Comercianti loviti de ger

Gerul le-a dat o lovitura grea comerciantilor din piete si oboare. Multi dintre acestia au fost nevoiti sa inchida tarabele si sa stea acasa. Altii infrunta frigul lânga marfa inghetata. Si cumparatorii s-au rarit vizibil. Bacauanii au renuntat la negocieri sau chilipiruri si prefera sa se aprovizioneze din magazine. Nici macar in Piata Centrala, modernizata pe jumatate in toamna anului trecut, nu este mai bine. Aproape toate tarabele stau neocupate.

Comerciantii din piete si târguri au zile grele in aceasta perioada. Gerul ii arde fara mila, iar vânzarile au inghetat si ele. In Bazarul Milcov, multe dintre dughene au obloanele trase. Cele deschise duc lipsa de clienti. Marfa a fost intinsa pâna in mijlocul aleilor, sa fie in calea eventualilor cumparatori. In asteptarea lor, vânzatorii infofoliti bat din picioare pe gheata si sufla in pumni. „Este foarte greu, ne-a declarat Elena Prescornita, care incearca sa tina in viata o mica afacere in bazar. Nu este vânzare de obicei, dar a mai venit si gerul asta. Nu fac bani, asa ca nu pot plati taxa pentru spatiu. Am datorie din decembrie. Pe fiecare zi taxa este de 50 de lei. Din vânzari ar trebui sa o platesc, dar nu ajung banii. Abia am cu ce sa iau ceva de mâncare când inchid, dupa-amiaza.” Ion Luca se uita degeaba dupa clientul care sa-i faca safteaua. „Nimic nu am vândut azi.” Nicolaie Caseru vine in fiecare dimineata de la Racaciuni pentru a vinde in bazar. „Dau 8 lei pe bilet, dar inca nu am scos un leu din vânzare.” Vasile Bita nici macar nu are o taraba sau un chiosc. A intins pe zapada „niste fiare vechi pe care nu mi le cumpara nimeni”. Ieri a stat câteva ore in ger pentru doi lei.

Camerele de filmat nu tin de cald

Pustie este si Piata Sud. Câtiva comercianti de legume si fructe si-au gasit loc in hala de lactate. La tarabele de afara au mai ramas 3-4 curajosi care vând faina, lumânari, verdeata, mere inghetate si sticloase. „Eu nu am intrat in hala fiindca vând ceara si miere, iar marfa mea nu ingheata, ne-a declarat Vasile Huluta. Nu stau mult. Abia am facut safteaua, vad ce se mai vinde si plec. Cam 4-5 ore pot sta in piata.” Comerciantii sunt indignati ca administratia a facut investitii inutile pentru ei. „In loc sa faca niste usi la hala asta, sa nu mai inghetam, au pus camere de luat vederi, a declarat Vasile Ionascu, un veteran al pietei. La ce ne folosesc noua? Pe mine m-au furat hotii si când am zis sa se uite pe camera, sa-i prinda, cica sa fac plângere si in 30 de zile primesc raspunsul.”

Metrul de taraba, tot mai scump

Piata Centrala, modernizata partial in toamna anului trecut, nu ofera conditii cu mult mai bune. In ciuda peretilor noi, temperaturile din hala de legume si fructe sunt greu de suportat. Dimineata, doar câtiva pietari din Suceava se instaleaza la tarabe. „Eu trebuie sa vând, ne-a declarat Gheorghe Coca, din Radaseni-Suceava. Am marfa depozitata aici, in apropiere, si este scumpa chiria. Colegii de taraba vin când se mai incalzeste. Eu sunt invatat cu frigul, cu pietele. Ca sa ma incalzesc, mai trag câte un trotil, adica tuica facuta de mine din mere.” In parcarea de lânga piata, Constantin Simion, din Blagesti, caciular din tata in fiu, se uita lung dupa clienti si viseaza la jobul lui de vara, din Londra. „Fac scari de lemn acolo, iar aici, caciuli. Este greu acum, pe asa un ger, dar trebuie sa respect traditia. Vânzarea este tare slaba. Abia dau una sau doua caciuli pe zi.” Comerciantii au mai nou inca un motiv de ingrijorare: cresterea taxei pe metrul de taraba. „Am citit ca domnii consilieri au crescut taxa de la 12 lei la 15 lei pe metru, ne-a spus necazul lui Vasile Ionascu. Acum i-a apucat, in plina iarna, când stam degeaba la taraba?”
Doina Mincu

Gerul a gonit clientii, dar si comerciantii din piete. / Foto: Sebi Sascau

Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau plateste in rate peste 50 de aparate si echipamente pe care le-a achizitionat. Printre acestea se numara si computerul tomograf cu 16 slice-uri dat in functiune in luna noiembrie. Acesta a costat 1,3 milioane de lei, dar numai jumatate din suma a fost asigurata de Ministerul Sanatatii. Diferenta este acoperita printr-o finantare de la Consiliul Judetean Bacau si prin ratele pe care le va plati spitalul in doi ani. Tot in rate va fi achitat ecograful tridimensional Doppler color, pus in functiune in sectia Gastroenterologie in luna iunie 2011, in valoare de aproape 160.000 de lei. Sectia Nefrologie a fost, de asemenea, dotata cu un ecograf Doppler color, achizitionat la pretul de 213.960 lei. La Urologie a fost instalat in mai 2011 un aparat de fluoroscopie cu intensificator de imagine si brat C, in valoare de 334.800 lei. La mijlocul anului trecut au fost aduse la spital monitoare pentru functii vitale, in valoare de 39.680 de lei. Ratele vor fi platite de SJU din venituri proprii.
Doina M.

Serviciul Judetean de Ambulanta transfera lunar zeci de bacauani la spitale din centre universitare (in special Iasi si Bucuresti). Pacientii au diferite afectiuni care nu pot fi tratate in spitalele bacauane. „Suntem solicitati foarte frecvent, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical al SJA Bacau. Au fost zile in care doua echipaje cu medic au facut câte doua drumuri la Iasi.” In cele mai multe cazuri de transfer este vorba despre pacienti cu infarct de miocard pentru care se impune montarea unui stent. Timpul este un factor esential in reusita interventiei, asa ca pacientul trebuie sa ajunga pe masa de operatie in cel mult 6 ore. Spitalele mai solicita SJA si in cazul politraumatismelor severe, al comelor cu etiologie ce nu poate fi stabilita si al situatiilor in care este nevoie de interventii neurochirurgicale complexe. (D.M.)

In timp ce autoritatile de prim rang ale statului, precum presedintele si primul-ministru, lanseaza apeluri repetate la abandonarea populismului si la prudenta in cheltuirea banului public, municipalitatea bacauana avanseaza un buget halucinant pentru 2012.
Sub pretextul aprobarii celui mai mare buget din istoria recenta a Bacaului, Consiliul Local (CL) a votat in sedinta din 31 ianuarie un proiect bugetar desprins parca din filmele SF. Astfel, in plina criza economica administratia Stavarache a decis sa ingroape 11 milioane de lei (110 miliarde lei vechi) in santierul salii polivalente din cartierul CFR, precum si sa aloce sume incredibil de mari unor sectoare altadata neglijate asa cum sunt "cultura si cultele", respectiv "spatiile verzi si activitatile de recreere". Societati devenite, prin traditie, gauri negre in bugetul municipalitatii au fost alimentate, de asemenea, cu sume mari de bani pentru "plata utilitatilor".
La asta se adauga un credit enorm, de 150 de milioane lei (cel mai mare din istoria Bacaului), pe care alesii l-au aprobat cu un vot confortabil, girând astfel initiativa primarului Stavarache. Un calcul simplu arata ca, in ultimii 8 ani, datoria publica a municipiului a crescut de mai bine de 15 ori.

Prudenta in vremuri de criza pare sa fie straina de administratia Stavarache. Sefii municipalitatii au prezentat, la sedinta din 31 ianuarie a CL, un buget fantezist, menit parca a alimenta pâna la refuz grandomania unei administratii, care a reusit performanta de creste de 15 ori datoria publica a municipiului in ultimii 8 ani.
Alocarile bugetare gândite de ordonatorii de credit din Primaria Bacau par facute cu gândul la alegerile locale care vor avea loc, cel mai probabil, in aceasta vara. Doar asa se poate explica de ce capitole bugetare altadata neglijate de edili, beneficiaza in 2012 de alocari incredibile, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Cultura si recreerea, o descoperire recenta

Unul dintre capitolele bugetare recent descoperite de municipalitate este cel al culturii si recreerii. Pentru anul in curs, edilii au oferit un buget record acestui sector – aproape 70 de milioane de lei (peste 15 milioane de euro). Sub motivatia ca 2012 "se anunta un an cultural prosper" si ca bacauanii "sunt cunoscatori de arta si sport", administratia Stavarache a directionat peste 10 la suta din buget acestui domeniu de activitate. Potrivit edililor, in 2012 teatrele bacauane vor avea 300 de reprezentatii (aproape una pe zi!), deservind cultural un public de 43.000 de spectatori.

Directia lui Lupu, cel mai mare beneficiar

Cea mai importanta suma de bani din sectorul "cultura si recreere" a fost oferita, insa, unui subcapitol vizând intretinerea spatiilor verzi, respectiv a bazelor sportive si de agrement din municipiul Bacau. Acestea au fost plasate in cadrul unei directii ("tineret si sport") condusa de Gabi Lupu, fost candidat PNL la alegerile parlamentare din 2008.
In bugetul din 2011, municipalitatea a finantat cu 14,5 milioane lei intretinerea bazelor sportive si de agrement din Bacau. Potrivit proiectului de buget aprobat de CL, pentru 2012, edilii au alocat aproape 50 de milioane de lei subcapitolului amintit, cu peste 35 de milioane de lei fata de alocarea de anul trecut (!).
In proiectul aprobat de CL la ultima sedinta nu este precizata nicio justificare pentru alocarea sumei de 50 de milioane de lei subcapitolului "intretinere gradini publice, parcuri, baze sportive si de agrement".

Spitalul Municipal, piatra de gâtul bacauanilor

Proiectul Spitalului Municipal are bugetat in 2012 o alocare de 25 de milioane lei din vistieria locala. La aceasta suma considerabila se adauga alte 65 de milioane de lei care vor veni dintr-un imprumut ce urmeaza a fi contractat de Primaria Bacau pe parcursul acestui an. Conform proiectului de buget prezentat de edili, numai in 2011 santierul spitalului a fost finantat cu peste 36 de milioane de lei. Din aceasta suma, 32,6 milioane de lei reprezinta bani obtinuti in baza unui credit facut la BCR inca din toamna lui 2009.
In total, in 2011 si 2012, Spitalul Municipal a beneficiat de o finantare astronomica de peste 100 de milioane de lei (n.r. – vezi articolul: "Inca 3 milioane de euro pentru firmele de la Spitalul Municipal").

Birzu n-a mai votat asa ceva

In ton cu aerul SF al bugetului prezentat de municipalitate, consilierul local Ilie Birzu (PNL) a declarat, pe un ton laudativ, ca in ultimii 20 de ani Bacaul nu a avut niciodata atât de multi bani. Birzu, membru al CL de 20 de ani, s-a aratat incântat de bugetul propus de administratia Stavarache. "Votez de 20 de ani in CL si va spun ca asa buget n-am votat niciodata", a afirmat el.

Polivalenta electorala "papa" 110 miliarde lei vechi

Caracterul vadit electoral al bugetului aprobat de alesi este evidentiat si de finantarea alocata proiectului de construire a noii sali polivalente din cartierul CFR. In plina criza municipalitatea bacauana a alocat peste 11 milioane de lei unui proiect nascut pentru a sfârsi pe panourile electorale ale lui Romeo Stavarache (n.r. – vezi articolul: "Primarul Bacaului si-a «tras» buget de campanie electorala").

Mitul fondurilor europene: Modernizarea CET aduce zeci de milioane de euro in conturile clientelei politice

Ca in fiecare an electoral, mitologia fondurilor europene este din nou scoasa de la naftalina de diriguitorii Bacaului. Potrivit afirmatiilor facute de primarul Stavarache la ultima sedinta a CL, in 2012 municipalitatea va avea de cheltuit fonduri europene in suma de peste 400 de milioane lei (!!!). Printre proiectele cu finantare europeana derulate in municipiul Bacau se numara si modernizarea sistemului public de termoficare. Astfel, pentru a puncta la impresia artistica, edilii au evidentiat in buget o multitudine de proiecte care nici macar nu vor fi incepute in 2012. Lucrarile presupuse de reabilitarea infrastructurii termice, precum si de modernizarea colosului falimentar numit CET SA Bacau, necesita ani de zile de aici incolo. Cu exceptia licitatiei pentru construirea grupului 2 cogenerare, niciuna dintre lucrarile vizând modernizarea sistemului public de termoficare nu a fost incredintata, procedurile putând dura chiar si un an de zile (n.r. – vezi articolul: "Elsaco Electronic, sponsorul PDL Botosani, a pus mâna pe grupul 2 cogenerare").
Sumele din burta trecute la capitolul fonduri europene nu au stârnit interesul alesilor locali, votul confortabil al consilierilor PSD si PNL ducând la aprobarea unui buget care nu are nicio legatura cu realitatile municipiului Bacau.
De exemplu, numai in 2012, edilii au prevazut cheltuirea a 9,4 milioane lei fonduri europene in proiectul de construire a pasajului subteran Oituz – Stefan Guse, lucrare aparent finalizata, dar care se confrunta cu mai multe deficiente de ordin constructiv.

400.000 de euro pentru o echipa de Divizia C

Edilii au avut mâna larga si in ceea ce priveste finantarea "sportului" bacauan, mai exact a sportului de Divizia C. Societatea "Sport Club Municipal Bacau" SA (fosta "Fotbal Club Municipal Bacau" SA), pe care fiinteaza echipa cu acelasi nume – controlata de Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL – a primit 1,6 milioane de lei din partea municipalitatii. Banii au fost oferiti cu titlul de majorare a capitalului social si urmeaza a fi cheltuiti, potrivit proiectului de hotarâre aprobat de CL, pentru asigurarea continuarii activitatii la societatea amintita (plata utilitatilor, a datoriilor etc). In ultimii trei ani, prin societatea controlata de CL s-au scurs sume de ordinul milioanelor de euro, sub pretextul asa-zisei finantari a fotbalului de performanta din Bacau. Echipa sustinuta cu bani grei din bugetul local evolueaza in Divizia C, al treilea esalon valoric al fotbalului românesc.

Datoria Bacaului, de 15 ori mai mare ca in 2004

Contractarea creditului de 150 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro) pare sa fie ultimul glont tras de administratia Stavarache. In ultimii 6 ani, municipalitatea bacauana a realizat imprumuturi totale de aproape 100 de milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobânzile si comisioanele aferente. Pentru creditele angajate in numele municipiului, edilii nu au oferit niciodata explicatii pertinente, plauzibile.
De asemenea, nivelul real al datoriei publice a municipiului ramâne una dintre necunoscutele administratiei Stavarache, in conditiile in care edilii n-au prezentat niciodata o situatie clara a volumului imprumuturilor contractate in ultimii 6 ani. In 2004, Stavarache a preluat de la fosta administratie o datorie de aproximativ 6 milioane de euro. Un mizilic, comparativ cu cele peste 95 de milioane imprumutate de municipalitate in intervalul 2006 – 2012 (n.r. – vezi articolul: "Primaria Bacau se imprumuta electoral cu 150 milioane de lei").
Lucian Bogdanel

Dupa un semestru de cursuri si seminarii, studentii au intrat in sesiune. Potrivit structurii anului universitar aprobata de Universitatea "George Bacovia", studentii acestei institutii sunt in sesiune in perioada 21 ianuarie – 12 februarie. In schimb, studentii de la Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacau au inceput sesiunea putin mai târziu, mai exact pe 23 ianuarie si vor da examene tot pâna pe 12 februarie. Fiecare facultate si-a stabilit un calendar propriu de sustinere a examenelor. Pentru a se reface dupa repriza de examene, studentii au la dispozitie o saptamâna de vacanta, in perioada 13-19 februarie, care este comuna. Pe 20 februarie, acestia revin in salile de curs pentru al doilea semestru care se incheie pe 25 iunie. Activitatea didactica se incheie atunci, dar incep alte doua saptamâni de sesiune. Aceleasi perioade de examinare se aplica si pentru studentii la master. (A. Gavrila)

Prof.univ.dr. Gheorghe Iancu, numit in functia de Avocat al Poporului in toamna trecuta si având rang de ministru din acel moment, vine in Bacau, saptamâna viitoare, pentru a se intâlni cu reprezentantii administratiilor publice locale, ai institutiilor publice judetene, autoritatilor judecatoresti si organizatiilor neguvernamentale. Cu acest prilej, in sala mare a palatului administrativ va avea loc o intâlnire cu tema "Avocatul Poporului – Un mandat nou, o noua viziune". Evenimentul va avea loc pe 9 februarie, incepând de la ora 10, si va fi urmat de o conferinta de presa. (S.P.)

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, va prezenta oficial Guvernului bulgar, în cadrul vizitei sale din 5 februarie, propunerea de a primi de la armata american? avioane de vân?toare F-16 în uz pentru a le repara cu fonduri proprii, relateaz? Novinite.com. În timpul vizitei din Bulgaria din februarie, Clinton va propune ca Bulgaria s? primeasc? aceste avioane drept cadou îns? va trebui s? g?seasc? fonduri proprii pentru a le repara, conform cotidianului bulgar Trud. Estim?rile exper?ilor indic? un cost pentru repararea acestor avioane de vân?toare estimat la aproximativ 15-20 de milioane de leva (aproximativ 7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare. Pilo?ii bulgari se antreneaz? împreun? cu armata american? de câ?iva ani pe acest tip de avion de lupt?.
Sursa: mediafax.ro

Avertizarea de cod portocaliu de ger, valabil? pentru aproape întreaga ?ar?, este în vigoare pân? vineri, la ora 11.00. Maximele pornesc de la -15 grade în depresiunile din estul Transilvaniei ?i în Câmpia Român? ?i ajung la -2 grade la Timi?oara. În sud-estul ??rii, viscolul ?i-a f?cut din nou sim?it? prezen?a, circula?ia rutier? fiind întrerupt? pe mai multe sectoare de drumuri na?ionale. În Capital?, recordul a fost atins în aceast? diminea??, când s-au înregistrat în jur de -20 de grade C. Pentru zilele urm?toare, meteorologii prognozeaz? revenirea ninsorilor, mai ales în zona de sud a ??rii. Potrivit statisticilor Ministerulu S?n?t??ii, 14 oameni ?i-au pierdut via?a din cauza temperaturilor extrem de sc?zute din ultimele zile. "La cotele care au fost pân? acum va mai fi frig ast?zi, la noapte ?i mâine. În urm?toarea perioad? nu par a fi schimb?ri majore de temperatur?. Vor cre?te ajungând la normele normale pentru aceast? perioad?. De mâine încep ?i ninsorile, care treptat se vor extinde în toat? ?ara. Se a?teapt? ninsori în urm?toarele patru zile", a declarat meteorologul de serviciu al Institutului de Meteorologie ?i Hidrologie (INMH).
Sursa: evz.ro

In 2011, judetului Bacau i-au fost repartizate 4.522 bilete, cu peste 600 mai putin fata de anul 2010. Dar aceasta deoarece in 2010 au ramas nevândute peste 1.000. In ultimii doi ani numarul cererilor a scazut la aproape jumatate. Doar câteva zeci de asigurati au solicitat bilet. Nici pensionarii nu se mai inghesuie la tratament in statiuni, pentru ca veniturile nu le mai permit.

De doi ani, de când criteriile de acordare a biletelor de tratament au fost modificate iar pensile au ramas aceleasi (unele au scazut chiar ca urmare a perceperii asigurarii de sanatate la toata suma) imbulzeala de la sfârsitul lunii decembrie si inceputul lui ianuarie la depunerea cererilor a disparut ca prin farmec. Pensionarii, care an de an reuseau sa mearga la tratament balnear, nu se mai inghesuie sa prinda un loc in fata, pentru a obtine un bilet in statiunea preferata. Astfel, numarul cererilor a scazut la jumatate fata de perioada anterioara. Daca in 2009 numarul solicitarilor a fost de peste 12.000, in 2010 a coborât la 5.957iar in 2011, 7.037 pensionari si asigurati i-au cerut Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau un loc intr-o statiune. Prin urmare, nerezolvate au ramas mult mai putine cereri. "Raportat la numarul de cereri, gradul de satisfacere a fost de 64 la suta in 2011, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar sunt si foarte multe cereri la fiecare serie la care persoanele solicitante nu au ridicat biletul, astfel ca, pâna la urma a trebuit sa-l acordam altuia, care nu se afla pe lista de repartitie." La inceputul anului 2011 judetului nostru i-a fost stabilit un numar de 4.187 bilete. Pâna la finalul anului, insa, i-au fost distribuite 4.522 bilete, cu 337 mai mult decât i-au fost alocate initial. Cu toate acestea, in 2011 numarul biletelor alocate a fost mai mic. In 2010 CJP Bacau a primit 5.147 bilete, cu 625 mai multe decât anul trecut.

Salariatii, pe ultimul loc

Conform normelor si criteriilor de acordare a biletelor de tratament, prioritate la acestea au asiguratii in sistemul public de pensii (salariatii, cei care achita contributia pe baza de declaratie sau contract direct cu CJP). Pensionarii sunt plasati pe locul doi. Dar in fiecare an, marea majoritate a beneficiarilor tratamentului balnear subventionat o reprezinta pensionarii. "Nu mai putin de 3.629 bilete din cele 4.522 au ajuns la pensionari, a mai declarat directorul CJP Bacau. Doar 81 de asigurati au beneficiat de tratament balnear intr-o statiune, prin Casa de Pensii. Numai atâtia au solicitat. In schimb, anul trecut au fost acordate multe bilete gratuite, celor care au dreptul. Din totalul biletelor, 17,36 la suta au fost date gratuit." Din cele 4.522 bilete 786 au fost repartizate gratuit unor persoane care, in baza unor legi speciale, au dreptul la aceasta facilitate. Cei mai multi dintre beneficiari sunt persoane cu handicap (562). Alti 72 sunt dintre cei deportati, 80 sunt veterani de razboi, 32, fosti detinuti politici iar 39 sunt pensionari de invaliditate.

Majoritatea pensionarilor, venituri mici

In afara de cele 786 bilete gratuite, toate celelalte, respectiv 3.736, au fost acordate cu suportarea unei contributii din partea beneficiarilor. Pensionarul a trebuit sa achite 50 la suta din cuantumul venitului total net din luna anterioara. Astfel, cel care are o pensie sociala de 350 lei a dat numai 175 lei. Asiguratul, insa, a platit 50 la suta din pretul biletului, daca a avut un venit salarial mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie, care anul trecut a fost de 2.020 lei. Restul asiguratilor au suportat integral costul tratamentului. Asadar, asa se explica numarul foarte mic de solicitari de bilete de tratament din partea salariatilor. Dar anul trecut au fost alocate mai putine bilete decât in 2010 si pentru ca nici pensionarii nu se mai inghesuie ca altadata sa mearga in statiune. Din cele 5.147 bilete repartizate in 2010, CJP a reusit sa valorifice numai 4.084, din care 3.298 au ajuns la pensionari. Chiar daca ei suporta jumatate din pensie, multi, desi au nevoie de tratament balnear, au renuntat sa mai mearga intr-o statiune, deoarece nu le permit veniturile. Pentru ca pe lânga jumatate din pensie ei trebuie sa mai achite si costul transportului. In judetul Bacau pensia medie este de doar 773 lei. Si cei care s-au pensionat la limita de vârsta au o pensie foarte modesta. Ei numara 98.340 persoane din totalul de 166.617 pensionari, in prezent, iar pensia medie aferenta lor este de 903 lei. Pensia medie anticipata partiala (2.720 pensionari) este de numai 638 lei iar cea de invaliditate (22.557 persoane) de doar 573 lei. Cât priveste pensia de agricultor (21.222 persoane) aceasta este de 314 lei, la care statul completeaza pâna la 350 lei.
Elena Tintaru

Din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeana, numarul bacauanilor care beneficiaza ori sunt in asteptarea unei pensii comunitare a crescut foarte mult. In cei 5 ani, peste 1.000 au cerut pensie comunitara ori certificarea stagiului de cotizare din România in vederea pensionarii intr-un stat european. Numai pe parcursul anului 2011 la Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau s-au inregistrat 237 solicitari de pensii comunitare. Pe parcursul anului trecut, CJP Bacau a emis 34 de decizii de pensionare pentru persoane care s-au intors in România si au acumulat stagiu de cotizare la pensie atât aici cât si intr-un stat membru UE. Tot atâtea decizii au fost date pentru stabilirea de pensii comunitare in alte state. Dar unii solicitanti nu au avut acest noroc. "Anul trecut am emis si 23 de decizii de respingere a cererii de acordare a pensiei comunitare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Nu aveau dreptul, pentru ca nu indeplineau conditiile de stagiu de cotizare." Tot anul trecut, CJP a eliberat 176 formulare E 205 pentru confirmarea stagiului realizat de catre persoanele in cauza in România. Ele se afla la lucru in strainatate si urmeaza ca mai devreme ori mai târziu sa se pensioneze acolo. Confirmarea stagiului de cotizare in România a fost ceruta de institutia similara Casei Judetene de Pensii Bacau din statul respectiv. Persoanele care realizeaza stagiu de cotizare intr-o tara din Uniunea Europeana pot solicita acolo dreptul la pensie, daca indeplinesc conditiile de pensionare reglementate de statul respectiv. Cererea se depune in România, daca persoana in cauza s-a intors aici, sau la domiciliul din statul de resedinta in care isi desfasoara activitatea. Apoi, schimbul de documente va fi facut de catre institutiile abilitate de asigurari sociale, specifice fiecarui stat in parte. Astfel, la rândul ei, si CJP Bacau a solicitat altor tari europene confirmarea stagiului de cotizare realizat in aceste tari de un numar de 185 persoane. Dar nu toate tarile raspund prompt la solicitarile CJP Bacau. De regula, din Italia confirmarea vine dupa 6-8 luni de la primirea solicitarii. Dintre statele din Uniunea Europeana, cea mai operativa in rezolvarea unei asemenea cereri este Germania. Aceasta trimite raspunsul in cel mult o luna si jumatate. Si CJP Bacau este la fel de prompta. Ea raspunde solicitarilor venite din statele comunitare in termen de maximum doua luni. In schimb, din Grecia confirmarea stagiului de cotizare la sistemul de pensii de acolo vine si dupa un an. Dar mai exista si alta categorie de pensie comunitara. Multe persoane pensionate in România s-au stabilit in strainatate si isi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de resedinta, in cont bancar. In statul respectiv ar putea beneficia chiar de un venit mai mare decât pensia pe care au avut-o in România. Anul trecut, in Austria fiecarui pensionar i se asigura un venit minim garantat de 720 de euro, inclusiv pentru rezidenti, in Belgia, de 902 euro, Danemarca – 727 euro, Grecia – 201 euro, iar in Luxemburg, de 1.000 euro. In schimb, Germania, Olanda si Finlanda nu au reglementat un venit minim garantat.
Elena Tintaru