Desi suntem in martie, micii negustori care vindeau ghiocei si viorele nu si-au facut inca aparitia. Primele flori ale anului nu aveau cum sa strapunga stratul gros de omat, in cautarea soarelui. Copiii s-au reprofilat: vând zambile. I-am intâlnit in fata magazinului "Luceafarul". Alungati de angajatii care asigura paza, pustii ieseau pe o usa si intrau pe alta sau se indepartau pentru a reveni un sfert de ora mai târziu. Doua fete de 12-13 ani, care au un brat de zambile, dispar dupa interventia celui in uniforma lasând in urma un copil. Are sase ani si sustine ca o cheama Irina. "Stau in Serbanesti", spune fetita cu jumatate de gura. Vladut, fratele ei, are opt ani si este mult mai precaut. La ora asta, ar trebui sa fie la cursuri. Are casa, dar nu stie pe care strada, invata, dar nu stie la care scoala. De fapt, baiatul a fost bine instruit de adulti sa nu dea nicio informatie. A invatat ca trebuie sa se fereasca. "Cât e firul?", o intreb pe Irina. "Trei lei!" In pasajul care da spre Camera de Comert si Industrie, florarii vând zambilele cu doi lei. Copiii le cumpara si cutreiera orasul in cautarea clientilor, ca sa câstige un leu la fiecare fir. "Sunt bani de mâncare", marturiseste Vladut. Vânzatorii ambulanti sunt multumiti ca mai scapa de câteva flori, mai ales ca, in afara de reporteri, nimeni nu s-a oprit, marti, in fata tarabei lor. Poate joi, când e 8 Martie, va fi "ziua cea buna", spera ei.
S. Patrascanu
Micii negustori asteapta „Ziua cea buna”
Longevivii din Garleni „prind” o suta de ani, cu post si munca
Sta in camera ei, la caldura, sprijinita de doua perne si se gândeste linistita la trecut. Viitorul s-a subtiat si s-a apropiat, ii intra pe fereastra dar, la o suta de ani, intâlnirea asta nu o mai inspaimânta. Ioana Burcuta nu aude prea bine, dar intuieste ce o intreb. Ochii ei negri au patruns direct in sufletul meu, iar chipul i s-a luminat. E impacata cu lumea si cu sine si se pregateste in fiecare zi sa plece acolo, Sus. "A implinit 99 de ani, merge pe o suta, dar tine post. Asta a fost voia ei, de altfel, intotdeauna a postit", povesteste Elena, nora ei, care se se apucase sa-i gateasca niste piftelute din ghebe. Tusa Ioana locuieste cu alti sase membri ai familiei Burcuta: fiul ei, Vasile, care are 60 de ani, si sotia lui, Elena, nepotul, sotia si cei doi copii ai lor: Iulia, de noua ani, si Alexandru, de doi. In curtea lui Vasile Burcuta sunt doua case si o terasa, iar pe terenul din spate se inalta o vila, care este a celuilalt fiu, Claudiu, plecat in Cipru. "Si el are o fetita de o luna", precizeaza gazda noastra. Fara sa se supere ca am venit neanuntati, ne arata intreaga casa, cu zestrea de covoare si amintiri, incât ne simtim ca in Muzeul Satului. Tot ce se afla aici, de la trotuare si terasa in care stau la umbra, vara, pâna la poarta de metal, cu inflorituri, e facut de mâna lui Vasile Burcuta.
La treaba, ce atâta mâncare!
E o familie mare, harnica si unita, m-a prevenit Valentin Flenchea, edilul din Gârleni. "Avem 35 de ani de casatorie si am mâncat aceeasi mâncare, am impartit aceleasi bucurii si necazuri, spune Elena, nora Ioanei Burcuta. Ea ne-a crescut copii. Am lucrat la Fabrica de Postav Buhusi, iar dupa ce s-a inchis, in comert. Pâna când ma intorceam eu de la munca, mama gatea, spala, facea curatenie!" El a fost zugrav o viata intreaga: "Am lucrat la Trustul de Constructii, la Cucu, «Nu da bani, dar da de lucru», asa se spunea despre el", povesteste Vasile Burcuta, râzând. Acum, e rândul Elenei sa-si creasca nepotii pentru ca nora ei, educatoare, sa poata merge la serviciu. "Suntem in clasa zero", spune bunica. Iar strabunica e fericita sa-i vada la un loc, asa cum i-a crescut, saritori si ingaduitori unii cu altii. De vreo doi ani, i-a scazut vederea, dar inainte citea ziare, carti si, mai ales, Biblia. "A fost sefa de echipa la CAP, spune Vasile Burcuta, laudându-si mama. Era tare vrednica, mânca din sort in timp ce muncea. Nici pe altii nu-i lasa sa leneveasca. «Hai, la treaba, ce atâta mâncare!», le spunea femeilor din echipa, care ar fi vrut sa mai stea."
„Nascuta alaltaieri”
Ioana Burcuta nu e singura longeviva din familie. "Fratele ei, Ioan Rosu, are 95 de ani, iar mama lor, Marita Rosu, a trait 99 de ani. Pe certificatul ei era scris «Nascuta alaltaieri». Stiam luna, anul, dar niciodata nu am stiut ziua in care s-a nascut bunica Marita", marturiseste Vasile. Venita pe lume in 1880, mama Ioanei Burcuta a trait si vremuri bune, si vremuri zbuciumate, neclare, dar s-a tinut tare. A murit in 1979, la 99 de ani, iar acum fiica ei, Ioana, a trecut de 99 de ani si se pare ca va bate recordul. Intrebat daca o va premia, edilul ii promite ca va propune consilierilor "ca toti cetatenii care ating o suta de ani sa primeasca cinci milioane de lei vechi". La urma urmei, nici nu-s asa de multi. Nu pot sa nu-i iscodesc: care o fi secretul longevitatii? Harnicia, postul, linistea data de convingerea ca Dumnezeu ii vede si ii apara, un fel de armonie intre "inima buna" si trupul activ, obisnuinta ca toate sa fie facute la timpul lor si multumirea ca s-a respectat rânduiala: "Când e de munca muncim, iar când vine ceasul de odihna il respectam pentru ca organismul are nevoie si de repaos", spun oamenii. La fel de importanta e "mostenirea familiei", "gena", sustine Vasile Burcuta. "Gena buna" vine, poate, si din faptul ca au trait pe malul Bistritei si s-au hranit cu peste proaspat generatii la rând. Vocile blânde, televizorul deschis pe Trinitas, covoarele traditionale, caldura sobei de teracota, bunastarea decenta, toate creeaza acea atmosfera de camin protector, in care simti ca esti iubit si devii iubitor. Cu regretul ca nu pot asculta si alte intâmplari, plec lasându-i in poarta, zâmbitori, cuminti, umar lânga umar, ca in picturile naive ale lui Ioan Maric. Stiu ca se vor intoarce la povestile lor despre bunicile care prindeau peste, despre razboi, despre retetele de post si iernile de altadata. Intre acestea, se va strecura, poate, si cea despre ziua in care un ziarist a vizitat-o pe bunica Ioana.
Silvia Patrascanu
Blagestenii si-au comemorat victimele rascoalei din 1907
Se implinesc 105 ani de la rascoala din 1907. La Blagesti, bibliotecara Elena Munteanu a organizat, la sediul primariei, o inspirata expozitie cu desene celebre semnate de Aurel Jiquidi, un veritabil cronicar plastic al evenimentului. In satul Blagesti, dar si in satul Valea lui Ion, rascoala a ajuns de o amploare despre care istoricii spun ca a concurat cu miscarea celor din Flamânzi. Expozitia a fost aplaudata de elevi, profesori, dar si de alti multi cetateni ai comunei.
Am rasfoit impreuna cu primarul Laurentiu Munteanu, un om indragostit si de istoria locului, documente ale acelui trist eveniment. In acestea se precizeaza ca satele amintite pot fi considerate reprezentative pentru revolta nationala. Au fost impuscati aici sase oameni, in ziua de 7 martie. In sat, pe ulita principala, era mobilizata o companie militara. Din ambele directii ale ulitei au aparut simultan doua grupuri de rasculati, facând un zgomot foarte mare „cu trâmbite si chiote”, pentru a angaja si alti tarani in rascoala. Comandantul companiei si-a pozitionat cele doua plutoane, fiecare cu fata la atacatori, si, la ordinul procurorului aflat acolo, a somat la 200 de metri. Rasculatii nu au aratat nicio ezitare. Unii au strigat, spunând ca soldatii au doar gloante oarbe. Iata raportul comandantului: „Procurorul face somatiune la 100 de metri, la care ei raspund cu focuri de revolvere si svârlituri de ciomege, inaintând catre trupe. Am tras doua salve de focuri oarbe, insa fara niciun efect moral. Am dat atacul cu baioneta (ordinul de punere a baionetei la arma, n.a.), insa oamenii continuau a asvârli cu ciomege si a trage focuri de revolvere, pistoale si pusti, rupând garduri, asvârlind cu scânduri si ranind usor trei soldati la cap. Am ordonat foc la cei sapte oameni din semi-plutonul I, care aveau cartuse de razboi. La primul foc tras, cad cinci tarani morti. La vederea sângelui, populatia inversunata, care era in numar de 700 de oameni, au luat-o la fuga spre padure, astfel ca in 10 minute nu s-a mai vazut niciun picior de om.”
In comuna, in satele Valea lui Ion si Blagesti sunt inaltate monumente in amintirea celor rasculati. Atunci, Dumitrache Mihaila, Iordache Ciubotaru, Alexandru Lipovanu, Stefan Colbeanu, Neculai Sandu, Ioan Boatca au fost impuscati. Comemorari ale evenimentului au fost organizate si in toate scolile comunei.
Ion Fercu
CET distruge fara mila munca locatarilor
Spatiul verde al unui bloc de pe strada Trandafirilor a fost din nou macelarit de lucrarile de pe sistemul de termoficare. Au fost smulsi arbusti si nenumarate fire din gardul viu la care au muncit din greu sa le planteze locatari din blocul cu numarul 1. „A aparut o echipa de la CET, a intrat asa fara sa anunte pe nimeni din asociatie si au inceput sa sape, sa smulga toate plantele, ne-a declarat Alexandru Adam, presedintele Asociatiei de proprietari Trandafirilor. Noi avem o conventie cu primaria, prin care facem diferite lucrari in acest spatiu, pentru a ne imbunatati conditiile de trai. Este a doua oara in 6 luni când CET-ul ne distruge munca.” In toamna anului trecut, in aceasta zona s-au inlocuit niste conducte. A fost rascolita toata gradina din fata blocului, mândria conducerii asociatiei de proprietari. „Ca sa refacem locul, ca sa reparam ce s-a stricat, platim din banii locatarilor, ne-a declarat si Nicoale Sirbu, vicepresedinte al asociatiei. Când au o lucrare, cum gasesc locul interventiei asa ar trebui sa-l lase la sfârsit.” Tinca Verusca privea ieri cu durere arbustii smulsi din radacina si gardul viu rupt. „Mereu vin si sapa aici. Parca fac intentionat. Noi ne chinuim sa facem frumos, punem copaci, flori, iarba, iar ei isi bat joc.” Munca presedintelui de asociatie si a locatarilor care il ajuta a fost distrusa in câteva minute. „De cinci ani ne chinuim sa amenajam aceasta zona, spune presedintele Alexandru Adam. In toamna au lasat totul rascolit, pamânt, dale de beton.” Acum, dupa cum ne-a declarat unul dintre angajatii de la CET, sosit in zona sa semnalizeze locul interventiei cu o banda colorata, s-ar fi spart o alta conducta, in strada, dar trebuia sa se sape pe o suprafata mare pentru a se putea remedia avaria. „De ce nu repara bine si sa tina câtiva ani?”, este intrebarea de bun simt a locatarilor. Singurul raspuns primit de la echipa CET-ului a fost: „Avem autorizatie. Nu este treaba locatarilor.”
Doina Mincu
„Saptamana meseriilor” in scolile care vor organiza clase profesionale
In intervalul 5-9 martie, in scolile care vor avea invatamânt profesional are loc evenimentul intitulat generic „Saptamâna meseriilor”. Acum, unitatile de invatamânt promoveaza in rândul tuturor elevilor oferta educationala si avantajele inscrierii intr-o astfel de clasa.
Scopul acestei saptamâni a meseriilor este de a informa elevii si parintii acestora cu privire la oferta pentru aceasta forma de pregatire. Oficialii din Ministerul Educatiei au creat chiar si un site pentru a promova reintroducerea acestor clase. Pe www.alegetidrumul.edu.ro, tinerii, dar si parintii lor, pot afla informatii cu privire la calificarile existente in tara noastra si cele care pot fi dobândite prin invatamântul profesional, modul cum se obtine un certificat de calificare, o lista a angajatorilor angrenati in proiect si date generale cu privire la invatamântul profesional si tehnic. Tot aici sunt datele privind inscrierea, respectiv etapele de inscriere, documentele necesare, candidatii care se pot inscrie, dar si alte date privind structura pregatirii.
Campanie si in liceele bacauane
"Organizam aceasta saptamâna si la noi in colegiu. Facem cunoscuta oferta noastra de invatamânt profesional la clasele a IX-a. La sfârsitul saptamânii vom organiza si o sedinta cu parintii. Vom distribui materiale si brosuri de informare si intentionam sa facem vizite si la agentii economici", a explicat prof. Remus Cazacu, director la CT "N.V. Karpen". La acest colegiu vor functiona doua clase pe domeniile electronica si automatizari. Dar, mare parte din munca de convingere trebuie sa o duca directorii unitatilor cu parintii. "Decizia le apartine lor in final. Nu este usor sa le explici parintilor ca este mai bine ca al lor copil sa se orienteze spre clasa profesionala pentru ca are sanse reale de a se incadra pe piata muncii", a mai spus Cazacu. Popularizarea programului se va face si la orele de dirigintie, de catre consilierul psihologic.
Cel mai mare avanataj al acestui program este ca elevul va iesi cu un certificat de calificare, nivel III din cadrul european al calificarilor si va primi o bursa al carei cuantum minim este de 200 de lei pe luna. Mai mult, va exista o oferta inclusiv in limbile minoritatilor nationale. Cei care ulterior vor dori sa continue pe o ruta a liceului vor putea face clasele a XI-a si a XII-a pentru a merge spre bacalaureat.
Caseta:
Potrivit legislatiei, pentru acest tip de invatamânt vor putea opta elevii care finalizeaza cu succes clasa a IX-a in anul scolar 2011-2012. Aceasta ruta de formare se va desfasura in cadrul liceelor tehnologice si va avea o durata de doi ani. In primul an vor avea 40 la suta formare teoretica, adica 525 de ore si 60 la suta formare practica, adica 740 de ore. Practica dureaza sase saptamâni si se defasoara la angajator. Al doilea an va avea 25 la suta teorie, adica 315 ore si 75 la suta practica, adica 885 de ore, cu cinci saptamâni de practica la angajator.
Andreea Gavrila
Scolile care organizeaza invatamânt profesional isI vor face cunoscuta oferta.
Expozitie personala Constantin Tanasache la Muzeul „Iulian Antonescu”
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" va gazdui, incepând de mâine, o expozitie personala a pictorului Constantin Tanasache. Nascut la 4 decembrie 1962, in orasul Tecuci, artistul a urmat cursurile Facultatii de Arte Plastice si Design din cadrul Universitatii "George Enescu" din Iasi, sub indrumarea maestrului Ilie Boca. "Constantin Tanasache este membru al Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Bacau din anul 2000 si a participat cu lucrari in mai multe expozitii organizate in Bacau, Bârlad, Bucuresti, Piatra Neamt si Moinesti", arata Elena Lacramioara Istina, directorul Complexului Muzeal "Iulian Antonescu". Vernisajul expozitiei va avea loc miercuri, 7 martie, de la ora 15, la Sectia de Arta a muzeului, care are sediul pe strada Nicolae Titulescu. (Silvia P.)
Copii bacauani premiati de Special Olympics
Centrul “Our Kids” al Asociatiei Sindrom Down (ASD) Bacau s-a bucurat de vizita reprezentantilor Fundatiei Special Olympics, care au venit sa-i premieze pe copii. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul studentilor din cadrul Facultatii de Educatie Fizica si Sport. Au participat copiii cu sindrom Down si nu numai, cu vârsta sub 9 ani. Ei au sustinut demonstratia sportiva in urma pregatirii prealabile si a traseului aplicativ implementat de reprezentantii Fundatiei Special Olympics impreuna cu Roxana Ossian, coordonator voluntari, reprezentant al Facultatii de Educatie Fizica. Dupa demonstratia sportiva a urmat festivitatea de premiere, la care au participat parinti, studenti, invitati. Toti cei 12 copii au primit medalii si diplome din partea Fundatiei Special Olympics si pachete cu dulciuri din partea ASD. "Ideea este nu de a fi primul in competetie, ci de a participa, explica Gabriela Otelita, presedinta ASD. Proiectul urmareste, pe de o parte, sa-i ajute pe copiii cu sindromul Down de vârste fragede sa-si imbunatateasca starea fizica, mentala si sociala, cu accent pe implicarea parintilor in pregatirea fizica a copiilor si cresterea increderii in potentialul acestora, iar pe de alta parte vizeaza informarea publicului asupra diferitelor abilitati ale acestor copii."
Silvia P.
Politistul de circulatie, prietenul copiilor
Marti, 6 martie, la Gradinita “Agricola” Bacau a avut loc o activitate în cadrul Proiectului “Hai la drum, mici pietoni!”, initiat de educatoarele Burca Bernaveta si Heisu Viorica, în colaborare cu reprezentanti ai Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Invitat special al actiunii a fost inspector Blaga Gabriel Vasile, de la Circulatia Rutiera din cadrul IPJ Bacau.
“Este imperios necesara o educatie rutiera sistematica a copiilor care, prin comportamentul uneori iresponsabil al adultilor sunt expusi accidentelor rutiere. Gradinita noastra este amplasata in imediata apropiere a unui drum national foarte circulat, prin urmare, grija noastra este permanent îndreptata spre prevenirea si eliminarea tuturor pericolelor la care ar putea fi expusi copiii nostri”, a subliniat directorul gradinitei, Ciurea Eliza Marga.
La aceasta întâlnire, copiii au adresat întrebari, au povestit întâmplari si experiente personale nedorite dar, mai ales, si-au reamintit reguli importante pe care trebuie sa le respecte orice participant la trafic. “Politistul de la circulatia rutiera nu este un dusman; el este prietenul si aparatorul celor care stiu ca viata este pretioasa. De aceea, ori de câte ori veti avea nevoie de sprijin si întelegere apelati cu încredere la politistul din strada”, a precizat inspectorul Blaga.
Drept multumire, copiii au demonstrat asa cum stiu ei mai bine, prin cântece si versuri, ca sunt participanti disciplinati în trafic, cunoscând regulile de baza. (D.C.)
O suta de zile de Step by Step
Clasa I B Step by Step de la Scoala cu clasele I-VIII "Alexandru cel Bun" a sarbatorit la inceputul acestei saptamâni o suta de zile de scoala. Cu aceasta ocazie, pe lânga activitatile obisnuite cum sunt graficul temperaturilor, calendarul si agenda zilei, mesajul zilei, fiecare elev, ajutat de parinti, a pregatit pentru aceasta aniversare o colectie de o suta de obiecte pe care a prezentat-o tuturor celorlalti invitati. "Colectia celor o suta de obiecte s-a dovedit a fi o adevarata competitie si provocare, atât pentru elevi, dar mai ales pentru parinti. De la primele cuvinte legate de scoala, la insigne cu mascota clasei si personaje din filme si povesti, colectii de timbre, monede, pietre semi-pretioase, icoane, desene – toate colectiile au avut un mod inedit de prezentare si au fost rasplatite cu mai mult de o suta de aplauze", a explicat inv. Lenuta Iacob. La colectiile aduse de elevi s-a adaugat si una alcatuita din o suta de magneti achizitionati de boboci in cele o suta de zile de scoala. Toti elevii au primit diplome de participare si au petrecut cu un carnaval.
A. Gavrila
Eco doar pe eticheta
Comisarii de la Protectia Consumatorilor au facut verificari la agentii economici care vând produse ecologice. Controalele s-au soldat cu amenzi si avertismente, dar comisarii sunt interesati mai degraba sa informeze corect consumatorii si comerciantii, inainte de a aplica amenzi.
Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau a efectuat zilele trecute un control tematic in ceea ce priveste etichetarea si comertul produselor ecologice. 12 agenti economici au fost supusi verificarilor in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, modul de informare a consumatorilor in ceea ce priveste identificarea si caracteristicile produselor ecologice, respectarea prevederilor privind etichetarea alimentelor, modul de afisare a preturilor, sau respectarea Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consuamtorii. "Printre abaterile constatate se numara nementionarea codului autoritatii de control care reglementeaza activitatea operatorului care comercializeaza produse eco, probleme in etichetare – adica valorile nutritionale nu erau traduse in limba româna sau nu erau trecute termenul de valabilitate si cantitatea neta a produsului", a exemplificat directorul CJPC Bacau, Toader Fratila.
Pe lânga aceste abateri, comerciantii sau producatorii "au uitat" sa treaca pe eticheta mentiuni precum "contine gluten" sau "contine lactoza", desi in compozitia produselor erau mentionate ingrediente precum faina de grâu sau lapte.
"In urma controalelor am aplicat cinci avertismente si trei sanctiuni in valoare de 4000 de lei. Pentru ca este o activitate relativ noua, insistam pe consilierea si informarea producatorilor, agentilor economici si a producatorilor in ceea ce priveste normele legale din domeniu. Abia dupa ce dispunem masuri si verificam daca au fost aplicate, aplicam amenzi usturatoare celor care nu s-au conformat", mai spune Toader Fratila. Verificarea comercializarii produselor cu eticheta eco ramâne permanent in atentia autoritatilor, dar si consumatorii sunt sfatuiti sa cumpere alimente doar de la agenti economici autorizati, seriosi si nu de la coltul strazii sau din spatii improvizate. Reclamatiile se pot depune fie la sediul institutiei, fie pot fi inaintate telefonic, la numarul 0234/511.273.
Andreea Gavrila
Someri cu indemnizatie de crestere a copilului
Pentru unii someri concedierea nu a insemnat o drama atât de mare, precum este in cazul majoritatii celor ramasi fara loc de munca. Si aceasta deoarece nasterea unui copil in perioada in care au dreptul la indemnizatie de somaj le poate aduce bani mai multi in buzunar. In prezent, din judetul Bacau 20 de someri se afla in concediu de crestere a copilului, pentru ca au realizat venituri impozabile in ultimele 12 luni anterioare nasterii. "De la noi parintele primeste o adeverinta precum ca este somer si certificatul de stagiu de cotizare la bugetul asigurarilor sociale, ne-a spus Daniela Balan, consilier superior, purtatorul de cuvânt al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau. Dar mai intâi mama, imediat dupa nastere, intra in concediu postnatal care este platit de noi. Dupa epuizarea acestuia, parintele merge cu dosarul la primaria de care apartine pentru a-i stabili dreptul la concediu de crestere a copilului si indemnizatia cuvenita pentru el." Potrivit legii, indemnizatia de crestere a copilului nu va fi mai mica de 600 lei. Dar cuantumul depinde si de varianta de concediu aleasa de catre parinte. Daca a optat pentru un concediu de un an, va primi intre 600 si 3.400 lei, in functie de veniturile impozabile avute. In cazul in care va sta doi ani acasa cu copilul, va beneficia de o indemnizatie de 600-1.200 lei. Ajutorul de somaj este de 75 la suta din 500 lei (indicatorul social de referinta) la care se adauga 3-10 la suta din media veniturilor salariale pe 12 luni din ultimii doi ani, in functie de vechimea in munca. Or, este evident ca ajutorul de somaj e mai mic decât indemnizatia de crestere a copilului.
Elena T.
Postasul si-a inscenat jaful
Factorul postal care in urma cu doua saptamâni a alertat Politia ca a fost tâlharit, in casa scarii unui bloc de pe strada Alecu Russo, a mintit. Acesta a inscenat jaful alaturi de un complice si a sustras cei aproape 50.000 de lei, banii de pensie ai oamenilor din zona. Acesta a fost prins cu minciuna la testul poligraf, pe care l-a picat.
Octavian T. (32 de ani), factor postal, este cercetat acum pentru infractiunea de delapidare. In ziua de 22 februarie, acesta a pus pe jar politistii din Bacau dupa ce a sunat si a anuntat ca a fost tâlharit in casa scarii unui bloc de pe strada Alecu Russo. Le-a spus anchetatorilor ca o persoana necunoscuta a iesit din lift, i-a dat cu spray lacrimogen in fata si l-a deposedat de geanta cu 50.000 de lei, bani de pensii, si plicurile pentru oamenii din zona. Zona a fost impânzita, dar din discutiile purtate cu cetatenii, anchetatorii si-au dat seama ca lucrurile nu au stat tocmai asa. „S-a stabilit ca reclamantul este cunoscut în salile de jocuri mecanice din zona Alecu Russo si Milcov ca jucator împatimit, acesta pierzând constant sume considerabile de bani ce însumau la un joc aproximativ 1.000 lei. Totodata, politistii au stabilit ca acesta a luat de la mai multe persoane sub forma de împrumut sume cuprinse între 4.000 si 8.000 lei, care nu au fost restituite si ca petrecea o mare parte a timpului liber cu Mircea M., de 41 de ani, din Bacau”, spune inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Acesta din urma i-a si dat o mâna de ajutor la inscenarea jafului. Dus la detectorul de minciuni, aparatul l-a dat de gol si a recunoscut fapta. Aproape 40.000 de lei din banii furati au fost gasiti ascunsi intr-un recipient metalic, in gunoi, undeva in zona stadionului Municipal. 10.000 de lei au ajuns la complice. „Octavian T. este cercetat pentru delapidare în formacontinuata, iar Mircea M. este cercetat pentru complicitate la delapidare. Cercetarile continua în vederea documentarii întregii activitati infractionale a celor doi”, a mai spus Butnaru.
Cei de la Posta l-au consiliat psihologic
Actiunea postasului i-a lasat muti pe sefii de la Directia Judeteana de Posta. Acestia spun ca nimic din comportamentul lui nu a tradat ce a facut si mai mult i-a asigurat consiliere psihologica ca sa treaca mai usor peste incident. „Nu-mi vine sa cred. Era un baiat la locul lui. Eu am ajuns la zece minute dupa ce s-a sesizat jaful si tremura. Ma gândesc cum putea sa simuleze atât de bine? Nu am primit nimic oficial de la Politie, dar asa am inteles, ca a picat la testul poligraf”, ne-a spus Sorin Sova, directorul Directiei de Posta Bacau.
Geta Panaite
Producatorii pregatesc scumpiri la alimente
Dupa ce pretul oualor aproape s-a dublat, a aparut vestea scumpirii legumelor, pâinii si lactatelor. Unii producatori marturisesc ca vor incerca o majorare de 5-10 la suta, dar nu cred ca va merge. Ei sustin ca primii care vor mari preturile alimentelor vor fi importatorii si intermediarii.
Furnizorii de oua au profitat de golul creat dupa viscolul din februarie, când marfa nu a mai ajuns pe raft din cauza blocarii drumurilor, si au majorat pretul de la 50 de bani la un leu. Imediat, a aparut informatia ca si legumele se vor scumpi cu 30 de procente. "Nu le scumpim noi, ci importatorii, sustine Ionel David din Pâncesti. Daca nu exista solicitare pe piata, e greu sa vinzi si la un leu. Nu-i putere de cumparare. Oamenii sunt necajiti, uitati-va la hainele lor." Din 2009, preturile au scazut cu 50 la suta, spune legumicultorul: "Acum doi ani, era 4 lei un kilogram de gogosari, iar anul trecut, 2 lei, maximum 2,5." Gerurile nu au afectat serele din Pâncesti, spune Ionel David. "Mai jos, la Matca, unde productiile sunt mai timpurii, au suferit din cauza frigului." Producatorii au dreptate: primii care se gândesc la majorarea preturilor sunt comerciantii. Ei sustin ca ies in pierdere din cauza ca s-au scumpit combustibilii, energia electrica si taxele: "Urmeaza sa le scumpim. Vânzari nu, câstig nu, stam aici degeaba, de dimineata pâna seara. Au crescut cheltuielile cu motorina, cu benzina, cu chiriile", spune Marius Florea, administrator firma, aratând spre lazile cu legume. Va tatona reactia cumparatorilor, scumpind intâi cu 2 la suta, apoi cu 5 la suta.
„Oamenii cumpara cu ochii”
Toti producatorii recunosc ca intentia de a majora preturile exista, dar e blocata de puterea de cumparare scazuta. Fructele nu s-au scumpit, dar intrarea in post ar putea ridica pretul cu 50 de bani. "Nu stiu daca le voi scumpi, merge greu vânzarea. Decât sa stau, in cheltuiala, la piata, mai bine le dau un pic mai ieftin si scap de ele", socoteste Vasile Sofica, producator din Radaseni-Suceava, care obtine 30 to de mere pe an. Producatorii sunt ingrijorati de faptul ca bacauanii merg mai des la supermarket decât la piata. "Oamenii cumpara cu ochii, nu cu stomacul. Sa fie frumos ambalat, nu conteaza daca e sau nu un produs natural", spune Ionel David, suparat. Pâna la urma, doar raportul cerere/oferta va decide daca preturile vor creste sau nu in martie. Silvia Vlad, producator de lactate din Damienesti, sustine ca atâta vreme cât nu creste nivelul de trai nu se poate umbla la preturi. "Noi depindem de client. Nu putem scumpi chiar daca au crescut cheltuielile cu furajele, transportul, taxele, actele! Statul ne ia, nu ne da." Bacauanii pot avea o singura certitudine: pâinea nu se va scumpi. "In urmatoarele 2-3 saptamâni, vom incheia calculele privind o eventuala majorare a preturilor produselor de panificatie, declara Alin Giurea, presedintele SC Pambac SA. Cu datele pe care le avem in acest moment, nu vom mari preturile pentru ca am intrat in aceasta luna cu un stoc important de cereale la pretul vechi si, dupa cum stiti, aproape 70 de procente din costuri sunt reprezintate de pretul grâului si al porumbului. Insa, au inceput sa apara deja, in costuri, influente destul de mari ale scumpirii combustibililor, energiei, gazului si vom avea in vedere o eventuala majorare, in lunile viitoare. Cert este ca vom incerca ca pâna de Paste sa nu umblam la preturi".
Silvia Patrascanu
Programul „Casa Verde” continua
Guvernul a aprobat in sedinta de ieri bugetul Fondului de Mediu pentru anul acesta si lista proiectelor si programelor pentru protectia mediului pentru anul 2012. Programul "Casa Verde" continua si anul acesta, atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice. Suma alocata este de 90 de milioane de lei. 43.000 de familii au beneficiat in 2011 de acest program, fiecare primind sume cuprinse intre 6000 si 8000 de lei, a anuntat ministerul Mediului, Laszlo Borbely. Programul "Casa Verde" are drept scop instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila si completarea sistemelor clasice de incalzire. Daca sunt acceptati la finantare, beneficiarii acestui program primesc 6.000 de lei pentru instalarea panourilor solare si instalatiilor cu peleti, brichete, tocatura lemnoasa si alte resturi si 8.000 de lei pentru pompe de caldura. (A. Gavrila)
Targ de constructii si de mediu
Camera de Comert si Industrie Bacau organizeaza in perioada 8-11 martie, la Centrul de Afaceri si Expozitii editia a XVII-a a Expoconstruct si editia a VI-a a Expo Mediu. In aceste zile, cei interesati vor putea gasi la târg materiale si utilaje de constructii, instalatii, structuri metalice, proiecte imobiliare, produse si servicii bancare, microhidrocentrale, sisteme energetice ecologice, consultanta in domeniul protectiei mediului. 40 de agenti economici din 12 judete ale tarii si capitala au confirmat prezenta la eveniment. Specialistii vor putea participa gratuit la actiuni conexe, cum sunt Conferinta Regionala "Protectia mediului si dezvoltarea durabila" sau Conceptul de casa pasiva si tehnologia de constructie a cladirilor. Acestea au loc joi in intervalul 12-14.30. Vineri, in schimb, mai multe societati vor veni cu noutati in domeniul managementului deseurilor sau incalzirea caselor.
Expozitiile sunt deschise intre orele 10-18. (A.G.)
Sanctiune in cazul fetitei moarte de rabie: medicii pierd 5% din salariu timp de o luna
Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau a decis sanctionarea pe linie administrativa a celor trei medici anchetati in cazul Denisei Nicoleta Varga, fetita care a murit la vârsta de 5 ani pentru ca nu i s-a administrat vaccinul antirabic dupa ce a fost muscata de un câine. Dr. Carolina Moisei, de la Unitatea de Primire Urgente (UPU), dr. Petru Papuc, medic de chirurgie infantila, si dr. Costica Mocanu, oftalmolog, vor avea pe o perioada de o luna salariul de baza redus cu 5 %. Potrivit unui comunicat de presa primit de la SJU, „sanctionarea s-a facut potrivit prevederilor alin. 248, lit. C din Codul Muncii. La baza deciziei au stat notele explicative date de cei trei medici, Regulamentul de organizare si functionare al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, Regulamentul intern al institutiei si referatul Comisiei de disciplina din cadul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau din data de 05.03.2012 prin care se constata neîndeplinirea atributiilor prevazute în fisa postului.” Acelasi comunicat de presa mentioneaza ca sanctiunile decise de conducerea SJU au in vedere latura administrativa a activitatii desfasurate de cei trei medici. „Potrivit legii, Colegiul Medicilor este singurul organism care ar putea decide o eventuala sanctionare profesionala a acestora.” Denisa Nicoleta Varga, din Racaciuni, a fost muscata de un câine pe 16 decembrie. A doua zi, mama ei a adus-o la Urgente, la SJU Bacau, unde era de garda dr. Carolina Moisei. Fiind vorba despre un copil, a fost solicitat dr. Petru Papuc, medic de chirurgie infantila. Acesta i-a acordat ingrijiri medicale fetitei, dar nu i-a administrat vaccinul antirabic, desi a mentionat in fisa medicala ca aceasta a fost muscata de câine. Dr. Papuc a cerut consult oftalmologic, dar medicul specialist efectua garda la domiciliu. Acesta nu s-a deplasat la spital, la solicitare, ci a cerut ca pacienta sa fie trimisa la cabinetul lui particular. Inainte de plecare, niciunul dintre cei doi medici din SJU nu a recomandat vaccinul antirabic. De la cabinetul particular al oftalmologului, fetita a plecat acasa. Dupa doua luni, s-a declansat rabia, o boala mortala. Copilul a fost adus din nou la spital, la Pediatrie, de unde a fost trimis la Iasi, unde a si decedat. Directia de Sanatate Publica a desfasurat prima o ancheta in acest caz, iar concluzia a fost ca toti cei trei medici au comis erori care au dus la moartea copilului. Ramâne sa se pronunte si Colegiul Medicilor, dar din experienta altor cazuri, verdictul se va lasa mult asteptat.
Doina Mincu
Trei gospodarii cuprinse de flacari
Un incendiu de proportii s-a iscat in localitatea Schitu Frumoasa, comuna Balcani. Pompierii au fost anuntati ca adapostul de animale al unui localnic a luat foc, insa pâna au ajuns la fata locului flacarile s-au extins si la gospodariile vecine. In total, trei familii au trecut prin clipe de cosmar când au vazut ca focul le transforma in scrum adaposturile de animale, furajele si cerealele. Incendiul a fost lichidat cu greu, militarii fiind ajutati si de pompierii voluntari ai comunei. (G.P.)
Mormane de gheata si zapada „parcate” in locul taxiurilor
Taximetristi platesc taxe de pomana
Circulatia prin municipiul Bacau este un adevarat test de indemânare pentru soferi. Acestia sunt nevoiti sa faca slalom printre gropi si printre mormanele de zapada. De parca atâtea obstacole nu ar fi suficiente, benzile de circulatie sunt ocupate de taxiuri. Desi proprietarii acestora dau bani grei in fiecare an la bugetul local, Primaria Bacau nu s-a ingrijit nici macar sa le deszapezeasca locurile de parcare.
Gropile, gheata si mormanele de zapada pun la incercare indemânarea si nervii soferilor din Bacau, dar si rezistenta masinilor. In multe locuri, benzile de circulatie sunt ocupate de taximetristi. Desi acestia au locuri rezervate de parcare, sunt nevoiti sa stationeze aproape de mijlocul strazilor. Pe strada Bicaz, de exemplu, potrivit unui panou montat chiar de primarie, exista o statie de taxiuri. Locurile sunt insa inaccesibile pentru acestea. „E statie, uitati, ne-a spus Vasile Arbureanu, care s-a chinuit din greu sa-si urce masina pe o gramada de gheata. Ar trebui sa fie 13 locuri, pentru care noi platim primariei o taxa. Trebuia sa si curate aceste locuri. In tot orasul este asa, dupa cum s-a facut iarna asta deszapezirea. Eu mi-am rupt si o planetara fortând sa ies din zapada, tot dând inainte si inapoi.” Gheorghe Padure crede ca s-a ajuns in aceasta situatie fiindca „nu s-a curatat zapada la timp. De când a nins, din locurile noastre de parcare nu s-a ridicat deloc zapada. Ce-am tras iarna asta! De la atâtea manevre, am ramas cu schimbatorul de viteze in mâna.” Petrica Oancea spune ca „majoritatea statiilor sunt asa. Ne cam fugareste politia, dar ce sa facem?”
Platesc taxe si ajung in service
In alte zone din oras, taximetristii stationeaza in mijlocul trotuarelor. Locurile pentru care platesc taxa la primarie sunt ocupate. Nu de alte masini, ci de zapada lasata de Primaria Bacau in seama soarelui de primavara. Vasile Rusu si-a cocotat taxiul pe coltul trotuarului de pe strada Stadionului. „Stiu ca incurcam, dar locurile noastre sunt acoperite de zapada. Eu dau la primarie pentru parcare 220 de lei pe an. Ar trebui sa ni se asigure conditii. Si pentru clienti este greu sa urce in masini.” Nicu Galeru este furios: „Am bara sparta la masina! Numai de la conditiile din oras ni se trag toate. Daca ne prinde politia, ne amendeaza ca parcam cum putem, dar locurile pentru care ni se iau bani sunt ocupate de munti de zapada.” Disperati sa-si câstige traiul, taximetristii forteaza masinile si escaladeaza gramezile de zapada murdara. De obicei, autoturismele ies „sifonate” din aceste manevre. Pe buna dreptate, acesti contribuabili se intreaba de ce platesc an de an Primariei Bacau un serviciu de care nu beneficiaza.
Doina Mincu
Lucrari de mantuiala pe o strada intens circulata
„N-am vazut asa ceva in tot orasul”
Strada Miron Costin isi arata adevarata fata dupa ninsori. Portiuni intregi din artera destul de circulata sunt, de fapt, gropi. Zapada, sarea imprastiata si apa care balteste au condus la aceasta situatie. Pentru ca strada este cu sens unic, iar masinile sunt parcate pe ambele parti ale drumului, soferii nu prea au cum sa evite gropile.
Ion Scarlat locuieste pe aceasta strada din 1970. Si iarna aceasta i-a urmarit atent pe cei care trebuiau sa faca deszapezire. "Zapada care a ramas este a doua care a cazut. Nu au mai venit sa o ia, oamenii au strâns-o, au depozitat-o, insa nu a venit nimeni sa o transporte. Stiu ca locuiesc aici de multi ani. Ma uit cum saracii soferi isi distrug masinile, practic nu au cum ocoli gropile din asfalt”, ne spune omul care supravegheza zilnic mersul cartierului. "Acum se vede cum au peticit, cum au lucrat la asfaltare. Toata strada, de la intersectia cu Pictor Th. Aman, pâna in Stadionului este rupta, n-am vazut asa ceva in tot orasul. Miron Costin este o strada foarte circulata, insa administratia nu tine cont de acest lucru. Uitati-va cum se circula.”", mai spune domnul Scarlat. Isi aminteste ca in urma cu doi ani s-a asfaltat strada. De atunci, nu a mai vazut lucrari de intretinere. "Atunci au venit cu un strat subtire de asfalt. Dar, oameni de la primarie nu am mai vazut", mai spune omul, "decât prin campanie. Ce lucrare este asta de nu tine nici macar un an? I-am vazut eu cum lucrau, alergau cu masina de asfalt". Mormanele de zapada de pe marginea strazii incurca circulatia, nu mai sunt locuri de parcare. Cetatenii de pe Miron Costin nu inteleg de ce strada lor nu a fost curatata de zapada, in timp ce vecina lor Pictor Th. Aman este luna si bec. “Platesc mai mult, au pile la primarie sau sta vreun stab prin zona”, se intreaba locuitorii de pe Miron Costin.
S-au ingropat 250 de miliarde
Conform siturilor de licitatii publice, in ultimii 3 ani, municipalitatea bacauana a cheltuit peste 256 de miliarde lei vechi pe asfaltarea de strazi, la care se adauga alte supe pentru lucrari de intretinere, dar si pentru unele trotuare. Intre 2007 si 2011, Primaria a incredintat peste 20 de contracte, unor societati apropiate cercurilor de interese liberale. Contractele au fost atribuite pe doua cai: programul parcari si alei intre blocuri, respectiv faimoasele asfaltari electorale, demarate in 2008, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, continuate in 2009, iar acum, in anul electoral 2012, Primaria si Consiliul Local au in plan cheltuierea altor sute de milioane de lei pentru alte asfaltari, pentru ca orasul sa dea bine la noile alegeri. Odata cu trecerea iernii, majoritatea strazilor care au beneficiat de „tratamentul” pe baza de asfaltari la rece sunt „praf”. Si la propriu, si la figurat.
Improvizatii cu sume imense
In ultimii ani, Primaria si-a facut un obicei din a realiza improvizatii la asfaltarea arterelor rutiere. Rând pe rând, strazi importante din Bacau au fost asfaltate cu lopata, cu punga, asa cum se procedeaza si in aceasta luna pe podul de la Narcisa, municipalitatea cheltuind sume de ordinul miliardelor de lei vechi pentru decontarea asa-ziselor asfaltari. Conform asiguratorilor, strazile care s-au dovedit adevarate cosmaruri pentru conducatorii auto si care, in ultima instanta, pot deveni gauri negre pentru bugetul local, sunt Chimiei, Izvoare, Arcadie Septilici, iar recent Miron Costin, Alecu Russo, Stefan cel Mare etc. Un caz tipic este strada Bancii, asfaltata doi ani la rând, iar acum are destule gropi, pe care primarul Romeo Stavarache cu greu le ocoleste.
Opinia specialistilor: Sarea distruge asfaltul
Anul trecut, dar si la inceputul acestui an, ziarul DESTEPTAREA a contactat mai multi specialisti, constructori, transportatori si asfaltatori cu experienta. Câtiva au facut declaratii, ne-au raspuns la intrebari sub protectia anonimatului, din motive lesne de inteles. Expertii sustin ca asfaltul este prost pentru ca uneori constructorii nu executa lucrarile la standarde, preturile stabilite sunt foarte mici si atunci se folosesc materiale ieftine, nu se mai respecta compozitia in functie de utilitatea drumurilor. Alte cauze tin de intretinerea nercorespunzatoare a strazilor, dar si incredintarea unor asemenea lucrari societatilor din anturajul politicienilor, a administratiei locale. “Majoritatea contractelor, afirma interlocutorul nostru, se atribuie preferential, se anunta licitatia – daca se anunta – vine politicianul si dupa el tot felul de firme fantoma, care lucreaza prost, deoarece nu au experienta, nu au expertiza, unele nu au asfaltat niciodata un metru de strada. Si va mai spun, lucrarile nu se controleaza, receptiile sunt formale, dirigintii de santier nu-si fac treaba. Ce garantii, sunt doar pe hârtie, câte societati ati vazut sa refaca lucrarea, distrusa chiar in termenul de garantie? Asta se intâmpla peste tot, de aceea avem asemenea strazi. Bani putini, dirijati politic, lucrari proaste, cum de altfel ati consemnat si dumneavoastra in ziar de multe ori.”
Clorura de calciu este o solutie
Un alt inspector, de la o directie judeteana, mai aduce ca argumente si cauze compozitia asfaltului, faptul ca nu se respecta retetele, se foloseste piatra de râu, pentru a se incadra in costuri, nu se toarna la temperatura inscrisa in tehnologie, deoarece distantele de la fabrica la locul de turnare este mare. Insa o problema care se discuta de multi ani este aceea a materialelor de deszapezire. “In Bacau se foloseste la deszapeziri, in exces, sarea, care afecteaza asfaltul, mai ales daca acesta are deja fisuri, si cum in Bacau situatia este generalizata, va dati seama de consecintele folosirii sarii asupra strazii, dar si asupra autovehiculelor. In Germania, mai spune expertul, se foloseste pe scara larga clorura de calciu, administrata inainte ca zapada sa se depuna. De asemenea, foarte importanta este pregatirea strazii pentru turnarea covorului asfaltic, consolidarea gaurilor, a fisurilor, curatarea de orice corpuri straine, maturarea chiar, pentru a face priza, ceea ce nu se intâmpla prea des. Si mai este o problema, licitatiile se tin in fiecare an, se pierde timp, incep asfaltarile prin toamna, normal ca lucrarile intra in anotimpul rece, ceea ce influenteaza calitatea lor.”
Negocieri directe si licitatii deschise
Topul celor mai grase contracte de asfaltare „la rece” obtinute in municipiul Bacau este dominat de societatea Pa&Co ce apartine afaceristului Costel Casuneanu. Pe parcursul lui 2009, firma acestuia a realizat asfaltari pe aproape toate arterele importante din municipiu, valoarea „covoarelor asfaltice foarte subtiri” intinse de Pa&Co ridicându-se la peste 80 de miliarde lei vechi. Curios, desi valoarea contractului a depasit – la acea data – suma de 2 milioane de euro, municipalitatea nu a organizat licitatie electronica, multumindu-se – in schimb – cu o licitatie deschisa. Strazile asfaltate de Pa&Co in urma cu 2 ani au beneficiat de o noua „toaletare” in 2010, când municipalitatea a incredintat un nou contract de asfaltare societatii Bitunova Romania SRL, in suma 4.769.716 euro, contractul prevedea executarea mai multor lucrari de „reinnoire a imbraca¬mintei rutiere”, atribuite fara organizarea unei licitatii electronice. A urmat la rând societatea Luconsa BM SRL cu lucrari suplimentare in suma de 906.278 RON, atribuite prin „negociere fara anunt de participare” unei societati din Galati.
Primaria, data in judecata de asiguratori
Primaria plateste si pentru ca nu isi administreaza corespunzator drumurile publice. Pentru ca sunt pline de gropi sau au fost prost executate, municipalitatea a fost chemata in instanta pentrru a returna banii achitati de firmele de asigurare pentru reparatiile autovehiculelor. 25 astfel de actiuni in instanta au fost deschise numai de BCR Asigurari. „Am avut numeroase dosare in 2009 si 2010, altele in 2011 si am decis sa recuperam aceste sume de la administratorul drumului”, a explicat Vasilica Spataru, consilier juridic la BCR Asigurari Bacau. In general, sumele pe care incercam sa le recuperam variaza intre 1.000 si 6.000 de lei, in functie de cât de mare a fost dauna. Avem insa si situatii care pot merge pâna la o dauna de 15.000 de lei”, a mai spus juristul firmei de asigurari. Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a declarat pentru cotidianul nostru: “Cam 30 la suta din cazuri sunt câstigate de asigurator si 70 la suta de municipalitate, nu toate reclamatiile au avut câstig de cauza in instanta.” Daca judecatorii dau dreptate reclamantului, Primaria este buna de plata, evident, tot din banii nostri. Una dintre cele mai mari sume oferite unui conducator auto de asigurator s-a ridicat la aproximativ 500 de milioane lei vechi, bani pe care o societate de asigurari vrea sa-i recupereze acum de la municipalitate.
Andreea Gavrila
Gheorghe Baltatescu
Directorul spitalului buhusean a demisionat
Gabriel Drug, bio-inginer medical, manager al spitalului buhusean din august 2010, si-a prezentat demisia. Marti, primarul Ionel Turcea i-a aprobat cererea. Primarul Ionel Turcea ne-a spus: „Acum, dl director este in concediu medical. Dupa ce se va termina perioada preavizului, probabil ca director interimar va fi actualul director medical, dr. Mohanad Toron. Am colaborat cu managerul Gabriel Drug la implementarea unor proiecte foarte reusite, dar viata trebuie sa mearga inainte. Spitalul Buhusi trebuie sa functioneze foarte bine si va functiona”. Managerul Gabriel Drug a confirmat laconic depunerea demisiei: „Codul Muncii imi da dreptul de a-mi depune demisia”. A confirmat si faptul ca a avut o colaborare eficienta cu primarul Ionel Turcea. (Ion Fercu)
