Trei persoane au ajuns, marti dimineata, la spital dupa ce au fost ranite intr-un accident rutier petrecut pe drumul european, in afara localitatii Orbeni. Romica N. (42 de ani) pentru ca nu a adaptat viteza la carosabilul umed a pierdut controlul asupra masinii si a ajuns pe contrasens unde a intrat in coliziune cu o autoutilitara condusa regulamentar care la randul sau a fost proiectata intr-o alta masina. In urma impactului, trei pasageri au fost raniti si au fost transportati la spital pentru a fi ingirjiti de medicii de aici.
Minor accidentat la Secuieni
Un copil in varsta de 6 ani, din localitatea Tisa Silvestri, comuna Secuieni, a fost accidentat pe drumul national. Minorul s-a angajat in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure, moment in care a fost acrosat de un autoturism condus de un barbat de 50 de ani, din Lipova. In urma accidentului, copilul a suferit leziuni si a fost transportat la spital unde a ramas internat. Politistii de la Rutiera fac cercetari pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa.
Batrana din Negri atacata in casa de un talhar
O femeie de 78 de ani, din comuna Negri, a trecut prin clipe de cosmar, intr-una din serile trecute, cand un individ a dat buzna peste ea in locuinta, a lovit-o si i-a cerut toti banii pe care-i avea la momentul respectiv in casa. Batrana nu s-a pierdut cu firea si a inceput sa strige dupa ajutor la vecini. Speriat ca poate fi prins, individul, de 33 de ani, a fugit. Cazul a ajuns in atentia politistilor care au luat semnalmentele suspectului de la victima si au reusit sa-l identifice in comuna Odobesti, la mai bine de 25 de kilometri de domiciliu. Barbatul a fost retinut pentru 24 de ore si va fi prezentat judecatorilor cu propunere de arestare preventiva pentru violare de domiciliu si tentativa la talharie.
Distractie la Teatrul Bacovia
Varstnicii au fost marti in centrul atentiei la evenimentul organizat de Prefectura Bacau la Teatrul Bacovia. Spectacolul extraordinar a fost sustinut de elevi de la colegiile bacauane si voluntarii de la diferite asociatii. “Tinerii i-au intampinat pe invitati cu expozitii de fotografie, de carte sau lucrari de ateliere de lucru in care au incercat sa creeze un arc peste timp. Au fost prezenti reprezentanti din mediul academic, educativ, persoane de toate varstele”, a declarat Carmen Cioltan, purtator de cuvant al Prefecturii Bacau. Pe scena au urcat ansambluri corale, de dansuri, iar surpriza organizatorilor a fost un recital de-al lui Narcis Ianau.
„Carte cu Ilie Boca” si vernisaj la Muzeul de Arta
Miercuri, 17 octombrie, de la ora 16.00, Carmen Mihalache isi lanseaza noul volum – „Carte cu Ilie Boca” – aparut la Corgal Press Bacau. Cu prilejul lansarii, gazduite de Muzeul de Arta, va avea loc si vernsajul personalei apartinand pictorului Ilie Boca. Cartea va fi prezentata de criticul Constantin Calin, la manifestare participand si un grup de la Colegiul National de Arta „George Apostu” care va sustine un recital muzical.
Zboruri amanate de ceata
Din cauza cetii care a acoperit Bacaul, avionul care a sosit dimineata de la Londra nu a putut sa aterizeze, fiind nevoit sa plece spre Bucuresti. Probleme au fost si la decolare. „Avionul care a sosit la ora 6 de la Luton a fost dirijat spre Otopeni, iar cel de Bergamo a plecat cu o ora si jumatate intarziere„, a declarat Lucian Sion, director tehnic al Aeroportului Bacau. El afirma ca e prima zi cand sunt probleme din cauza cetii, in toamna asta. Dupa pranz, este asteptat un avion de la Milano, la ora 13, si altul de la Roma, in jurul orei 14,30. „Nu stim ce se va intampla, intrebati-l pe Cel de Sus, a declarat Lucian Sion. Daca ceata va persista, vor fi intarzieri.”
Asfaltare in zona Pietei Sud
Accesul in zona Piatei Sud va fi restrictionat in urmatoarele zile. Pe strada Frasinului a inceput ieri asfaltarea. “In paralel, se amenajeaza parcarea pietei, care va fi tot ecologica si se vor asfalta caile de acces. In functie de starea vremii, aceste lucrari vor dura doua-trei zile”, a explicat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau.
„Audienta”, o noua aparitie editoriala semnata de Ion Fercu
Cunoscutul scriitor si publicist Ion Fercu se prezinta in fata cititorilor sai cu o noua carte, greu de ocolit, numita “Audienta”. Este cel de-al patrulea roman al autorului, in care regasim aceeasi densa problematica existentiala din volumele anterioare, “Oaspetele” I si II, si “Z” , patrunzatoare reflectii morale, abilitate speculativa, personaje interesante, construite cu maiestrie. Creatie si analiza, asadar, intr-un roman stand sub semnul trairii unei experiente limita, dar si introspectie, coborare in subteranele fiintei. Am folosit nu intamplator o expresie ce aminteste de Dostoievski, pentru ca Ion Fercu a scris acum o carte profund dostoievskiana prin problematica filosofica, teologica, existentiala. O carte despre bolgiile sufletului uman. Dar si despre aurora, si speranta. Foarte pe scurt, romanul este marturia cutremuratoare a unui barbat cu numele de Adam, un medic roman imigrant in Italia, aruncat in inchisoare pentru o crima necomisa. Adam este acuzat ca ar fi deconectat de la aparate pe o pacienta, Letitia, aflata in moarte clinica. Dar medicul este fidel juramantului facut lui Hippocrate, desi credinta lui intima este ca eutanasia e o solutie “cand fiintarea noastra incepe sa ne umileasca“. Asa incepe, de fapt, camusian as zice, romanul, cu o afirmatie abrupta: “Fiintarea noastra devine, la un moment dat, stanjenitoare, umilitoare”.
La parnaie, doctorul Adam Potra va traversa infernul, neincetand sa lupte pentru a-si demonstra nevinovatia. Despre fauna din penitenciar Ion Fercu scrie pagini cu imagini terifiante despre degradarea umana, vicii, coruptie, ticalosie, realizand cateva portrete de personaje greu de uitat. Remarcabila este si folosirea unui luxuriant limbaj de ocna, argotic, in care se vede ca s-a documentat foarte serios. Desigur, n-am sa povestesc romanul, pentru ca vreau sa va trezesc curiozitatea, spunandu-va doar ca “Audienta” este conceputa in genul unui thriller psihologic, lectura fiind una captivanta. Dar nu usoara, pentru ca scriitorul pune la bataie multe idei si dileme, iar dezbaterea acestora este pasionanta, solicitand, deopotriva, ratiunea si sentimentul. Cum era de asteptat, poetul Ion Fercu este si el prezent in noua sa carte, unele pagini fiind infuzate de un lirism concentrat, de factura intelectuala. Intre Adam si Z exista multe filiatii, amandoi fiind niste umanisti cu idei, adeseori, utopice, cei doi pastrandu-si intacte visurile din adolescenta, puritatea sufleteasca, nazuinta intr-o lume mai buna. Am sa mai spun ca, dupa terminarea romanului, iti raman adanc in memorie cateva tipuri umane de o mare complexitate, empatice, si ma gandesc la prietenii lui Adam, tovarasii de celula Sali, rusul Serghei (uluitor, superb personaj!), la Abeba. Mai sunt apoi odiosii Il Padrino, Bussacca, figuri patibulare, gravate in acid, dar si avocatul Favalli, si femeile iubite, Velia Gatta si Ina, si grecul Akakios de la Salonic, in fine, o ampla galerie de personaje extrem de vii. Toate facand parte dintr-o poveste tulburatoare, chiar daca “Odata cu moartea celor dragi, mor in noi si povestile”. Iar “realitatea nu este decat ruina acestor povesti”. Cert este ca Ion Fercu a scris din nou o carte valoroasa despre viata si moarte, vinovatie, justitie, damnatiune, penitenta, iubire, prietenie, Eros si Thanatos, singuratate, suferinta, compasiune, utopie, credinta, speranta. “Audienta” este o naratiune complexa si complicata, cu o desfasurare pe mai multe paliere de sens, unul realist si altul parabolic. “Singura cetate din lume care nu poate fi cucerita cu sila este sufletul”; “omului ii trebuie un vis pentru a putea suporta realitatea”; “Dumnezeu ne viziteaza adesea, dar noi nu suntem intotdeauna acasa“; “Dumnezeu nu primeste pe nimeni in audienta, pentru ca, buni sau rai, suntem copiii lui”. Acestea sunt doar cateva dintre afirmatiile din cartea aceasta profunda si surprinzatoare (apartinand unui autor cu talent si cu apetit pentru idei, pentru filosofie), propozitii pline de talc, care te tulbura, te infrigureaza, te pun pe ganduri.
Mai multe controale in pietele agroalimentare
Pentru prevenirea toxiinfectiilor alimentare, inspectorii de la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau vor intensifica controalele in pietele agroalimentare. „Micii producatori care desfasoara activitati de vanzare directa a produselor primare in piete trebuie sa fie inregistrati la DSVSA. In judetul nostru, sunt inregistrati 478 de producatori particulari care comercializeaza produse din gospodaria proprie in pietele din Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi, Tg.Ocna si Slanic Moldova”, a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvant al institutiei.
Accesul micilor producatori in spatiile amenajate in piete se poate face doar pe baza certificatului de producator si a documentului de inregistrare eliberat de DSVSA. „Trebuie interzisa comercializarea produselor si alimentelor de origine animala in spatii improvizate, nesupuse controlului sanitar sau in sistem de vanzare stradal, in care nu este asigurata o temperatura si o stare de igiena corespunzatoare. In vederea desfasurarii corespunzatoare a acestor actiuni, apelam la reprezentantii autoritatilor locale pentru a ne sprijini in aplicarea acestor masuri in scopul prevenirii aparitiei toxiinfectiilor alimentare”, a mai spus Vlad.
Opt mii de bacauani vor primi despagubiri pentru seceta
Pentru a-i ajuta pe agricultori sa-si revina dupa seceta care s-a manifestat in toamna 2011 si in vara 2012, Guvernul a aprobat in urma cu o luna acordarea unui „ajutor de minimis”. Ajutorul este destinat micilor agricultori, mai exact celor care detin sau lucreaza in arenda suprafete intre un hectar si 10 ha, valoarea ajutorului fiind de 100 lei/ha. Cererile au fost depuse si inregistrate pana luni, 15 octombrie, la primariile din judet, de unde au fost preluate si centralizate de specialistii Directiei pentru Agricultura. Ajutoarele de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de seceta manifestat in anul agricol 2011-2012 asupra culturilor agricole se acorda începand de la 1 noiembrie 2012. Conform HG 897, beneficiari pot fi doar cei inscrisi in Registrul agricol sau la APIA si cei care si-au asumat raspunderea ca nu vor renunta la calitatea de producator care exploateaza suprafetele de teren arabil in urmatorii trei ani, ceea ce a mai diminuat elanul unora dintre agricultori. La APIA Bacau sunt inregistrati 27.000 de producatori, dar nu toti indeplinesc conditiile prevazute de HG 897/2012. Sprijinul pentru combaterea efectelor secetei se adreseaza doar celor care detin teren arabil. „Nu pot beneficia de ajutorul de minimis cei care au livezi, vii, pasuni sau pajisti, a explicat Stefan Postolache, directorul DADR Bacau. In plus, acesta este un drept, nu este o obligatie. Pana la ora asta, noi am centralizat 8.750 de cereri, dar preconizam ca la sfarsitul zilei vor fi 9.000.”
Sefi vechi si noi la CET
CET Bacau are o noua conducere. Director general al societatii este Neculai Olaru. Acesta l-a inlocuit pe Sorin Adrian Capat, care a condus societatea incepand din ianuarie 2010. La inceputul acestei luni, CET a anuntat ca se pot depune CV-uri pentru posturile de director general, director comercial si director tehnic. Singura schimbare a fost la varf, director comercial fiind reconfirmat Ioan Marius Stanila, iar director tehnic, Neculai Balus. „Numirile s-au facut de catre Consiliul de Administratie al CET, cu respectarea Legii 31/90 si a OUG 109/2011”, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. De la infiintarea sa, CET Bacau a avut mai multi directori: Vasile Dragusanu, numit in 2002 si revocat in aprilie 2009, urmat de Ioan Olaru, pentru 9 luni, de Sorin Adrian Capat, fost sef al sectiei Exploatare Electrica CET si, acum, de Neculai Olaru.
Misiune de salvare a jandarmilor si pompierilor la Slanic
Un tanar care s-a ranit intr-o padure din zona Slanic Moldova a fost salvat de jandarmii de la Postul Montan din statiune, dar si de pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. Misiunea de salvare a durat mai bine de doua ceasuri si a fost una extrem de dificila pentru militari. „Spre cel accidentat s-a deplasat un echipaj de jandarmerie, care cunostea zona respectiva, împreuna cu un echipaj SMURD, identificand pe Alin S., de 18 ani, din localitatea Pargaresti, judetul Bacau, care prezenta o fractura închisa la femurul stang. Acestuia i-au fost acordate îngrijiri medicale, dupa care cu ajutorul unei targi a fost transportat pe jos la masina SMURD care l-a dus la Spitalul Municipal Onesti. Tanarul însotit de doi prieteni se afla la cules de ghebe într-o zona accidentata, împadurita, moment în care a alunecat si a cazut de la o înaltime de cinci metri în paraul Negru”, a spus mr. Sebastian Cretu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau. Actiunea de salvare s-a derulat cu dificultate din cauza terenului accidentat si a cetii, iar cat timp au cautat locul in care se afla ranitul, salvatorii au tinut legatura prin telefon cu prietenii acestuia. Victima a fost gasita cazute intre stanci si transportata pe jos pana la o masina de teren pusa la dispozitie de catre Consiliul Local Slanic Moldova. Pentru a se evita astfel de situatii, jandarmii montani ii sfatuiesc pe turisti dar si pe localnicii care vor sa mearga la cules de ghebe sa tina cont de mai multe sfaturi. „Sa se informeze asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, conditiilor climaterice locale, sa consulte prognoza meteo înainte de a pleca în drumetii, sa aibe echipament adecvat zonei de munte, sa foloseasca numai traseele marcate si sa urmeasca marcajele de pe traseu, iar în caz de accident sau alte situatii critice, sa anunte Jandermeria apeland la numarul unic de urgenta 112”, a mai spus Cretu.
Tanar beat crita la volan
Un tanar de 22 de ani, din Bacau, a fost prins pe strada Marasesti, din municipiu, in timp ce conducea autoturismul desi se afla in stare avansata de ebrietate. Testat cu aparatul etilotest s-a constatat ca avea o alcoolemie de 1,10 mg/l alcool pur in aerul expirat. Soferului i s-a intocmit dosar penal si a ramas fara permis.
Seminar pentru prevenirea si combaterea delincventei juvenile in scolile bacauane
La Centrul “American Corner Bacau” s-a desfasurat seminarul “Deschide bine ochii. Traficul de minori are fete ascunse”. Workshop-ul a fost coordonat de prof. Lucica Ciuperca si de prof. Mihaela Atodiroaei, invitat special fiind, comisarul Nelutu Munteanu, de la Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane Bacau. La activitate au participat 30 de elevi ai Colegiului National “Ferdinand I” Bacau si ai Colegiului Economic “Ion Ghica” Bacau. Principalele teme de dezbatere au facut referire la: conceptul de trafic de persoane si formele acestuia, retelele de traficanti, fazele traficului, profilul recrutorului si a traficantului, cauzele si consecintele traficului, exploatarea sexuala si prin munca a minorilor, retelele de videochat, traficul de organe, la retelele de “prieteni” si folosirea cu precautie a internetului, la retelele de socializare si la traficul de minori.
Au esuat intr-o lume din care cu greu pot fi salvati
Imbarcati neglijent, cu privirea pierduta si cu o punga in mana din care inspira si expira cu putere. Sunt copiii strazii, sau aurolacii cum li se mai spune. Multi dintre noi se tem de ei, insa specialistii spun ca nu sunt agresivi ci ca sunt in lumea lor, intr-o lume din care cu greu pot fi salvati.
Majoritatea timpului si-o petrec in Piata Centrala din Bacau. In grupuri de opt sau zece persoane se imprastie printre tarabe. Comerciatii ii cunosc foarte bine. Stiu care-i mai harnic, care e mai pasnic, care vrea sa muneasca si care doar sa cerseasca. Ei sunt copiii strazii, de care multi dintre noi se tem mai ales atunci cand sunt vazuti cu punga de aurolac in mana. Inspira cu putere din solutia care ii fac sa vada viata altfel, ii desprinde de realitatea cotidiana si ii trimite in lumea lor. O lume din care, cu sprijinul familiei si a comunitatii, pot fi salvati. O singura mana de ajutor este intinsa tot timpul: a celor de la Adapostul de Zi si de Noapte „Morcoveata” din Bacau care ii primesc ori de cate ori vor pentru a manca o hrana calda, a face dus si a se odihni intr-un pat curat. „Acest aurolac, prenadez cum i se spune, este ca un drog. Da dependenta, insa sevrajul nu este atat de agresiv ca in cazul drogurilor de risc. Nu putem spune ca sunt agresivi atunci cand inhaleaza acest produs. Sunt mai mult absenti. Si ca sa si-l procure muncesc prin piata la carat marfa, fac curatenie”, povesteste Mihai Buganu, seful Adapostului „Morcoveata”.
Au fost si cazuri fericite
Ca ceilalti copii pe care-i vedem pe strazi a fost si Cosmin. La varsta de 9 ani, printr-un anturaj nepotrivit, a ajuns sa faca parte din grupul de aurolaci. Cersea, manca ce apuca, se droga si uita sa mai treaca pe acasa. Cei de la Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau l-au gasit la o iesire de lucru in oras, in zona Tic-Tac acolo unde cerea bani de la soferii care ajungeau prin zona. Intamplarea a facut ca si mama si tatal vitreg sa vina la Directie pentru a cere ajutorul. Nu ruseau sa-l rupa de mediul in care ajunsese. Asa si-au dat mana autoritatile cu familia, iar Cosmin este acum un copil aproape normal, merge la cursuri si sta in familie. Spunem aproape normal pentru ca aurolacul il va urmari toata viata. „I s-au facut investigatii amanuntite si din cauza a ceea ce a consumat sistemul neurologic i-a fost afectat si va trebui sa ia medicamente pentru tot restul vietii. A primit si consiliere psihologica. Totul este sa se implice cat mai multi factori”, a mai spus Buganu. Un copil care consuma aurolac poate fi recunoscut dupa mai multe simptome. Miroase a prenadez, privirea-i este tulbure, este absent, efectiv se uita prin tine.
Banii bacauanilor ii tin in strada
Specialistii de aici cunosc situatia fiecarui copil din strada, insa in centru ei nu pot fi tinuti cu forta. Sunt influentati mult de liderul grupului si deseori se intampla ca atunci cand acesta da strigarea sa se mearga in centru vin, insa daca el spune sa nu se mearga nu se merge. Acesti copii nu pot fi obligati sa ramana in adapost si chiar daca petrec aici cateva ore, o zi sau doua, se intorc in strada pentru ca acolo gasesc resurse pentru multe din nevoile lor. „Acesti copii prefera strada pentru ca acolo ei primesc bani. Aici li se ofera solutii sau o viata cat de cat normala pe termen lung. Daca stau si analizeaza ce au, cati bani pot castiga ei intr-o singura zi din cersit, si ce le oferim noi este clar ca aleg varianta actuala. De aceea si cetatenii trebuie sa inteleaga ca banii lor ii tin in strada. Daca vor sa-i ajute, sa le dea ceva de mancare, sa le cumpere o haina, daca vor si simt nevoia, dar sa nu le dea bani. Ca le fac mai mult rau”, explica si Alina Iftode, purtatorul de cuvant al DGASPC Bacau. Odata cu racirea vremii, reprezentantii Adapostului „Morcoveata” se asteapta ca numarului copiilor cazati aici sa creasca.
Politia Locala ii are inregistrati
Agentii de la Politia Locala spun ca ii supravegheaza in permanenta dar ca nu au creat probleme deosebite in oras. „Ei stau mai mult in Piata Centrala. Este un grup format din 10-15 persoane, majoritatea cu varste cuprinse intre 14 si 25 de ani. Multi sunt din orasul Buhusi, avem cativa si din Roman. Am luat legatura cu autoritatile de acolo, dar ei tot aici vin. De amendat nu-i amendam ca nu sunt solvabili. Cert este ca nu fura, nu am avut probleme de acest gen cu ei pana acum”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al PL Bacau.
100 de studenti risca sa piarda finantarea pe Programul Erasmus
Programul Erasmus a ramas fara bani. Cel putin asta anunta Comisia Europeana. Problemele de finantare ar putea sa apara abia pe dosarele ce vor fi depuse din semestrul II, daca nu se gasesc solutii de suplimentare a fondurilor. Pentru anul academic in curs, Comisia Europeana pe probleme de educatie a transferat deja 70 la suta din finantare agentiilor nationale. Pe termen lung insa, situatia este incerta.
Programul Erasmus, care sustine schimbul de studenti intre universitatile Uniunii Europene, este in pericol. Bugetul alocat de Comisia Europeana la acest capitol a fost redus pentru anul viitor, iar sapte tari din UE (Austria, Marea Britanie, Finlanda, Franta, Germania, Olanda si Suedia) au refuzat sa majoreze contributiile pentru bugetul pe 2013. In plus, trei dintre ele (Finlanda, Germania si Franta) au cerut sa se achite mult mai putin. Asta atrage ingrijorarea specialisilor care afirma ca exista intr-adevar o problema de finantare pe acest program.
“Exista o problema si trebuie gasite solutii. Nu va fi insa o problema pe termen scurt deoarece Comisia a transferat deja 70% din finantarea Erasmus pentru anul academic 2012-2013 agentiilor nationale care distribuie fondurile.“
Dennis Abbott, purt.cuv. al Comisiei Europen pe probleme de educatie
100 de studenti, anual, de la Universitatea „Alecsandri”
In Bacau, aceste vesti au ajuns deja printre studenti. Asta in conditiile in care Universitatea “Vasile Alecsandri”, institutie care beneficiaza de aceste finantari prin programul Erasmus, trimite anual circa 100 de studenti in tarile europene pe bursele de studiu. Tocmai de aceea, unitatea de invatamant superior din Bacau este bine apreciata si de Agentia Nationala care deruleaza acest program. “Universitatea noastra este una din cele mai bine apreciate unievrsitati in ceea ce priveste bursele Erasmus, pentru ca an de an a crescut numarul studentilor care au plecat sau au venit prin acest proiect, dar si de care didactice, care au beneficiat de aceasta finantare, a declarat prof.univ.dr.ing. Valentin Nedeff – rectorul Universitatii “V. Alecsandri” Bacau. Referitor la aceste informatii cum ca acest proiect s-ar bloca din anul viitor, nu stim inca nimic, nu avem nicio stire din partea Agentiei Erasmus. Stim doar ca in anul universitar 2012-2013 contractul se deruleaza corect.”
213.000 euro pentru acest an universitar
In prezent, pe contractul Erasmus care se deruleaza pentru anul universitar 2012-2013, la Universitatea “Vasile Alecsandri” exista o finantare de 213.000 de euro. Din aceasta suma s-au incasat deja 170.000 de euro, adica 80 la suta, iar diferenta urmeaza sa intre in conturile institutiei in lunile aprilie – mai din anul viitor. “Ar fi o problema daca s-ar bloca Erasmus-ul. Deocamdata inca nu avem nimic concret si clar ce o sa se intample pe viitor. Daca se va intampla va fi un minus mare pentru studenti. Si am beneficiat de aceasta facilitate. Se va pierde din experienta acestor burse Erasmus, pe care noi anual le promavam, pentru ca este bine sa vezi ce se intampla la o universitate din Europa. Noi asteptam insa vesti bune si speram sa fie bine”, ne-a spus si Mihai Cosmin Belciu, presedinte Liga Studentilor Bacau.
Colaborare cu peste 80 de universitati
Vesti bune asteapta bineinteles si studentii care deja au aprobate dosarele pe aceste burse Erasmus, dar si cei care au beneficiat deja de aceasta oportunitate si care recomanda tuturor sa aplice pe acest program. Programul Erasmus se deruleaza in Universitatea “Vasile Alecsandri” de peste 15 ani, in baza unor contracte ferme cu peste 80 de universitati partenere din Europa. Studentii beneficiaza de aceste burse atat pentru studiile de licenta, cat si pentru programele de master. Pentru plasamentele noi, universitatea finanteaza primii doi ani de deplasari pentru studenti sau de mobilitati cadre didactice, urmand ca din anul trei, finantarea sa fie asigurata de Agentia Erasmus. Prin programul Erasmus orice student poate studia, macar un semestru, oriunde in Europa. La nivel national, in institutiile de invatamant superior din tara vin anual 1.500 de studeti straini, iar alti 4.500 dintre studentii nostri pleaca in afara.
„Sunt bursier Erasmus. Trebuie sa plec in semestrul II in Finlanda. E prima data cand beneficiez de o astfel de bursa. Ar fi o mare pierdere daca s-ar anula acest program, pentru ca este o experienta benefica pentru mine ca viitor kinetoterapeut.”
Gheorghe Cupsan, Facultatea de Kinetoterapie„Eu am fost studenta Erasmus, in Franta. A fost o ocazie de a vedea cum este un sistem de invatamant din strainatate, mi-am facut prieteni noi, am vizitat multe institutii de cultura. Mi-ar parea rau de toti studentii care ar mai putea beneficia de acest ajutor, daca nu s-ar mai acorda.”
Alina Penciu, Facultatea de Biologie„Eu am fost in Danemarca, anul trecut, pe o bursa Erasmus. Am cunoscut oameni noi, locuri noi, o noua cultura, o totala noua viziune asupra invatamantului. Daca s-ar opri finantarea, asa cum am auzit si eu, ar fi o mare greseala pentru ca acest schimbd e experienta inseamna foarte mult pentru studenti.”
Paul Luis Popa, Facultatea de Educatie Fizica
Primarii raman fara bani pentru asistatii social
Vestea ca anul viitor vor trebui sa dea din propriul buget bani pentru cei mai saraci ai comunei nu ii multumeste pe primari. Nu vor avea insa ce face, sunt semeni de-ai lor care pur si simplu nu au din ce trai. Asadar, vor reduce cat se poate numarul beneficiarilor si spera sa aiba de unde le da cat de putin ca sa isi cumpere o paine.
Edilii bacauani au aflat ca din 2013 serviciile sociale se descentralizeaza, prin urmare, acordarea de ajutoare sociale va deveni tot apanajul unitatilor administrativ-teritoriale. In luna august, edilii au participat si la o instruire menita sa-i invete cum sa creeze in comuna un sistem de servicii sociale pe care sa poate ulterior sa-l intretina din banii contribuabililor. Primarii au mai aflat cum pot fi contractate serviciile sociale, ce parteneriate pot incheia autoritatile locale si ce contin noile acte normative. Acum trebuie doar sa puna in aplicare tot ce stiu spre binele comunitatii. Multi dintre ei recunosc insa ca nu vor avea sorti de izbanda, asta pentru ca numarul asistatilor social este prea mare si depind si pentru alte cheltuieli de ajutorul venit de la Guvern.
In comuna Valea Seaca sunt 412 beneficiari de ajutor social. 380 din ei apartin comunitatii rrome, destul de numeroasa in aceasta zona. “Ii chemam la munca, la adunat gunoaie, la sapat si tot ce avem nevoie sa ne gospodarim in comuna. Cine nu vine, nu este platit”, explica viceprimarul Vasile Scutaru. Ajutoarele sosesc la timp, dar cel mai probabil nu se va intampla la fel si anul viitor. “Daca nu ne da Guvernul, noi nu avem cum sa platim. Din taxele si impozitele locale am reusi sa dam aceste sume doar o luna, doua”, mai spune viceprimarul. Exista si o parte buna. Rromii care vin sa ceara ajutorul primariei sfarsesc prin a achita si taxele si impozitele locale.
In unele locuri, dosarele sunt mai putine
Alte primarii au redus insa la maximum dosarele pentru ajutorul social. In Sascut, numarul lor a ajuns la 40. “Au ramas chiar cei care au cu adevarat nevoie de acest ajutor. Conform legii, ii chemam sa presteze cateva ore de lucru pe luna pentru a beneficia de ajutor”, arata edilul Cristinel Bostan. “Chiar daca vom plati, chiar daca nu, incasarea la bugetul local cred ca va fi la fel de scazuta”, mai spune edilul. Un numar si mai mic de dosare este inregistrat si la Orbeni. “Mai avem putine dosare, doar 36. Majoritatea sunt persoane cu handicap care nici nu pot veni sa lucreze”, sustine primarul Viorel Fantu.
Pentru toate aceste cazuri, primarii vor trebui anul viitor sa ofere in schimbul ajutorului de la primarie, un loc de munca. Suna bine, dar nu se va putea peste tot.
Solutia ar putea fi atragere unor investitori straini care sa creeze nu doar locuri de munca, ci sa aduca si bani la bugetul local. In Valea Seaca, producatorul de tractoare Fendt s-a instalat in comuna si a ridicat hala. Indata ce va incepe sa produca va crea si zece locuri de munca. Angajatii vor fi formati chiar de producator. Castigul va fi asadar unul pe termen lung. Iar primul, cel concret se vede in bugetul local. Societate a achita deja taxe si impozite de la inceputul anului, iar suma nu e deloc neglijabila: 14.500 de lei.
Blagesti, comuna care a intrat si in manualele de istorie ale tancilor
„Comuna Blagesti. Locul in care istoria este la ea acasa, spune primarul Laurentiu Munteanu, cel care de vreo patru legislaturi isi invinge contracandidatii la scoruri de… Ko. Suntem si in manualele de istorie ale tancilor si asta nu-i de ici-colo. Peste tot dai de istorie: Valea lui Ion, Blagesti, Buda… O istorie care ne obliga. Unirea Principatelor (cu Ion Ababei in divanul Ad-hoc), rascoala din 1907 (scanteia de la Flamanzi si de aici a pornit), cele doua razboaie mondiale care ne-au gasit mereu in valtoarea lor, nu doar ca scena, ci si prin actorii principali…” Localitati componente: Blagesti, Valea lui Ion, Tardeni, Poiana Negustorului, Buda, Sipote. Suprafata: 9.630 ha. 2.456 gospodarii, 7.303 locuitori. 8 scoli, 6 gradinite, 3 dispensare, 3 camine culturale, biblioteci, C.D.I. modern. Blagesti. Atestare documentara: 22 iulie 1436. In 1973, aici a fost descoperit un tezaur de dinari imperiali romani, care incepe cu monede de la Vespasian si se termina la Elagabalus (222 e.n.).
Credinta si cultura
Biserica din Blagesti, cu hramul inchinat „Sfintei Cuvioasa Parascheva”, inaltata in 1838, de catre camatarul grec Anghelivali, este unicat in Moldova, avand forma unei nave sustinuta de zece stalpi. Biserica din Valea lui Ion, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, rivalizeaza prin arhitectura si pictura, cu manastiri vestite. Biserica Buda, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” si biserica Tardeni, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, respira admirabil, si ele, aerul credintei. O bisericuta din Blagesti, inaltata in 1680, cu hramul „Sfintii voievozi Mihail si Gavril“, si-ar avea originile, potrivit izvoarelor istorice, in Ardeal si in nordul Bucovinei, de unde ar fi fost adusa. Este construita numai din lemn. La Poiana Negustorului, lucrarile de constructie pentru o biserica ortodoxa au debutat, dar mai asteapta sponsori. In Blagesti exista si mai noua biserica de rit vechi. Preotii pe care-i cunosc – Vasile Cozma, protopop, Ioan Lupan, Romeo Sbarcea, Gheorghe Casaneanu – sunt repere morale ale comunitatii. Monumente dedicate eroilor, cladiri declarate monumente istorice, personalitati ale culturii nationale (universitari, istorici si critici literari, poeti, romancieri, medici de renume) sunt alte motive de mandrie. Comuna are si monografii.
Oftatul in zi de sarbatoare
Nu-i de ici-colo ca si la o sarbatoare sa aduni inteleptii comunei pentru a vorbi despre ce a fost si ce ar trebui sa fie in investitiile comunei. Asfaltul a cucerit aproape totul. Institutiile de invatamant respira european. Paraiele naravase au fost imblanzite. Nu intamplator, lui Laurentiu Munteanu i se spune „primarul proiectelor”. Chiar si firme precum VIVA FEED SRL, unul dintre cei mai importanti producatori autohtoni de nutreturi combinate, desfasoara activitati in acest atractiv mediu local. E sarbatoare si sunt schitate proiecte; chiar si in zi de sarbatoare. Voce: „Un catun din Valea lui Ion nu cunoaste bucuriile lampii lui Ilici”. Primarul, valean de origine: „Of! Vom rezolva”. Sa oftezi si in zi de sarbatoare e un semn bun. Inseamna ca-ti pasa.
Hramul, cu vesmintele Sfintei Cuvioasa Parascheva
„Ne bucura faptul ca Zilele comunei coincid cu hramul bisericii noastre, «Sfanta Cuvioasa Parascheva». Armonizam cele doua dimensiuni ale sarbatorii, crestina si laica, oferim concetatenilor bucurii pentru suflet, recreare pentru trup. Astazi, hramul nostru are ca noutate vesmintele Sfintei Cuvioase Parascheva, care ne-au fost donate de Mitropolie, prin osardia Preasfintitului Ioachim Bacauanul. Credinciosii au venit, de peste tot, in numar mare. E o frumoasa sarbatoare a sufletului pentru toti”, spune parohul Romeo Sbarcea. La hram, ca la hram: dupa sfanta slujba, credinciosii s-au infruptat din alesele bucate stropite, cu moderatie, cu vin si rachiu. Apoi au plecat catre spectacolul din parcul de langa primarie sau la intrecerile sportive, ca sa-si aplaude favoritii.
Catalogul de aur, miri si mirese de aur
Nunta de aur cu primarul… Diplome, un pliculet cu bani, sampanie, vin, o gustare, urari, flori… Copiii si nepotii au venit cu parintii. Unii, tocmai de prin Bacau. Ce emotii… Primarul ii saluta pe sarbatoriti ca si cum ar fi domnisori si domnisoare; ca acum cincizeci de ani… Astazi, un nou legamant… Poiana Dumitru si Gartu Lucretia. Gartu Neculai si Lupu Silvia. Dediu Constantin si Zama Olga. Hanganu Ion si Bucataru Maria… Perechile zambesc. Cu siguranta, se zvarcolesc amintirile in ei… Munteanu Ion si Baciu Adela. Munteanu Ion si Sandu Profira. Argatu Neculai si Ispas Ecaterina. Gartu Iordache si Nistor Valeria. Apostol Ion si Blaj Viorica… si primarul tot striga catalogul de aur… Curg aplauzele celor apropiati… Stan Neculai si Scripcaru Ana. Brumea Aurel si Munteanu Maria. Grumazanu Gheorghe si Cociorva Ileana. Acatrinei Constantin si Baba Luta. Bostan Ion si Ungureanu Viorica. Boboc Cezar si Cociorva Aurica. Agache Gheorghe si Zama Ileana. Tanase Gheorghe si Traista Ecaterina… Unii dintre cei din catalog lipsesc. Boli, nevointe… sugubat, un mire de aur isi intreaba consoarta: „Daca am da timpul inapoi, m-ai mai lua?”… Mireasa de aur ii tine isonul: „De ce vrei sa stricam sarbatoarea asta?”… Primarul zice ca-i asteapta si la nunta de platina… „Dar tot primar sa fii!”, ii zice un mire… Primarul, politicos, nu-l contrazice…
Cantul, sportul si butoiul cu pulbere gingasa
Pe scena amenajata in parc, Laura Haidau, Marius Zgaianu, stefania Patru, Angelica Flutur, grupul folcloric „Flori de Busuioc”, ansamblurile folclorice „Ca la noi”, „Saratelul”, „Stejarii” Suceava , alti interpreti de muzica populara din zona Bacaului, tinere talente locale au oferit, timp de doua zile, spectacole de poveste. „Toti au fost minunati, dar Mioara Velicu a pus cireasa pe tort, cucerind, ca de obicei, aplauze peste aplauze. Artistii din comuna ne-au mangaiat sufletele”, spune primarul Laurentiu Munteanu. Handbal, fotbal, cros, popice alte intreceri sportive. Copii, tineri, parinti, bunici, aplauze, pasiuni, umor, premii… Vreo patruzeci de tarabe adapostite de corturi care opresc ploaia mocaneasca ii invita pe sateni la mici, bere, produse artizanale si tot felul de marfuri. O „caracatita” rotitoare ii atrage pe copii ca un magnet. La popice, pasiunile tinerilor si bunicilor sunt pe val. Primarul are musafiri din toate zarile. Unii il lauda, invidiindu-l pentru comunicarea grozava pe care-o are cu oamenii. Primarul de Garleni, Valentin Flenchea, ne aduce aminte ca desemnarea candidatilor pentru Parlament a facut din nou vedeta butoiul cu pulbere gingasa al politicii.
„Putem bucura si noi cerul cu putina lumina!”
Duminica, in intunericul bland al toamnei, au pornit spre cer, ca o cortina trasa peste manifestari, zbenguielile focului de artificii. „La inceputul toamnei, zice un spectator, am tras cu ochiul la focul de artificii al buhusenilor. Acum sa-si mai clateasca si ei ochii cu spectacolul nostru, ca doar n-or fi targovetii buricul vaii Bistritei! Putem bucura si noi cerul cu putina lumina!” Primarul, cu ochii pe cer, ma trage de maneca: „Domnule, tare m-am mai indragostit de oameni din comuna asta, de istoria locului! Cand vad oameni fericiti, simt ca niciun strop de truda nu e in zadar…”
Blagesti. Istorie veche, istorie noua si Speranta…
Imbatranim activ?
Tineri si varstnici au stat luni la aceeasi masa pentru a discuta despre etate, pensie, batranete. Au facut acest lucru in cadrul Anului european al imbatranirii active.
Nu doar varstnicii vor sa imbatraneasca activ, ci si adolescentii si tinerii bacauani. Au vrut sa transmita acest mesaj tuturor, cand au decis sa formeze un lant uman pe scarile de la Palatul Administrativ, in cadrul unei activitati initiate de Institutia Prefectului Bacau pentru a marca Anul european al imbratranirii active. „Deschidem seria unor actiuni menite sa marcheze acest an, cu o masa rotunda la care au participat reprezentanti de la cele mai fragede varste la cei nascuti mai devreme, pentru a le prezenta modul in care putem imbatrani frumos”, a explicat Carmen Cioltan, purtator de cuvant Prefectura Bacau
„Nici nu ni se pare ca suntem batrani. Socializam la Fundatia Constantin Brancoveanu si este a doua familie a noastra. Imbatranim activ si frumos cu ceilalti colegi ai nostri. Avem programe artistice, ca sa nu se plictisim si ii facem si pe ceilalti sa se bucure de acesta varsta”, a spus Melania Maciuca, ajunsa la o frumoasa varsta.
Si tinerii vor sa fie activi cand vor ajunge la varsta bunicilor lor. „Sper sa nu imbatranesc, imi doresc sa raman cu sufletul tanar. Voi incerca sa fac lucruri bune, sa ajut societate, pe ceilalti batrani. Sper sa ma pot deplasa”, spune Cosmin Caliman, elev la Colegiul Economic.
Batranii activi isi pierd pensia
Persoanele care au trecut de 50 de ani fac parte din categoria celor vulnerabile, conform proiectului legii privind infiintarea „intreprinderilor sociale”, lansat de Ministerul Muncii. Ce inseamna asta? Ca sunt cele mai expuse sa-si piarda locul de munca, fiind cunoscut faptul ca angajatorii isi doresc salariati sanatosi, vigurosi, care sa rezolve mai multe tipuri de sarcini, sa se miste repede, sa se adapteze la schimbari, si nu angajati care sufera de dureri articulare, hipertensiune, poarta doua perechi de ochelari sau au palpitatii cand alearga. Iar daca au trecut de 50 de ani si raman fara slujba, e foarte putin probabil sa fie angajati altundeva. Pana in 2011, aveau sansa sa se pensioneze anticipat dupa 55-56 de ani. In acelasi timp, puteau incerca sa-si suplimenteze veniturile muncind doua-trei ore pe zi sau pe saptamana. Femeile puteau sa ingrijeasca un copil, sa faca martisoare, sa vanda zarzavat, iar barbatii sa lucreze o gradina, sa pazeasca o magazie etc. Si unii, si altii, aveau sansa sa lucreze chiar in domeniul lor, in baza unui contract civil. Exista job-uri care presupun doar o jumatate de norma sau mai putin, prestatiile fiind ocazionale. Din nefericire, noul act normativ, Legea 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, a adus schimbari care ii condamna la foame si saracie pe varstnicii care nu au varsta de pensionare. Limitarile vizeaza mai multe aspecte. In primul rand, barbatii se pot pensiona abia la 65 de ani, iar femeile la 63. In al doilea rand, daca se pensioneaza anticipat partial sunt penalizati cu 15 la suta pentru fiecare an lipsa. In total, pentru la 5 ani, penalizarea e de 45 la suta. Mai grav, nu doar ca isi pierd aproape jumatate din pensie, dar isi pierd si dreptul de a munci. Legea interzice cumulul pensiei cu salariul sau cu venituri obtinute din drepturi de autor, prestari de activitati comerciale sau de servicii derulate ca PFA sau IF, indiferent daca e vorba de gradinarit sau de brodat batiste. Exceptie fac doar consilierii locali si judeteni. MMFPS i-a oprit pe pensionari sa lucreze cu ora si tot MMFPS i-a inclus in grupul celor vulnerabili! E drept, sub alt guvern. Exista speranta ca noul ministru va indrepta situatia. Deocamdata, nu e deloc clar cum ii incurajeaza, statul, pe pensionari sa fie activi de vreme ce nu le permite sa aiba un job sau sa desfasoare o activitate care le-ar suplimenta venitul.(Andreea Gavrila)
Pe parcursul mesei rotunde s-a discutat despre dialogul intre generatii, nevoi si perspective in sprijinirea varstnicilor, beneficiile de asistenta sociala, dar si despre dimensiunea emotionala a imbatranirii. Seria evenimentelor continua marti cu un spectacol extraordinar la Teatrul Bacovia, de la ora 13, atunci cand tinerii voluntari vor prezenta momente artistice. Vor fi acordate si premiile pentru cel mai activ tanar si senior, dar si cea mai activa tanara si senioare.
Oameni-masina
Sunt siluete spectrale, cu jachete tabacite de murdarie, cu sepci sau fesuri carora nu le mai poti ghici culoarea originala. Zac prin colturi, pe lânga ghenele de gunoi sau pe sub scarile de bloc, sau se arunca fara teama printre masinile din intersectie, cu ochii cascati, dar cu privirea risipita in cine stie ce zari. Mâinile lor, cu degetele ascutite de foame si innegrite de frig, strâng ce au ei mai pretios – punga cu raiul chimic – si când le observi nu te poti opri sa-ti pipai buzunarele si sa-ti aduci geanta mai strâns sub brat.
Diluanti si vopsele, vacsuri de uns peretii pentru a le da stralucire, trase pe nari devin fluide pompate prin delicatul sistem hidraulic al nervilor pâna in uzina pineala care le ghideaza actiunile si le coloreaza refugiul lor interior. Dar nu vedem cum ei isi fauresc o lume suportabila, fie ea si un simplu simulacru. Ghicim doar impulsuri, instincte, automatisme, care mai de care mai amenintatoare. Masinarii stricate, ne asteptam in orice clipa sa ne agreseze, sa ne atace, cu bratele lor descarnate, cu mirosul lor intepator, cu milogeala lor dezlânata.
Spre sfârsitul celei de-a doua Meditatii metafizice, Descartes propune un scenariu care sa ne testeze dependenta noastra de simturi si puterea de a depasi limitele simplei perceptii cu ajutorul facultatilor rationale. Daca privim prin fereastra o straduta aglomerata, vom fi convinsi ca vedem oameni, in ciuda faptului ca hainele si palariile lor ar putea ascunde simple masinarii, mânate de arcuri. Sau animale – pentru filosof nu era mare diferenta.
Noi, cartezienii, iubitori de lumina calina a ratiunii, de ordine si curatenie, rareori patrundem cu judecata dincolo de carapacea jerpelita si mizera a copiilor strazii. Ce rotite dintate preiau senzatia difuza a diferentei dintre noi si ei, o transmit mai departe si o amplifica de zeci de ori pâna ce simtim in cosul pieptului angoasa? Nu suntem tocmai noi, atunci, oamenii-masina?
