Acasă Blog Pagina 4485

Bacauani – „patroni” de sclavi in Covasna

    Trei bacauani au fost retinuti de procurorii DIICOT Iasi dupa ce au racolat si exploatat prin munca 25 de persoane, printre care si 8 minori. Acestia erau obligati sa munceasca pe câmp intr-un sat din Covasna chiar si 17 ore pe zi fara sa primeasca hrana. Daca se revoltau erau batuti si chinuiti.

    Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Iasi, ajutati de politisti de la BCCO Iasi, au efectuat mai multe perchezitii in Bacau unde au depistat si retinut trei persoane suspectate de trafic de persoane si trafic de minori. Acestia sunt acuzati ca au recrutat 25 de persoane, printre care si 8 minori cu vârste cuprinse intre 12 si 16 ani, si le-au dus in comuna Zabala, judetul Covasna unde le-au exploatat prin munca in agricultura. Au fost fortati sa lucreze si 17 ore pe zi, fara sa primeasca niciun ban. Erau cazati in conditii improprii, in grajdurile vacilor, culcati pe saltele murdare. Nu primeau hrana suficienta si daca incercau sa comenteze erau batuti. Cei trei traficanti au fost retinuti pentru 24 de ore si vor fi prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva.

    Directorul comercial al CET, Marius Stanila, trimis in judecata de catre DNA

      Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată a inculpatului STĂNILĂ MARIUS ION, director comercial al SC CET SA Bacău, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de şantaj şi abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
      În cursul lunii februarie 2012, inculpatul Stănilă Marius Ion, director comercial al SC CET SA Bacău, uzând de prerogativele funcţiei sale, a constrâns pe reprezentantul unei societăţi comerciale ce editează un cotidian local din Bacău să sisteze publicarea în cotidianul respectiv a unor articole de presă critice la adresa SC CET SA Bacău. Actele de constrângere s-au realizat prin ameninţarea cu sistarea furnizării de energie electrică către firmele reprezentate de partea vătămată şi cu neîncheierea unui nou contract de furnizare de energie electrică. În acest scop, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul Stănilă Marius Ion a refuzat să comunice uneia dintre societăţile comerciale reprezentate de partea vătămată oferta de furnizare de energie electrică, deşi era obligat să facă acest lucru de legislaţia în domeniu.
      Societatea comercială care nu a mai putut încheia contract de furnizare a energiei electrice s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 148.144 lei, reprezentând prejudiciul estimat cauzate de imposibilitatea de a funcţiona în condiţii normale.
      Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Bacău.
      Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

      Unde evadam in weekend

        Petrecerile se tin lant
        In The Stage, vineri, de la 21.00, se petrece cu cei de la R.O.A., iar sâmbata, de la aceeasi ora, esti invitat la Discoteque. Tot sâmbata, dar de la ora 20.00, poti participa la Bal Mascat pe-nserat in Pub S4. Sâmbata, 3 noiembrie, Club Berlin va asteapta la un super concert marca NEK. Se asteapta o seara plina de musica buna si atmosfera incendiara, pentru fanii locului. Revenind la prima zi de weekend, trebuie sa va spunem ca Antique Cafe Bacau te asteapta in data de 2 noiembrie la cea mai tare petrecere de karaoke din oras. Distractia, concursurile si atomosfera sunt nelipsite.

        Premiere la CinemaCity
        Intre doua lumi. Gen: Romantic. Regia si scenariul: Juan Diego Solanas. In rolurile principale: Jim Sturgess, Kirsten Dunst. “Upside Down” spune povestea lui Eve (Kirsten Dunst) si a lui Adam (Jim Sturgess) doi tineri care traiesc în doua lumi paralele situate una deasupra celeilalte si unde totul functioneaza în oglinda. Lumea de deasupra este o planeta a bogatiei si a luxului, în timp ce jos se afla un tarâm al celor mai putin favorizati.
        Ralph Strica-Tot. Gen: Animatie. Regia si scenariul: Rich Moore. In rolurile principale: Jack McBrayer, John C. Reilly, Jane Lynch.
        Silent Hill: Revelatia. Gen: Horror. Regia si scenariul: Michael J. Bassett. In rolurile principale: Carrie-Anne Moss, Malcolm McDowell, Sean Bean, Adelaide Clemens.
        Te iubesc oricum. Gen: Romantic. Regia: Susanne Bier.

        Concert la Sala Ateneu
        Duminica, de la ora 18.30, sunteti asteptati la un concert simfonic dirijat de Valentin Doni. Interpreteaza Vasile Macovei (clarinet), Filippo Lattanzi (percutie), Ilinca Dumitrescu (pian).

        Animatie si drama la „Bacovia”
        Pe scena Teatrului Municipal “Bacovia”, duminica, 4 noiembrie, de la ora 18.00, se joaca “Cerere în casatorie”, de A.P. Cehov, regia artistica – Muriel Manea, iar dimineata, de la 11.00, cei mici pot viziona “Fata babei si fata mosneagului”, de Ion Creanga, in regia artistica a lui Valentin Dobrescu.

        Unde evadam in weekend

        Cinci poeme pentru un exilat

        Daca as fi aruncat intr-un alt univers al singuratatii, pe o insula pustie, ce poeme as fi tentat sa iau cu mine? Doar cinci, numai cinci poeme!, zice prietenul meu, provocându-ma. Grea misie, dar când ai de a face cu un asemenea cerber… Alegerea nu poate fi decât una subiectiva, o alegere a constrângerii excesive.
        • Nu m-as desparti de poemul Faust, al lui Goethe, cel concentreaza experientele cruciale si concluziile unei mari perioade din istoria lumii. Goethe a spus despre el ca este „o tragedie”. Faust este drama unui invatat din epoca reformei lui Luther, caruia stiinta vremii nemaifiindu-i indestulatoare, incearca practicile zadarnice ale magiei si incheie, in cele din urma, un pact cu spiritul raului, Mefistofel, legându-se cu pretul sufletului sau pentru a obtine fericirea ca voluptate, stiinta si putere. Faust este un rebel impotriva ordinii morale existente. Poemul este filosofie, mai ales filosofie. Pe coliba, la intrare, as scrie un citat din Faust: „Multi traiesc viata, putini insa o pricep.”
        • Nici de Luceafarul lui Eminescu nu m-as desparti. Dar nu de Luceafarul perceput ca poem de dragoste, ci de Luceafarul apropiat de suflet ca lehamite funciara fata de lume, ca scârba metafizica raportata la mediocritatea aurita. Si as mai face ceva: as incerca sa trisez, sa pacalesc cenzorul, atasând toata opera lui Eminescu la Luceafarul. Ar fi grozav sa ma pot strecura astfel pe insula aceea.
        • Poemul Marelui Inchizitor. Nici de acesta nu m-as desparti, desi un cenzor sarac cu duhul mi-ar spune ca este proza. Acest poem „este cea mai anarhica si cea mai revolutionara dintre scrierile oamenilor. Insa niciodata n-a mai fost rostita o sentinta atât de severa si de zdrobitoare la adresa ispitei statalitati (…), niciodata inca nu a fost divulgata cu atâta forta natura antihristica a imparatiei pamântesti si nu a mai fost atât de laudata libertatea, nu a mai fost scoasa in evidenta libertatea divinitatii, libertatea spiritului lui Hristos”, zice Nicolae Berdiaev. Si, bineinteles, nu voi smulge filele poemului din „Fratii Karamazov”, asa ca, daca voi reusi sa dau cu tifla cenzorului, o sa am ceva mai mult din Dostoievski lânga mine.
        • Nu m-as desparti nici de Epopeea lui Ghilgames, cea mai veche scriere literara pastrata a umanitatii, datând de la inceputul mileniului al III-lea i.Hr. Ceea ce este fundamental in mitul lui Ghilgames se poate numi drama existentiala a omului, lupta lui cu fortele oculte si perspectiva infrângerii lor, raportul cu femeia si raportul de prietenie intre oameni, teama de moarte si setea de nemurire Mitul rezuma alegoric istoria devenirii si destinul oamenilor ca societate: vânatoarea, pastoritul, civilizatia urbana, constituirea statului arhaic, catastrofele cosmice, marile intrebari ale omului. In poem, din dusmani de moarte, Ghilgames si Enkidu devin prieteni de nedespartiti, atragând invidia zeilor… E o lectie de umanitate.
        • Si as mai lua cu mine un poem de dragoste semnat de Nichita Stanescu, Alta matematica: „Noi stim ca unu ori unu fac unu, / dar un inorog ori o para/ nu stim cât face./ Stim ca cinci fara patru fac unu / dar un nor fara o corabie / nu stim cât face./Stim, noi stim ca opt / impartit la opt fac unu, / dar un munte impartit la o capra nu stim cât face. / Stim ca unu plus unu fac doi / dar eu si cu tine, / nu stim, vai, nu stim cât facem. / Ah, dar o plapuma / inmultita cu un iepure/face o roscovana, desigur, / o varza impartita la un steag / face un porc, / un cal fara un tramvai / face un inger, o conopida plus un ou, / face un astragal… / Numai tu si cu mine / inmultiti si impartiti / adunati si scazuti / ramânem aceiasi…/ Pieri din mintea mea!/ Revino-mi in inima!”

        Vaccinul Pentaxim, disponibil dupa 4 luni de criza

          Dupa patru luni de criza, Directia de Sanatate Publica a primit vaccinul Pentaxim, indicat in imunizarea impotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei si infectiilor invazive produse de Haemophilus influenzae tip B (meningite, infectii ale sângelui etc.) la copii, incepând cu vârsta de 2 luni. „Am primit de la Ministerul Sanatatii 3220 de doze de vaccin Pentaxim, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt al DSP. Astfel vor fi recuperati copiii de 4 luni si cei de 1 an care nu au fost vaccinati.” Imunizarea se realizeaza in cabinetele medicilor de familie. Vaccinul nu se mai produce in tara, ci se importa din Franta, situatie care a determinat criza din acest an.

          128 de angajati in urma bursei absolventilor

            La 30 de zile de la data desfasurarii Bursei locurilor de munca pentru absolventi, numarul de absolventi incadrati din rândul celor intervievati este de 128, ocupatiile pentru care s-au incadrat fiind: instalator, sudor, agent de vânzari, lucrator comercial, casier, contabil, asistent medical, operator confectioner industrial, translator, juristconsult.

            6 la suta din populatia Bacaului e somera

              Pentru luna octombrie, valoarea ratei somajului în judetul Bacau este de 6,03 %. Numarul total de someri înregistrati este de 13.396, din care 5.583 sunt femei. Din totalul somerilor înregistrati, 5.005 primesc indemnizatie de somaj. În luna octombrie au intrat în evidentele AJOFM Bacau 2.359 persoane, în timp ce 1.650 au iesit din evidente, prin încadrare în munca, ori la expirarea termenului de acordare a indemnizatiei de somaj sau a termenului de 6 luni prevazut pentru acordarea serviciilor de informare, consiliere si mediere, pentru cei care nu au avut dreptul sa primeasca indemnizatie de somaj. Populatia activa in 2012, la nivelul judetului Bacau, este de 222.100 persoane.

              Artisti de marca la Festivalul „Stea printre stele”

                In acest weekend, Teatrul Municipal „Bacovia” va gazdui Festivalul National de Muzica Usoara pentru Copii “Stea printre stele”, organizat de ASCHN – Centrul „Daniel”. E vorba de un concurs de interpretare care isi propune sa contribuie la descoperirea si lansarea de copii si tineri interpreti de muzica usoara. Totodata, festivalul isi propune sa faca cunoscut concurentilor orasul lui Bacovia. Cei 63 de participanti din intreaga tara care au trecut de preselectie vor interpreta melodii pop live, cu suport negativ orchestral, pe suport digital. Juriul festivalului e format din artisti consacrati: Oana Sârbu, Silvia Dumitrescu, Mihai Alexandru, Virgil Popescu, Bogdan Dragomir, Gabriela Nechita, Marcel Iorga si Claudiu Bulete.

                Casa Alecsandri – primul din cele 100 de locuri de salvat din România

                „Incepând de saptamâna viitoare (29 oct., n.n.), Antena 3 declanseaza o campanie de salvare a 100 de locuri din România. Ne-am interesat: Casa Alecsandri din Bacau, pe care v-am prezentat-o saptamâna trecuta, trebuie demolata si refacuta…“ Sunt cuvintele lui Adrian Ursu, realizatorul mult asteptatului „Secvential“ de duminica seara, la o ora de maxima audienta. Din cele 100 de locuri, singurul pe care omul de televiziune l-a numit a fost cel al imobilului din strada George Apostu, caruia bacauanii inca nu i-au gasit prezentul, daramite viitorul. Mai este ceva care arata ca suntem intr-o stare de insuficienta activa: Adrian Ursu a ramas in minte cu imaginea aproape neverosimila a unei stravechi case boieresti care se incapatâneaza sa stea in picioare si care aminteste de o figura emblematica a culturii române. Vasile Alecsandri a facut atâtea lucruri pentru români in lume, incât a-i nesocoti memoria tine de domeniul absurdului. Si-acum „greseala“ moderatorului TV: nu pe 21 oct. s-a difuzat materialul despre Casa Alecsandri din Bacau, ci pe 14 oct., când in platou s-a incins o dezbatere intre nume grele din istoria (Giurescu), publicistica (Bacanu si Hossu-Longin) si cultura nationala (Iliesiu). Am primit – si le multumesc si acum – mesaje si telefoane din tara, de sustinere a cauzei pentru care ne batem din 1990.
                Deocamdata Consiliul Judetean demareaza o procedura juridica si, curând, una tehnica (expertiza cladirii), ceea ce ne da sperante ca Antena 3 nu ne va gasi nepregatiti…

                Traficanti de persoane cautati cu mascatii

                  Procurorii de la DIICOT si ofiterii BCCO Iasi au facut, ieri, perchezitii in judetul Bacau pentru depistarea unor traficanti de persoane. Potrivit anchetatorilor, victimele erau traficate pe relatia România – Germania, Olanda si Anglia si erau obligate la munca fortata si cersetorie. Este vorba despre 70 de persoane racolate de pe raza judetelor Iasi, Neamt, Bacau si Suceava. „În fapt, începând cu anul 2009, cei sapte membri ai gruparii au recrutat, prin înselaciune, circa 70 de persoane de pe raza judetelor Iasi, Neamt, Bacau si Suceava, promitându-le locuri de munca bine platite în alte state, ca muncitori necalificati în diferite domenii. De asemenea, persoanelor obligate sa cerseasca li s-a promis ca vor avea asigurata cazarea, iar câstigurile vor fi împartite în mod echitabil”, se arata in comunicatul remis de Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.

                  Pomenirea tuturor credinciosilor raposati

                    Pe 2 noiembrie, in bisericile romano-catolice are loc Pomenirea tuturor credinciosilor raposati. Dupa sfintele liturghii se fac prohoduri pentru toti cei care trecut la cele vesnice. Tot cu acest prilej, credinciosii catolici si preotii se roaga la mormintele celor dragi pentru iertarea lor. In luna noiembrie se fac rugaciuni speciale pentru raposati.

                    Executie bugetara de 90 la suta

                      90 la suta din banii previzionati in bugetul local pe 2012 al municipiului au si fost colectati. Veniturile initiale totale previzionate au fost 655 de milioane de lei, iar incasari la aceasta data sunt 262 milioane de lei. La sectiunea functionare din buget veniturile previzionate au fost de 183 de milioane de lei, iar incasarile de 186 de milioane de lei. La sectiunea dezvoltare veniturile totale previzionate au fost de 422 de milioane, exact cât s-a si realizat. „Am previzionat bine, dar am si executat contul aproape suta la suta, ceea ce in perioada de criza este foarte bine”, a declarat Romeo Stavarache.

                      Primul business café din Bacau, marca Banca Transilvania

                        Banca Transilvania a inaugurat pe 1 noiembrie noul sediu din strada Oituz. Birourile moderne si accesibilitatea facila a clientilor sunt punctele tari ale acestui nou sediu. In acelasi timp, la etajul 6, in parteneriat cu Business Time Coffee, Banca Transilvania a deschis prima cafenea business din Bacau. „Cafeneaua este deschisa pentru oamenii care vor sa incheie o afacere, care vor sa creeze si un altfel de ambient cu partenerii lor, nu neaparat la birou, ci intr-un cadru mai rafinat. Seara, cafeneaua isi doreste sa promoveze evenimente de bun gust, muzica live, pentru un public care apreciaza calitatea. Ne bucuram ca Banca Transilvania s-a mutat in casa noua”, a declarat Marius Savin, director Banca Transilvania Bacau. Filiala bacauana este intre primele trei sucursale din tara din punct de vedere al performantelor. Banca Oamenilor Intreprinzatori din România este cea mai mare institutie bancara cu capital privat majoritar românesc. Banca se claseaza pe pozitia a 3-a in topul bancilor din România, in functie de active, la finalul anului 2011. Misiunea Bancii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse si servicii inovatoare, oferite cu profesionalism. Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din tara, având o retea formata din peste 560 sucursale, agentii si puncte de lucru.

                        Roxana Manolache – Miss Boboc si Miss Popularitate 2012 a Colegiului „Eminescu” Bacau

                          Continua seria Balurilor bobocilor. De data aceasta, Colegiul „Mihai Eminescu” a fost cel care a organizat un nou eveniment, ieri, 1 noiembrie, pe scena Casei de Cultura „Vasile Alecsandri”. A fost un bal in care s-au inscris doar sase eleve de clasa a IX-a, ce au fost supuse probelor tinutei de zi si tinutei sport. Intre prezentarile concurentelor s-au desfasurat si mai multe momente artistice de muzica usoara, dans modern, muzica populara si scenete de umor. Un spectacol mult aplaudat de publicul care a umplu sala a fost cel al trupei „Exploziv”, dar si prestatia colegelor, care au imitat-o pe Shakira sau pe Nicola. Dupa doua ore de show juriul, format din membri alesi ad-hoc dintre profesori si chiar spectatori, a decis ca titlul de Miss Boboc 2012 a Colegiului „Mihai Eminescu” sa-i revina elevei Roxana Manolache, din clasa a IX-a B. Premiul II a fost acordat elevei Alexandra Grecu, din clasa a IX-a C, iar Premiul III – elevei Felicia Stan, din clasa a IX-a B. Miss Popularitate, stabilit in urma unor voturi on line intr-un concurs organizat pe site-ul „Radio Adolescenta” Bacau, este tot Roxana Manolache (600 de voturi din cele peste 2.500), urmata de Camelia Sarig (a IX-a A – locul II) si Georgiana Marta Marchidan (a IX-a D – locul III), la aceasta categorie.
                          Vineri, 2 noiembrie, este programat Balul Bobocilor Colegiului National „Ferdinand I”, organizat la Teatrul de Vara „Radu Beligan”, cu incepere de la ora 17.00.

                          „Sunt foarte emotionata. Nu ma asteptam sa câstig. Este un premiul important pentru mine. Plâng, dar plâng de fericire. Am emotii de imi tremura genunchii.”
                          Roxana Manolache

                          Oameni care salveaza vieti

                          Sunt oameni obisnuiti ca si noi doar in timpul liber. Au familii, copii, bucurii, necazuri, dar si satisfactii. Când imbraca uniforma si isi iau in primire posturile, fie ca sunt pompieri, paramedici, medici, sefi de echipaje la SMURD, descarceratori, medici la urgente, asistenti, toti sunt pusi sa faca diferenta intre viata si moarte. Salvarea oamenilor din situatii critice, uneori la limita este profesia, crezul si menirea lor. Când suna alarma sau telefonul, sar in masinile gata pregatite: o noua misiune de interventie rapida, eficienta pentru stingerea unor incendii, descarcerarea si acordarea primului ajutor, transportul ranitilor la primul spital. Ei sunt oamenii care salveaza vieti. Se intâmpla sa si piarda câte o batalie. Ei sunt oameni anonimi, dar si eroi, carora uitam adeseori sa le trimitem un gând bun, o multumire. Viata merge inainte, un nou apel, o noua misiune…

                          Medicul de la Ambulanta lucreaza pe teritoriul pacientului

                          “Nu-mi place sa stau la birou, desi acum, in calitate de director medical, stau mai mult decât mi-as fi dorit. Nu-mi place sa stau la o masa sa scriu, sa fac hârtii, in general imi place activitatea mai putin monotona, prefer mai multa adrenalina”, acestea au primele cuvinte rostite de dr. Adrian Colibaba, director medical al Serviciului Judetean de Ambulanta Bacau, atunci când l-am intrebat de ce a ales sa lucreze la Salvare si nu intr-un spital. A terminat Facultatea de Medicina, iar dupa Rezidentiat, in 2006, a ales Serviciul de Ambulanta Bacau: “nu intotdeauna faci ceea ce iti doresti, faci ce iese dupa un examen”. Radautean la origini, a devenit bacauan prin adoptie, un mare câstig pentru sistemul medical autohton. A venit imediat intrebarea: ce-i trebuie, ce calitati insumeaza un medic, un asistent sau ambulantier de la Ambulanta. “Activitatea din teren este mult deosebita fata de cea din spital sau cabinet medical, suntem expusi la diferite pericole, in afara de conditiile meteo (vânt, ploaie, zapada, ger, canicula), intervine faptul ca mergem pe teritoriul pacientului, suntem acasa la pacient, iar atitudinea noastra trebuie sa fie cu totul alta, pot interveni riscuri suplimentare, de a fi agresat fizic sau verbal, la spital sau cabinet esti pe teren propriu. Intervine un efort fizic mult mai intens, echipamentul pe care trebuie sa-l caram dupa noi, fiecare membru al chipei, cântareste intre 7 si 9 kilograme, mai ales la interventiile complexe. Dar nu-i totul, la intoarcere trebuie sa luam si pacientul, care, si el, are intre 3 si 150 de kilograme. Va dati seama ca nu-i la indemâna oricui sa depuna zilnic acest efort. Ce sa nu mai vorbim de durata unor intervntii care se pot intinde pâna la 10 ore, daca este vorba de un transfer (cu toate riscurile lui) la o unitate din Capitala sau la un spital din alt oras.” Un medic, un asistent sau ambulantier trebuie sa puna pe primul plan siguranta salvatorului, integritatea intregii echipe, este primul lucru care se invata la orice curs de prim ajutor, altfel risca sa devina si el victima, iar pacientul ramâne fara prim ajutor, si in loc de o victima, putem avea doua-trei sau chiar patru. Cele mai periculoase interventii sunt la accidentele de circulatie, care au loc in strada, uneori in plin trafic. ”Nu agreem, nu recomandam gesturile eroice, deoarece un erou mort, nu este decât un mort, cu toate acestea, sunt situatii când trebuie sa-ti asumi si anumite riscuri, insa calculate, cum s-a intâmplat la o interventie de urgenta, in seara de Craciun, la Luizi Calugara. Trei persoane au inhalat monoxid de carbon de la o centrala termica, au intrat in stare de inconstienta, iar pâna la venirea pompierilor ne-am asumat noi riscul si am intrat in acel garaj, cel mai curajos a fost ambluantierul, si am salvat toate cele trei victime, impreuna cu alte doua echipaje venite intre timp”, precizeaza dr. Colibaba. Precautia vine si de la faptul ca in ultimul timp se constata o crestere a unor astfel de incidente, in care personalul medical de la Ambulanta a fost implicat. “Noi suntem medici, personal medical, nu politisti, pompieri, care au misiune si dotare pentru interventiile dificile, cu un grad mai mare de risc. Noi suntem singura institutie civila din acest angrenaj denumit Sistemul National pentru Managementul Situatiilor de Urgenta, toate celelalte sunt militarizate.” Medicul Adrian Colibaba are la activ sute de interventii in anii de când si-a ales aceasta specialitate, a salvat numeroase vieti, a acordat asistenta medicala de urgenta la sute de pacienti, a raspuns promt la apelurile bacauanilor, chiar daca mai multe de 30 la suta dintre ele nu necesita prezenta Ambulantei. Oamenii, spune dr. Colibaba, fara a generaliza, apeleaza 112, chiar si atunci când ii doare capul sau le-a intrat un cui in talpa. Profesionalism si daruire sunt atributele care trebuie sa caracterizeze personalul de la Ambulanta Bacau. “Am sa va relatez unul din numeroasele cazuri dificile la care am participat. Trecuse doar o luna de când eram angajat si a trebuit sa transeferam o pacienta de 18 ani la Bucucresti, care suferise un accident rutier grav. Din diverse motiv, undeva pe la Focsani, a facut stop cardio-respirator. Era prima data când faceam aceasta manevra pe viu, in rest facusem doar pe manechine. Mi-au trebuit câteva secunde sa ma adun si sa incep resuscitarea. Interesant ca ambulanta s-a oprit chiar intr-o intersectie, manevra nu se poate face in mers, si dupa 15-20 de minute, impreuna cu asistenta si ambulantierul (vedeti ca vorbesc mereu de echipa, de o echipa completa) am reusit sa readucem pacientei functiile vitale. Dificil a fost ca mama fetei era in masina, lânga sofer, tensiunea s presiunea au crescut odata cu reactiile ei, insa Dumnezeu ne-a ajutat si pacienta a ajuns cu bine la Bucuresti, ca pâna la urma Dumnezeu hotaraste, noi nu suntem decât niste instrumente. Satisfactia noastra a fost ca, dupa vreo luna, tot noi am adus-o in Bacau. Vorbea, se misca, era mult mai bine. Ne-am bucurat, am vorbit si am ramas prieteni.” Solutii se gasesc intotdeauna, ne spune dr. Colibaba, iar daca intervine fatalitatea, nu inseamna ca medicii nu au facut tot posibilul pentru acea persoana. Medici, asistenti, ambulantieri, soferi, toti sunt 24 din 24 de ore la dispozitia noastra si, dincolo de necazul nostru, merita cu prisosinta un gând bun, un zâmbet atunci când ne-am facut sanatosi. Au si ei partea lor de contributie.

                          Misiuni imposibile

                          Liviu Vintu lucreaza ca pompier din 1996, dupa ce a terminat scoala militara “Pavel Zaganescu” din Boldesti, fiind repartizat la o unitate din Harghita, apoi in judetul Vrancea, stabilindu-se la Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta din Bacau in anul 2000. A urcat treptele ierarhice de la sergent major la plutonier adjutant. De 16 ani si-a pus priceperea, dragostea si competenta in slujba oamenilor aflati in situatii limita. Mai intâi ca pompier la Stingere si din 2002, odata cu infiintarea SMURD, a trecut la descarcerare, participând la numeroase misiuni de salvare, accidente de circulatie, blocari de persoane sau accidente uzinale. “Suntem pregatiti profesional, moral si psihologic sa intervenim in orice moment. La primul semnal, intr-un minut am iesit pe poarta unitatii. Plecam cu foarte putine informatii si ne orientam la fata locului, nicio misiune nu seamana cu alta la care ai mai participat. Prima noastra grija sunt oamenii, salvarea lor din masinile accidentate, din orice alta situatie care le pune viata in pericol. Lucram in echipa, ne coordonam interventia pas cu pas, fiecare stie ce are facut, fara vorbe, fara nervi, de multe ori ne intelegem din priviri. Nu-i timp si nici loc de emotii, de ezitari, lucram contratimp, de noi depinde viata unor oameni. Alteori esti nevoit sa scoti doar cadavre. Sentiment nu de inutilitate, ci de neputinta: destinul a vrut altfel”, spune Liviu Vintu. Nu stie, nu a notat niciunde numarul interventiilor, doar in clipe de ragaz rememoreaza secvente din cazurile care l-au marcat. “Eram pompier, aveam 19 ani; un copil. Prima mea interventie. Lucram la Odorheiul Secuiesc si a trebuit sa intervenim la scoaterea a doua persoane dintr-o fântâna. Dificultati de comunicare. Am coborât 20 de metri legat cu o frânghie. Imi treceau prin minte tot felul de situatii: daca se darâma zidaria, daca ma prinde si ma trage in apa. Gânduri, teama, eram pompier nu zmeu. Din pacate ambele persoane erau decedate. Nu va pot descrie jalea rudelor, nu va pot spune acum starea mea.”
                          Au urmat alte si alte misiuni. Cele mai dificile interventii, cele care l-au marcat au fost acele in care victime sunt copii. Caz teribil: doi morti, tatal si mama, fetita de cinci ani traia. A fost scoasa dintre fiarele contorsionate, insa a ramas fara ambele picioare. “M-am cutremurat, nu mai vazusem asa ceva. Inconstienta tatalui, care consumase bauturi alcoolice si apoi s-a urcat la volan.” Ce-i trebuie unui om pentru a lucra in acest domeniu, il intreb. Curaj, pregatire, experienta, stapânire de sine, coordonare, indemânare in folosirea aparaturii din dotare. Ii vedeti zilnic pe strazi in costumele lor rosii. Ei sunt militarii de la descarcerare si paramedicii.

                          A venit pompierul!

                          Pompier de stingere. De la cele banale, pâna la incendii de mare intindere: paduri, hale industriale, case, apartamente, vegetatie. Misiunile pompierilor s-au diversificat, ei fiind cei care intervin pentru salvarea unor persoane blocate in locuinte, pâna la salvarea animalelor. Plutonierul major Sorin Stan s-a angajat cu primul val, in 2006, la ISU Bacau. A lucrat si inainte sase ani in sistemul militar. Si-a descoperit târziu aceasta abilitate de a lupta cu focul. Este – si o spune senin – cea mai frumoasa meserie din lume. Pompierii sunt cei mai apreciati si iubiti de toata lumea. Tot el spune ca mai bine ar fi sa nu ai nevoie de un pompier, insa viata este alcatuita si din bune si din mai putin bine. “Fac meseria aceasta cu placere, chiar daca vi se pare curios, poate de neinteles. Asa cum invatatorul isi iubeste meseria, cum pilotul tine la avionul lui sau medicul la pacientii lui, si pompierul lupta pentru viata oamenilor, pentru salvarea bunurilor. Este o meserie ca oricare alta, numai ca pericolul te paste la fiecare interventie”, imi spune grabit Sorin Stan. Nu-i o bucurie când suna alarma, insa simte chemarea, strigatele de ajutor ale oamenilor napaditi de flacari. Cine ar putea descrie ce este in sufletul unui pompier plecat ziua sau noaptea intr-o misiune. Suntem martorii “defilarii” lor pe strazi cu sirenele pornite. Si uitam. Nu ne mai interesam câte vieti a salvat, câte bunuri au fost scoase de sub prada flacarilor, doar o notita in ziar consemeanza laconic: pompierii militari din Bacau au intervenit promt la un incendiu in satul X. Fara nume, fara emotii, fara efortul extraordinar al echipajelor complexe, pompieri, paramedicii, medici, echipa de la descarcrare. Nu-i rutina, nu-i obisnuinta. “Nimic nu este lasat la voia intâplarii, de noi depind vietile oamenilor, care sunt cele mai importante pentru noi. Un bun il mai faci, il inlocuiesti, o viata nu. Ordinea de zi: salvarea oamenilor, a animalelor si apoi a bunurilor.” Se apara reciproc, se protejeaza unul pe celalalt, deoarece si viata pompierului este la fel de importanta. Neprevazutul isi poate face de cap, se intâmpla uneori sa-ti pui viata in pericol, face parte din meserie. Aceleasi atribute sunt esentiale: curaj, pregatire fizica, psihica, experienta. Primile secunde, primele minute sunt decisive pentru desfasurarea ulterioara a interventiei. Este ca pe o tabla de sah: fiecare piesa isi are locul si misiunea in acest “joc” al muncii unui echipaj de interventie. Curs practic: un incendiu la un bloc din Bacau, mai multe apartamente “inundate” de fum. Multe la etajele superioare. Mastile din dotare au fost puse pe figura. A inceput cautarea eventualelor persoane ramase blocate si in imposibilitatea de a se salva. Usa cu usa, etaj cu etaj. Un copil nu era de gasit. S-au spart usi. Aproape lesinat, copilul a fost descoperit sub o masa din casa. I s-a pus masca si a fost dus la parintii lui. A fost salvata o viata. A urmat evacuarea unei persoane cu dizabilitati. Incendiul a fost stins. Este “filmul” unei interventii la care a particpt plutonierul major Sorin Stan, de la ISU Bacau. Satisfactii? Cititi rândurile de mai sus. Daca…? “Nu vreau sa ma gândesc. Nu plec intr-o misiune cu acest gând. Ma bucur ca pot aduce, daca nu fericirea, macar multumirea pentru acei oameni care au nevoie de noi.” Familia? “Familia are incredere in mine, stie ca ii iubesc si ca ma intorc mereu la ea. Copiii de la gradinita unde este fiul meu au fost in vizita la unitatea noastra. Au fost foarte incântati, iar când ma duc sa-l iau acasa toti se aduna in jurul meu si striga «A venit pompierul!, A venit pompierul»”.

                          Paramedicii nu sunt supraoameni

                          Marius Tatariu a fost asistent medical. De mai multi ani s-a reprofilat. Acum este comandant de echipaj, plutonier major, pe o autospeciala tip ambulanta B2 a SMURD, un echipaj de trei paramedici. Meserie noua. Paramedic inseamna lânga medic. Echipajul poate interveni si fara medic, el este pregatit sa acorde primul ajutor la locul accidentului, pâna victimile sunt transportate la cel mai apropiat spital. In cazuri dificile, complexe, unde se reclama prezenta unui medic, ambulanta este dotata cu un sistem – C-Net, care poate comunica cu un medic, aflat tot timpul in fata unui calculator si poate indruma paramedicul prin telefon. Misiunea paramedicului este sa intervina rapid, sa scoata accidentatul din socul cardio-respirator, sa sutureze ranile, sa igienizeze plagile, sa acorde medicatia de urgenta etc. Cazurile sunt multiple, de la consum de alcool, droguri, accidente de circulatie, accidente uzinale, in constructii. Paramedicul pleaca cu informatii sumare despre natura interventiei, insa, impreuna cu echipajele de la Descarcerare, de la Salvare, sansele de salvare sunt mult mai mari. Aceasta este filozofia SMURD: viata este primordiala. “Imi iubesc meseria, am multumirea sufleteasca atunci când reusesc – si de cele mai multe asa se intâmpla – sa salvez viata unui om, a mai multor oameni si pot sa-l predau stabilizat medicilor de la UPU. Fac acest lucru de 4-5, de 10-12 ori pe zi. Exista o mare presiune asupra noastra, a timpului, a publicului prezent, a gravitatii ranilor, insa calmul, pregatirea, antrenamentul ne asigura reusitele. Soarta celor din fata noastra depinde de noi, ai in palme viata lor.” Mai sunt inconstienti care alarmeaza prin 112 fara ca apelul sa fie acoperit de un caz concret, cum sunt si cazuri grave care nu sunt apreciate just de trecatori, de martori. “Am participat la un asemenea caz. Va amintiti de tânarul acela accidentat de tren. Am fost chemati foarte târziu, deoarece un taximetrist l-a vazut, dar nu a dat importanta starii grave a celui accidentat. Am ajuns, i-am dat primul ajutor, a fost transportat la spital, insa si-a pierdut bratul. La Racaciuni am fost intr-o misiune de salavare , era noapte, am gasit o grozavie: un copil de un an si jumatate aruncat in strada, doi maturi decedati. Ne-am luptat, impreuna si cu um medic minute bune pentru a salva copilul. Din pacate nu am mai putut face nimic. Cineva trebuie sa faca si aceasta meserie. Eu o consider cea mai nobila, cea mai frumoasa: sa readuci la viata un om aflat la granita dintre a fi sau a nu fi. Sa nu uit, acel tânar accidentat de tren mi-a strâns mâna când m-am intânlit cu el. Mi-a multumit, iar eu mi-am sters pe ascuns o lacrima”, si-a incheiat Marius Tatariu scurta poveste.
                          Oameni ca noi, oameni simpli, oameni care au o nobila misiune, o nobila meserie: salvarea de vieti omenesti.

                          Avarii pe sistemul de termoficare

                            CET Bacau si-a anuntat consumatorii inca de pe 12 octombrie ca este gata sa le furnizeze caldura. Numai ca, odata cu umplerea instalatiilor, au si aparut avariile. Scuzele sunt aceleasi de fiecare an: conductele „moarte” de mult nu fac fata presiunii apei fierbinti. Inlocuirea acestora, printr-o finantare europeana, ar fi trebuit sa se finalizeze, dar administratia locala a dat rateu dupa rateu.

                            CET Bacau a inceput sa furnizeze caldura. In apartamentele bransate la sistemul centralizat de incalzire, caloriferele ar trebui sa friga. In realitate, sute de locuinte sunt reci din cauza avariilor aparute pe reteaua de distributie a agentului termic. In municipiu sunt acum nu mai putin de 10 zone in care, din cauza conductelor sparte nu este caldura si apa calda. Avariile nu aleg, asa ca apar si in centru, si la periferie. In ultimul caz, cei afectati de sistarea caldurii sunt mai numerosi, fiindca rata debransarilor a fost mai scazuta in aceste zone. „Cam jumatate din apartamentele noastre sunt ramase la CET, ne-a declarat Doinita Patrichi, administratorul Asociatiei de proprietari 85. Sunt si pensionari, dar si familii cu copii. Cam asa se intâmpla când da frigul: se sparg conductele. Cred ca ar fi trebuit sa aiba prioritate schimbarea conductelor astea vechi de peste 30 de ani.”

                            Inca o iarna cu frig in apartamente

                            Administratia locala se lauda cu 78 milioane de euro atrase pentru modernizarea sistemului de termoficare. Banii ar trebui sa fie utilizati pentru modernizari in CET, dar si pentru inlocuirea a 60 kilometri de conducte de incalzire dintre punctele termice si blocuri. Investitia, prin Programul Operational Sectorial de Mediu, ar trebui sa fie finalizata in 2013. Din 2010 si pâna acum, s-a reusit inlocuirea conductelor de la 5 puncte termice: PT7, PT13, PT 31, PT33 si PT 69. Ultimele loturi, cu peste 20 de puncte termice, au fost scoase la licitatie in acest an, dar din cauza contestatiilor care s-au tinut lant lucrarile nu au inceput inca. Prin urmare, bacauanii ramasi la CET vor suferi si in aceasta iarna din cauza avariilor.

                            Avarii la acest moment:
                            – str. Mihai Viteazu 3 (PT 43), Asociatia de proprietari „Mihai Viteazu”;
                            – str. Ana Ipatescu (PT43), Asociatia „Mihai Viteazu”;
                            – str. Bicaz 164 si str. Electricienilor 4 A (PT 29), Asociatia 85 si Asociatia 86;
                            – str. Bradului 54 (PT 97), Asociatia „Bradului” (apa calda);
                            – str. Alexandru cel Bun 5, 7, 9 (PT40), Asociatia 11;
                            – str. Stadionului 9 E (PT6), Asociatia 43 Crizantema;
                            – str. Martir Horea (PT 153), Asociatia 48;
                            – str. Eroi Marius Hasan (PT95), Asociatia 104;
                            – str. Nufarului2-9 (PT 40), Asociatia Livezilor (apa calda);
                            – str. Banca Nationala si str. Neagoe Voda (PT 153), Asociatia 41 „Adevarul”.

                            Potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare, CET Bacau a realizat in acest an 35,71% din reviziile si reparatiile planificate, cheltuind suma de 1,6 milioane lei.

                            Ping-pong cu clasa a IX-a

                              Un nou ministru, alte reguli

                              Un nou ministru, alte schimbari în învatamânt. Odata instalata in functie, Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, a venit cu ordine si proiecte noi. Ultima decizie, care este inca in discutie, va schimba din nou planul cadru si programa scolara. Se doreste mentinerea clasei a IX-a la liceu, asta dupa ce in noua Lege a Educatiei se prevede ca aceasta sa ramâna la nivelul invatamântului gimnazial. Directorii din scolile bacauane sunt si ei bulversati.

                              Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, doreste mentinerea clasei a IX-a la liceu, motiv pentru care intentioneaza sa modifice Legea Educatiei 1/2011. „Clasa a IX-a cred ca trebuie sa ramâna la liceu. Liceul românesc are in traditie o durata de patru ani si eu cred ca trecerea clasei a IX-a la clasa gimnaziala ar insemna un salt in jos imens la calitatea invatamântului si nu cred ca trebuie sa-l facem. De aceea, acesta este unul din obiectivele pe care le avem atunci când vom modifica legea si vrem sa facem lucrul acesta cât mai curând”, a afirmat Ecaterina Andronescu, la sfârsitul saptamânii trecute, la o intâlnire cu directorii unitatilor de invatamânt.

                              Masura pentru reducerea abandonului

                              Legea 1/2011 prevede ca masura introducerii clasei a IX-a la invatamântul a intrat in vigoare odata cu generatia de elevi care a inceput clasa a V-a in anul scolar trecut, 2011-2012. Asta inseamna ca prima generatie de elevi de clasa a IX-a, care va ramâne la gimnaziu, va fi cea din 2015, care va face cinci ani de ciclu gimnazial, in loc de patru. Principalul argument al initiatorului legii, fostul ministru Daniel Funeriu, a fost rata nepermis de mare, de circa 20 la suta, a abandonului scolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa IX-a.

                              Ce spun directorii

                              „Poate ca este mai bine sa ramâna clasa a IX-a la gimnaziu. In mediul rural mai ales, unii elevi, lipsiti de resurse materiale, renunta sa se inscrie la liceu, asa ca abandoneaza scoala. Se multumesc cu 8 clase si atât”, ne-a declarat prof. Felicia Iordache, director Scoala Gimnaziala nr. 1 Manastirea Casin. „Asta daca ne permite si spatiul. In general scolile gimnaziale au fost proiectate pentru clasele I-VIII. Mai mult, noi din acest an avem si clasele pregatitoare. Este posibil sa nu mai putem suporta sa mai primim elevi”, spune si prof. Danisia Dumea, directorul Scolii „Mihail Sadoveanu” din Bacau. La toate acestea s-ar adauga si faptul ca s-ar perturba si miscarea profesorilor. Ar creste normele la generala si ar scadea la liceu, iar daca numarul de ore nu ar putea asigura o catedra intreaga, dascalii ar fi nevoiti sa se plimbe de la scoli la licee. Profesorii asteapta insa si lamuriri suplimentare, prin emiterea de noi ordine de ministru si norme de aplicare. Chiar daca parerile sunt impartite.

                              „Normal este ca in continuare clasa a IX-a sa ramâna la liceu. Trei ani ar fi prea putin sa pregatesti un elev pentru un examen de bacalaureat. In plus, la 14 sau 15 ani, cât are un elev când termina clasa a VIII-a, este chiar vârsta când trebuie modelat si format in gândire si rationament.”
                              Prof. Gabriel Andrei, director CN „Gh.Vranceanu” Bacau

                              „Eu optez pentru liceu. E si opinia colegilor mei. Cel mai bine este sa nu fie schimbata nici structura dupa care se lucreaza de ani de zile. Plus ca mai e si problema posibilitatii de absorbtie a acestor elevi in scoli care au deja o anumita constructie si configurare.”
                              Prof. Daniela Bejan, director CN Pedagogic „Stefan cel Mare” Bacau

                              „Popularii” au iesit la rampa: „Suntem serviciul 112 al Romaniei”

                                Reprezentantii Partidului Poporului-Dan Diaconescu in cursa pentru Parlament s-au prezentat, ieri, in fata ziaristilor. Au sosit si cei doi candidati transferati de la Bucuresti: Adina Iancu si Florin Condurateanu. Dupa ce au deplâns starea in care a ajuns tara asta, popularii s-au declarat patrioti si au promis ca ii vor salva pe români. „Suntem acel serviciu 112 al României”, au afirmat candidatii PP-DD la alegerile din 9 decembrie.

                                Seriosi, la cravata, unii chiar emotionati, “po­pularii” care vor candida pentru Parlamentul României s-au prezentat, ieri, in fata ziaristilor bacauani. Am numarat vreo sase cravate mov si tot atâtea camasi lila sau stacojii, iar asta spune ceva despre atasamentul fata de PP-DD si credinta in importanta misiunii lor. “Misiune imposibila”, sustin unii. Mai târziu aveam sa aflu si care e aceasta. In contrast cu batalionul din Bacau, Florin Condurateanu a intrat in sala mare a Palatului Administrativ relaxat si fara cravata. “Va pup pe suflet” a spus jurnalistul, ca sa nu-si dezamageasca auditoriul. Vice­presedintele Razvan Sendrea a intrat imediat in program, prezentându-si colegii, asta dupa ce a declarat ca “e cea mai buna formula pe care o putea prezenta PP-DD pentru alegerile din 9 decembrie.” Si am constatat, cu surpriza, ca garnitura popularilor e formata din oameni care stiu ce vor, care stiu sa vorbeasca, sa transmita si care, in plus, nu sunt blazati, cei mai multi fiind la prima dragoste. Fac exceptie Angela Bogea, fosta presedinta a PRM, care a mai facut “politica antisistem”, si Vasile Cautis, ex-consilier judetean PSD. Florin Condurateanu ne-a mai pupat o data pe suflet, apoi, dupa ce a laudat Moldova si Bacaul, a explicat ce l-a adus in postura de candidat.
                                “PP-DD chiar iubeste neamul românesc, iar România chiar trebuie sa se ridice din genunchi”, a spus Condurateanu, adaugând ca totusi, asa amarâti, cum sunt, românii nu se milogesc: “«Dati-ne locuri de munca!» cer ei, «Aduceti-ne copiii acasa!»“, caci “s-a naruit familia româneasca! România moare!”, iar singurul partid care o poate salva, sustine vedeta TV, este PP-DD.

                                Audiente in direct, la TV!

                                Toti popularii au declarat ca vor sa faca ceva pentru români: “Sunt nascut, crescut in acel colegiu si am plecat de la munca de zilier, am fost muncitor, tehnician, inginer, sef de ferma, director general, iar familia mea are afaceri in zona, a declarat Ion Melinte, directorul APIA. Cu siguranta, voi face ceva pentru sanatatea, invatamântul si infrastructura din acel colegiu, pe drumurile caruia iti rupi masina.” Echipa PP-DD Bacau e completata de un ma­gistrat, un director de mina, un fost comandant de pompieri, doi juristi, doi ziaristi si un mana­ger din turism. “Popularii” au criticat haosul din legislatie, hotia, minciuna, lipsa de patriotism a politicienilor vechi, din vina carora “industria e pe chituci, sanatatea e pe chituci, turismul e pe chituci!” Toate partidele care au fost la guvernare sunt vinovate de saracia si disperarea românilor. Si in criza asta, iata, s-a nascut PP-DD, care vine sa repare raul. “Consider ca suntem acel 112 al României, a spus Florin Danila, liderul PP-DD Bacau. Dupa ce 22 de ani li s-a promis bunastare si li s-a dat doar pâine si circ, iar acum doar circ, noi vom fi reprezentantii românilor dezavantajati”, ai acestui “popor de asistati”, de “sclavi ai tarilor europene”. Cum dorinta “popularilor” de a face e mare, iar disperarea românilor e si mai mare, promisiunile PP-DD vor fi ca unguentul de galbenele pe ranile unui paralizat. Cireasa de pe tort sau, mai degraba, pastila albastra a fost promisiunea lui Florin Condurateanu ca seful lui, D.D., va tine audiente in direct, la televi­ziune, daca va câstiga batalia pentru Parlament si Cotroceni. Asta, da, circ! Mai vrea cineva, cumva, si pâine?

                                Cel mai complet candidat il are PP-DD

                                Mai intâi a fost sondor. Pe urma a devenit pompier, chiar sef al unitatii din Moinesti, in curtea careia a ridicat si o biserica. Intre timp a absolvit si Dreptul. Dupa ce s-a pensionat, a urmat cursurile Facultatii de Teologie. Acum este terapeut. Scrie versuri si proza, pe care le-a publicat in câteva volume, ultimul in toamna aceasta. Se antreaneaza la karate cu un camion mondial. Ultima isprava: candideaza pentru Senat din partea PP-DD. Acest adevarat om-orchestra se numeste Vasile Ilie si seamana teribil cu generalul-UNPR Oprea. Isi priveste colegii ca pe membrii unui comando, pe care i-a impartit deja in doua grupe de asalt. Ii incurajeaza cu un motto care nu-i de lepadat: „Lupt ca un ofiter, ma rog ca un teolog, iubesc ca un poet.” Mda, nu a spus cum face politica, speram ca nu in stilul colegului Florin Condurateanu, care ii „pupa pe suflet” pe surorile si fratii din Partidul Poporului. Nu de alta, dar prea multa intimitate strica la un moment dat si s-a vazut ca fumul de trabuc iese si din cel mai oval birou! Chiar daca pare usor… centrigug pragmatismului electoral, ca sef al PP-DD Moinesti a scos la alegerile locale patru consilieri! Ceea ce nu-i putin deloc intr-un municipiu ce parea fieful celiulalt Ilie, primarul in functie. Asa ca domnul Nistor Vasile, eterna speranta neconfirmata pe la vreo patru-cinci partide, are motive sa se teama de Vasile Ilie. Ma ales ca „popularul” are si o buna conditie fizica… (N. Brosteanu)

                                Vasile Nistor – sub toate steagurile

                                Printre multii candidati care se vor jertfi intru fericirea noastra nu putea lipsi cel care a facut incojurul spectrului luminos al doctrinelor politice din România post-revolutionara. Atât de revolutionara incât a fost nevoie de Vasile Nistor in Parlamentul de la Bucuresti timp de 22 de ani, plini de marete si izbutite realizari. FSN, PD, PDL, PC-USL au fost adastarile politice ale celui care se mai vrea inca o data senator. Ispravile lui sunt multe si multiple. A fost ales pentru prima data parlamentar in iunie 1990, ca deputat si re-re-reales pâna in ziua de astazi. Unul dintre cei mai longevivi parlamentari din România. S-a suparat rau pe PDL, dupa ce ani de zile a stat la umbra lui si nu a zis nici pâs, anul trecut a decis: “nu mai pot sa duc povara politica a acestei guvernari, care a facut foarte mult rau românilor” si s-a dus la Voiculescu in gradina, deci in alianta cu PNL si in USL. Acum, ditamai “conservatorul”, ii are ca adversari pe Ion Marian (PDL), Andrei-Gheorghe Poka (UDMR), Vasile Ilie (PP-DD) si Cristi Postolache (PER). S-a luptat pentru noi si a avut 38 de inititive legislative, 13 declaratii politice, 11 intrebari etc., colegii lui, invidiosi, i-au respins definitiv 21 din initiativele lui. O alta isprava a lui Vasile Nistor se concretizeaza prin a deveni cel mai bogat seantor bacauan, cu peste 800.000 de lei in conturi si 200.000 in plasamente. Prefera mersul pe jos, deoarece nu are inca o masina personala, se deplaseaza in Quatar, Iordania, Franta, Arabia Saudita cu avionul unde ne reprezinta in comisiile mixte, care ne-au adus bani si investitori cu nemiluita. Statisticile oficiale ne pun ca prezenta lui Vasile Nistor la lucrarile Senatului abia depaseste procentul de 50 la suta, clasându-se pe locul 78. Si este bine, sunt colegi de-ai senatorului, tot din Bacau, care au ajuns cu eforturi deosebite la 15 la suta. N-are platforma politica sau n-am vazut-o noi, cea mai mare si mai importanta promisiune fiind aceea de a rentabiliza RAFO Onesti. Nu prea a reusit, dar nu-i timpul pierdut, au mai promis si altii, cu acelasi rezultat. A avut si un ziar, dar nu prea a stiut la ce-i bun si l-a maritat (pardon, falimentat). Aparent, este la cutite cu PDL si PSD, dar poate ca ascutisul e destul de bont pentru a nu provoca leziuni majore. (Gh. Baltatescu)

                                Paradisul armoniilor versus infernul politicii

                                Am fost printre primii care a aflat, din culise, faptul ca Damian Draghici va candida pentru fotoliul de senator. Vestea m-a aruncat pe jarul curiozitatii. Cum, mi-am zis, un nonconformist ca acesta, care spunea ca „nu cred ca am ales eu muzica, muzica m-a ales pe mine”, sa lase dumnezeiescul univers al armoniilor pentru mult-blamata politica? Un laureat „Grammy” coboara in noroiul cleios al sforariilor politice? Ma cucerise cândva cu vorbele pe care le spusese intr-un interviu: „Pâna mi-au spus altii ca sunt tigan, am fost român. Apoi am devenit tigan, grec, evreu, american. Nici eu nu stiu ce mai sunt”. Alta data a adaugat sublim: „Dumnezeu ne-a facut in aceeasi zi “… Nu-l cunosc decât din concertele de la televiziune, de pe YouTube, din interviuri. Am priceput ca este supranumit „viteza luminii”, intrucât cânta de trei ori mai repede decât un naist obisnuit. Cele 17 albume realizate, Premiul „Grammy” obtinut, colaborarile cu nume ca Richard Marx, Hans Zimmer, David Foster sau aparitia ca vedeta alaturi de James Brown, Joe Cocker, Shaggy, Cyndi Lauper, Zucchero, The Gipsy Kings, Roger Hodgson (Supertramp) si The Pointer Sisters pentru turneul Night of the Proms („Noaptea Balurilor”), sunt suficiente pentru a defini un muzician de exceptie. Coloana sonora la „Piratii din Caraibe 3” ii apartine. Penduleaza fericit intre muzica electronica, jazz, rock, trance, gypsy, clasic si post hip-hop.
                                Avea 18 ani si doua luni când a ajuns in Grecia, via Timisoara, Iugoslavia. A fugit pur si simplu de-acasa, cu numai sase luni inainte de Revolutie. Zice cu umor, intr-un interviu: „De fapt, in America am vrut sa ajung, dar n-aveam cum sa inot pâna acolo”. In câtiva ani, dupa ce a trecut prin infernul imigrantului ilegal, a devenit cel mai bun keyboard player din Grecia. Si-a vazut apoi visul cu ochii. A ajuns in Statele Unite. A absolvit Berklee College of Music (Boston, SUA). Dar pâna atunci a marsaluit din nou prin fierbintea cenusa a infernului: „Când am terminat Berkeley-ul, m-am dus la New York si vreo sase luni de zile nu am avut ce sa manânc. Am mâncat 28 de oua in 36 de zile. Cam asta era tot ce aveam; e o poveste adevarata”. Cu siguranta, atunci când a facut primul milion de dolari, visul capitalist nu-i mai parea doar un infern… Mai zice, undeva, Damian Draghici: „De-a lungul timpului, unii n-au inteles ce mi se intâmpla si ce vreau sa fac”. Nu stiu de ce, dar, fara sa-l cunosc, il percep ca pe un prieten. Tocmai de aceea, in acest weekend, când il voi intâlni, il voi intreba simplu: „Omule, nu te inteleg! Ce te-a apucat? Ai dat cu tifla paradisului armoniilor tale nemaipomenite pentru infernul politicii? Nu pricepi ca aici locul aplauzelor va fi luat de huiduieli?” (Ion Fercu)

                                Colectarea contributiilor la stat, intr-un singur loc

                                Dosariada la Finante

                                Colectarea contributiei la Sanatate si Pensii se va face de acum de catre Directia de Finante Publice Bacau. Din aceasta luna, toate dosarele de la aceste institutii au fost preluate de finantisti. Acestia vor fi cei care vor calcula sumele de datorat catre bugetul consolidat al statului, incasarile si debitele. In aceste conditii, persoanele juridice, dar si cele fizice care au venituri din activitati independente au de facut un singur drum, doar la Fisc, si nu vor trebui sa mai stea la mai multe ghisee pentru a-si achita darile la stat.

                                Banii pentru fondul de sanatate si cel de pensii datorati de persoanele juridice (societati) si de bacauanii care obtin venituri din activitati independente se vor duce de acum la Directia Generala a Finantelor Publice. Aceasta este institutia care va gestiona modul in care se achita aceste dari, iar oamenii nu vor mai fi nevoiti sa faca mai multe drumuri la ghisee diferite. „Dosarele, atât de la Casa de Pensii, cât si de la Casa de Sanatate, au fost preluate in totalitate. Din acest moment, toti contribuabilii nu vor avea de a face decât cu o institutie – Directia Finantelor Publice. Organele fiscale se vor ocupa de stabilirea impunerii si incasarea contributiilor respective. Totodata, acestea vor comunica spre cele doua institutii suma debitelor stabilite si suma incasarilor”, a explicat Mircea Muntean, director executiv DGFP Bacau. Directia de Finante Publice Bacau a reusit sa-si realize planul de incasari facut la inceputul anului. Fiscul din Bacau a adunat in primele noua luni ale acestui an peste 937 de milioane de lei, cu 6 la suta mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cele mai mari incasari au fost la bugetul de stat (400 de milioane), dar si la bugetul asigurarilor sociale de stat (365 de milioane). La Fondul de sanatate s-au colectat 160 de milioane de lei, iar la bugetul pentru somaj – 11,5 milioane lei.

                                135.000 de contribuabili

                                In total, fiscul bacauan administreaza 135.141 de contribuabili. Dintre acestia 24.711 sunt persoane juridice, 10.880 sunt persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, iar alti 99.490 sunt platitori de taxe si impozite.

                                Bricolaje: In jurul „Provincialelor”

                                Noua carte, „Provinciale”, a criticului literar Constantin Calin, cunoscut ca un reputat „bacoviolog”, starneste o multime de comentarii. Culmea este ca doar foarte putini oameni au ajuns in posesia cartii, si doar cativa au si citit-o, dar de vorbit pe marginea ei, se vorbeste copios. Circula acel „cica”, vocabula prin care se anunta o barfulita prinsa din zbor. Iar despre barfa, ce putem zice? Ca e un vechi obicei omenesc, si ca nimeni nu scapa de ea. Mai ales oamenii care au facut ceva la viata lor, pentru ca se stie, in pomul incarcat se arunca cu batul. Carevasazica, aud urmatoarea propozitie: „cei de la revista Ateneu ies cam sifonati”. Si voi reveni in cele ce voi scrie asupra acestei afirmatii, pentru ca eram in redactie intr-o perioada careia Constantin Calin ii consacra o „cronica marunta”. Consemneaza adica tot ce se petrecea si se discuta in redactie, reproducand, cu extrema minutie, intensul „comert de vorbe” de acolo. Observator si ascultator foarte atent, criticul retinea tot (si ceva pe deasupra, as spune, cu o usoara malitie), alimentandu-si astfel paginile de jurnal. A avut, slava Domnului, materie destula, pe la mijlocul si sfarsitul deceniului al noulea viata de redactie intrand intr-o zona tulbure, tensionata, cu o multime de incidente total dezagreabile. Care au culminat cu debarcarea redactorului-sef de atunci, G. Genoiu, actiune relatata pe larg in carte. Mi-amintesc cat de dezamagita am fost, intrand in redactie (cu foarte mare greutate, pentru ca totul era inchis pe atunci pentru tineri, si orasele mari, la repartitie, si alte o multime de institutii etc.), pentru ca eu visasem sa devind redactor la o revista de cultura, si atmosfera, climatul de la Ateneu erau departe de ceea ce crezusem eu. Plutea in aer o suspiciune apasatoare. Ca puteai fi „omul cuiva”, ca puteai fi turnator, etc. Eram foarte tanara, nonconformista, cam cu capul in nori, lucrasem in teatru, la Botosani si, avand o mare pasiune pentru scena, ma jucam deseori, si cu vorbele, si interpretand mici momente. De dragul ludicului, ca sa sfidez locul comun, banalitatea, dar si ca sa-i contrariez nitel pe domnii aceia importanti, unii plini de ei ca aveau „opera”, iar eu, fiind la inceputul profesiei, de abia semnasem cateva articole si cronici teatrale. N-am fost deloc primita cu simpatie in redactie, iar asta nu m-a mirat, pentru ca nici vechii colegi nu se aveau bine intre ei. Existau ingrozitor de multe adversitati, resentimente, invidii, orgolii nesatisfacute, rautati, pur si simplu, asa ca asistam deseori la rafuieli, la platitul unor polite, la injurii, amenintari, chiar, mai ales dupa cate vreun pahar in plus, pentru ca, pe vremea aceea atat de sumbra, se bea zdravan peste tot si cu orice prilej. Asadar, la Ateneu erau multe conflicte mocnite, si sumedenie de nemultumiri, de frustrari. Constantin Calin, de pilda, era privit de sus de catre colegii care puteau discuta „cu cartile pe masa”, expresie des folosita atunci, cu un aer triumfator. Ei bine, domnia sa nu avea carti. Las’ ca-si ia acum din plin revansa, scotand niste tomuri masive, in care-i si incondeiaza pe toti, din postura unui moralist, a unui raisonneur. „Otravurile” (trimiterea este la caietele intime, Mes poisons ale lui Sainte-Beuve) lui Calin sunt foarte concentrate si, desigur, vor deranja pe multi. Daca nu au si facut-o. Unii, dintre cei pictati in tuse apasate, joaca acum un soi de teatru, prefacandu-se indiferenti. Ceea ce nu prea cred. Voi reveni, insa, la felul in care s-a „razbunat” Constantin Calin, creionand-si acid „talentatii colegi”, care devin personaje intr-un soi de balci al desertaciunilor, spunand in incheiere ca autorul „Provincialelor” este el insusi personaj intr-o carte inconfortabila, dar interesanta ca marturie foarte subiectiva si hipercritica.

                                In jurul „Provincialelor” (II)

                                Am promis ca voi reveni, oprindu-ma de asta data asupra personajului Constantin Calin, asa cum se autoportretizeaza in cartea domniei sale. In primul rand, isi recunoaste „rigiditate de om cu o singura fata”, care nu admite „metamorfozele” celorlalti, apoi se descrie astfel: „Ochii mei sunt albastri, dar sufletul, deseori, cenusiu”. Este evident ca nu e deloc ingaduitor cu sine si ca se percepe exact, atunci cand noteaza: „In ciuda placiditatii mele exterioare, sufletul meu e ca frunza plopului: tremura la orice adiere sentimentala. Rigid, scortos la suprafata, sunt nelinistit si ductil inauntru. Par sever, distant, dar tanjesc dupa tandrete. Sunt tendinte pe care ma feresc sa le dau in vileag, care i-au ramas necunoscute si mamei. Si nu exista ratare mai dureroasa decat aceea de a nu putea sa te infatisezi asa cum esti! Ma rasucesc in aceste contradictii, zilnic, preocupat de dezacordurile cu mine insumi si cu lumea.” Iti trebuie tarie de caracter, desigur, si un soi de masochism ca sa te privesti astfel, fara crutare. Iar felul acesta de a fi, hiperlucid si hipercritic, il indreptateste (in opinia sa) pe autorul „Provincialelor” sa aplice acelasi tratament nemilos si celorlalti, colegilor de redactie, oamenilor cunoscuti in diferite imprejurari. Si o face sistematic, beneficiind de un ascutit dar al observatiei, calitate de care e foarte constient, si subliniaza asta, ca sa nu se „subestimeze”. Pozitionat la margine, dupa cum o spune, domnia sa are mari exigente vizavi de semeni, neputand suferi „complezenta, servilismul, laudele nesincere (abile, strategice, diplomatice), inspirate de calcul si nu de respect. Detesta „echilibristica morala” si „gesticulatia lipsita de autenticitate”. Lista cu lucrurile si naravurile pe care nu le accepta sub nicio forma e mult mai lunga insa. Sunt cuprinsi in ea „zelatorii, ipocritii, viclenii care impart in stanga si-n dreapta vorbe bune. Ei sunt cei care mascheaza adevarul, il lustruiesc, il livreaza cu cantarul, pun in circulatie doar partea lui usor digerabila”. Dar exista cineva, ma intreb, care detine adevarul absolut? Si se poate institui cineva in postura unui judecator suprem, condamnandu-i pe ceilalti oameni pentru nejunsurile, defectele, pacatele lor? Constantin Calin afirma categoric: „Adevarul cere intotdeauna concentrare, profunzime; nu sunt capabili de asta!” (nesuferitii din citatul de mai sus, n.m.) Autorul jurnalului nu-i are la suflet nici pe oportunistii care „nu se ocupa niciodata de idei, ci de persoane”, urmarind sa „faca frumos, si sa traga de pe urma acestora un profit.” Dar si domnul Calin se ocupa, oho, foarte mult de persoane, vom vedea cum, si in ce fel, data viitoare.

                                In jurul „Provincialelor”
                                (Epilog)

                                In pur spirit critic junimist, Constantin Calin e cat se poate de coroziv cand isi fixeaza colegii in niste portrete gravate in acid. Mi se pare ca-i priveste de sus, cu un aer „hautain”, categoric superior. Niciunul nu scapa sarcasmelor diaristului. G. (eu am sa folosesc doar aceasta notatie, cele doua formule, nume propriu intreg si initiale coexistand in „Provinciale”) este un „om al cliseelor”, scrie pretios, fals, redundant, nu stapaneste nici macar acordul gramatical, umbla numai cu diversiuni, e grosolan, are ceva de „mistret”, se comporta ca un „satrap”; A. e ambiguu, un expert in arta fofilarii si, in ciuda blandetii autoproclamate, e foarte iute la muscatura, ranchiunos, „tenace in antipatiile sale”; Sp. apare ca un om al tuturor compromisurilor, avand „o trestie in loc de coloana vertebrala”; Cs. nu-i lipsit de inteligenta, dar nici el nu dispune de vertebrare morala, in plus, e un „polemist dirijat”, si vulgaritatea il pandeste mereu. B. are un amor propriu hipertrofiat, O.G. a fost „versificator ocazional” si a plagiat, ba se mai si „serveste” fara niciun pic de scrupul din versurile unor tineri poeti bacauani cenaclisti (aici e reprodusa, cu lux de amanunte, cearta dintre S. A. si G.); V.M. e „caligraful” redactiei, cu un „stil lubrefiat”, punand „banalitati pe bigudiuri”. In fine, apar si eu in multe pagini, „intr-o lumina simpatica”, dupa cum sustine domnul Calin in dedicatia la volumul pe care mi l-a daruit. Vorbesc mult, slobozesc tot felul de teribilisme, intru in redactie spectaculos, in pasi de dans, am pusee de narcisism, ma mai fandosesc, si sunt „volage” etc. Nu mi-am prea recunoscut simtul parodic, teatral, histrionismul, bravada (pour „épater le bourgeois”) si, mai ales, autoironia, dar in mare nu ma dezic de portretul schitat de Constantin Calin, fostul meu „colocatar de redactie”. Mi-am vazut defectele, cu ochii lui, si m-am amuzat. Iar cu umorul care nu-mi lipseste, din fericire, i-am si zis ca sunt incantata ca i-am oferit atata materie vie, incitanta, pentru a creiona un personaj, cum a facut el din mine. Stiind ca domnia sa nu „innegreste hartia cu oricine”. Si i-am mai spus ca, uneori, chiar mi-e dor de acea tanara femeie dezinvolta, nonsalanta, vesela, etc…
                                Bref, Constantin Calin a scris o carte interesanta, dar, cred eu, a publicat-o cam tarziu. Pentru ca sunt in ea multe dezvaluiri, marturii care tin de acea literatura de sertar despre care am tot vorbit candva, ea dovedindu-se mult mai redusa cantitativ decat se astepta. Am gasit in „Provinciale” pagini document despre epoca aceea dezgustatoare, care corupea moral, si ne-a coplesit pe toti. In care traiam o dramatica dedublare, fiind stigmatizati de sistem. Atunci, in vremea dictaturii comuniste, „omul platea foarte mult pentru autorul din el”, si multi scriitori au facut compromisuri mai mici sau mai mari, convietuind in complicitate cu dictatura. Iar literatura functiona si ea, dupa cum s-a spus, intre doua plenare. Am mai detectat, in cartea in discutie, si niscaiva figuri de insi din nomenclatura comunista locala, prinsi ca intr-un insectar in acest jurnal.
                                Voi incheia acum cu cateva consideratiuni de fond. Constantin Calin e rece ca diavolul cand scrie, asa cum zicea Gorki despre Cehov, stilul sau avand o precizie aproape chirurgicala. Dar este un stil expresiv, multifatetat, cu fina cizelura, lucrat cu infinita migala. Constantin Calin este un intelectual de format mare, un carturar serios, un om care traieste prin si pentru literatura. O literatura de idei. „Traiesc pentru a mai citi o carte, pentru a mai scrie un articol”. Are obsesia de a scrie (spaima de sterilitate e foarte mare), de a folosi acea „caramidarie” adunata atata amar de ani. O vrea folosita cu orice pret. Desigur, il pretuiesc pentru acest efort de constructie, care contrabalanseaza, productiv, un anumit simpatic oblomovism de substanta. I-am apreciat, de asemenea, „viciul” (urmatorul dupa lectura) de a da sfaturi, beneficiind de aceasta calitate cand am avut nevoie in chestiuni legate de revista „Ateneu”. Si ii inteleg pasiunea de a despica firul in patru, cunoscandu-i inconvenientele din propria-mi experienta.
                                In fine, „Provinciale” are numeroase pagini admirabile, mai ales in prima parte. Cea de-a doua mi-a lasat insa, de multe ori, si un gust amar, pentru ca m-am intrebat, nu de putine ori, la e bun? Parca-s prea numeroase acele disecari de fir, si prea multe intamplari oarecare, nesemnificative, unele penibile, taclale de redactie, nimicuri trec in paginile cartii. Indignarile, enervarile sunt productive pentru Constantin Calin, care are nevoie de ele pentru a scrie la cald, dand replica (pe hartie) celor de care vrea sa se diferentieze. Un pic de „dezabuzare boiereasca” parca ar fi dat mai bine insa in unele situatii. Si n-ar fi ciuntit cu nimic valoarea cartii.

                                ULTIMELE ȘTIRI