Clasata pe locul al IV-lea in finala probei de platforma 10 metri, in care a iesit vicecampioana continentala in 2009 (Budapesta) si 2011 (Belgrad), Mara Aiacoboae a concurat ieri la o alta sectiune. Sportiva pregatita la SCM Bacau de Mihaela Neagu a evoluat in preliminariile de la trambulina 1 metru, unde a inregistrat al 20-lea rezultat al calificarilor (311.45 puncte). In finala au intrat primele 12 din cele 26 de participante, cu punctaj intre 381.70 (Nedobiga Anastasiya, Ucraina) si 337.65 (Ioulianna Banousi, Grecia). Duminica, in competitie va intra si Catalin Cozma (SCM Bacau), care are drept obiectiv calificarea in finala probei de platforma (juniori A) din cadrul "europenelor" de la Graz (Austria). (D.P.)
Fotbal / Liga a III-a: Primul test
Divizionarele C Aerostar si Sport Club Bacau deschid seria verificarilor din intersezon cu un meci direct. Cele doua echipe se vor intâlni amical sâmbata, cu incepere de la ora 10.00, intr-un joc programat pe terenul "aviatorilor". La testul din weekend, ambele formatii se prezinta cu nume noi pe banca tehnica. Viorel Tanase a preluat Sport Clubul la inceputul acestei saptamâni, inlocuindu-l pe Marin Barbu, iar Aerostar l-a schimbat pe Gioni Andries cu Stefan Apostol. In a doua jumatate a lunii iulie, in programul de pregatire intra stagiul de pregatire centralizata. (D.P.)
Tenis / Trofeul Municipiului Iasi: S-au oprit in sferturi
Dublul bacauan prezent la turneul de 10.000 $ de la Iasi a iesit din competitie in turul secund. Echipa formata din Raluca Mâta si Georgiana Patrasc s-a oprit in sferturi, cedând in tie-break in fata favoritelor nr. 2, Bianca Hincu / Andreea Iova: 4-6, 6-0, 10-2. Turneul de la Iasi face parte din Circuitul International al României. (D.P.)
Pregatiri pentru examenul de definitivat
Inspectoratul Scolar Judetean Bacau face pregatiri pentru examenul de definitivat, organizat in premiera la nivel local. "Pâna acum acest examen se dadea in universitati. Acum fiecare judet organizeaza examenul pentru profesorii proprii, iar corectarea lucrarilor se va face centralizat. Centrul de examen in Bacau este stabilit la Colegiul Tehnic «N.V. Karpen». Au fisele de inscriere validate circa 210 cadre didactice", a explicat prof. Teodora Craus, inspector scolar general.Examenul de definitivat care va avea loc pe 17 iulie. Definitivarea in invatamânt se poate obtine de catre personalul didactic care are un stagiu de predare efectiva la catedra de cel putin 2 ani cu norma intreaga sau de 3 ani pentru cadrele didactice cu cel putin jumatate norma didactica in specialitate. Definitivarea consta in sustinerea a cel putin doua inspectii speciale la clasa si sustinerea probei scrise, pentru toate specializarile la care s-au inscris candidatii. Notele minime de promovare a examenului de definitivat sunt: inspectia speciala – 7, fiecare proba de examen – 6, media minima de promovare – 6. Rezultatele examenului vor fi afisate pe 23 iulie, depunerea contestatiilor se va face intre 23-24 iulie, iar rezultatele finale ale examenului de definitivare vor fi afisate pe 26 iulie. Accesul candidatilor in centrul de examen se va face in intervalul orar 7.30-8.30, pe baza buletinului de identitate, a cartii de identitate sau a pasaportului. Nu este permisa intrarea in sala de examen cu telefoane mobile, mijloace electronice de calcul sau de comunicare la distanta, precum si manuale, caiete, carti, ziare, reviste. Incalcarea acestei prevederi atrage dupa sine eliminarea din examen a candidatului. Durata redactarii lucrarii scrise este de patru ore, timp ce nu poate fi depasit. Pentru redactarea lucrarii se foloseste cerneala sau pix de culoare albastra iar desenele/ graficele se executa in creion negru. Candidatii pot avea dictionare pentru latina sau greaca veche si planuri de conturi pentru disciplina economic, administrativ. (R. Neagu)
Consilierii locali onesteni pregatesc un premiu pentru Mara Bruma
Mara Bruma, singura absolventa de liceu din judet care a obtinut la sesiunea din acest an a bacalaureatului media 10, va fi rasplatita de Consiliul Local Onesti. In ultima sedinta, consilierul local Vicentiu Aurelian Jitcovici a propus acordarea unei diplome de merit elevei onestene care a obtinut o asemenea performanta. Primarul Laurentiu Neghina a venit in completarea propunerii, aratând ca Mara Bruma merita mai mult decât o diploma. Proiectul de hotarâre prin care eleva eminenta a Colegiului National „Dimitrie Cantemir” ar urma sa fie premiata va fi prezentat, probabil, in sedinta urmatoare a Consiliului Local Onesti. (D. Mincu)
Premiul doi pentru artistii din Agas
Ansamblul folcloric "Mugurasii" din Agas a participat, pentru prima oara de la infiintarea sa, la un mare concurs. E vorba de Festivalul International de Folclor "Dobroge, mândra gradina", ajuns la editia a VIII si organizat la Mangalia. Ansamblul din Agas s-a intrecut cu alte 56 de formatii artistice si a obtinut premiul II la categoria "grupuri vocale", iar la coregrafie s-a clasat pe locul III, cu echipa sa de dansuri. "Ansamblul nostru este format din 40 de copii de toate vârstele, de la clasa a II-a la clasa a VIII, si e la prima participare la un concurs de asemenea anvergura", arata Ecaterina Roxana Rata, coordonator. Elevii Scolii Agas sunt indrumati vocal de Maria Tataru, iar la dansuri, de coregraful Robert Ostrovanu.
Silvia P.
„Intreprinderile sociale”, o sansa pentru rromi
Strategie minunata, dar nebugetata!
Prefectura Bacau a gazduit, ieri, in cadrul Comisiei de incluziune sociala, o dezbatere privind strategia care vizeaza minoritatea roma. S-a discutat despre proiectele pe educatie, sanatate, conditii de locuit, dar mai ales despre cele privind integrarea rromilor pe piata muncii. Pentru 2012-2021, speranta sta in fonduri europene.
Subprefectul judetului a convocat, ieri, prima sedinta din acest mandat a Comisiei pentru incluziune sociala, din care fac parte directorii institutiilor deconcentrate, reprezentantii CJ, liderii organizatiilor de romi si ai asociatiilor care presteaza servicii sociale. Daniela Balan a vorbit despre ce a facut AJOFM Bacau pentru combaterea discriminarii rromilor pe piata muncii, dupa care s-a discutat despre vechea strategie, care "a avut si bune, si rele", a afirmat Paustin Balan, liderul Partidei Rromilor. Documentul viza masuri pe patru mari domenii – educatie, sanatate, locuinte si locuri de munca – si era elaborat pentru 10 ani: 2001-2011. A fost prima data când organizatiile de rromi au lucrat impreuna sub acelasi crez, pentru acelasi obiectiv. Cel mai bine s-a colaborat cu autoritatile in domeniul educatiei: "In zece ani, 5000 de tineri rromi au absolvit o facultate si alti 5000 sunt studenti. Or sa ridici nivelul de educatiei al etniei intr-un timp atât de scurt e un lucru extraordinar, masurile fiind luate ca model pentru minoritatea rroma din Europa", a afirmat Paustin Balan. Din pacate, in domeniul sanatatii si al locuintei, masurile nu au putut fi aplicate din cauza lipsei banilor. Cu alte cuvinte, strategia a fost minunata, dar "nu a fost bugetata la timp."
Speranta sta in fondurile UE!
Dumitru Braneanu, vicepresedinte, a promis sprijin si deschidere din partea CJ Bacau, iar Paustin Balan a prins ideea si a cerut ajutor finaciar pentru primariile care nu au bani sa cofinanteze drumurile din 12 comunitati de rromi. El spera ca noua strategie, care vizeaza urmatorii 10 ani, va avea asigurat si bugetul necesar aplicarii ei. Din fericire, exista si o strategie europeana, care va permite accesarea de fonduri si care vizeaza patru mari domenii: educatie, sanatate, locuinte si locuri de munca. Cristina Ciobanu, director AJPS Bacau, a sugerat liderilor minoritari sa incerce sa acceseze fonduri pentru "intreprinderile sociale", care sunt structuri non-profit, dar asigura locuri de munca romilor. De exemplu, o fabrica de caramida in care ar lucra rromii ca sa faca material pentru propriile case, fiind remunerati pentru asta. "Ei ar avea, astfel, case adevarate", dar mai ales "bani si demnitate", iar statul nu le-ar mai plati ajutor social, a afirmat directorul AJPS.
Ferme de capre si culturi de catina!
O alta propunere a fost aceea de a accesa fonduri europene pentru a infiinta sere ecologice pe terenurile nefolosite din mediul rural, sere care ar putea vinde legumele catre marile magazine. Paustin Balan a exlicat celor prezenti ca aceasta oportunitate le este cunoscuta organizatiilor de rromi si ca exista deja doua "intreprinderi sociale" in Blagesti, una de crestere a caprelor si alta de colectare a fructelor de padure si cultivarea catinei, primarul din Blagesti asigurându-le un teren de sase hectare. In final, Dorian Pocovnicu, noul subprefect al judetului, a repetat faptul ca doreste sa dinamizeze Comisia pentru incluziune sociala si sa se treaca "de la ideile expuse in sedinte la realizarea unor lucruri concrete pentru comunitatile de rromi." A solicitat, de asemenea, si pregatirea unei intâlniri cu toate organizatiile neguvernamentale care se ocupa de problemele minoritatilor.
Silvia Patrascanu
Personalul Inspectoratului de Stat in Constructii a intrat la apa
In momentul de fata, la Inspectoratul de Stat in Constuctii Bacau mai lucreaza doar 8 angajati. Restul au fost dati afara dupa ce fostul ministru al Ministerului Dezvoltarii Regionale a decis la finele anului trecut ca inspectoratele judetene sa se desfiinteze si sa apara câte o Directie pentru fiecare dintre cele opt regiuni. La nivelul judetului Bacau a ramas, asadar, un compartiment care apartine de Directia Regionala in Constructii Nord-Est si care isi are sediul la Iasi. Bacauanii care au de obtinut avize, autorizatii sau orice alte documente ori vor sa faca o sesizare se adreseaza inspectorilor din Bacau, doar ca toate documentele sunt trimise la Iasi. „La Bacau am mai ramas doar 8 inspectori. Facem aceeasi activitate ca si pâna acum. Pentru cei care au nevoie de diferite acte de la noi le inregistram aici si le trimitem la Iasi pentru eliberare. Procedura este mai greoaie, insa asta este situatia actuala”, ne-a spus ing. Romulus Strugaru, coordonatorul compartimentului din Bacau. Asadar, daca un bacauan vrea sa-si modernizeze apartamentul in aceasta vara si intentioneaza sa renunte la unul dintre peretii interiori, are nevoie de acceptul inspectorilor de aici pentru a interveni in structura de rezistenta a blocului. Cum actele trebuie sa se plimbe intre Bacau si Iasi pare greu de crezut ca raspunsul va veni la fel de repede cum s-ar fi obtinut oe plan local. (Geta P.)
AEROSTAR lanseaza un nou proiect pentru cresterea exportului
Astazi, de la ora 11, la Clubul societatii AEROSTAR din Bacau are loc o conferinta de presa, organizata cu prilejul lansarii proiectului “Crearea unei noi capacitati de fabricatie pentru diversificarea productiei si cresterea exportului”, din cadrul programului Operational Sectorial “Cresterea competitivitatii economice”, proiect cofinatat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Cu mai multe amanunte vom reveni in editiile viitoare. (G.B.)
Satul-fantoma: Miliarde îngropate în vârful dealului Rotunda
Peste două sute de case sunt presărate pe dealul Rotunda, în apropiere de Onești. Aici ar fi trebuit să locuiască familiile de rromi strămutate din comuna Gura Văii după inundațiile din 2005. S-au cheltuit în jur de o sută de miliarde de lei vechi pentru ridicarea acestei așezări, care a ajuns, în foarte scurt timp, un sat-fantomă. În locul rromilor, chiriași sunt acum oneșteni care și-au dorit aici case de vacanță și două familii care nu au găsit în altă parte un acoperiș.
Inundațiile din 2005 au alungat sute de familii de rromi din vatra lor, de pe malul apei, așa că s-au aciuat în apropiere, pe ulițele din Gura Văii, ba chiar și prin curțile sătenilor. Disperați din cauza intrușilor, oamenii au cerut ajutor autorităților. Soluția găsită la acea vreme a fost construirea unui sat special pentru rromi, în vârful dealului Rotunda, unde să nu deranjeze pe nimeni. Nemulțumiți de izolare, de lipsa apei și de crivățul care i-a bătut o iarnă întreagă, rromii au părăsit Rotunda. Au luat cu ei tot ce s-a putut demonta din casele noi. În urma lor au rămas 200 de ruine și o mulțime de probleme pentru Primăria Gura Văii. „Situația lor se vede, ne-a declarat Valerică Mihalcea, primarul comunei. Este dezastruoasă! E păcat că au ajuns așa. Era bine dacă se păstrau măcar așa cum arătau când au fost date în folosință.”
Bucuroși că au un acoperiș
După un timp, aici și-au găsit adăpost două familii care aveau urgentă nevoie de o locuință. Sunt singurii locuitori permanenți de la Rotunda. Chiar dacă iernile sunt aspre, iar apa trebuie cărată de departe, de la un izvor, s-au obișnuit să trăiască aici și nu vor să se mute. „Am stat cu părinții, au apărut discuții și am decis că este mai bine să stăm singuri și ne-am mutat aici, ne-a declarat Cristina Anastasiu, o tânără de 25 de ani. E greu, fiindcă nu-i apă, dar în rest nu mă plâng.” La început o supăra singurătatea, dar cu timpul s-a obișnuit. Soțul îi muncește în construcții și ajunge acasă târziu, dar se ia toată ziua cu treaba și cu cei doi copii pe care îi crește. Are o fetiță de 5 ani și o soră de numai 4 ani, rămasă orfană de mamă. „Nu mi-e frică și nu mi-e urât. Va fi mai greu cu școala. Am vrut să le dau la cămin, dar mi-a fost milă să le chinuiesc să facă drumul până în Onești.” Denisa și mătușa ei, mai mică doar cu un an, se joacă toată ziua printre casele părăsite. Sunt fericite, ca orice copil care nu a cunoscut un trai mai bun sau grija zilei de mâine.
Chirii neplătite de 4 ani
În zonă apar și alți oameni doar în weekend, când chiriașii care au venit în locul rromilor părăsesc orașul pentru aer curat și un grătar. Din cele 205 case, 196 sunt închiriate. Primăria Gura Văii nu a scăpat, însă, de griji, fiindcă are de recuperat de la chiriașii restanțieri la plată peste 200.000 de lei. „Nu au plătit chiria de 4 ani”, explică primarul. „Este vorba de 500 de lei pe an, dar nu i-au achitat. Nici nu s-au trimis somații până acum, nu s-a făcut nimic pentru recuperarea sumelor.” Potrivit contractului de închiriere, chiriașii ar fi putut să-și deducă o parte din cheltuielile cu reabilitarea locuințelor, dar nici măcar cei care au realizat lucrări, cum este și familia Anastasiu, nu au profitat de această oportunitate.
Primăria riscă blocarea conturilor
Datoriile chiriașilor nu sunt singura problemă a primăriei la Rotunda. Un control efectuat în acte a dus la declanșarea unei anchete cu privire la utilizarea fondurilor alocate din Fondul „Solidaritatea” după inundațiile din 2005. „Nereguli sunt cu drumul care a costat peste 20 de miliarde de lei vechi (și care este un coșmar pentru șoferi și dezastruos pentru mașini, n.r.)”, a explicat noul primar al comunei. „La timpul respectiv trebuia să se facă urgent strămutarea rromilor. Toate lucrările s-au făcut înainte de a se întocmi documentația pentru ele. Factorii de decizie știau despre această situație, dar toată lumea se grăbea.” Noul edil al comunei se teme că, dacă banii nu vor putea fi recuperați de la cei responsabili de cheltuirea lor, primăria se va trezi cu fondurile blocate. Suma nu este de neglijat, fiind vorba de peste 20 de miliarde de lei vechi, adică bugetul comunei pe un an.
Prefectura a protejat investiția de la Rotunda
Dorian Pocovnicu, subprefectul județului, arată că toate casele se află în patrimoniul Consiliului Local (CL) Gura Văii. „Acest lucru era prevăzut, de altfel, în contractul încheiat cu beneficiarii. În cazul în care sunt distruse de sinistrați, așa cum s-a întâmplat la Rotunda, casele construite pentru ei trec în proprietatea autorităților locale. În prezent, sunt concesionate către persoane fizice din zona Onești, care le-au reabilitat și le-au transformat în case de vacanță sau în locuințe permanente”, arată Dorian Pocovnicu. Legat de „cazul Rotunda”, de-a lungul timpului, „Prefectura Bacău s-a implicat în găsirea unor soluții pentru a proteja această investiție făcută din bani publici și a sprijinit autoritățile locale în rezolvarea problemelor.” (Silvia P.)
Invidios ca Fenechiu conduce campania PNL la referendum, Stavarache pune umarul la demiterea lui Basescu
Biroul Politic Judetean (BPJ) al PNL Bacau s-a reunit miercuri pentru a pregati referendumul din 29 iulie, vizând demiterea lui Traian Basescu. Intâlnirea a fost prezidata de Romeo Stavarache. Seful liberalilor bacauani si-a invitat subordonatii sa puna osul in campania pentru referendum. Stavarache se afla intr-o competitie interna in PNL cu Relu Fenechiu. Parlamentarul iesean i-a luat fata primarului bacauan, fiind numit de Crin Antonescu in pozitia de sef de campanie. Vineri, de la ora 13.00, Delegatia permanenta a PNL Bacau se va intâlni la Centrul de Afaceri pentru a pune la punct planul de bataie in urmatoarele doua saptamâni.
Stavarache a cerut liberalilor implicare maxima in campania pentru demiterea lui Basescu. Liderul penelistilor bacauani a convocat miercuri BPJ al organizatiei, având ca ordine de zi discutii cu privire la situatia politica locala, dar si pregatirea referendumului din 29 iulie. "Ne-a dat (n.r. – Romeo Stavarache) un mesaj de implicare. Tonul nu a fost unul categoric, dar ne-a spus ca trebuie sa ne implicam la referendum. Toata lumea se va comporta la fel. Vom merge pe mobilizare, pe informarea oamenilor", au declarat pentru cotidianul Desteptarea surse din PNL. Vineri, cu incepere de la ora 13.00, liberalii se vor reuni in Delegatia permanenta a partidului, eveniment ce va avea loc la Centrul de Afaceri si Expozitii. Liderii tuturor organizatiilor PNL din judet, precum si alesii locali ai partidului, vor decide care este planul de bataie in perspectiva referendumului pentru demiterea lui Basescu.
Competitie personala cu Fenechiu
Mobilizarea decretata de primarul Bacaului are o strânsa legatura cu episodul nominalizarii lui Relu Fenechiu in pozitia de sef al campaniei PNL la referendum. Liberalul iesean i-a luat fata lui Stavarache in competitia din partid, fiind numit de Crin Antonescu in postura de sef de campanie. El va coordona o echipa din care nu face parte niciun liberal bacauan.
Fenechiu si Stavarache s-au mai duelat, in urma cu aproape 3 ani, pentru functia de director al campaniei electorale prezidentiale a PNL. Câstig de cauza a avut, atunci, Stavarache, acesta fiind solutia de compromis gasita de Crin Antonescu. Intre timp, apele relatiei Stavarache – Fenechiu s-au tulburat din nou. In 2010, Stavarache a avut mai multe iesiri la adresa eminentei cenusii a PNL Iasi, primarul bacauan criticând pozitionarea politica a acestuia. "Trebuie sa negociem in numele partidului si pentru partid, nu pentru o persoana anume, fie ea si Relu Fenechiu. Sa vorbeasca in nume personal, dar nu din functia de vicepresedinte al partidului. (…) Orice este posibil, dar trebuie sa fie o hotarâre a partidului, si nu a lui Fenechiu", afirma Stavarache in ianuarie 2010, vizavi de aprecierile lui Fenechiu ca PNL ar putea la guvernare.
Un lider mic, intr-un partid mare
Odata cu rezultatele alegerilor locale, pozitia lui Stavarache in interiorul PNL s-a subrezit semnificativ. Si asta, pentru ca PNL a devenit un partid mare, cu 13 presedinti de consilii judetene (inclusiv Consiliul Judetean Iasi), situatie nemaiintâlnita in istoria post-decembrista a formatiunii politice. Liberalii stau foarte bine si la nivel de primarii. Astfel, Ilie Bolojan (Oradea), Andrei Chiliman (Sector 1 Bucuresti) sau Catalin Chereches (Baia Mare) au inregistrat scoruri astronomice la locale, mult peste performanta inregistrata in Bacau de Stavarache. Fortificarea, in teritoriu, a PNL a dus la diminuarea influentei pe care primarul Bacaului o poate exercita la centru. In PNL sunt acum mai multe voci autorizate, fata de anii trecuti. In Moldova, cea mai puternica filiala a partidului este cea de la Iasi.
Urmeaza conferinta judeteana de alegeri
Liberalii bacauani pregatesc si organizarea conferintei judetene de alegeri. Mandatul echipei de conducere desemnate in septembrie 2009 se apropie, incet dar sigur, de sfârsit. Abia dupa referendumul din iulie, penelistii vor stabili tintarul alegerilor interne. Este de asteptat ca Stavarache sa candideze, de unul singur, la functia de presedinte al PNL Bacau. In ultima perioada, mai multi afaceristi liberali s-au retras din prim-planul vietii de partid (vezi cazul lui Ion Rotaru). Acestia au fost inlocuiti cu tineri necopti, promovati din organizatia de tineret condusa de Mihai Sustac, ajuns intre timp viceprimar.
Situatia de la Onesti este de asemenea sub lupa conducerii judetene, liberalii din municipiul de pe Trotus prezentându-se lamentabil la alegerile locale din 10 iunie. Cel mai probabil, conducerea organizatiei onestene va fi incredintata unui presedinte interimar.
Lucian Bogdanel
Copaci doborati si culturi distruse de grindina
Avertizarea de cod galben de vijelii si grindina emisa ieri pentru judetul Bacau s-a confirmat si a fost simtita din plin de localnicii din comuna Livezi. In localitatea Orasa a plouat cu gheata iar mai multe hectare de culturi au fost distruse. „Toata Lunca Tazlaului a fost afectata. A cazut gheata mare. Nu avem locuinte cu acoperisul distrus, insa culturile de porumb si de vita-de-vie au fost afectate destul de serios. Abia mâine (n.r. azi) o sa facem o evaluare in teren si o sa stim cu exactitate ce stricaciuni a facut ploaia asta”, ne-a spus Gioni Craciun, primarul din comuna Livezi. Vântul puternic a doborât doi copaci la Secuieni, pe drumul national care face legatura intre Bacau si Vaslui. Pompierii voluntari au intervenit si au degajat carosabilul, insa pentru câteva minute bune s-a circulat pe un singur sens de mers. „In Bacau, in cartierul Gheraiesti a cazut un copac peste firele de inalta tensiune. A fost nevoie de interventia celor de la E-on pentru oprirea energiei electrice si abia apoi a fost taiat copacul. A mai fost un copac cazut pe strada Aviatorilor, dar s-a inlaturat intr-un timp foarte scurt si un altul in comuna Magura”, ne-a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvánt al ISUJ Bacau. (Geta P.)
Copii sub cerul liber: Drama unei mame de 36 de ani
Sub cerul liber. Asa stau acum o mama impreuna cu cei patru copii ai sai. Sub cerul liber, lânga canalul de fuga de pe malul stâng al râului Bistrita. Un caz cutremurator al unei femei izgonite de sot si socru, aruncata in strada in amenintari, scandaluri si jigniri. Lucrurile pe care a apucat sa le ia stau acum in saci de rafie, patul celor mici e doar o patura asezata pe iarba uscata de soarele arzator. Cinci suflete ale nimanui. Suflete nevinovate, victime ale violentei familiale.
Patru copii minori, impreuna cu mama lor, stau acum sub cerul liber. "Acasa" pentru ei e acum, o palma de pamânt acoperita de iarba uscata de lânga canalul de fuga, aproape de podul Serbanesti. "Acasa", sub soarele arzator de mijloc de iulie. Dupa o viata de munca, femeia, in vârsta de doar 36 de ani, a ajuns pe drumuri. Scandalurile dintre sot si, mai ales, socrul ei, necazurile si neintelegerile au aruncat-o in strada. Munca ei este acum ingramadita in zece saci de rafie, care stau sprijiniti la umbra unui plop, alaturi de un dulap, o bicicleta si masina de spalat rufe. Pâna mai ieri, Liliana Botezatu ducea o viata cât de cât linistita. A tinut o casnicie, cu un sot care o batea si care a ajuns in final la puscarie. A divortat, dar a avut puterea sa o ia de la capat, chiar daca avea deja doi copii. S-a recasatorit, in urma cu 9 ani. Intre timp, a mai adus pe lume alti doi copii. Acum are patru. Si stau cu totii pe patura intinsa la soare, pe malul Bistritei.
Scandaluri, conflicte, consum de bautura…
"Scandalurile au inceput inca din primavara. Nu ma mai intelegeam nici cu tatal copiilor, nici cu taica-su. Nu ne-am casatorit. Traim in concubinaj, copiii sunt pe numele meu. Nu se mai poate sta in curtea aia. N-am unde sa ma duc. Ce sa fac? La Primaria Bacau am dosar la locuinta sociala, dar degeaba. Am incercat si o chirie, la o doamna in vârsta, am zis ca am si grija de ea, dar nu m-a mai primit, ca cica i-a venit o nepoata din Italia. Si asa am ramas cu bagajul pe drumuri", ne-a spus cu lacrimi in ochi, printre sughituri, Liliana Botezatu. Din doua credite, impreuna cu tatal copiilor ei, a ridicat o casa. Pe pamântul socrului, fara sa stie ce va urma. Anii au trecut, iar batrânul s-a inrait. Au inceput scandalurile, conflictele, consumul de bautura. Când a avut curajul sa ceara acte pe casa, sa simta ca are si ea siguranta de a-si creste linistita copiii, totul a izbucnit. Mai ales ca ratele la banca au fost si achitate intre timp. Asa ca femeia s-a vazut peste noapte fara un acoperis deasupra capului, alungata din curte de socru si de sot.
Fara ajutor
Nu are unde sa se duca, nu are decât o mama bolnava, care sta si ea inghesuita intr-un apartament cu doua camere alaturi de familia fratelui. "Platesc chirie, nu vreau sa cersesc sau sa mi se dea de pomana. Pentru copii traiesc. Când se imbata el, sotul, când tatal lui. Am chemat Politia ca a sarit cu toporul la mine. M-a vorbit urât, fetei la fel. A plecat si ea de acasa din cauza asta. S-a saturat, scandal, bautura, ne-a taiat curentul. Am dosar de patru ani la primarie, am fost in audiente, nu m-a primit. Poate sunt si altii mai amarâti, dar nu vreau decât 50 mp ca imi fac eu casa singura. Ca nu mai pot, nu mai pot", si-a strigat disperarea femeia.
A fugit de frica
Munceste zi lumina. Ca muncitor necalificat pentru un salariu de 5 milioane de lei vechi si bonuri de masa de inca vreo doua milioane. A fugit din fata socrului de frica, a dormit o noapte cu fata cea mare in parc, iar apoi si-a luat copiii si a luat-o incotro a vazut cu ochii. De suparare, s-a si imbolnavit! Dar nu mai da importanta starii ei de sanatate. Nu-si doreste decât liniste, un adapost si sa-si vada micutii protejati. "Nu am datorii, sunt cu sufletul curat. Am luat cu imprumut malai si ulei de la vecini si le-am platit cu ultimele bonuri, sa nu ma fac de râs. Ca nu am avut bani destui. Sunt la pamânt", mai adauga printre lacrimile care ii curg continuu pe obrazul chinuit.
Fata invata sa intre la liceu
Baiatul cel mare, Alexandru, are 16 ani. Munceste cu ziua pe unde apuca, la cules de visine, pentru a-si ajuta mama. Urmeaza Paula, de 14 ani, care se pregateste sa intre la liceu dupa ce a luat examene de la Evaluarea Nationala cu media 7. Cei mici, Vladut si George, au 7 si, respectiv, 2 ani. "Asa a fost mereu, dar acum ca am mai crescut, vad cu alti ochi. Când am fost aruncati in strada, parca am trait cosmarul de care fugeam si noaptea in somn. E foarte greu. Mi-e rusine sa nu ma arate lumea cu degetul pe strada. Nu-mi doresc decât un loc linistit unde sa stau cu mama si fratiorii mei. Atât. O casa", a fost si vocea tremurânda a Paulei, care cu greu isi ascundea lacrimile de ochii nostri.
O casa. E tot ce isi doresc
O casa. E tot ce isi doresc cu totii. Copiii si mama lor, imbatrânita inainte de vreme. S-ar apuca si mâine sa isi construiasca macar o camaruta pe un petic de pamânt. Dar pentru asta are insa nevoie si de ajutor. Nu-si doreste ca "acasa" pentru ei sa ramâna malul stâng al canalului de fuga de pe râul Bistrita. Acolo unde acum cele cinci suflete ii petrec zilele si noptile. Sub cerul liber.
Roxana Neagu
Lapte in peturi murdare si oua vandute la taraba
Asta au gasit inspectorii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Bacau in urma unui control in pietele agroalimentare din judet, in zilele caniculare. Acestia au verificat modul in care sunt pastrate produsele alimentare de catre micii producatori, iar neregulile nu au intârziat sa apara. „S-a gasit lapte comercializat in peturi reutilizate sau neigienizate, iar unele erau luate chiar de la gunoi. Au fost gasiti producatori care vindeau oua si lapte in sectorul de legume si flori, iar vitrinele frigorifice din spatiile destinate comercializarii produselor alimentare de catre micii producatori nu functiona la parametrii normali”, a spus dr. Vlad Gheorghita, purtatorul de cuvânt al DSVSA Bacau. Imediat dupa control au dispus o serie de masuri pentru remediere neregulilor. In primul rând au interzis comercializarea de produse alimentare, mai ales de lapte si oua, in alte spatii decât cele autorizate iar cei care solicita taraba sa nu intre pe piata cu recipiente murdare care pot fi surse de contaminare.
Medicii de la piata sa stea cu ochii pe comercianti
Potrivit oficialilor de la DSVSA accesul in pietele agroalimentare a micilor producatori se va face numai dupa ce prezinta documentul de inregistrare sanitara veterinara eliberat de DSVSA, actul de identitate al producatorului, documentul din care sa rezulte starea de sanatate a acestuia, fisa de sanatate a animalelor de la care s-au obtinut produsele primare, vizata trimestrial de medicul veterinar din raza caruia isi are domiciliul comerciantul, precum si certificatul de producator, eliberat de primarie. „Producatorii particulari sunt obligati sa poarte echipament de protectie, respectiv halat alb, sort si boneta. Pentru desfasurarea corespunzatoare a acestor actiuni, facem apel si la reprezentantii autoritatilor locale penru a ne sprijini in aplicare masurilor in scopul prevenirii toxiinfectiilor alimentare si a incercarilor de frauda sanitara. Mai mult, medicii veterinari oficiali care asigura supravegherea sanitara veterinara a pietelor in care producatorii particulari expun spre vânzare produse sau alimente de origine animala vor interzice comercializae lor fara documente de proveninta sau daca au fost declarate necorespunzatoare”, a mai spus dr. Vlad. La acest ultim control, inspectorii au aplicat doar avertismente insa cei care vin la piata nu trebuie sa se culce pe o ureche. Dupa avertismente vin amenzile. (Geta P.)
„Satul este lada mea de zestre”
Interviu cu Ion Maric – “cel mai mare pictor naiv al românilor”
– Domnule Maric, as fi vrut sa incepem acest interviu intrebându-va cum ati ajuns de la “Badita” Maric la Badita Chagall al picturii naive, la Creanga al picturii naive, insa mi-ati spus ca acestea sunt exagerari ale unor oameni pusi pe sotii si vreti sa ramânem la Ion Maric.
– E mai bine asa. Eu am pornit in pictura dintr-o joaca. Dumnezeu iti da dar, iti da har, insa nu ti le baga in traista, trebuie sa muncesti. De mic copil m-am jucat cu carbunele, cu hârtia, lemnul. Azi oleaca, mâine mai mult, am prins drag de culoare. Mi-au placut povestile, povestirile, ma uitam pe desenele din carti si incercam sa le transpun dupa mintea mea pe hârtie. Eu sunt nascut la tara, la Luncani, comuna Margineni, o lume fabuloasa pentru copilul de atunci. Satul este lada mea de zestre, unde ma duc, si am fost in multe tari, in toata România, il port in suflet, cu traditiile lui, cu obicieiurile si datinele lui, dar mai ales cu oamenii alaturi de care am crescut. Ce este, de fapt, arta, este o terapie a sufletului, a inimii, fiecare cu talentul lui, unii scriu, altii picteaza, altii sculpteaza. In viata asta a mea de sase ani si sapte luni (!), deci in 67 de ani am dat viata la foarte multe personaje, oameni si animale, animale care râd, cânta si danseaza, obiceiuri de iarna care m-au fascinat si ma fascineaza in continuare, am zugravit oamenii cu bunele si cu relele lor, dar nu cu dusmanie, ci cu umor, cu ironie, cu partea comica pe care omul nu o vede (se spune ca niciodata nu vezi bârna din ochiul tau, ci paiul din ochiul altuia), cu dragoste fata de ele. Taranul român are unor, cu el a strabutut istoria. De aceea cred ca, mai târziu, s-a spus despre mine ca sunt un Creanga al picturii naïve. S-ar putea sa fie o samânta de adevar. Eu am facut grupa mica cu orataniile din ograda si grupa mare pe islaz cu vacile. Subiecte sunt, sa va mai spun de sezatorile si clacile de pe la casele oamenilor, de povestile care se spuneau, de glumele care se faceau, unele cu perdea, altele fara. Am desenat, prietene, multi ani la lumina lampii, in fumul de la fitil. S-a dus satul traditional, insa el traieste in inima mea, in amintirile mele. De la tractoare (eu am fost o vreme mecanic agricol) la calculatoare au trecut ani. Mi-a prins bine acea meserie, insa dupa armata am zis “Adio agricultura, la tine nu ma mai intorc!” Vad ca vrei sa ma intrerupi, insa eu tot acolo ma intorc, la lumea satului meu, oriunde m-ar purta viata. De la o vârsta se spune ca dai in mintea copiilor, ceea ce pentru arta este un câstig, pentru arta mea, chiar daca paleta de culori se schimba, de la rosu si alb, ajungi si la griuri. De la zborul copilariei, de la fantastic (ar putea fi aici o trimitere la Chagall), la o anumita vârsta devii mai domol, mai intelept si iti alegi o cararuie.
– De la Grupa mare ati ajuns la clasa pictorului Ilie Boca, la Scoala Populara de Arta, apoi la Liceul de Arta, la clasa regretatului Gheorghe Velea si, totusi, ati ramas acelasi om, cu satul in spate si in suflet.
– Da, in 1967, când a venit Tata Boca, toate respectele mele, sa-i dea Dumnezeu sanatate, am un respect deosebit pentru tot ce a facut pentru mine, la fel si pentru pictorul Gheorghe Velea, fie-i tarâna usoara, deoarece de la ei am invatat compozitia, tehnica folosirii spatiului, a culorilor, organizarea unei teme. Daca eu de mic copil am avut aceasta inclinatie pentru acest gen de pictura, naiva, care, dincolo de incadrare, este o arta, nu putem fi toti la fel, eu cu ale mele, cu viata satului, cu personajele lui, cum v-am spus, marii maestri cu genul lor, cu tehnica lor, cu viziunea lor. Eu am ramas Ion Maric, nu putem fi toti Boca. Exista unul, este extraordinar prin creatiile sale, eu mi-am urmat drumul, chiar si atunci când am ajuns sa predau la Scoala Populara de Arta, eu nu am fost profesor, eu am fost un mester. Eu am ramas Badita. Eu am ajuns la Strasbourg, insa inaintea mea a fost Tata Boca. Un Boca ramâne Ilie Boca, nimeni nu-l poate copia, nu-l poate imita. Si nici nu trebuie. Eu am urcat pentru prima data pe simeze in 1961 si de atunci am realizat peste 100 de expozitii personale, in tara si in foarte multe tari din Europa, Asia, SUA, Canada si America Latina, la care pot sa adaug peste 1000 de participari la expozitii colective. Am fost premiat, am primit diplome, primesc permanent numeroase invitatii de a participa la saloane prestigioase din lume, la tabere nationale si internationale, insa nu pot sa dau curs la toate. Sunt bucuriile unui om care toata viata a lucrat pentru satul lui, pentru a face cunoscute in lume obiceiurile si traditiile din România. Am fost si voi ramâne un naiv, un pictor naiv.
– Pictura dumneavoastra este o perpetua poveste…
– Totul este o poveste. O expozitie o gândesc ca pe o poveste, derulata prin mai multe tablouri, in ordinea gândita de mine, pornita din sufletul meu. Si viata mea a fost si este o poveste. Am muncit de mic in gospodarie, pe câmp, la cosit, la adunat, la prasit, alaturi de parinti, alaturi de satenii mei. De la ei am invatat povesti, snoave, de la ei am retinut glumele, proverbele, de unde vin poreclele oamenilor, pe care apoi le-am pus pe pânza si le-am aratat lumii.
– De la povesti la traditii, de la traditii la pictura religioasa. Stiu ca ai realizat cea mai mare pictura cu tema Nasterea Domnului, de 10 metri pe 3,30 metri. Este, afirma specialistii, o capodopera, este cea mai deosebita lucrare realizata vreodata.
– Pe ulita mea este biserica satului si când eram mic ma jucam in curtea bisericii, ma suiam in clopotnita, ma uitam la picturi. Nu pot sa va spun, insa am ramas marcat pe viata de povestile sfintilor, m-a atins acea infiorare, care mai târziu am inteles ca este credinta. Ca o paranteza, ulita unde m-am nascut imi poarta acum numele, este asfaltata, este o ulita foarte frumoasa, mai sunt oameni care se mai ocupa si de arta din când in când. Sa revin, de aceea multe lucrari ale mele contin mesaje, scene biblice, unele chiar din biserica noastra. Ma sfatuiesc des cu parintele Vasile Gânju, preotul paroh, imi da sfaturi, ma inspir din harul lui. Lucrarea de care vorbiti a plecat de la o vizita, de la un pelerinaj pe Golgota, am urmat Drumul Crucii, iar intre popasul cinci si sase am dus si eu Crucea Mântuitorului. Eu am stat trei ani in Israel, insa nu am pictat nimic, m-am dus sa muncesc, sa câstig un ban. Când am revenit in tara (acolo am lucrat pe un santier, la un spital din Tel Aviv, unde am fost Ion bun la toate) am inceput sa lucrez. Sase ani a durat munca la acea lucrare, pe care am denumit-o “Nasterea Domnului”, câte un an pentru fiecare zi din cele sase in care Dumnezeu a creat lumea. Duminica ma odihnesc, deoarece stiu ca ce este in urma este un lucru bine facut. Eu am un atelier mare de 2/1, balconul de la etajul 4 al blocului unde locuiesc. Lucrarea a fost expusa in fostul sediu al Inspectoratului de Cultura, pe Oituz, apoi la Muzeul National al Agriculturii din Slobozia, iar acum va spun in premiera, in decembrie, voi deschide o expozitie la un mare supermarket din oras, unde am sa expun si acel tablou. Va fi o expozitie complexa si completa de obiceiuri si masti.
– Spuneati ca in Israel v-ati dus sa lucrati. Inseamna ca din pictura nu se poate trai?
– Nu, din arta, din pictura nu poti sa traiesti. Pictura este bogatia mea sufleteasca, cu pictura am vazut lumea. Sunt unii care spun ca traiesc din pictura, insa aceia fac imitatii. Eu nu ma pretez la asa ceva, eu fac arta, pictura de suflet, pictura de muzeu, pictura care traieste. Mi-am pastrat stilul si vreau sa ramân autentic, nu vreau sa-mi fac de rusine profesorii, pe Tata Boca si pe Gheorghe Velea. Eu am donat foarte multe lucrari, in Bacau nicio institutie nu mi-a achizitionat vreo lucrare. Astazi, de exemplu, ma duc la Trebes, la muzeul comunei Margineni, pentru a dona câteva lucrari pentru comuna, pentru concetatenii mei dragi.
– Ati participat la zeci si sute de expozitii, lucrarile dumneavoastra fac cinste României in celebre galerii din intreaga lume, se gasesc in colectii particulare de pe toate continentele. Unde v-ati simtit cel mai bine?
– Nu m-am putut duce peste tot unde am fost invitat, din lipsa timpului, dar mai ales din cauza costurilor extrem de mari. Trimit doar lucrarile. Dumnezeu m-a ajutat sa fiu sanatos. Am fost invitat de doua ori sa expun la Parlamentul European, la Bruxelles, la Strasbourg, la Casa Româno-Belgiana, unde am donat o serie de lucrari pentru expozitii ocazionale, am expus la Primaria din Bruxelles. Oameni de suflet m-au ajutat sa ajung acolo, sa acopar cheltuielile. Eu le multumesc tuturor care m-au ajutat, ii port in suflet si ii pomenesc pe unde ma duc. M-am simtit bine peste tot si am invatat foarte multe la Torino, la Milano, la Madrid, in Republica Moldova.
– Acum, imi spuneati, lucrati, impreuna cu prietenul dumneavoastra, artistul fotograf Viorel Cojan, la un album. Despre ce este vorba?
– L-am denumit “Lada de zestre. Satul meu ca o icoana”. Vedeti ca nu i-am spus “Lada cu zestre”, deoarece ar fi insemnat ca este inchisa, insa eu sper ca daca imi mai da Dumnezeu câtiva ani, nu stiu câti, pot sa mai creez, sa pun acolo in lada si alte comori. Am adunat in el tot ce am realizat in decursul anilor, satul meu, obiceiuri, datini, oameni. Vreau sa-l finalizez in octombrie, de Ziua Crucii, sa-l lansez la Luncani, la scoala. Este un proiect sprijinit de Consiliul Local Bacau, pentru care ii multumesc, asa este frumos, si pentru mult si pentru putin trebuie sa ai respect si multumiri. M-au mai ajutat si alti prieteni, am mai pus si eu, sper sa fie ceva frumos. Intotdeauna spun si pictez Luncani – Bacau – România! Din satul meu s-au ridicat oameni importanti, artisti, este Ion Maric, actorul Costel Cosmin Casacaval, care imi este si nepot, sculptorul de arta populara, colegul meu de banca Mihai Popa, poetul Dan Verona, iar acum s-a retras la Luncani si scriitorul Viorel Savin.
– Badita, cum ai ramas fara mai multe lucrari la Strasbourg?
– Eu aveam expozitia intr-un imens cort, in piata orasului, elevii terminasera examenul de bacalaureat, s-au cinstit si, peste noapte, au intrat in cort si au luat câteva lucrari. Au fost prinsi a doua zi. M-au chemat, insa nu am dat nicio declaratie, nu am facut plângere. Niste copii.
– Mai ai asemenea episoade, tot spuneai ca viata este o poveste?
– Cu multi ani in urma am montat pe holul blocului, la etajul patru, câteva lucrari ale mele, printre care si una mai mare cu Daniil Sihastru si Stefan cel Mare, cu mama domnitorului. Au stat acolo câtiva ani, insa, intr-o dimineata nu le-am mai vazut acolo. Au taiat cuiele din zid si duse au fost. Am fost suparat, insa vecinii m-au incurajat, m-au ajutat si am trecut la pictarea zidurilor, a brâului. Am zis ca nu pot sa mai fure si peretii. Am pictat la 4, iar vecinii de la celelalte etaje m-au rugat sa le pictez si lor. Ei au adus culori, pensule, mai un paharel de vin, mai o discutie. Asa am pictat toata scara. Veneau oameni de la celelalte blocuri ca la expozitie. Dupa doi ani, expozitia noastra a fost distrusa de un nebun de pe scara, nu-i placeau peretii pictati, i-a scrijelit cu surubelnita. Ne-am lasat pagubasi si am varuit la loc. Intr-un mod cel putin bizar am mai ramas si fara alte vreo 30 de lucrari. Am fost dat afara de la un mic atelier de la Casa de Cultura si mai multe lucrari le-am depus intr-o magazie la Muzeul de Arta, fara documente. Dupa ani, nu le-am mai gasit, am auzit ca au fost expuse in Germania. Fie primit.
– Sotia dumeavoastra, Niculina, este primul, dar si cel mai exigent critic…
– A, sefa. Eu eram tractorist, iar ea era tehnician agricol. Ne controla, ne dadea sarcini. Coincidenta este ca suntem amândoi in Balanta, ne-am cunoscut si in trei luni eram casatoriti. Nu stiu daca a fost dragoste, cred ca totul a venit de la Dumnezeu. Este criticul meu cel mai exigent. Ma ajuta permanent, mergem impreuna la expozitii, inramam, montam, intindem pânzele. Sta mereu in spatele meu, si-a format un ochi de critic, este cel de-al treilea ochi al meu. Simte, “vede” ca ceva nu este bine, lipseste sau ceva nu este la locul lui. Are idei, ne consultam. Acum vom merge la Muzeul Tarii Crisurilor, apoi in Zavoi, la R. Vâlcea, dupa care urmeaza Dumbrava Sibiului. Are Badita patru fete si un baiat: sotia Niculina, nora, care este fata tatii si doua nepoate. Suntem o familie foarte frumoasa, fericita.
– Ne apropiem de finalul interviului. Sunteti, cred, singurul artist cu trei titluri de Cetatean de Onoare, semne de respect pentru un mare artist, dar si o recunoastere a meritelor in promovarea artei noastre traditionale, a satului românesc.
– Toate trei parinte, toate trei, Ioane! In 2000 am primit titlul de Cetatean de Onoare al comunei Margineni, in 2008, Cetatean de Onoare al municipiului Bacau si in 2010, am devenit si Cetatean de Onoare al judetului Bacau. Sunt si membru al Academiei de Arta Traditionala din România, sunt de asemenea membru al altor institutii de cultura si de arta din tara si din strainatate. Sa stiti insa ca nu mi-au crescut coarne, nu mi s-a urcat la cap. Eu mai am de muncit, mai am de invatat, de aceea merg peste tot acolo de unde stiu ca voi pleca cu noi cunostinte, voi mai fi invatat ceva, ma intânlesc cu oameni, cu artisti adevarati. Daca stai doar dupa cotruta, nu vezi nimic si nu te imbogatesti sufleteste.
– Am discutat despre expozitiile Baditei Maric de la Parlamentul European. Aici, in tara, te-a invitat cineva la Palatul Parlamentului?
– Am fost, am expus, anul trecut, la Senat. As fi vrut insa sa expun si la Palatul Cotroceni, dar la una din intâlnirile cu presedintele Basescu, dupa ce i-am spus de dorinta mea, mi-a spus ca el nu le are nici cu agricultura, si nici cu cultura. Acelasi raspuns l-am primit si de la Emil Boc. Acum astept sa se mai linisteasca apele si voi mai incerca.
– Vorbeam la inceput de Badita Maric si Badita Chagall. I-ati vazut lucrarile? Sunt asemanari intre lucrarile dumnevoastra si cele ale marelui pictor?
– N-am stiut nimic despre el. Dupa ani am deschis mai multe albume si m-am uitat. Comun ne este zborul, insa avem alte planuri de compozitie, alte culori dominante. Este un mare artist. Sa pastram liniste când ii pronuntam numele. Eu sunt Ion Maric si sufletul meu este si ramâne la sat.
Gheorghe Baltatescu
“Maric este spontan, direct, cu o mare putere de sinteza si exprimare, evitând mângâierile etnografice. Acumularile au facut sa-si cladeasca propriul stil, care este recunoscut prin premii si achizitii la colectii si muzee.” (Ilie Boca)
“Ioan Maric continua sa lucreze si sa ne bucure. Artistul are sufletul tânar, un suflet care si-a facut o stralucita ucenicie la scoala permanentelor neamului, luând cu brio cinci examene fundamentale la «materii» precum: credinta, dragoste, altruism, umor si omenie, în acord deplin cu credinta stramosilor nostri.” (Stelian Ciocoiu)
„Pacat ca în ziua de astazi traditiile se duc pe apa sâmbetei. Altii ar da bani grei sa aiba obiceiurile noastre.“ (Ion Maric)
Bricolaje: Buruiana cea rea a mediocritatilor
Cum n-a trecut inca nicio luna de la ziua când l-am comemorat pe Eminescu, poetul national ramânând, din nefericire, o mare necunoscuta pentru multi tineri, care declara senin ca nu le place poezia lui, mi-am adus aminte de un document interesant. Si anume de o scrisoare (din 1884) adresata de Eminescu lui Iosif Vulcan, directorul revistei Familia (din Oradea), in care acesta multumea pentru onorariul trimis, "primul pentru lucrari literare pe care l-am primit vre-odat-n viata". El se mai referea in acea epistola la "demagogia in politica si literatura" care domneste in România, unde "omul onest ramâne necunoscut in viata publica", si "talentul adevarat e inecat de buruiana cea rea a mediocritatilor, a acelei scoli care crede a putea inlocui talentul prin impertinenta si prin admiratie reciproca". Credeti ca s-a schimbat ceva? Nu cumva buruiana e tot mai mare, creste avan pe seceta asta, si tupeul, marketingul (afacerea, publicitatea, coteriile, aliantele, grupurile de interes etc.) fac legea in continuare?
Apropo de ambitia fara masura si de graba teribila a unor oameni politici de data recenta, iata o marturisire dintr-un jurnal al lui Nicolae Stroescu Stinisoara: ”Pentru mine imaginea cea mai incarcata de sens care mi-a ramas despre Coposu este aceea a unui om politic care demult lasase in urma toate ambitiile, interesele, egocentrismele atât de caracteristice unei cariere politice. N-ar mai fi nevoie sa mai spun ca nicio clipa nu si-a dorit – pe masura meritelor si rolului sau la scara nationala – o functie, ca de pilda, cea de prim-ministru sau presedinte al statului”.
Si acum, din pacate, oamenii onesti stau ascunsi, pentru ca eu nu ma indoiesc de faptul ca ei mai exista, dar sunt tematori, cred, sa se amestece in viata publica, atât de murdarita de jocurile unor indivizi fara scrupule. Ma incearca o mare tristete când vad aceste lucruri, iar dezamagirile mele se-nmultesc pe zi ce trece. Mi-as fi dorit, pentru ca asteptam asta de-o buna bucata de vreme, un strop de liniste si de bucurie. Adus de o schimbare benefica in viata noastra. Dar se spune ca nu e bine, nu e cuminte sa te pregatesti pentru bucurie, pentru ca tocmai atunci ea nu va veni. De ce? Pentru ca dumneaei e vagabonda, nu e burgheza (zice, cu fina lui ironie, Livius Ciocârlie) si nu suporta programe, punctualitate etc. Si cred ca nici cumplita harababura si lucrurile urâte care se intâmpla pe la noi. De aia ne si ocoleste sistematic.
Carmen Mihalache
Impozitul pentru veniturile din inchirierea de camere in scop turistic trebuie platit pana la 25 iulie
Contribuabilii persoane fizice care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala având o capacitate de cazare intre una si 5 camere inclusiv, datoreaza un impozit pe venit stabilit ca norma anuala de venit. Ei vor depune la organul fiscal competent formularul 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit” si vor completa anexa la declaratie „Fisa capacitatii de cazare” cu informatiile necesare in vederea stabilirii impozitului anual datorat, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.
Impozitul anual datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final. Impozitul se vireaza la bugetul de stat in doua transe egale: 50% pâna la 25 iulie inclusiv si 50% pâna la 25 noiembrie inclusiv.
In cazul in care in cursul anului, contribuabilii care desfasoara activitati de inchiriere de camere in scop turistic situate in locuinte proprietate personala depasesc capacitatea de cazare de 5 camere, au obligatia ca in termen de 15 zile de la producerea evenimentului sa depuna formularul 220 pentru determinarea venitului in sistem real. (D.V.)
Zece ani de „gandire pozitiva” la Centrul „Speranta”
Vârstnicii de la Centrul „Speranta” au sarbatorit, ieri, implinirea a zece ani de la deschiderea institutiei. Pentru a marca momentul, ei au pregatit un spectacol artistic si un concurs de teatru. Doua luni au facut repetitii, bunicutele, pentru ca totul sa iasa bine. Ultima a fost chiar inainte de spectacol, in gradina din spatele centrului.
In vara 2002, in cartierul Cornisa din municipiul Bacau, se deschidea Centrul de zi "Speranta", redenumit dupa câtiva ani "Dr. Stefan Ciobanu". Aici, vârstnicii, mai ales cei singuri, au gasit sprijin moral si au beneficiat de servicii medicale si sociale. Ieri, bunicii de la "Speranta" au sarbatorit implinirea unui deceniu de la infiintarea centrului. Imbracati de sarbatoare, apretati, parfumati si foarte emotionati, batrâneii si-au facut urari si marturisiri privind multele clipe petrecute impreuna. "Am amintiri tare frumoase din acest centru pentru vârstnici, spune Dumitru Scatula, 88 de ani. Ne intâlnim, aici, cu colegii, tot vârstnici, si organizam aniversari, facem anumite cercuri, de muzica, literatura, si ne recreem impreuna." Pentru a marca momentul, bunicutele au venit de dimineata, unele ca sa faca repetitii in gradina, altele ca sa prepare gustarile pentru bufetul rece, de dupa spectacol. De altfel, aceste activitati fac parte din programul de terapie ocupationala. Vin aici, la centrul de zi, vârstnici ramasi singuri, dar si cei care au familie. Picteaza, cânta, croseteaza, joaca sah, table, organizeaza dezbateri. Sau fac repetitii, pentru ca bunicii de la "Speranta" au si cor, si trupa de teatru.
„Fetele de la Capâlna”, grupa 70-90 de ani!
Vecinii din cartier au avut sansa sa auda spectacolul, ieri, din gradina, in timpul repetitiilor. De la ora 11, in sala de ativitati, a rasunat inca o data "S-auleu, lelita/ S-auleu, fetita/Ce-ai cu mine, ma?/Iubeste-ma, fa!" Au urmat de "Trandafir de la Moldova", "Nici la vara nu ma-nsor", "Foaie verde si-o sibica" si alte cântece interpretate, fireste, pe doua voci. Incununarea a fost dansul "Fetelor de la Capâlna", categoria 70-90 de ani. La vârsta lor, nu obosesc sa experimenteze, sa invete cântece, sa incerce roluri. "Chiar daca suntem un cuplu, venim in centru pentru ca aici gasim persoane cu care putem sa stam de vorba, sa schimbam impresii, sa aflam noutati, iar asta ne da senzatia ca nu suntem in afara societatii, marturiseste Aurelia Iacob, 73 de ani. Pictam, cântam, facem excursii si ne simtim activi, utili. Nu mai spun ca centrul e condus de persoane tinere, care ne dau si noua senzatia de tinerete. Gândirea pozitiva e foarte importanta pentru noi. Vitamina pensionarului e gândirea pozitiva!" De la câtiva beneficiari, Centrul "Speranta" a ajuns, astazi, la 250. La sarbatoarea dedicata implinirii a zece ani de la demararea proiectului, au venit peste 60 de vârstnici. Au cântat, au recitat si au petrecut impreuna patru ceasuri minunate, cu o voiosie si o pofta de a munci si de se misca care i-a uimit pe mai tinerii lor invitati. La plecare, noi le-am urat "Multi ani" impreuna, in acelasi centru, iar ei, "Gândire pozitiva!"
Silvia Patrascanu
Chirie mai mica in bazarul din Onesti
Consilierii locali onesteni au aprobat in ultima lor sedinta reducerea taxelor pentru comerciantii care isi desfasoara activitatea in bazarul din localitate. Acestia vor plati 1 leu/metru patrat/zi, in loc de 1,50 lei/metru patrat/zi, in prezent. „Unii comercianti erau nemultumiti ca plateau prea mult, a declarat primarul Laurentiu Neghina. Cred ca acest pret este corect si ca vom avea incasari mai mari, intr-un ritm mai bun.” Edilul i-a anuntat pe consilieri ca se vor vor incheia si contracte cu comerciantii, de aceasta data pe suprafetele reale folosite de acestia. Din partea consilierilor locali a venit propunerea modernizarii bazarului, insa primarul Neghina a replicat ca lumea se indreapta spre bazar tocmai fiindca „arata cum arata. Daca va fi prea modern exista riscul sa piarda din vânzari.”
Doina M.
Patru tone de grau confiscate
Agentii de la Sectia 1 au tras pe dreapta o autoutilitara condusa de un tânar de 36 de ani si care transporta patru tone de grâu pentru care nu detinea documente de provenienta. Oamenii legii au aplicat o amenda de 480 de lei si au chemat si comisarii de la Garda Financiara care au confiscat marfa. (G.P.)
