Liceeni si profesori din toata tara s-au reunit intr-un concurs national de specialitate

Bacaul a fost, pentru patru zile, capitala Biologiei. In week-end, in municipiul nostru s-a desfasurat "Sesiunea de comunicari stiintifice ale elevilor din invatamântul liceal la disciplina Biologie" – etapa nationala. O manifestare de mare amploare, in care au venit invitati din 30 de judete ale tarii, dar si inspectorul general de la Ministerul Educatiei. Deschiderea oficiala a avut loc la Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii "Ion Borcea" Bacau.

Bacaul a gazduit in aceste zile (intre 19 si 22 aprilie) etapa nationala a "Sesiunii de comunicari stiintifice ale elevilor din invatamântul liceal la disciplina Biologie". Au participat invitati, elevi si profesori, din 30 de judete, delegatii inscrise la olimpiada de biologie. Fiecare a prezintat diferite lucrari tematice, care au fost jurizate de profesori, lectori si asistenti universitari de la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau. Din comisia nationala a facut parte, ca invitat special, si un reprezentant al Ministerului Educatiei, inspector scolar general de biologie, Traian Saitan. "Sunt coordonatorul acestui eveniment, prin care se doreste stimularea elevilor pentru aceasta disciplina, cunoasterea acestui domeniu, dezvoltarea spiritului de creativitate. Am ales Bacaul pentru ca este un oras special, cu oameni de calitate, care stiu sa organizeze astfel de manifestari, olimpiade si concursuri nationale", ne-a declarat la deschiderea simpozionului prof. Traian Saitan.

"Biologia inseamna viata"

Fiecare judet a participat cu o singura lucrare, deci in concurs au fost 30 de lucrari. "Nu intâmplator aceasta sesiune de comunicari are loc intr-o primavara, când natura se trezeste la viata, a precizat si conf. univ. dr. Maria Prisecaru – prodecan la Universitatea "Vasile Alecsandri", Facultatea de Biologie, presedinte al juriului. Si poate ca voua tinerilor, muguri din care vor creste si se vor diversifica talente, va revine sarcina de a pastra si a cunoaste cât mai bine aceasta frumusete care este viata. Pentru ca Biologia inseamna viata." Dupa jurizare, in a treia zi, sâmbata 21 aprilie, s-a organizat si o excursie in judetul Bacau in care au fost vizitate parcul dendrologic Hemeiusi, casa memoriala "Ion Borcea" Racova, manastirile Ciolpani si Runc. Cazarea, masa elevilor si profesorilor insotisori, prezentarea lucrarilor si festivitatea de premiere au avut loc la Colegiul "Mihai Eminescu" din Bacau. Evenimentul s-a incheiat duminica, 22 aprilie.

Lansare de revista

Manifestarea a fost sustinuta de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, prin inspectorul de specialitate, profesor dr. Daniela Epuran. Intreagul eveniment a primit finantare de la Ministerul Educatiei, cu sprijinul autoritatilor locale. Tot cu ocazia acestui eveniment a fost lansat si al 7-lea numar al revistei de specialitate intitulata "Confesiunile naturii", care contine comunicari stiintifice, articole, eseuri, tehnici noi de lucru la clasa, proiecte educationale ce pot fi folosite de profesorii de Biologie, Ecologie, Stiinte si Educatie pentru mediu.
Roxana Neagu

"Am fost la multe concursuri. Dar aici este etapa la care am vrut cel mai mult sa ajung."
Andreea Mutu – concurenta din judetul Vilcea

"Lucrarea mea este inedita – «Moartea ascunsa » care a luat premiul I, la noi in Harghita. Lucrez de patru ani la ea, impreuna cu colegii mei de la Liceul Unitarian din Cristuru Secuiesc. Titlul imi apartine."
Lorincz Hajnal – concurenta din judetul Harghita

O echipa a Corpului de control al ministrului Administratiei si Internelor va fi prezenta in Bacau pentru a superviza alegerile din 10 iunie. Astfel, judetul nostru va fi centrul regiunii Moldovei, unde se vor prelua toate sesizarile de frauda. Anuntul a fost facut de ministrul Gabriel Berca.

La alegerile locale din 10 iunie, securitatea va fi sporita. Asta au anuntat autoritatile centrale care sunt decise sa urmareasca indeaproape modul cum se voteaza.
Pentru aceasta, in premiera, echipe din Corpul de control al ministrului Administratiei si Internelor vor fi in teritoriu in ziua scrutinului, iar Bacaul nu face exceptie, sustine ministrul Gabriel Berca.
"Am stabilit câteva regiuni, orase din România, unde vom avea echipe ale ministerului, ale mele ca ministru, din Corpul de control. Bacaul este centru pe zona Moldovei. Va deservi de la Galati, Vrancea, pâna sus la Suceava – aceasta zona", a declarat Gabriel Berca, ministrul Administratiei si Internelor.
In plus, orice sesizare de frauda va fi preluata si verificata imediat. "In fiecare judet va fi desemnat un procuror si orice sesizare care se confirma din parte lucratorilor din minister in legatura cu parchetul se va transforma intr-un dosar. Ne-am asumat alegeri corecte in România", a mai spus Berca.
Pe 10 iunie, bacauanii vor merge la urne pentru a-si alege primarul, consilierii locali, presedintele Consiliului Judetean si consilierii judeteni. Fata de alegerile anterioare, anul acesta ne vom desemna favoritii dintr-un singur tur de scrutin.
Andreea Gavrila

La Biblioteca Judeteana incepe o saptamâna plina. Astazi, 23 aprilie, aici se va marca Ziua mondiala a cartii si dreptului de autor, fixata in 1995 de Consiliul general al Unesco. Aceasta a fost instituita simbolic pentru a aniversa nasterea si moartea a trei scriitori mari: Shakespeare, Miguel de Cervantes si Garcilaso de la Vega, dar si pentru a incuraja lectura. Din 1996, 23 aprilie este si Ziua bibliotecarului din România, concomitent cu marea sarbatoare a Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta zi, bibliotecarii au pregatit mai multe expozitii de carte si panouri documentare.
Miercuri, 25 aprilie, copiii de la Scoala Alecu Russo fac "Un popas la biblioteca", iar vineri la Sectia pentru copii are loc activitatea "Educarea limbajului", in parteneriat cu gradinitele Violeta si 20.
Andreea Gavrila

In municipiul Onesti a fost inaugurat zilele trecute Cinematograful “Capitol” (aflat intr-un amplu proces de renovare din cursul anului trecut). Slujba de sfintire la aceasta inaugurare a fost oficiata de un sobor de preoti onesteni, in fruntea carora s-a aflat parintele protoiereu Constantin Alupei, de la Protopopiatul Onesti, iar intre invitati s-a remarcat prezenta presedintelui Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, a consilierilor locali onesteni, manageri ai unor institutii si societati comerciale, directori ai scolilor si colegiilor din municipiu precum si un numeros public. Primarul municipiului Onesti, Emil Lemnaru a declarat: ”Este un eveniment important in viata Onestiului, fiind inaugurat cel de-al treilea lacas de cultura din municipiu (dupa Biblioteca <<Radu Rosetti>> si Muzeul de Istorie). La capitolul cultura Consiliul Local si Primaria s-au implicat pentru ca onestenii sa se bucure de manifestari culturale si sa aiba o viata mai buna. Aceasta actiune de preluare a Cinematografului <<Capitol>> a demarat in anii din urma (in 2005 – 2006) si daca aici am reusit, la Cinematograful <<Oituz>>, ca o chestiune hilara, ne aflam in proces pentru preluarea sa. Cinematograful <<Capitol>> este primul cinematograf din Onesti care este dotat cu aparatura moderna 2 D si 3 D si am finalizat renovarea sa gândindu-ne ca onestenii sa poata urmari filme aici si nu sa mearga la cinematografe private prin alte orase. De la proiectul realizat de proiectant la muncitorii care au finalizat lucrarile totul a fost un experiment”. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, a marturisit: ”Este o adevarata bijuterie realizarea acestui cinematograf, care multi ani s-a aflat intr-o stare deplorabila. Este un obiectiv de care se vor bucura tinerii si realizarea sa este un adevarat succes in viata aceasta extrem de trepidanta pe care o parcutgem si in care ne bucuram din ce in ce mai putin, necazurile fiind din ce in ce mai multe. Inaugurarea are loc in timpul cât in municipiu se vor desfasura mai multe activitati cultural-sportive, semn ca la Onesti cultura si sportul sunt respectate ca atare”. Dragos Benea a mai declarat ca “dorinta si intentia de parteneriat intre Consiliul Judetean Bacau si municipiul Onesti ramâne constanta, avându-se in vedere si realizarea pasajului subteran peste calea ferata Adjud – Ghimes, la iesirea din municipiu spre Bacau. Acest proiect, pentru care s-a virat suma de 20 miliarde de lei vechi, este sustinut de bugetul Consiliului Judetean (in proportie de 80 la suta) si de la bugetul local al Onestiului, parteneriatul dovedindu-se pozitiv in viata onestenilor”.
Ion Moraru

Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Cuturii Traditionale (CJCPCT) Bacau, impreuna cu Scoala Populara de Arte Bacau, a organizat duminica, 22 aprilie, la caminul cultural din Gaiceana, o sezatoare literar-artistica. "Este o manifestare ce face parte din programul «Conexiuni Culturale». Am fost sprijiniti de Primaria Gaiceana, dar si de conducerea scolii din comuna. Din program au facut parte mai multe activitati in care s-a vorbit despre semnificatia zilei de 23 aprilie, Sf. Mucenic Gheorghe, de catre pr. Constantin Lacatusu, dar si despre implinirea a 162 de ani de la nasterea Veronicai Micle, prin versuri, in lectura elevilor scolii din Gaiceana, pregatiti de profesor Simona Scurtu", ne-a declarat Florin Zancescu, directorul CJCPCT Bacau. Biblotecarul Violeta Abdula le-a vorbit celor prezenti despre ce inseamna "Biblioteca – un univers de magie al gândului, imaginatiei si al sufletului", iar poeta Carmen Voisei, directorul Scolii Populare de Arte Bacau, a donat patru volume din creatia sa. Activitatea s-a terminat cu un program artistic sustinut de Ansambul de cântece si dansuri "Caraselul" din Gaiceana (condus de Stefanel Abdula), dar si cu o secventa de umor, "De of, si de aoleu", cu actorul Florin Zancescu.
Roxana Neagu

Centura ocolitoare a Bacaului nu este un proiect abandonat, a precizat in cadrul vizitei de saptamâna trecuta ministrul Gabriel Berca. Astfel, in acest moment, documentatia a ajuns la Oficiul de Cadastru, urmeaza exproprierile si "hotarârea de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici. Este o chestiune care nu o sa dureze mult. Este un proiect la care tin foarte mult", a declarat ministrul Berca.
Acesta s-a ferit insa sa dea termene, in conditiile in care anterior s-au incalcat datele avansate cu privire la acest proiect.
Ministrul si-a manifestat deschiderea pentru toate proiectele Bacaului si chiar a facut referire la constructia Spitalului Municipal, pentru care municipalitatea trebuia sa solicite bani de la Guvern. "Daca sunt necesari bani pentru Spitalul Municipal, ei trebuie sa vina prin solicitare, nu declaratii politice, prin actiuni concrete nu demagogie. Daca e nevoie de bani pentru proiectele judetului, nu vreau lamentari sau comunicate de presa, vreau telefon catre mine ca ministru, nu campanie electorala", a mai spus ministrul Administratiei si Internelor.
Pâna la ora inchiderii editiei, reprezentantii Primariei Bacau nu au oferit un punct de vedere vizavi de aceasta declaratie.
Andreea Gavrila

Decizia Curtii Constitutionale prin care aceasta stabileste calcularea contributiei la sanatate de 5,5 la suta la diferenta dintre pensie si suma de 740 lei a aparut in Monitorul Oficial, partea I, din 18 aprilie 2012. Asadar, asa cum forul suprem legislativ precizeaza, decizia sa se aplica din momentul publicarii ei. Prin urmare, Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) va trebui sa aplice noul mod de calcul al contributiei la sanatate pentru pensionarii care au pensii mai mari de 740 lei, incepând cu data de 18 aprilie. De la acea data, contributia datorata la sanatate va fi calculata numai pentru veniturile din pensie ce depasesc 740 lei. Conducerea CNPP estimeaza ca noul mod de calcul va putea fi introdus in termen de cel putin o luna si jumatate. Mai exact, pensionarii la care se refera decizia Curtii Constitutionale se vor bucura de ea abia la data platii pensiei din iunie. Dar vor primi inapoi diferenta pentru perioada din urma, incepând cu 18 aprilie 2012. Din judetul Bacau, peste 67.000 de persoane au pensii mai mari de 740 lei. Lor li s-a retinut pâna acum contributia la sanatate pentru toata pensia, si nu pentru diferenta dintre aceasta si 740 lei. Desi decizia Curtii Constitutionale este valabila din momentul publicarii ei, avocati de renume sustin ca pensionarii care vor cere in instanta restituirea diferentei de contributie pentru perioada 1 ianuarie 2011-17 aprilie 2012 au sanse foarte mari de a câstiga.
Elena Tintaru

In scurt timp, nicio tranzactie imobiliara nu va mai fi posibila fara ca vânzatorul sa prezinte certificatul de performanta energetica. Guvernul a aprobat saptamâna aceasta un proiect de lege care introduce aceasta obligativitate. Nici institutiile publice nu au fost scapate din vedere. La sediul acestora va trebui afisat acest certificat. Auditorii energetici, care au cam somat, cred ca noile prevederi nu trebuie sa-i sperie pe proprietarii de apartamente si case.

Proprietarii de apartamente si case vor fi obligati, din aceasta vara, sa prezinte un certificat de performanta energetica la vânzarea sau inchirierea locuintei. Un proiect de modificare a Legii 372/2005, aprobat de guvern in aceasta saptamâna, aduce mai multe noutati in acest domeniu, atât pentru particulari, cât si pentru institutiile publice. Dupa intrarea in vigoare a modificarilor (la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al României), nicio tranzactie care are ca obiect o casa sau un apartament intr-o cladire existenta nu va fi posibila inm lipsa certificatului energetic. De asemenea, in cazul cladirilor noi, la receptia finala a lucrarilor va fi solicitat certificatul de performanta energetica. „Pâna acum, s-a solicitat certificatul energetic numai pentru apartamentele cumparate prin programul «Prima Casa», ne-a declarat Pavel Budau, unul dintre auditorii energetici acreditati din judetul Bacau. Notiunea de certificare energetica nu este noua. Este prevazuta de mult in legislatie, dar aceasta nu s-a aplicat. Suntem mult in urma Europei in acest domeniu.” Costurile certificatului energetic sunt estimate intre 250 si 600 de lei.

Cu certificatul la vedere

Modificarile legislative prevad si obligativitatea afisarii certificatelor de performanta energetica la cladirile aflate in proprietatea sau administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, cu o suprafata utila de peste 250 mp. Acestea au, totusi un ragaz de 3 ani, pentru a intra in legalitate. Proiectul aduce si alte elemente de noutate care vizeaza introducerea sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, obligatia investitorilor si proiectantilor de a lua toate masurile ca, incepând din 2021, consumul de energie al cladirilor sa fie aproape egal cu zero. In urmatorii ani se vor realiza banci de date specifice eficientei energetice in cladiri, care sa stea la baza planurilor nationale de economisire a energiei. Actul normativ aprobat de guvern prevede posibilitatea accesarii unor programe de sprijin financiar, din fonduri europene.

Controale tematice

Prin modificarile aduse legii, de acum vor avea atributii de control in acest domeniu angajatii Inspectoratului de Stat in Constructii. Acestia ar urma sa controleze certificatele de performanta energetica, rapoartele de audit si cele de inspectie ale sistemului de incalzire si/sau climatizare.
"In primul rând asteptam procedura sa vedem exact in ce conditii se vor face aceste controale si cuantumul amenzilor", a explicat Valerica Andronache, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Iasi. Si pâna la aparitia acestor modificari, inspectoratul putea intreprinde actiuni de verificare a legalitatii autorizatiilor de constructie obtinute pentru reabilitarile termice si a calitatii lucrarilor realizate.
Doina Mincu
Andreea Gavrila

„Vom avea controale tematice periodice si ne vom axa nu doar pe persoanele fizice, ci si pe cele juridice.”
Valerica Andronache, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Iasi

„Certificatul energetic va contribui la imbunatatirea lucrarilor de reabilitare termica. Ma uit cum se monteaza acum polistirenul la apartamente, exact pâna la limita proprietatii. Acolo este o punte termica neizolata si apare igrasia.”
Pavel Budau, auditor energetic

Caravana "DESTEPTAREA" a ajuns si in cartierul Serbanesti. Un cartier mare, in care problemele sunt multiple. Oamenii din zona de plâng ca nu au canalizare, unii ca nu au nici apa potabila, ca pe unele strazi inca mai e mocirla, ca e gunoi, ca nu au trotuare, spatiu verde si nici macar treceri de pietoni. Intr-un cuvânt ca au ramas ai nimanui, uitati de autoritati, care vin in zona o data la patru ani si numai promit.

Locuitorii de pe strada Ulmilor, inundati la fiecare ploaie

Cosmarul bacauanilor care locuiesc pe strada Ulmilor, din cartierul Serbanesti, pare fara sfârsit. Pe oameni ii apuca groaza când se anunta ploi, pentru ca stiu ca asta inseamna curti inundate si noroi de nedescris. Chiar daca stau la o aruncatura de bat de strada principala, ei se simt ca la tara. Nu au canalizare, nu au asfalt, nu au trotuare si majoritatea au si acum toaletele in spatele curtii. Supararea lor este cu atât mai mare de când au aflat ca in acte figureaza ca artera construita dar in realitate… „Strada noastra ii data de acum vreo doi ani ca asfaltata si cu canalizare facuta. Dar nicidecum. Se vede ce este aici. Au facut doar teava de apa. Atât. Si atunci, daca erau oameni cu scaun la cap, puneau si teava de canalizare sa mearga mizeria. Acum când ploua este nenorocire. Daca ploua o saptamâna ne ineaca. Am scos peste 200 de galeti de apa din curte”, spune suparat Mitica Busuioc. Apa a ajuns in locuinta unei batrâne de 80 de ani in ajutorul careia au sarit vecinii. „Din drum a venit apa in curte si a intrat si in bucatarie. Când ploua tare tot timpul intra, ca strada este mai inalta si intra apa. Noroc de vecini ca au venit si au scos cu galetile, cu maturoaiele”, explica si Natalia Lungu.

Pusa pe lista din 2007

Oamenii se plâng ca platesc aceleasi taxe si impozite ca ceilalti cetateni ai orasului. „Pentru noi nu se face nimic, dar banii nostri sunt buni. Au trecut pe aici cu o lama, au zgâriat si au plecat, asta dupa ce au tras apa. Noi am fost la sedinta cu domnul primar, cred ca au trecut trei ani de atunci, si a promis ca pâna in decembrie e gata. A trecut atâta timp si nu a facut nimic”, se plânge si Vasile Vânau. Cel mai greu este pentru cei care au copii. „Este groaznic. Alocatia este 42 de lei, o pereche de papuci este 65 de lei. Eu trebuie sa cumpar câte trei perechi la ambii copii si va dati seama la ce cheltuieli ajung. Sa-si aduca si ei copiii pe aici sa vada cum este sa mergi la scoala prin noroi”, spune Corina Mares. Strada Ulmilor a fost prinsa intr-un proiect de investitii inca din anul 2007. In vara acelui an, s-a aprobat prin Hotarâre de Consiliu Local alocarea a peste 1,2 milioane de lei pentru constuirea acestei strazi. Investitia cuprindea alimentarea cu apa, asfalt si trotuare. Alimentarea s-a facut, dar celelalte nu. Oamenii sunt hotarâti sa dea Primaria in judecata. (Geta P.)

Si-au facut dig in fata portii

Bacauanii care locuiesc pe strazile neasfaltate din cartierul Serbanesti au ajuns sa urasca primavara si toamna. Si vara, daca e ploioasa. "Din martie, când se topeste zapada, inotam prin noroaie", se plâng oamenii. Cei de pe str. Ion Roata se considera cei mai amarâti, caci au apa si in curti, nu doar pe drum. "Am adus pietris si mi-am facut dig, ne explica Stefan Botezatu, vazând ca ne uitam nedumeriti la creasta de piatra paralela cu gardul. Altfel, imi intra apa in curte si in casa. De ani de zile, ne promit ca asfalteaza si ne fac canalizare, dar cu asta ramânem, cu promisiunile." Din cauza ca "au WC-uri in curte, cresc vaci, porci", apa nu este potabila, are mormoloci, nitriti, nitrati si sunt nevoiti sa cumpere apa plata "si pentru gatit, si pentru baut. Ce sa-i mai facem analize, se vede cu ochiul liber ca are viermi", spune Ioan Grosu, scârbit.

"Ia veniti si pe Salciei!"

Ioan Bejan e de-a dreptul resemnat. Crede ca strada lui nu va fi reabilitata nici peste doua mandate. Asadar, s-a dotat cu cizme de cauciuc si e pregatit sa-i intâmpine cu urari de bine pe cei care vor repeta promisiunile. "Drumurile noastre, toate, sunt la fel de desfundate", cânta batrânul, facându-ne cu mâna, la plecare, a lehamite. De cizme au nevoie si cei care locuiesc pe stradutele situate intre Calea Bârladului si Calea Romanului: "Toti generalii si coloneii din zona «Triumfului» sunt fara asfalt. Grigore Cantili, Zarnescu, Velican…" "Ia veniti si pe Salciei, sa vedeti acolo cum e! Apa ca in Bistrita!", ne cheama Grigore Lisita, care sta pe Serbanesti, colt cu Salciei. Intr-adevar, strada e mai mult apa decât uscat. "E aproape in buricul târgului… Dupa ce s-a topit zapadsa, au venit si au tras cu pompa, dar s-a facut la loc", afirma batrânul. Sperante? "Daca mai veniti dumneavoastra de vreo trei-patru ori, poate ne va lua, cineva, in seama! Nu-s decât vreo 200 de metri, dar nu a fost in stare sa-i asfalteze. Si mai vrea sa candideze!" (Silvia Patrascanu)

Canalizarea care face mai multa paguba

Canalizarea, la fel ca si asfaltul se termina brusc pe strada Siretului, una care strabate o buna parte din cartierul Serbanesti. "Numai pâna aici la noi este canalizare", spune Gheorghe Palura. "Trebuia sa ne faca si asfalt, dar nu au mai apucat. Acusi vin alegerile si ne cer sa ii alegem. Eu la 85 de ani tot astept sa nu mai fie praf, drum neasfaltat. Când l-am ales pe primarul asta a zis ca o sa faca, o sa dreaga. Ne-a facut? Tot asteptam, mâine, poimâine… Pâna când ne mintim?", spune batrânul.
Acesta locuieste pe partea de strada care are canalizare. Vecinii sai de mai sus nu au fost atât de norocosi. In lipsa acesteia, si-a facut fiecare dupa putere o fosa septica. Nici cei care s-au bucurat ca se vor racorda in sfârsit la canalizare nu sunt mai multumiti. La scurt timp dupa ce a fost pusa in functiune au realizat un lucru: "panta este invers, in loc sa curga la vale, curge la deal", arata Gelu Palura. "In plus, tot mirosul intra in casa când ploua. Nu putem sa rezistam. Plecam trei zile de acasa. Special am renuntat la fosele septice ca sa ne legam la canalizare, pe care o platim. Nu beneficiem de ea niciodata, din pacate", mai spune barbatul. Omul spune ca toti locuitorii de pe strada au solicitat ca problema sa fie remediata de constructor, dar, cum se intâmpla de obicei, au fost ascultati doar acum patru ani, când era campanie electorala. De atunci, au ramas cu cererile depuse, altceva nimic. "Eu locuiesc tot in acest cartier. In multe parti nici macar nu este canalizare", spune Nicusor Cojocaru. "E drept, e nedrept, nu stiu daca putem face ceva. Cred ca este vorba de canal, de panta. Nu e data bine de când e facuta strada", mai spune barbatul. Oamenii sunt convinsi ca anul acesta au o singura sansa ca ceva sa se schimbe. In febra campaniei electorale, ei spera sa fie luati in seama, doar-doar vor reusi sa vada o canalizare si asfaltare ca la carte. (Andreea Gavrila)

Treceri pentru pietoni putine si periculoase

Ca sa traversezi Calea Romanului ai nevoie de multa rabdare si curaj in acelasi timp. Soferii nu vad nici marcajul pietonal si nici indicatoarele. Ca sa nu mai spunem ca limita de viteza de 50 de kilometri la ora o fi limita pe alte strazi, dar nicidecum pe aceasta artera. Se circula cu o viteza nebuna, iar asta ii sperie pe pietonii care vor sa treaca de pe o parte pe alta a drumului. „Domnule a trecut unul cu o dubita, nici nu am apucat sa-l vad, asa mare viteza avea. Poate e un om bolnav, care nu sta sa se mai uite. Il omoara pe trecere. Ce poti sa mai frânezi intr-un timp asa de scurt?”, se intreaba Vasile Maghinici. In zona au fost mai multe accidente. „Pe trecerea asta a omorât un om (n.r. – trecerea de la scoala Nicu Enea), acum un an. Este foarte periculos. Nu stau deloc. Trece peste tine. Nu opresc. Eu am certat un sofer aici, dar mi-a spus ca nu e treaba mea. La ei nu exista limita de 40 – 50 de kilometri la ora. Merg de la 80 in sus”, spune si Costica Chirita. Zebra de la scoala este singura de la intersectia cu Calea Bârladului si pâna la turnul de televiziune. De acolo si pâna la podul de la Serbanesti mai sunt doua marcaje la fel de periculoase. Joi dupa amiaza, un batrân de 70 de ani a fost spulberat in zona uneia dintre treceri de un sofer prea grabit. Omul se zbate intre viata si moarte pe un pat de spital. (Geta P.)

Copiii se joaca pe strada

In lipsa unui loc de joaca amenajat si a alternativelor, copiii de pe strada Serbanesti din cartierul cu acelasi nume se joaca pe strada. "Mai trec masinile, mai rar, dar aici ne jucam ca nu avem unde", ne spune Vali Rascu. Copiii de vârsta lui ar vrea un spatiu unde sa se simta bine, protejati de masini si alte pericole. "Avem un teren la scoala (n.r. – Scoala "Nicu Enea"), dar cum este si livada acolo nu ne da voie paznicul sa intram dupa-amiaza", mai spune baiatul. Asadar, cât e ziua de lunga, copiii bat mingea in fata portii. "Ne place sa jucam tenis si fotbal", spune Alexandru Botez. Mai rau este când ploua. "Apa se strânge aici pe strada. Abia mai putem iesi", povesteste acesta.
De departe, insa, cea mai mare nemultumire a copiilor este ca pe aceasta strada nu s-au nascut fete. "Spre ghinionul nostru", spune repede Vali. Daca in aceasta privinta nu se pot face multe, in ceea ce priveste amenajarea unui loc de joaca pentru copiii acestui cartier al Bacaului este o problema a carei rezolvare sta la municipalitate. (Andreea Gavrila)

In spatele scolii, asteapta leopardul!

Scoala "Nicu Enea" de pe Calea Romanului arata altfel decât prin 2008. E zugravita in culori luminoase, are geamuri <<temopan>>, iarba e greblata si a fost montat un gard nou, de plasa, in fata si pe latura spre strada Viitorului. Totusi, bunicii si parintii, dar si cei care locuiesc in vecinatate, pe str. Siretului, sunt nemultumiti. "In fata e vopsit gardul, iar in spate-i leopardul!" sustine Grigore Lisita, care ma ia de mâna si ma duce in spatele scolii, sa-mi arate lastarisul, buruienile si gunoaiele. Descoperim o jungla de crengi uscate si arbusti crescuti la intâmplare, printre care putrezesc hârtii, cutii si cârpe: "Parintii au vrut sa curate, sa strânga toate gunoaiele si sa taie tufele astea, dar doamna directoare a zis ca nu, vine primaria si face! Uite ca n-a venit! Se strâng, aici, tot felul de derbedei si fumeaza, beau, baieti si fete… Nu stii ce se poate intâmpla." Tufele uscate si gunoaiele ii supara si pe cei care locuiesc in vecinatate, pe strazile Siretului si Viitorului. "E groaznic, e imposibil de trait aici, afirma Elena Ungureanu, pe care o deranjeaza si mizeria, si praful, dar si lipsa unui parculet pentru copii. Ne-au promis mereu, an de an, dar au uitat. Noi nu am uitat, dar am ramas cu promisiunea." Curtea din spate a Scolii "Nicu Enea" e considerata periculoasa de catre parinti. Din gardul de beton lipsesc placi, stâlpi, fiind brese pe distante mari, prin urmare, poate intra oricine, la orice ora. Adultii sustin ca nu exista siguranta pentru copiii lor si ca se tem, mai ales cei care au fetite, ca ar putea fi victimele unei agresiuni sau ar putea fi atrasi in cine stie ce intâmplari dubioase. (Silvia Patrascanu)

Circulatie paralizata de vizitatorii la târg

Strada Tecuciului si toate care pornesc din ea, respectiv Slt. Adam, Hotului, Trecatoarea Tecuciului, Prunului, Busila, Artarului, Nicolae Lascar Bogdan, Luceafarului, sunt pline ochi de masini inca de la primele ore ale diminetii. Soferii se straduiesc sa parcheze cât mai aproape unii de altii pentru a lasa loc liber si altor vizitatori si nu de putine ori sfârsesc prin a face zeci de manevre pentru a nu-i avaria pe cei din stânga sau dreapta. Nu au ce face: locuri de parcare amenajate nu sunt. "De jumatate de ora ma necajesc sa gasesc un loc de parcare. Am gasit un coltisor aici, destul de departe. De la intrarea in târg pâna aici nu ai unde sa arunci un bat", a spus Ioan Uricaru. Acesta spune ca târgul ar trebui dus in alta locatie, "fara populatie, unde este spatiu mai mare decât asta. Dupa mine, ar trebui sa-l duca in partea spre Sarata, unde voiau sa duca stadionul. Mai bine l-ar lasa in oras, sa mearga lumea la competitii sportive si sa duca târgul, sa fie si locuri de parcare, macar pentru o parte din oameni", a mai spus Ioan Uricaru.
Cel mai neplacut este pentru oamenii care locuiesc aici in cartier. La fiecare sfârsit de saptamâna se confrunta cu aglomeratia. In plus, masinile "confisca" si trotuarele, iar pietonii ajung sa mearga pe strada. "Nu putem sa mergem pe strada. Nu avem nici trotuare. E jale mare. Duminica, in special, este asa. Daca s-ar muta in alta parte oborul ar fi foarte bine. Au fost promisiuni, dar cu astea am ramas", spune Ion Neagu care locuieste pe Trecatoarea Holtului.
Oamenii isi amintesc si de alte promisiuni care nu au fost onorate. "Soseaua asta (n.r. – strada Tecuciului) nu trebuia sa fie aici, trebuia in afara Bacaului. Multor oameni li se strica locuintele, pentru ca trec multe masini. Iar târgul trebuia sa fie la Saucesti. Nici nu ai unde sa parchezi, se vede", a spus si Constantin Prisecariu.
Acum câtiva ani au fost promisiuni ca târgul va fi mutat in alta locatie, in afara orasului, pentru a nu-l mai sufoca. Una dintre propuneri a fost iesirea din Bacau spre Sarata. Dar aceasta a ramas doar la stadiul de idee, desi acolo aglomeratia nu ar afecta pe nimeni. (Andreea Gavrila)

Tot bacauani sunt si cei care stau la marginea orasului

Un alt of al lui Romeo Stavarache, si asupra caruia se va apleca in mod special daca va fi ales primarul Bacaului, este ca luxul din centrul urbei nu se regaseste si la marginea orasului. «Bacauani sunt si oamenii care locuiesc in zonele marginase ale Bacaului. De ce ei sunt pusi pe aceeasi treapta cu cei din zonele centrale când e vorba sa achite taxe si impozite, dar când vine vorba sa beneficieze de aceleasi lucruri, situatia se schimba. Am fost prin toate cartierele, iar la marginea orasului strazile nu erau asfaltate si marcate ca in centru, spatiile verzi distruse n-au mai fost reamenajate, locurile de joaca pentru copii nu mai exista. Sunt si ei tot oameni, iar datoria primarului tocmai asta e: sa puna in balanta toate problemele si sa actioneze echilibrat, sa aloce fonduri peste tot, asa incât sa fie multumita toata lumea», a mai spus Stavarache.”
Umanistul, publicatie a Partidului Umanist din România (social-liberal) nr. 13, iunie 2004