Zemes, pentru a acoperi impreuna cheltuielile. Consilierii USL cer ca Guvernul sa dea 50 la suta din suma. Daca nimeni nu va ceda, locuitorii din Zemes vor ramâne cu gropile.
Silvia Patrascanu

Contractele publice vizând termoficarea Bacaului au devenit apanajul exclusiv al clientelei politice a administratiei Stavarache. Banii se „spala” in marea familie a liberalilor. La sfârsitul anului trecut, firma Segama, detinuta de vicepresedintele organizatiei municipale a PNL – Liviu Goian -, s-a ales cu un contract de 420.000 lei (aprox. 100.000 de euro), pus la bataie de Primaria Bacau. Contractul are ca obiect racordarea la sistemul public de termoficare a doua blocuri ANL (Letea nr. 46, respectiv Letea nr. 50). Oferta Segama a contrariat firmele concurente, unele dintre ele cu un nume recunoscut in lucrarile de utilitati publice. Deloc surprinzator, proiectul tehnic vizând bransarea celor doua blocuri la sistemul public de termoficare va fi executat de firma detinuta de liderul alesilor PNL din Consiliul Judetean Neamt.

Banii publici fac cu ochiul clientelei politice cultivate de administratia Stavarache in ultimele doua mandate. Contractele vizând sistemul public de termoficare (SACET) nu fac exceptie de la regula. Ba, dimpotriva, o confirma.
La finele lui 2011, municipalitatea bacauana scotea la licitatie o lucrare vizând bransarea la SACET a doua blocuri, situate in strada Letea nr. 46 si nr. 50. Evaluat de “expertii” Primariei Bacau la 724.000 lei (peste 170.000 de euro), contractul includea doua componente: proiectare + executie.

Oferta la un pret de nimic

Potrivit participantilor la licitatia organizata de Primarie, oferta câstigatoare – formulata de societatea controlata de Goian – nu avea cum sa fie justificata, in conditiile in care valoarea ei era infima. Segama si-a adjudecat contractul in schimbul sumei de doar 493.400 lei, care include si cheltuielile de proiectare (!). Valoarea suspecta a ofertei Segama a stârnit nemultumirea celorlalti ofertanti. Unul dintre acestia – Hidroterm Roman – a contestat rezultatul procedurii de achizitie publica. Potrivit contestatiei formulate de firma romascana, Segama nu a prezentat mai multe inscrisuri vizând starea stocurilor, nivelul de salarizare al angajatilor, performantele si costurile implicate de anumite echipamente etc. Cu toate acestea, autoritarea contractanta – Primaria Bacau – nu s-a sfiit sa-i puna pe tava lui Goian contractul amintit. Asta, in conditiile in care o alta firma client a Primariei – Branpis SRL – formulase o oferta mai avantajoasa economic decât cea a Segama (anume 419.500 lei, proiectare + executie !!!). Aritmetica arata ca firma lui Goian s-a ales cu contractul de bransare a blocurilor formulând o oferta cu o valoare de doar 68 la suta din valoarea contractului estimata initial de edili. Simplu, nu?

„Acolo este o secretomanie”

Ion Taralunga, managerul Hidroterm Roman, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca licitatiile organizate in Bacau sunt o mare enigma. Taralunga a apreciat ca la nivel de Primarie “este o secretomanie” si ca majoritatea contractelor sunt creionate pe “calapodul” Segama – Branpis.
“Toate licitatiile care s-au facut pâna acuma s-au luat la jumatate de pret de Segama sau Branpis. Eu sunt si producator de conducte preizolate, am venit in licitatie cu preturi de productie, cele mai mici, si nu am reusit sa câstig nicio licitatie. Cum sa se faca o lucrare evaluata la 1 milion de lei – de exemplu – cu doar 500.000 de lei?”, s-a intrebat oficialul Hidroterm. El a adaugat ca societatea pe care o reprezinta a participat la mai multe licitatii organizate de Primaria Bacau, in ultimii 3-4 ani, insa toate au fost “servite” firmelor Segama si Branpis.

Filiera PNL Neamt, la ea acasa in Bacau

Potrivit sustinerilor Segama in fata Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC), unul din motivele ofertei extrem de scazute ar fi costul mic al proiectarii, capitol de care se va ocupa firma Consulting & Proiect Business SRL. Cu sediul intr-o comuna din judetul Neamt, SRL-ul este detinut de Andrei Ignat, liderul consilierilor judeteni PNL din CJ Neamt. In vara lui 2009, Ignat a fost numit presedinte interimar al PNL Neamt. In timpul guvernarii Tariceanu, penelistul a indeplinit functia de director al Inspectoratului de Stat in Constructii Neamt. La parlamentarele din 2008, Ignat a candidat la functia de deputat, in Colegiul 7. Abordat de jurnalistii Desteptarii, patronul Consulting & Proiect Business SRL a declarat ca nu era la curent cu rezultatul licitatiei organizate de Primaria Bacau. Ignat a afirmat ca avea cunostinta de statutul politic al lui Goian, dar ca apartenenta la PNL nu a influentat licitatia organizata de municipalitatea bacauana (ea insasi condusa de seful PNL Bacau, Romeo Stavarache).
“Sincer sa fiu n-am stiut ca Goian e membru marcant al PNL Bacau. N-am discutat cu el pe tema asta. Lucrarile-s lucrari, pe parte tehnica nu incap filiatiile politice. Asa, am lucrat si cu alte partide. Ce relevanta ar avea in situatiile astea ca suntem in PNL? Am colaborari si cu alte firme”, a declara Ignat. Binomul penelist Segama – Consulting & Proiect Business SRL nu e la prima performanta de acest tip. In mai 2011, firma lui Goian a câstigat un contract de peste 800.000 de lei de la Primaria Bacau. Acesta viza construirea unei conducte de legatura pentru transportul apei potabile de la statia de pompare Gheraiesti la rezervoarele din Barati. Proiectul tehnic este realizat de firma controlata de liberalul nemtean Andrei Ignat. La data adjudecarii contractului de construire a conductei minune, Goian declara pentru Desteptarea ca nu este obligat sa ofere informatii despre activitatea firmei sale. "Care e problema voastra? Eu sunt o societate particulara. N-am nicio obligatie fata de voi sa raspund despre contractele pe firmele mele. Nu sunt informatii publice. Este o firma privata care are activitatea ei si care nu este publica. Nu sunt institutie de stat", aprecia vicepresedintele organizatiei municipale a PNL.
Blocurile ANL din Letea dispun de centrale proprii, din constructie. Municipalitatea a decis sa renunte la acestea si sa branseze imobilele la CET.
“Daca exista retea de termoficare in zona, mi se pare normal sa bransezi la retea având in vedere costurile mai scazute”, a afirmat viceprimarul Dragos Luchian. El a mai spus ca sistemul public de termoficare reprezinta viitorul si ca bacauanii vor fi constrânsi, mai devreme sau mai târziu, sa renunte la centralele de apartament.
Lucian Bogdanel

Secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici, a fost chemat la bara, la Tribunalul Bacau, in dosarul in care fostul arhitect al orasului, Silvian Cortez, este acuzat de complicitate la dare de mita. Popovici a dat explicatii in fata magistratilor despre caseta cu bijuteriile din aur gasite in biroul sau, dar si de sumele ametitoare care se vehiculau intre partile din dosar pentru retrocedarea unor terenuri sau cladiri din Bacau.

Functionarul public a fost citat in calitate de martor in dosarul „Aur pentru functionarii din Primaria Bacau”, ancheta in care Ovidiu Popovici a jucat un rol important. El a fost denuntatorul si a lucrat sub acoperire pentru procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie Bacau. Mai exact, a mers la intâlniri cu inculpatii Ghiocel Lupu si Nelia Ghervase, trimisi in judecata pentru dare de mita, in timp ce avea asupra sa microfoane. Acestia cumparasera drepturile litigioase ale mai multor terenuri si cladiri ce urmau a fi retrocedate in baza Legii 10. In acelasi dosar au mai fost trimisi in judecata si fostul arhitect al orasului, Silvian Cortez, pentru complicitate la dare de mita. Timp de aproape doua ceasuri, secretarul primariei a dat declaratii in fata magistratilor despre cum a stat in birou cu o punga cu bijuterii din aur si despre sumele ametitoare, vehiculate drept mita pentru cine dadea unda verde la retrocedare. „De domnul Ghiocel Lupu am aflat când Silvian Cortez l-a adus si m-a rugat sa ma uit pe un dosar daca era in regula, daca avea dreptul de retrocedare si daca bunurile solicitate mai existau. Era vorba despre imobilele de pe strada Oituz. Am constatat ca bunurile existau pe vechiul amplasament si se puteau retroceda”, a spus Popovici.

Aur, atentie de sarbatori in februarie

Judecatorul a vrut insa sa afle mai multe despre punga cu aur care a stat in biroul sau timp de trei zile. „De la prima intâlnire cu Lupu acesta venea apoi zi de zi la primarie, ma astepta pe scari si ma intreba ce se mai intâmpla cu dosarul lui. La inceputul lunii februarie, intr-o vineri, chiar la sfârsitul programului, eram foarte grabit, ma asteptau niste prieteni jos sa plecam undeva, a intrat Cortez in birou cu o sacosa si mi-a spus ca este o atentie de sarbatori. Eu chiar am inceput sa râd, ca trecusera sarbatorile, si l-am dat afara. I-am spus ca trebuie sa plec. L-am lasat bombanind. Nu m-am uitat atunci in ea. Luni dimineata, când faceam mapa, am observat sacosa, am desfacut-o si era o caseta cu bijuterii din aur, cred. M-am blocat. L-am chemat pe Cortez la mine si l-am intrebat de unde sunt? A zis ca de la Lupu. L-a chemat, i le-am dat si i-am dat afara din birou”, a mai spus secretarul. Dupa acest episod, functionarul spune ca Lupu devenise si mai insistent, ca venea si de trei ori pe zi la primarie, si ca atunci s-a decis sa faca denuntul. Intrebat de magistrat de ce a sesizat DNA-ul abia dupa o luna si jumatate, Popovici a spus ca „Nu am vrut sa fac rau la nimeni”.

Dupa kilogramul de bijuterii, 1 milion de Euro

Conform unei inregistrari ambientale, secretarul Popovici, intr-o intâlnire cu Nelia Ghervase, la un restaurant din zona institutiei, a intrebat-o pe aceasta cine a avut ideea cu caseta de bijuterii. „Am crezut ca este o cheie”, a motivat functionarul in fata instantei, explicând ca a crezut ca cineva vrea sa-i intinda o cursa. A facut referire si la suma de 100.000 de euro pe ar fi trebuit sa i-o dea Lupu Ghiocel la sugestia lui Cortez. Au urmat alte si alte intâlniri la acelasi restaurant, cu Ghervase, acolo unde s-au vehiculat mai multe sume de bani, scrise pe bucatele de hârtie. Cel mai mare nivel al spagii s-a atins insa in cazul altor dosare de retrocedare. Este vorba despre 30 de hectare solicitate de doi cetateni straini, pe care Ghervase ii reprezenta, si cu care Popovici, de asemenea, s-a intâlnit. In cadrul uneia dintre intâlniri s-a vorbit si de suma de 1 milion de euro. „Am inteles ca urma sa se deschida un cont cu acest milion de euro care trebuia sa fie la dispozitia mea sau a lor, a celor care solutionau dosarul. Eu nu am pretins nimic”, a mai spus Popovici. De mai multe ori, in timpul audierii, secretarul a spus ca nu-si aminteste cu exactitate cum s-au petrecut lucrurile, având in vedere ca au trecut trei ani de atunci. La termenul de saptamâna aceasta au fost citati ca martori mai multi functionari sau fosti functionari ai Primariei Bacau.
Geta Panaite

Istoria unui scandal de coruptie „blatuit” de functionari cu organele de ancheta

In toamna lui 2009, un imens scandal de coruptie tinea prima pagina a Desteptarii. Numele mai multor functionari din Primaria Bacau, intre care al secretarului Ovidiu Popovici si al arhitectului sef Silvian Cortez, apareau intr-un dosar instrumentat de procurorii DNA. Cercetarile procurorilor au vizat doua terenuri din municipiul Bacau care apartineau mostenitorilor mosierului Anton Fodor. In august 2008, acestia au vândut, contra sumei de 200 de mii euro, drepturile litigioase catre doi afaceristi (Lupu Ghiocel si Nelia Ghervase). Pentru a-si facilita o decizie favorabila in privinta terenurilor, afaceristii au demarat o intensa operatiune de lobby pe lânga functionari din Primaria Bacau, alimentati si de faptul ca dosarele le erau tergiversate. Afaceristii au promis zeci si chiar sute de mii de euro functionarilor daca acestia le-ar fi solutionat favorabil retrocedarile.
In judecarea cererii de arestare a celor doi afaceristi, in octombrie 2009, instanta a formulat o serie de concluzii interesante, care ii puneau intr-o lumina complet nefavorabila pe functionarii din Primarie prezenti in dosarul de coruptie.
„Din interceptarile audio depuse la dosar ce redau discutiile dintre functionarii Primariei implicati in cauza (cei 2 denuntatori si cei doi invinuiti Cortez Silvian Gheorghita si Anghel Aurel Cristinel) se constata ca acestia nu erau straini de asemenea practici ilicite, si nu erau deloc indignati de ofertele inculpatilor”, se precizeaza intr-o Incheiere judecatoreasca datata 22 octombrie 2009. In aceeasi Incheiere, judecatorii au concluzionat ca din documentele cuprinse in dosar ar rezulta ca s-a facut un „troc efectiv” intre functionarii Primariei si organele de cercetare penala. „Intelegerea” a avut menirea de a-i absolvi de orice responsabilitate pe angajatii municipalitatii cercetati in dosarul de coruptie instrumentat de DNA (n.r. – vezi articol: “Secretarul Popovici si functionarii din Primarie au facut «blat» cu organele de cercetare penala”).
Lucian B.

In judetul Bacau numarul somerilor este mai mic cu peste 700 de persoane fata de luna ianuarie. Dar si oferta de locuri de munca se mentine foarte redusa. Mai multe posibilitati de angajare pentru români sunt in unele state europene.

Surprinzator, in februarie, cea mai vitrega luna de iarna din 2012, rata somajului la nivelul judetului Bacau a scazut fata de luna ianuarie. Astfel, daca in prima luna din acest an s-au inregistrat 6,17 someri la o suta de persoane ocupate, acum sunt 5,85. Exprimat in cifre absolute, la 1 martie 2012, in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau erau 13.240 someri, cu 734 persoane mai putin decât au fost in ianuarie. "In luna februarie au fost inregistrate in baza noastra de date 1.888 persoane care au ramas fara loc de munca, ne-a spus Daniela Balan, consilier superior, purtatorul de cuvânt al AJOFM Bacau. In acelasi timp alte 2.622 au iesit din evidenta agentiei. Aceasta, ca urmare a faptului ca s-au incadrat in munca ori le-a expirat termenul de plata a indemnizatiei de somaj sau cele sase luni prevazute pentru acordarea serviciilor de informare, consiliere si mediere, in cazul celor care nu au avut dreptul la ajutor."

Peste nivelul national

Dar, chiar daca rata somajului s-a redus in februarie, acest indicator continua sa fie mai mare in judetul nostru decât cel inregistrat la nivel national. La 31 ianuarie 2012, la nivelul intregii Românii au fost 5,26 someri la 100 persoane active fata de 6,17, in judetul nostru. Pe februarie nu au fost inca publicate datele statistice pe tara, dar, evident, rata somajului va fi mai mica decât aceea inscrisa de judetul nostru. Si, desi ar trebui sa constituie un motiv de bucurie faptul ca sunt mai putini someri, aceasta, din pacate, nu reflecta adevarata dimensiune a fenomenului. Pentru ca foarte multi someri, care au terminat perioada pentru care au avut dreptul la indemnizatie de somaj, dupa aceea nu mai depun cerere la AJOFM Bacau ca sa fie mentinuti in baza de date a acesteia. Prin urmare, ei sunt scosi din evidenta si nu se mai stie nimic despre soarta lor. In plus, oficial, sunt someri mai putini, dar si oferta de locuri de munca este extrem de saraca. Pentru aceasta saptamâna agenti economici din judet pun la bataie numai 155 posturi vacante. Oferta aceasta se mentine de luni bune incoace.

Norocul vine de la straini

Dar, neasteptat, in momentul de fata cu o oferta mai generoasa vin câteva tari din Uniunea Europeana. Germania pune la dispozitia românilor nu mai putin de 564 locuri de munca in diverse meserii. In domeniul sanatatii din aceasta tara sunt asteptati 76 de asistenti medicali, asistenti de geriatrie ori ingrijitori ai persoanelor vârstnice, precum si 16 medici de medicina generala, interna, chirurgie, ortopedie, neurologie, ginecologie si anestezie. In aceeasi tara sunt disponibile pentru români 34 locuri de lucrator CNC (metal sau plastic)-frezor-strungar-slefuitor-programator, 34 de inginer de proiectare, 56 de inginer, 44 de specialist software, 16 de agent call center, 38 de specialist in domeniul hotelier sau gastronomic, 24 de bucatar, 36 de stivuitorist, 68 de sofer camion/masina de tonaj mare, 56 de electronist ori electrician, 36 de mecanic/specialist in mecatronica si 30 de sudor. Pe lânga calificarea in domeniu se cere cunoasterea limbii germane. Toate aceste oferte sunt valabile pâna in data de 12 martie, termenul limita de depunere a CV-ului in baza de date EURES. La rândul ei si Belgia cauta 5 asistenti medicali, candidatii având posibilitatea sa acceseze aceste posturi pâna in data de 30 martie. Si Danemarca are nevoie de specialisti români care sa lucreze in sanatate. Ea are disponibile un post de medic specialist neurolog (9.03.2012) si patru locuri de medic specialist psihiatru (21.03.2012). Pentru acestea impune cunoasterea foarte bine a limbii engleze. Pâna la sfârsitul lunii martie si Republica Ceha asteapta candidati români pentru 30 de posturi de sudor piese de otel. Aspirantii trebuie sa fie capabili sa comunice in limba engleza sau rusa, daca nu cunosc ceha ori slovaca, si sa aiba 5-10 ani de experienta in meserie.
Elena Tintaru

Luna aceasta, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau a inceput ori va demara un numar destul de modest de cursuri de formare profesionala. Daca in alti ani, in aceasta perioada, se deschideau noua sau 10 astfel de cursuri, acum incep numai cinci. Din aceasta luna, Centrul de Formare Profesionala Bacau deruleaza pregatirea unui numar de aproximativ 100 de someri in meseriile de ospatar (chelner) vânzator in unitati de alimentatie, de confectioner imbracaminte, contabil, instalator instalatii sanitare si de gaze sau de electrician in instalatii energetice. In luna martie Centrul de Formare Profesionala Onesti nu va demara niciun curs. Fata de alte judete, Bacaul este cu mult in urma. Potrivit datelor afisate pe site-ul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in Vaslui a inceput in aceasta luna calificarea a 245 someri, Iasi-200, Suceava-196, Mures-196 iar in Hunedoara a 182. Pentru somerii aflati in evidenta AJOFM Bacau, formarea profesionala este gratuita. Inscrierea la cursuri se face in baza actelor de studii, a certificatului de nastere si de casatorie (dupa caz), a actului de identitate, a carnetului de somer, prezentate in original si copie, precum si a actului medical in care trebuie sa se precizeze ca persoana respectiva este apta de munca. Dar de servicii gratuite de formare profesionala beneficiaza si absolventii care nu au putut ocupa un loc de munca, precum si persoanele ce desfasoara activitati in mediul rural, care nu realizeaza venituri lunare sau obtin sume de bani mai mici decât valoarea indicatorului social de referinta (500 lei) si sunt inregistrate la agentiile de somaj. La aceeasi facilitate au dreptul si persoanele care si-au reluat serviciul dupa incetarea concediului pentru cresterea copilului pâna la implinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani, in cazul celui cu handicap, precum si cele care s-au intors la lucru dupa recuperarea capacitatii de munca, ulterior pensionarii de invaliditate.
E. Tintaru

La sfârsitul saptamânii trecute, Ministerul Muncii a lansat oficial proiectul "Anul european al imbatrânirii active si al solidaritatii intre generatii 2012". Scopul acestui proiect este sensibilizarea populatiei in ceea ce priveste contributia persoanelor vârstnice si modalitatile de participare a lor la dezvoltarea societatii. Programul nu se refera strict la angajarea pe un loc de munca a persoanelor de vârsta a treia, ci la implicarea lor in activitati de voluntariat, precum si in viata propriei familii si a comunitatii din care fac parte. Proiectul are in vedere si un grad mai ridicat de sanatate in rândul persoanelor vârstnice, prin aplicarea masurilor necesare conservarii capacitatii acestora de a trai independent si autonom, prin crearea unui mediu de viata prietenos si oferirea de oportunitati de dezvoltare personala. Lansarea "Anului european al imbatrânirii active" nu este intâmplatoare. Studiile arata ca in România imbatrânirea populatiei inregistreaza o crestere semnificativa, ceea ce reprezinta un fenomen ingrijorator. Ministerul Muncii estimeaza ca in 2050 piramida demografica a vârstelor va avea o baza considerabil redusa. El apreciaza ca aceasta se va produce din cauza cresterii accelerate a numarului pensionarilor, ceea ce va determina cheltuieli si mai mari cu plata pensiilor si asistenta medicala. Si, totusi, concluzia ministerului legata de accelerarea numarului pensionarilor este neasteptata. Noua lege a pensiilor, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2011, are drept scop tocmai reducerea numarului pensionarilor, efect care deja se vede. Acum numarul pensionarilor este mai mic decât a fost la sfârsitul anului 2010. Atunci, in evidenta Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau erau 145.550 pensionari de stat. La acestia se adaugau 23.048 pensionari agricultori, ale caror pensii sunt achitate, insa, din bugetul de stat, si nu din cel al asigurarilor sociale. La 31 decembrie 2011, pensionarii de stat numarau 145.395 persoane iar cei agricultori-21.222. In total, in prezent, sunt 166.617 pensionari fata de 168.548. Raportat la numarul locuitorilor judetului, de 713.791 persoane, la ultimul recensamâmt, rezulta o pondere a pensionarilor de 20,3 la suta. La recensamântul anterior, judetul Bacau a avut 750.000 locuitori. Dar tot cu ani in urma a avut si mai multi contribuabili la sistemul public de pensii. La sfârsitul lunii decembrie 2011, la bugetul de asigurari sociale de stat, destinat platii pensiilor, contribuiau 115.620 persoane, dintre care 103.322 erau salariati, angajati la societati comerciale care isi au sediul pe teritoriul judetului Bacau. Cifra aceasta este departe de cea inregistrata la finele anului 2008, când numarul salariatilor a depasit 124.000 de persoane. Si daca avem in vedere ca la 28 februarie 2011 erau asigurate, in total, 117.664 persoane (salariati, someri, cei cu contract si cei cu declaratie pentru venituri de alta natura decât cele profesionale), vom vedea ca acum contribuabilii la pensii sunt mai putini cu 2.000 chiat decât cu un an in urma. Aceasta, evident, este o consecinta a faptului ca din 2009 incoace in judet s-au facut foarte multe concedieri.
Elena Tintaru

Primele doua luni din acest an se inscriu cu un record extrem de trist. In ianuarie si februarie au decedat nu mai putin de 1.258 de pensionari. Tot in primele doua luni din acest an au trecut in Lumea Umbrelor si doua persoane, care erau asigurate in sistemul public de pensii in virtutea unui contract de munca, deci erau salariate. Alti sase decedati au fost rude de gradul intâi ale pensionarilor. Astfel, in primele doua luni din acest an Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a achitat 1.266 ajutoare de inmormântare. "Este un numar mai mare de ajutoare de deces in cele doua luni fata de perioada anterioara, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Aproape in fiecare an se intâmpla acest lucru in lunile ianuarie si februarie. Cât priveste situatia pe 2011, numarul deceselor in rândul pensionarilor nu a scazut semnificativ anul trecut. De altfel, de mai multa vreme este constant de la un an la altul. Sunt doar mici diferente." In anul 2011 CJP Bacau a platit 6.844 ajutoare de deces, din care 6.465 au fost acordate pentru inmormântarea a tot atâtia pensionari iar 16, pentru inhumarea aceluiasi numar de asigurati. In acest an, ajutorul de deces pentru pensionarii si asiguratii in sistemul public de pensii este mai mare decât a fost in 2011. In cazul decesului unui pensionar sau asigurat, sprijinul de inmormântare acordat este de 2.117 lei, cu 95 lei mai mult decât anul trecut. Daca a decedat un membru al familiei pensionarului ori asiguratului (sot, sotie, copil, parinte), atunci ajutorul va fi de 1.059 lei fata de 1.011 lei, cât a fost in 2011. Pâna acum, anual, Casa Judeteana de Pensii a achitat intre 6.500 si 7.000 de ajutoare de deces.
Elena T.

In sistemul sanitar public ar putea avea loc in curând o deblocare a posturilor, considerata necesara in contextul deficitului de personal cu care se confrunta atât spitalele, cât si serviciile de ambulanta. Senatorii din Comisia de sanatate au avizat propunerea legislativa privind deblocarea posturilor, decizia urmând sa o ia, in premiera, managerii unitatilor sanitare „in functie de necesitati”. Managerii vor putea aprecia si aproba scoaterea la consurs a posturilor in functie de normativele in vigoare, dar si de bugetul pe care il au pentru acest an. In judetul Bacau, in cea mai acuta criza de personal se afla Serviciul Judetean de Ambulanta. In unele zile, in care echipajele insotesc pacienti transferati la clinici din Iasi sau Bucuresti, in statii si substatii nu mai ramâne niciun medic pentru a intervenii la urgente majore. In ceea ce priveste spitalele, chiar in conditiile in care li se da managerilor puterea de a debloca posturi, acestia vor fi limitati in angajari de bugetul insuficient alocat si in acest an de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.
D. Mincu

Camera Notarilor Publici a publicat noua grila de evaluare a apartamentelor, valabila in acest an. Preturile au mai intrat la apa fata de 2011. Cu putin peste 40.000 de euro se poate cumpara chiar un apartament cu patru camere, dar de confort III.

Valoarea de circulatie a apartamentelor din municipiu a fost stabilita in urma unor expertize independente. Acestea vor sta la baza stabilirii tarifelor incasate de notari la incheierea unei tranzactii.
Cei care doresc sa isi achizitioneze o garsoniera in municipiul Bacau pot sa dea intre 6.000 si chiar 21.000 de euro, in functie de zona si gradul de confort. Garsonierele confort I se vând cel mai mult cu 18.700 de euro in cartierul Bistrita Lac si in zona centrala (de exemplu, pe strazile 9 Mai, Aleea Parcului, Marasesti, Razboieni sau Unirii pâna la Autogara). In jur de 15.000 de euro costa o garsoniera in zona de nord a orasului, in Ansamblul Letea, in cartierul Cornisa II (strazi precum Frasinului, Carpatilor sau Tolstoi, pâna la calea ferata), Ansamblul Miorita, zona Garii, Bacovia, zona parcului si Ansamblul Alecsandri.
Garsonierele confort II costa in zona centrala peste 13.000 de euro, in timp ce in sudul orasului costa intre 8.500 si 10.000 de euro, iar la nord in jur de 12.500 de euro.
Apartamentele cu doua camere costa in medie 30.000 de euro, cu câteva mii de euro in plus sau in minus in functie de strada si gradul de confort. In centru un apartament de doua camere costa 34.000 de euro, dar scade pâna la 21.000 de euro, in aceeasi zona, dar confort III.

Preturi la extrema

Locuintele cu trei camere au un pret de pornire in centru de 46.000 de euro, in timp ce pe strada Letea acestea se pot cumpara cu 23.000 de euro. Si pe strada Stefan cel Mare, astfel de locuinte costa destul de mult: circa 38.000 de euro.
Apartamentele cu patru camere costa intre 30 si pot ajunge chiar la 60.000 de euro in zona centrala. Pe strazile Vasile Alecsandri sau Aleea Parcului, Narciselor sau Bicaz costul unui astfel de apartament este de 38.000 de euro. Preturi comparabile cu cele din centru sunt in cartierul Bistrita Lac, aici un apartament cu patru camere având un pret de pornire de 51.000 de euro.

Notarii fac precizarea ca apartamentele modernizate – adica cele care au centrala proprie, termopane, aer conditionat sau termoizolatie exterioara costa cu 5 pâna la 10 la suta mai mult.
Andreea Gavrila

Toate primariile pot, potrivit Codului Fiscal, sa acorde esalonari la plata datoriilor si, astfel, sa amâne suspendarea ajutoarelor, a alocatiilor de sustinere si a indemnizatiilor de crestere a copilului. Unele au suspendat, totusi, plata acestora catre familiile restantiere. Ele promit sa le repuna in drepturi in momentul când vor incepe sa-si plateasca din datorii.

Recomandarea facuta de catre conducerea Ministerului Muncii de a acorda inlesniri la plata impozitelor si taxelor locale restantierilor, beneficiari de prestatii sociale, nu este agreata de catre toti primarii. Dovada sta faptul ca din cele 93 de primarii din judet 40 i-au comunicat Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau un numar mai mare ori mai mic de suspendari la plata alocatiei de sustinere familiala, motivat de debitul inregistrat de catre cei in cauza la impozitele si taxele locale pe anul 2011. Cât priveste ajutorul social, 28 de primarii au decis suspendarea acestuia pentru mai multe ori mai putine familii indreptatite. Totusi, fata de jumatatea lunii februarie, situatia s-a imbunatatit considerabil. "La mijlocul lunii februarie, potrivit datelor furnizate de catre primarii, aveam 2.570 restantieri la plata taxelor si impozitelor dintre beneficiarii de ajutor social, alocatie de sustinere si indemnizatie de crestere a copilului, ceea ce insemna tot atâtea suspendari de drepturi, ne-a spus Cristina Ciobanu, directorul AJPIS Bacau. Acum sunt, in total, 1.086 suspendari."

La mila primariilor

Potrivit Codului Fiscal, primariile pot aproba esalonarea platii datoriilor la bugetul local, inregistrate de catre persoanele singure si familiile sarace. La cererea temeinic justificata, administratiile publice locale au competenta, conform Codului Fiscal, sa acorde inlesniri la plata obligatiilor bugetare, pentru persoane fizice si juridice. Astfel, primariile au dreptul legal sa esaloneze plata obligatiilor locale, a majorarilor de intârziere, sa amâne achitarea tuturor acestora ori sa dea scutiri sau reduceri ale impozitelor si taxelor. Prin urmare, beneficiarii de ajutor social, de alocatie de sustinere ori de indemnizatie de crestere a copilului, care au restante la plata impozitelor si taxelor locale pe 2011, ar putea sa primeasca in continuare drepturile cuvenite. Esalonarea la plata a datoriilor trebuie sa fie discutata si aprobata de consiliul local al fiecarui oras sau comuna. Acest lucru s-a facut la mai toate primariile, dar chiar daca hotarârea consiliului este favorabila, in unele localitati s-a trecut la suspendarea platii. In total sunt 714 suspendari de alocatii de sustinere, 155 de ajutoare sociale si 217, de indemnizatii de crestere a copilului.

„Sa vina sa plateasca!”

Dintre comune, Racaciuni, Agas si Scorteni au cele mai multe suspendari de alocatii de sustinere a familiei. In ianuarie, pentru luna decembrie, Primaria Racaciuni a achitat 364 alocatii de sustinere. In februarie a suspendat plata a 71. "Marea majoritate a suspendarilor sunt motivate de restantele la plata taxelor si impozitelor locale, ne-a spus Ion Ciciu, viceprimarul comunei Racaciuni. Avem mai multe fata de alte comune. Sa spunem ca noi am tratat problema cu un pic mai multa seriozitate. Cazurile au fost trecute prin consiliul local si acesta a aprobat esalonarea datoriilor. Vor fi repusi in plata si speram ca, astfel, având un venit isi vor achita esalonat si restantele." Din comuna Agas 54 din cele 300 familii indreptatite au ramas fara alocatie. "Li s-a aprobat esalonarea, dar tot le-a fost suspendata plata alocatiei de sustinere, pentru ca aceasta este legea si nu ne jucam cu ea. Unii au datorii de 30 sau 40 de lei, deci nu ar fi un efort asa de mare din partea lor sa le achite. Ii asteptam sa vina sa plateasca. Când vor incepe sa dea banii ii vom repune in plata", ne-a declarat Doru Merlusca, primarul comunei Agas. Legea este invocata si la Primaria Scorteni. Din aceasta localitate 50 dintre cele 102 familii indreptatite la alocatie de sustinere sunt in situatia de a nu mai primi aceasta prestatie sociala din cauza datoriilor la bugetul local. "Noi respectam legea, nu am discriminat pe nimeni, ne-a spus viceprimarul comunei. Dar sunt familii care nu au mai platit de sapte, opt sau noua ani! Ce sa le mai esalonezi datoriile? Iti trebuie apoi iar câtiva ani sa astepti sa-si plateasca ratele. Pe de alta parte, oamenii ar veni sa-si achite datoriile, dar nu au bani. Sunt foarte necajiti." Pentru cei carora nu li s-a aprobat esalonarea restantelor, conform noilor reglementari, plata ajutorului, a alocatiei de sustinere si a indemnizatiei de crestere a copilului se suspenda pâna la momentul in care ei isi sting datoria la bugetul local, achitarea prestatiei reluându-se retroactiv. Daca nu au platit datoria in termen de cinci luni, dupa expirarea acestei perioade inceteaza acordarea drepturilor respective.
Elena Tintaru

Miercuri dimineata, la ora 5, locuitorii din Zemes au blocat drumul judetean 117, pentru a doua oara, fiind hotarâti de data asta sa nu cedeze. Prima actiune de blocare a circulatiei a avut loc luni, de la ora 12. Ieri, s-au trezit cu noaptea in cap si s-au adunat la intrarea in Zemes, cu gândul sa opreasca toate masinile. Cauza nemultumirii lor e starea jalnica a DJ 117. "Vom bloca drumul si mâine, si poimâne, cât va fi nevoie. Azi, am deschis «Festivalul Gropilor», editia I. Noi speram, totusi, ca problema sa se rezolve. Asa nu se mai poate. O masina care nu avea nicio defectiune la revizia din decembrie, acum e praf, trebuie inlocuit totul", a acuzat Mihai Stârpariu. Peste o suta de persoane au strigat si au agitat pancarte cu mesaje acide: "Atentie, gropi europene", "Un fleac, drum ciuruit!", "Festivalul gropilor" etc. Protestatarii l-au invitat la fata locului pe Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, in speranta ca acest dialog se va incheia cu o solutie. Oamenii afirma ca de opt ani asteapta ca autoritatile sa-si aminteasca si de drumul Moinesti – Zemes – Bolatau. "Proiectul de 9 milioane de euro este supraestimat, afirma Mihai Stârpariu. De altfel, noi nu cerem reabilitarea DJ 117. Vrem doar sa fie frezat si compactat, ca sa arate ca un drum de tara si sa se poata circula pe el." Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, arata ca, in realitate, locuitorii din Zemes nu vor cârpeli, vor sa li se modernizeze drumul. La protest a fost prezent si Constantin Scripat, prefectul judetului. Discutiile s-au purtat pe un ton ridicat si au fost presarate de acuzatii. Pâna la urma, s-a decis ca la ora 17 sa aiba loc o sedinta a CJ Bacau in Zemes. "Domnul prefect a fost cel care a anuntat ca a vorbit cu 15 consilieri judeteni, ne-a lamurit Dragos Benea. In aceasta situatie, i-am propus sa facem sedinta la Zemes, nu in turnul de fildes din Bacau, pentru ca la Zemes e problema". DJ 117 a fost predat, in 2011, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) pentru a fi reabilitat in cadrul PNDI, numit si programul celor "10.000 de kilometri". Deocamdata, se stie doar ca licitatia pentru judetul Bacau a fost blocata. "Singurul lucru care se va face va fi o hârtie catre Guvern si Ministerul Dezvoltarii, in care vom solicita ca 50 de procente din costul reabilitarii drumului sa fie suportate de Guvern, 25 la suta de CJ Bacau si 25 la suta de CL Zemes, a declarat Dragos Benea. E singura hârtie pe care o semnez si o trimit."
Silvia Patrascanu

Doar o parte din restaurantele si pub-urile din municipiu organizeaza mese festive de 8 Martie. Celelalte sunt deschise si isi asteapta clientii, cu preparate din cele mai diverse.

Rezervarile au fost facute, iar astazi cuplurile dar si grupuri mai mari sunt asteptate sa sarbatoreasca doamnele intr-o atmosfera placuta, cu muzica buna si preparate la alegere. "Avem meniuri speciale pentru azi, iar de la ora 19 formatia va sustine un program artistic. Avem rezervari chiar si pentru grupuri de 20 de persoane. Si in timpul zilei vom avea preparate la comanda", a explicat managerul Hotelului President, Gabriela Popa. Bineinteles, chiar daca este o ocazie speciala, cei care tin post vor putea comanda un meniu special pe baza de preparate de post.
Si la restaurantul Royal Garden s-au facut rezervari, dar aici nu se fac meniuri speciale. "Preparatele sunt la alegere, din meniul nostru. De la ora 17 va cânta si o formatie. Avem si rezervari, dar sunt locuri si la liber pentru cei care decid pe ultima suta de metri sa vina la restaurant", a explicat managerul.

Petrecerea e amânata cu o zi

La alte restaurante in schimb, 8 martie este o zi obisnuita. "Ne asteptam clientii ca in fiecare zi. Nu organizam mese speciale, ci fiecare isi poate alege preparatul dorit. Rezervarile sunt la nivelul celor de anul trecut", ne-a spus managerul restaurantului Hanovra.
Nici la pub-ul Manhattan nu se organizeaza ceva special, dar organizatorii cred ca doamnele au decis sa amâne petrecerea de 8 martie pentru 9 martie, când formatia Feelings va fi gazda petrecerii. "Deja pentru vineri nu mai avem locuri. S-au rezervat toate. De 8 martie in schimb, mai avem locuri disponibile pentru doritori, iar meniul este unul bogat", ne-a spus managerul Andreea Clopotel.
La Crimson Music Live, in schimb, astazi va concerta formatia Hara.
Andreea Gavrila

Comertul cu flori este, in aceste zile, in… floare. La colt de strada, in pasaje si in piete, negustorii si-au expus marfa si incearca sa atraga clientii sperând sa-si scoata investitia si un profit cât mai mare. Oferta este variata, clientii nu lipsesc, dar cei mai multi se orienteaza spre buchete ieftine. Comerciantii isi spun speranta in ziua de 8 martie, iar cei care au investit mult in flori le vor duce pe cele nevândute in pietele din Bucuresti.

Ziua Femeii este o mana cereasca pentru comerciantii de flori, chiar daca vânzarile nu sunt in niciun an la nivelul asteptarilor lor. In ciuda crizei, a puterii de cumparare tot mai scazute, bacauanii gasesc resurse pentru a face o bucurie doamnelor si domnisoarelor dragi. Pe asta mizeaza si cei care au investit anul acesta in flori. Pe trotuare, in pasaje si pe tarabele din piete, oferta este bogata si variata. De la ghioceii firavi, adusi de prin alte zone ale tarii, unde s-au topit deja zapezile prin luminisul padurilor, la flori care se gasesc tot anul, ca trandafirii sau gerbera, toate invita cumparatorii sa le aleaga. Stelian Catiche a ales din Pasajul Revolutiei un buchet ochios pe care il va oferi medicului sau diabetolog. „Este o doamna foarte atenta cu mine, un pacient in vârsta de 88 de ani. Merita toata atentia. Sunt foarte surprins de cantitatea mare de flori din Bacau pentru a ceasta zi deosebita, a femeilor. Mi s-au parut scumpe buchetele, dar pentru o astfel de ocazie nu conteaza cât cheltuim.” Unii cumparatori stiu exact ce vor si nu se uita la pret. „Eu caut trandafiri grena pentru sotia mea, ne-a marturisit Nicolae Bujor. Sunt niste flori deosebite. Pentru cei dragi este firesc sa iei ce-ti place mai mult.” Stelian Preda cumpara florile preferate ale sotiei: trandafiri albi. „In fiecare an ii ofer de 8 martie aceste flori. Cu atât mai mult nu pot alege altceva anul acesta, când implinim 50 de ani de casnicie.”

Emotii pentru comercianti

Pentru comerciantii de flori, aceste zile sunt lungi, obositoare, dar si incarcate de emotie. „Speram sa vindem cât mai mult din marfa, ne-a declarat Codrin Olariu, care a ales ca loc de comercializare a florilor sale Pasajul Revolutiei. Avem foarte multe feluri de flori, dar mai cautate sunt lalelele, garoafele si trandafirii. Cel mai scump aranjament pe care l-am dat a costat 70 de lei.” Vecinul sau de taraba, Vasile Turcitu, este mai ingrijorat. „Daca nu vindem marfa asta, suntem la pamânt. Ne este frica. Azi merge greu. Poate pe 8 martie sa fie mai bine. Este cam frig si mi-e frica sa nu inghete florile. Lumea zice ca sunt scumpe si ca-i criza. Cu marfa ramasa o sa plecam spre Bucuresti, sa o vindem acolo.” Gheorghe Moraru vinde in Piata Centrala o mare varietate de flori. A observat ca multi cumparatori prefera sa cumpere si sa ofere plante la ghiveci, care vor inflori si in primaverile viitoare. „Avem zambile, Ciclamen, Begonia, diferite soiuri de trandafiri, flori frumoase si care se vând destul de bine. Pentru noi, cei care lucram in acest domeniu, care producem flori, acum incepe sa se vada munca noastra.”
Doina Mincu

Filiala Bacau a Asociatiei Nevazatorilor din România (ANR) organizeaza astazi, 8 martie, manifestarea "Oda femeii". Evenimentul are loc la sediul ANR Bacau si incepe la ora 9.30. Programul cuprinde un omagiu adus femeii, in debut, apoi competitia trimestriala "Legenda gimnasticii mondiale Nadia Comaneci", iar de la ora 11, concursul "Miss Brândusa" & "Mister Ghiocel". Pe parcursul zilei, nevazatorii si invitatii vor avea parte si de o serie de surprize. Ultimul concurs din cadrul manifestarii este "Culinaria Art", in cadrul caruia va fi desemnata "Miss Mucenicul". (S.P.)

Astazi, de la ora 11,00, Palatul Copiilor Bacau si Inspectoratul Scolar Judetean Bacau organizeaza, in sala Teatrului „Prospero” a Palatului Copiilor, spectacolul tematic „O dulce si duioasa Mama”, dedicat zilei de 8 Martie. Programul manifestarii va contine recitaluri de muzica usoara si populara, realizate de eleviii ce frecventeaza cercurile de muzica din cadrul Palatului Copiilor, precum si o expozitie de martisoare si obiecte realizate de copiii ce frecventeaza cercurile de arta textila si desing vestimentar. Invitati speciali la aceasta manifestare vor fi batrânii de la Caminul pentru Persoane Vârstnice Bacau. (D.V.)

Locuitorii din sudul Bacaului, mai exact, cei de pe Proiectantului, Electricienilor si Bicaz, nu mai au iluminat public de peste o saptamâna. De la ora 19, zona e scufundata in bezna. Oameni se tem de haitele de câini, dar si de hoti. Pe termen scurt, solutia e una singura: sa circule si ei in grup!

Bacauanii de pe Aleea Proiectantului, Electricienilor si ultima portiune a strazii Bicaz nu mai au iluminat public de vreo zece zile. Pe strada Electricienilor e aprins un singur bec, cel din apropierea intersectiei, iar pe Proiectantului, niciunul. Intuneric total. Abia daca poti vedea la trei-patru metri in fata ta. Daca nu ar fi luminate ferestrele apartamentelor n-ai crede ca te afli intr-un oras. "Sunt foarte multe masini parcate, iar strada e ingusta. Nu se poate trece si sunt o droaie de câini", se plâng locatarii. Oamenii sunt convinsi ca municipalitatea vrea sa reduca cheltuielile si opreste intentionat furnizarea energiei electrice, asa cum se intâmpla pe vremea lui Ceusescu, când primeam curent cu portia. "Chiar e o problema, mai pleci la cumparaturi si te intorci pe intuneric, spune Maria Aparaschivei. Ce faci? Asa-s vremurile, se face economie".

„Nu stii cine iti da in cap!”

Doar farurile masinilor aflate in trecere mai lumineaza, uneori, aleile dintre blocuri. Locuitorii care se intorc de la serviciu se tem de haitele de câini aflate in cautare de hrana si merg in grup. "Iluminat, aici si acolo, nu avem de vreo doua saptamâni. Vedeti ca e cu pauze. Saptamâna asta se face economie in cartierul nostru, probabil ca saptamâna viitoare va fi alt cartier la rând", spune Claudiu Carp. Oamenii sustin ca patrupedele dau târcoale tomberoanelor, iar la ore mai târzii devin de-a dreptul periculoase si ii ataca pe indraznetii care incearca sa scurteze drumul printre blocuri. "Sa veniti de la autobuz, din partea aceea, sa vedeti cum e", ne invita Claudiu Carp, nemultumit. Locuitorii de pe Aleea Proiectantului nu se tem doar de câinii fara stapân, ci si de hoti. La adapostul intunericului se poate intâmpla orice. Poti fi atacat, lasat fara portofel si sacosa sau chiar ranit. Unii dau vina pe Primaria Bacau, altii sustin ca Electrica ar trebui sa remedieze situatia. "E deranjant! Noaptea mergi pe strada si nu stii cine se apropie si iti da in cap, acuza Vasile Turculet. De o saptamâna nu avem lumina. Daca veniti un pic mai târziu gasiti, aici, 20-30 de câini. Sunt periculosi, nu au stapân, sunt flamânzi…" Asta-i situatia, sustine barbatul, "platim taxe, impozite pe drumuri, dar nu primim nimic in schimb, iar strazile sunt cum sunt!"
Silvia Patrascanu