Politistii din comuna Tamasi cauta un banner electoral si pe cel care l-a furat din satul Chetris. Sesizarea s-a primit in noaptea de duminica spre luni si era vorba despre un banner amplasat pe DJ 252B, agatat de un stâlp de electricitate si un arbore. Oamenii legii au intocmit dosar penal pentru furt calificat si fac cercetari pentru depistarea autorului sau autorilor.
A furat o masina ca sa ajunga mai repede acasa
Un barbat, din comuna Orbeni, este cercetat de politisti pentru mai multe infractiuni dupa ce a furat o masina ca sa ajunga mai repede acasa. Autoturismul l-a sustras din curtea unei societati din Sascut, iar oamenii legii au stabilit ca a facut acest lucru in timp ce se indrepta catre domiciliu, de la discoteca. Cum masina era descuiata si cu cheile in contact nimic nu l-a putut opri. Doar ca intr-o curba a pierdut controlul si a intrat intr-un gard. In urma accidentului, soferul de ocazie a suferit mai multe leziuni si a fost transportat la Spitalul Judetean unde a primit ingrijiri medicale. Cercetarile facute de politisti au scos la iveala faptul ca tânarul de 23 de ani nu avea permis de conducere si s-a ales cu dosar penal pentru furt calificat, conducere fara permis si distrugere.
Trei femei, prinse cu tigari de contrabanda
Politistii din Racaciuni au depistat in statia CFR din localitate trei femei care aveau asupra lor peste 700 de pachete de tigari cu timbre de Republica Moldova si Ucraina, pentru care nu aveau acte de provenienta. Femeile erau din Adjud si intentionau sa le vânda in târgul saptamânal din Sascut. Tigarile au fost confiscate, iar cele trei persoane sanctionate contraventional.
Un batrân din Dofteana si-a pus capat zilelor
Un batrân, in vârsta de 86 de ani, din comuna Dofteana, si-a pus capat zilelor prin spânzurare. Omul a fost gasit atârnat in streang intr-o magazie din curtea locuintei. Asupra sa nu s-a gasit niciun bilet de adio si se fac cercetari pentru a se stabili motivul pentru care octogenarul a recurs la acest gest.
Jandarmii au plantat puieti la Moinesti
Jandarmii de la Detasamentul de Jandarmi Moinesti au participat zilele trecute la cea de a III-a etapa a campaniei de voluntariat „Plantare din Tara lui Andre”. Aceasta este o continuare a campaniei de împadurire organizata de o companie petroliera în colaborare cu Asociatia Mai Mult Verde si Primaria Moinesti. „Plantarea de puieti de conifere pe Dealul Osoiu din Moinesti s-a realizat cu speranta ca în câtiva ani se vor reface zonele care altadata au fost împadurite, iar ecosistemul va fi din nou functional”, spune mr. Sebastian Cretu, purtatorul de cuvânt al IJJ Bacau. Actiunea a durat mai bine de cinci ceasuri si la final s-au numarat 8.000 puieti plantati cu ajutorul jandarmilor.
Colectare de DEEE-uri la Moinesti
Primaria Moinesti, in parteneriat cu Asociatia Româna pentru Reciclare Rorec organizeaza a treia editie a campaniei de mediu Mini colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice „Locul deseurilor nu e in casa”. Colectarea va avea loc sâmbata, 24 noiembrie, cu incepere de la ora 9 si pâna la ora 17. Cum s-a intâmplat si la alte editii, actiunea va fi dublata de un concurs cu premii constând in electrocasnice noi. Tombola de premiere va avea loc la sala mare a Primariei Moinesti, de la ora 17.30, in aceeasi zi. O campanie similara a avut loc in Bacau pe 10 noiembrie. Atunci s-au colectat peste 7 tone de deseuri.
Iarna vine cu somaj in constructii
In timp ce unele firme de constructii (e drept, putine la numar) cauta in continuare forta de munca, altele ii trimit acasa pe salariati, principala cauza a concedierii lor fiind racirea vremii si, de aici, lipsa contractelor de lucrari. Potrivit ultimelor proiecte de concediere colectiva, depuse de câteva firme la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau, in decembrie vor fi disponibilizati alti peste 200 de salariati, dintre care majoritatea lucreaza in constructii. „Confer Group ne-a anuntat ca in decembrie va concedia 100 de angajati dintre cei 144 iar Metra va disponibiliza 20 de salariati dintre cei 23. Si Agentia Româna de Securitate va renunta la 50 de salariati dintre cei 710. Din Bacau, insa, sunt vizati numai trei angajati”, ne-a spus Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al ITM Bacau. Amintim ca si in octombrie mai multe firme de constructii au depus la ITM Bacau proiecte de concediere colectiva. Unele dintre ele nu au anuntat, insa, data când vor trece la disponibilizari, restrângerea activitatii lor ori continuarea acesteia la dimensiunea actuala depinzând, in principal, de evolutia vremii.
Singuratate la lumânare
„Daca as avea lumina, as citi Biblia”
Am ajuns la Ionel Morosanu, din Rusaiesti, chemati de vecini: „Am vazut ca «Desteptarea» a rezolvat multe cazuri si ne-am gândit ca daca scrieti despre el se va gasi un om cu suflet care sa-l ajute!” Batrânul locuieste intr-o casuta albastra, modesta si curata, dar fara lumina. „Nu e lenes, nu e betiv, e om cuminte si harnic”, sustin vecinii. E doar bolnav si sarac. Soba de tuci duduie, e cald si miroase a cartofi copti. Maria, sotia lui, a murit acum doi ani: „A lucrat in turnatorie la Brasov, la autocamioane, si s-a imbolnavit de ciroza. Eu eram angajat la Energomontaj si eram plecat câte trei-patru luni. Când s-a inchis, am venit la tara. Acum, am ramas singur.” Patul e facut, hainele impaturite, farfuriile, spalate dimineata, au fost puse la scurs pe un servet. Caminul inseamna, pentru el, putine lucruri: un pat, o masa, un fotoliu, iar pe pereti, câteva icoane si un ceas. Il ajuta sa tina legatura cu lumea, un radio cu baterii: „Mi l-a dat un vecin, Eugen Sova, sa mai ascult, si eu, stirile”, spune omul, oftând. Sufera mult din cauza ca nu are curent electric. Primaria l-ar fi sprijinit sa plateasca racordarea, dar nu are fonduri. „Suntem necajitii pamântului, afirma Maria Sova, secretar. Nu mai avem bani nici pentru indemnizatiile persoanelor cu handicap. Ca sa se racordeze la sistem, e nevoie de cel putin 20 de milioane de lei vechi.”
Si-a varuit singur casa!
Ionel Morosanu umbla in cârje, cu un picior rupt si altul umflat, dar nu are nici pensie de boala, nici ajutor social: „A fost bolnav si nu a venit la munca vreo doua luni, dar nu a adus certificatul, nici nu ne-a anuntat si a pierdut ajutorul, spune Maria Sova. Totul s-a intâmplat in iulie: a cazut dintr-o caruta, si-a rupt ambele picioare si a fost operat. Chiar daca merge foarte greu, nu sta degeaba. Uitati, si-a varuit singur casa, isi spala, isi gateste, atunci când are ce!” Satul ii da de mâncare, dar nu-i poate plati echipamentele si lucrarea de conectare la reteaua de energie electrica. „Acum s-a marit noaptea si stau la lumânare. Daca as avea lumina, as citi seara Biblia si ziarele pe care mi le dau vecinii, poate mi-as cumpara un televizor second-hand, dar 20 de milioane pentru E-ON nu am!” spune Ionel Morosanu, cu amaraciune. Daca, asa cum spera vecinii, se va gasi cineva sa-l ajute, e suficient sa sune la serviciul social al primariei sau sa-l caute acasa, in Rusaiesti.
Zeci de mii de carnete de munca abandonate
Pastrat cu sfintenie, la loc sigur, de catre marea majoritate a titularilor, carnetul de munca a fost abandonat de catre altii prin fisetele institutiei care a avut obligatia pâna in martie, anul trecut, sa le pastreze in custodia ei. In prezent, peste 20.000 de carnete se afla la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau si asteapta ca titularii lor sa vina sa le ridice. Marea majoritate a acestor carti de munca au fost inchise inca dinainte de 1 ianuarie 2011 iar restul, anterior acestei date. Unele au fost inchise in 1993 de catre fostii angajatori ai posesorilor lor. Pentru ITM Bacau, pastrarea in continuare a celor peste 20.000 de carnete este destul de dificila, mai ales ca din martie anul trecut nu mai intra in atributiile ei aceasta obligatie. Asadar, titularii trebuie sa se prezinte cât mai repede la aceasta institutie ca sa-si ia documentul respectiv, dar nu numai din motivul amintit. “Ii invitam pe salariatii actuali si pe cei care au incheiat raporturile de munca sa-si ridice carnetul si pentru ca acesta inca este necesar la intocmirea dosarului de pensie, a spus Dan Petrea, inspector sef adjunct al ITM Bacau. Ei trebuie sa vina la sediul ITM cu buletinul sau cartea de identitate. Carnetul poate fi dat si altei persoane, daca aceasta are procura de la titular.” Decizia Ministerului Muncii de restituire a carnetelor titularilor a fost luata dupa ce casele judetene de pensii au finalizat activitatea de preluare a datelor din aceste documente de personal si de scanare a lor in anul 2010. Din judetul Bacau, Casa Judeteana de Pensii a preluat inscrisurile din 144.803 carnete si, ulterior, a scanat 107.295. Diferenta o reprezinta carnetele de munca aflate la posesori si care nu au fost predate la Casa de Pensii pentru a mai fi si scanate. Chiar daca la aceasta institutie exista o baza de date dubla a stagiului de cotizare la sistemul public de pensii al titularilor carnetelor care au fost scanate, nu este deloc lipsit de importanta ca ei sa aiba si documentul. Si acesta este o dovada a contributiei lor la sistemul public de pensii.
Judo / Memorialul „Aurel Câmpeanu”: Din nou la inaltime
Alt weekend, noi medalii obtinute de elevii prof. Aurel Chelariu. Sportivii de la CSM – Judo Club Royal au participat sâmbata la un concurs interjudetean desfasurat in Sala Sporturilor din Focsani, unde au urcat din nou pe podium atât la individual, cât si in clasamentul pe echipe. Rezultate:
locul I: Stefan Moisei (46 kg, U11 si 50 kg, U11), Rares Irimescu (46 kg, U13);
locul al II-lea: Rares Vultur (24 kg, U9), Ianis Pravat (30 kg, U13), Antonio Herciu (34 kg, U13), Cosmin Tamba (46 kg, U15), Leonard Benchea (55 kg, U13);
locul al III-lea: George Cimbru (34 kg, U11), Stefan Serban (42 kg, U11), Ionut Puscasu (42 kg, U13), Alex Burca (50 kg, U13);
locul al V-lea: Mihnea Jâtca (34 kg, U13), Dragos Prosie (42 kg, U13).
In urma evolutiilor individuale s-a intocmit ierahia pe echipe, astfel:
U11: 1. CSS Gura Humorului, 2. CSM-JC Royal Bacau, 3. CSS Unirea Iasi;
U13: 1. CSS Ploiesti, 2. LPS Foscani, 3. CSM-JC Royal Bacau;
U15: 1. LPS Focsani, 2. CSS Ploiesti, 3. CSM-JC Royal Bacau.
„A fost o atmosfera de concurs ca la o finala de campionat”, a subliniat prof. Aurel Chelariu, care a condus delegatia insotita la Focsani si de o parte dintre parintii copiilor participanti. Competitia a fost organizata pe trei categorii de vârsta, cu câte noua grupe de greutate. Au intrat pe tatami 302 judoka de la 24 de echipe din judetele Alba, Arges, Braila, Galati, Brasov, Bacau, Iasi, Constanta, Suceava, Buzau, Prahova, Mures, Vrancea si mun. Bucuresti.
Bani pentru stagiatura absolventilor de studii superioare
Agentii economici care vor angaja absolventi cu studii superioare vor fi sprijiniti financiar pentru a le asigura acestora efectuarea stagiului de adaptare profesionala. La mijlocul acestei saptamâni, Ministerul Muncii a afisat pe site-ul lui un proiect de lege prin care va fi reglementata modalitatea de organizare a acestui stagiu, menit sa le ofere posibilitatea absolventilor de facultate sa se adapteze la o functie, un loc de munca sau in cadrul unui colectiv. Stagiatura se va desfasura in baza unui contract individual de munca si al unui contract de adaptare profesionala care va fi anexa la primul. Astfel, absolventii vor avea posibilitatea sa desfasoare activitati pentru consolidarea cunostintelor si dezvoltarea abilitatilor specifice ocupatiilor ce pot fi practicate pe piata muncii, in concordanta cu specializarile obtinute in sistemul de invatamânt superior. Perioada de stagiu nu va fi mai mica de 6 luni si nici mai mare de un an. La sfârsitul stagiului absolventii vor fi evaluati privind dobândirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice in specialitate si vor primi un calificativ de „corespunzator” sau „necorespunzator”. La final, li se va da o adeverinta cu privire la stagiul efectuat, competentele dobândite si calificativul obtinut, care va fi vizata de Inspectoratul Teritorial de Munca. Perioada de stagiu va constitui vechime in munca si de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat, indiferent de calificativul acordat. Daca acesta este de „corespunzator”, atunci stagiul reprezinta si vechime in specialitate. Pe timpul stagiaturii, absolventii vor fi retribuiti cu cel putin salariul minim brut pe economie (700 lei), pentru un program de 8 ore/zi, respectiv 40 de ore/saptamâna. In cazul in care calificativul este de „nesatisfacator”, contractul de munca va inceta printr-o simpla notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricarei parti. Dar daca in aceasta situatie angajatorul este cel care a suportat cheltuielile cu stagiul de adaptare profesionala, atunci numai el poate avea initiativa incetarii raporturilor de munca. Insa, angajatorul va avea acces la o facilitate deloc de neglijat. El va putea primi lunar, la cerere, pentru fiecare stagiar 50 la suta din valoarea indicatorului social de referinta (ISR) care, in prezent, este de 500 lei. Asadar, pentru fiecare stagiar va beneficia lunar de 250 lei, pe toata perioada derularii contractului de adaptare profesionala. Daca, insa, ii va desface contractul de munca inainte de expirarea celui de adaptare profesionala, angajatorul va trebui sa dea toti banii inapoi, plus dobânda de referinta, stabilita de Banca Nationala. Subventia de 50 la suta din ISR va fi asigurata din bugetul asigurarilor de somaj. Stagiatura absolventilor de studii superioare va putea fi finantata nu numai din aceasta sursa si din bugetul angajatorului, dar si din Fondul Social European si orice sponsorizare.
Termen prelungit pentru reabilitarea termica
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a anuntat prelungirea termenului pâna la care pot fi trimise cererile de finantare pentru reabilitarea termica a blocurilor de pe 15 noiembrie, data anuntata initial, pe 3 decembrie. Uniunea Europeana ofera 22,8 milioane euro pentru reabilitarea termica a blocurilor din Regiunea Nord-Est. Batalia pentru aceste sume din fonduri europene se va da intre cele sase municipii resedinta de judet dupa principiul primul venit, primul servit. Blocurile care vor fi selectate pentru finantare nu vor suporta doar lucrari de reabilitare a fatadelor. In municipiul Bacau, executivul primariei a anuntat ca se doreste reabilitarea a peste 100 de imobile. In sedinta ordinara a consilierilor locali din luna octombrie au fost aprobate doar patru imobile care ar urma sa intre intr-o prima faza in procesul de reabilitare. Este vorba de Calea Republicii 5, scarile A si B, Calea Republicii 25, scarile A si B, Calea Republicii 46, scara A si strada Letea 3, scara A.
Potrivit calculelor realizate de firma de proiectare, pentru reabilitarea completa, insemnând izolarea peretilor exteriori, inlocuirea tâmplariei, inchiderea balcoanelor, izolarea terasei de la etajele superioare si a planseului peste subsol, la fel ca si alte lucrari mai mici, costul total depaseste 2,5 milioane de lei, din care 2,1 milioane numai constructie si montaj. Avantajul Primariei Bacau fata de alte primarii din regiune este ca are deja studiile de fezabilitate si proiectele tehnice realizate de o firma de consultanta. Acestea trebuie insa revizuite macar partial, pentru ca au fost realizate in urma cu un an, iar intre timp unii dintre proprietari si-au facut izolatie pe cont propriu. Lucrarile nu vor fi date jos, dupa cum li s-a comunicat sefilor de asociatie, ci se va lucra in completare. Primaria Iasi are 26 de proiecte de reabilitare termica a imobilelor, Suceava – 70, Vaslui – doar 2 iar Neamt – 20. Ministerul a motivat amânarea termenului prin faptul ca o parte din documentele necesare pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala pentru a putea primi banii nu au fost înca publicate în Monitorul Oficial.
Politistii rebeli si-au luat „castane” de la sefi
Agentii si ofiterii de la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau care au savârsit abateri in timpul serviciului si au avut ghinionul sa fie prinsi de sefii lor au suportat si consecintele. De la inceputul acestui an, 21 de politisti, dintre care 20 agenti si un ofiter, au fost sanctionati pentru abateri mai grave sau mai putin grave. „În anul 2012, în urma abaterilor constatate au fost adresate 21 de mustrari scrise, s-a aplicat o masura de diminuare a drepturilor salariale si o amânare a promovarii într-o functie superioara”, spune insp. Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al IPJ Bacau. Doi dintre acestia au reusit sa „incaseze” doua mustrari scrise numai in acest an. Cea mai frecventa abatere este cea de neindeplinire a sarcinilor de serviciu. „Pe lânga acest lucru mai putem vorbi si despre abateri de la Codul de etica si deontologie al politistului. Nu au respectat termenele de solutionare a sesizarilor, lipsa de la program, intârzieri sau consum de alcool in timpul serviciului”, ne-a declarat cms. sef Vasile Oprisan, seful IPJ Bacau.
Sanctiuni si la Politia Locala
Si la Politia Locala Bacau agentii care au gresit au platit. In acest an, conducerea acestei institutii a sanctionat patru salariati. „Unul a primit diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o perioada de doua luni, alti doi au fost sanctionati cu acelasi procent pe o luna si un salariat a primit mustrare scrisa”, a spus Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. Agentii sunt testati cu etilotestul prin sondaj si mai ales atunci când sefii de tura sesizeaza ca vreunul dintre ei miroase a alcool. Daca aparatul arata ca se afla sub influenta alcoolului este trimis acasa si sanctionat.
„Foarte bine” pentru mai putin de jumatate dintre politisti
Fata de alti ani, cel mai inalt calificativ care se acorda in rândul oamenilor in uniforma nu a mai fost obtinut asa de usor. La ultima evaluare a efectivelor IPJ Bacau, 45,75% din personalul evaluat a obtinut calificativul „foarte bine”, 51,51% au obtinut calificativul „bine”, 2,55% „satisfacator” si 0,19% „nesatisfacator”. „Aceste calificative se stabilesc de catre seful direct in functie de activitatea desfasurata. Cei care au «bine» si «foarte bine» pot avansa in gradul urmator, ceilalti nu”, a mai spus Oprisan. La Politia Locala ultima evaluare a adus calificative de „foarte bun” pentru 80 de politisti, 41 au primit „bun” si 2 „satisfacator”. Desi procentul este mai ridicat decât la IPJ, superiorii lor spun ca aceste calificative ii ajutau atunci când se dadeau sporuri. Acum, mai putin.
Centenar: Un Einstein al medicinei – George-Emil Palade
Se implinesc azi 100 de ani de la nasterea, la Iasi, a medicului si biologului american de origine româna G.-E. Palade. In 1946 s-a stabilit in S.U.A. si a devenit profesor universitar la Yale, din New Haven. In 1974, a obtinut Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicina, impreuna cu belgianul Albert Claude (n. 1899) si americanul Christian de Duve (n. 1917). In 1953, G.-E. Palade a descoperit, in celule, ribozomii (ii poarta numele) – particule bogate in ARN -, corpusculi fundamentali in biosinteza proteinelor. In acelasi an, in lume este propus primul model pentru structura ADN, S.-L. Miller produce artificial aminoacizii, iar E. Hillary si Tenzing Norkey escaladeaza Everestul (8848 m).
In 1975, G.-E. Palade este ales Membru de Onoare al Academiei Române. In strainatate continua seria succeselor stiintifice in domeniul organizarii structurale si functionale a celulei si al structurii si functiilor de transport ale peretilor sangvini.
Judetul Bacau este inscris in biografia sa prin vacantele petrecute in satul Sendresti, din comuna Motoseni, unde bunicul sau era preot. (In 1956, localitatea avea 998 de locuitori, fiind cea mai populata intre cele 14 sate ale comunei.) In anii ’90, am vizitat Sendrestiul, invitat fiind de catre familia academicianului, la o comemorare. Nici acum nu-mi pot reprima uimirea ca bacauanii ignora sansa de a amenaja un asezamânt cultural, in amintirea singurului om de stiinta român laureat al Premiului Nobel. Se ajungea greu, e drept (cu batrâna mea Dacie, am urcat o panta pe care iarna trebuie s-o bati cu piciorul), dar a meritat! M-a intâmpinat o casa inca falnica (o mai fi?), cu vederea spre largi orizonturi. Cu aparatul de fotografiat intr-o mâna si cu reportofonul in cealalta, am rugat pe rudele venite din tara la pomenirea de sapte ani sa-mi descrie tot, tot, tot. Am pozat pâna si balustrada de care se sprijinea George-Emil pentru a urca spre cerdac, iar in interior am tinut sa ma asez in patul de la fereastra, in care viitorului academician ii placea sa doarma. I-am relatat toate acestea medicului-scriitor C. D. Zeletin, ruda apropiata a celui omagiat azi la centenar. Entuziasti amândoi, visam ca in una din salile Liceului Teoretic din Podul Turcului sa fie amenajat un spatiu dedicat lui G.-E. Palade, in primul rând, cu obiecte si documente donate de C.D. Zeletin sau colectate din zona. Oare in al 101-lea an se va infaptui ceva din aceste visatorii?
Candidat cu ANI in cârca
Lucian Ciubotariu candideaza pentru un post de deputat, insa are grave probleme in ceea ce priveste incompatibilitatea
Cel mai mare liberal posibil din zona Itestilor, Lucian Manuel Ciubotariu, care s-a jucat de-a consilierul local in mandatul trecut si apoi ales consilier judetean la alegerile din iunie s-a aruncat in lupta pentru deputatie in Colegiul 3, sustinut de mentorul sau, Romeo Stavarache. De altfel nu e prima data când Ciubotariu se arunca in vâltoarea luptei pentru parlamentare, in 2008 acesta pierzând cu brio in colegiul in care a candidat. Si daca stam bine si analizam din 2008 si pâna astazi, Ciubotariu a devenit candidat etern, acesta candidând din toate pozitiile.
Lucian Ciubotariu a ajuns pe un colegiu unde batalia este apriga. Pe lânga ex-ministrul si senatorul Gabriel Berca, principalul tipograf al liberalilor se infrunta si cu nume grele ale scenei mediatice si politice. Este vorba de Florin Condurateanu, una dintre vedetele OTV si unul dintre apropiatii lui Dan Diaconescu, dar si de profesorul universitar Mircea Cosea, candidatul ecologistilor in Colegiul 3. Dar Ciubotariu conteaza pe sprijinul primarului Stavarache, care l-a tinut in brate de când a preluat functia in 2004. Doar ca inclusiv Stavarache sau oamenii acestuia ar fi trebuit sa se sesizeze macar putin vizavi de neconcordantele din declaratiile de avere ale lui Ciubotariu, de unde reies o gramada de aspecte care ar putea constitui obiectul de interes al unei anchete a Agentiei Nationale de Integritate.
In ofsaid din prima
Ciubotariu si familia sa au avut doar de profitat de pe urma apropierii de Stavarache. Societatile familiei au prosperat linistite si, mult timp, au avut contracte substantiale pe bani publici. Este vorba de Ludino Company, de preluarea cam pe sub mâna a pachetului majoritar de la Vinalcool SA, fapt care la un moment dat a fost cercetat inclusiv sub aspect penal in urma unei plângeri despe care nu se mai stie nimic. Sotia candidatului USL Ciubotariu a avut pe mâna alte doua societati: Tramigal Group si Inter Print, dar si-a vârât coada si intr-o a treia, respectiv Poliart New SRL, o alta societate care in iarna anului 2011 a executat pentru Primaria Bacau nu mai putin de 60.000 ilustrate de Craciun. Inter Print este axata pe actul tipografic din care au rezultat felicitari, publicatii ale Primariei, buletine de vot care au fost tinute la pastrare in spatiile de la Vinalcool si tot asa. Oricum, dupa ce a ajuns in Consiliul Local, Ciubotariu a fost depistat de cotidianul Desteptarea ca fiind incompatibil inca din prima zi, dar a durat mult mai mult pâna ce a intrat in legalitate, o data cu retragerea sotiei sale din actionariatul de la Inter Print care derula la acea vreme o serie de contracte cu autoritatile locale. La inaintare a fost bagata bona familiei, Irina Rusu, Gabriela Ciubotariu ramânând pe post de director general, dar toate datele de contact fiind de fapt ale Gabrielei Ciubotariu. Vorbim despre aceeasi Gabriela Ciubotariu, care astazi este trimisa in judecata pentru fapte de coruptie cu fonduri europene, partener de instanta in dosar fiind cumatrul primarului Romeo Stavarache, respectiv seful Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol. Frauda cu fonsuri europene pentru care cei doi sunt trimisi in judecata depaseste 150.000 euro.
Declaratii cu dichis
Prima declaratie de avere a lui Lucian Ciubotariu a fost completata la finele lunii ianuarie 2008. In actul cu pricina sunt mentionate o casa de 190 mp si o alta cu anexe, un apartament si o casa de vacanta in comuna Itesti, terenurile aferente imobilelor mentionate, la care se adauga 2,5 hectare tot in Itesti. Tot cu aceasta ocazie Ciubotariu a declarat bijuterii de 20.000 de euro si un depozit de 100.000 lei la Trezorerie. la acestea se adauga vânzarea unui spatiu comercial in Bacau in august 2007, in valoare de 60.000 euro fara ca suma sa fie evidentiata la rubrica de venituri. La venituri figureaza pentru anul 2007 doar 30.000 lei, obtinuti din activitati agricole. Partile detinute de sotia sa la societatile InterPrint si Tramigal au fost omise din declaratia de interese, fiind amintite doar legaturile lui Lucian Ciubotariu cu societatile Compan, Vinalcool si Ludino, de la care, conform declaratiilor, a avut dividende de vreo 4.000 lei. Ceea ce este si mai interesant este faptul ca din 2008 si pâna in prezent, Ciubotariu scrie negru pe alb pe declaratiile de avere, inclusiv cea obligatorie la depunerea candidaturii pentru deputatie, ca este administrator la Ludino Company, lucru interzis de Legea 161/2003 referitoare la incompatibilitati, lege ignorata inca din 2008 in calitatea de consilier local, dar si in acest an când detine functia de consilier judetean.
Tema pentru ANI
Declaratiile de avere si interese completate ulterior de Ciubotariu se bat adeseori cap in cap, ceea ce ar fi suficient pentru o analiza mai atenta a inspectorilor de integritate. Astfel, Ciubotariu declara in vara lui 2009 ca a cumparat o casa de 295 mp cu anexe de 86 mp si valoare totala de impozitare de 76.000 lei. In plus, sustine ca si-a imprumutat propria firma, Vinalcool SA, cu 557.444 lei, bani care, daca este sa luam in considerare declaratiile de avere precedente, nu prea aveau de unde sa apara. Depozitul la trezorerie de 100.000 lei e neatins in declaratia din 2009, iar in ceea ce priveste veniturile care sa acopere cheltuielile, incasarea unei chirii aferente uneia din case, fara sa fie precizata suma. Dar se consemneaza o dobânda anuala de 50.000 lei la depozitul de 100.000 lei la trezorerie, ceea ce il face pe Ciubotariu cel mai destept investitor, apelând la o forma de economisire cu o dobânda de 50% pe na. Poate doar in vise! De la Vinalcool, Ludino si de la Consiliul Local, Lucian Ciubotariu a luat in total 61.000 lei, iar sotia primeste de la Tramigal 14.000 lei. Conform declaratiei din 15 septembrie 2010, sunt amintite aceleasi venituri ca in 2009, respectiv 61.000 lei câstigati de Lucian Ciubotariu, 14.000 lei de Gabriela Ciubotariu, 50.000 lei dobânda la depozitul de la trezorerie. Doar ca depozitul s-a dublat, fiind de 200.000 lei. Tot in declaratiile de avere este mentionat faptul ca Ciubotariu vinde una dintre case firmei InterPrint, cu 175.000 euro si declara pentru a treia oara consecutiv vânzarea din august 2007 a spatiului comercial contra sumei de 60.000 euro. Fiind pasionat de afacerea pe care o patroneaza, Ciubotariu mai imprumuta o data Vinalcool, cu 442.556 lei, datoria societatii ajungând la cifra rotunda de un milion de lei, adica 10 miliarde lei vechi.
Declaratie de avere si interese 2008
Declaratie de avere si interese 2009
Declaratie de avere si interese 2010
S-a rectificat bugetul judetului
Cine cere bani e „in campanie”, cine da nu e!
Judetului Bacau i s-au repartizat aproape 11 milioane de lei, prin HG, pentru echilibrarea bugetelor locale. Suma va fi folosita la plata datoriilor catre firmele care au construit poduri, drumuri, sali de sport sau retele de apa si catre furnizorii de bunuri si servicii. Consiliul Judetean (CJ), care e ordonator de credite, a impartit banii pe comune si orase. Din 93 de unitati administrative, au beneficiat de „echilibrare” 59. Proiectul a fost dezbatut in sedinta de vineri, 16 noiembrie. Dupa ce a citit proiectul, presedintele Dragos Benea a cerut „sa facem abstractie de faptul ca suntem in campanie electorala”, mai ales ca l-a vazut pe consilierul Petrica Mihaila, PD-L, cu mâna sus. „Chiar nu are legatura cu zona in care candidez, l-a linistit Mihaila. Sigur ca nu ne asteptam ca dupa aceasta rectificare sa fie achitate toate arieratele. Nu mai facem acum discutii vizavi de criterii, dar as avea o rugaminte: sunt si la Livezi arierate mari, 3,8 miliarde de lei vechi, si as dori ca macar o parte din suma sa fie acoperita.” 200.000 de lei, atât a cerut Mihaila pentru comuna Livezi. Benea s-a referit la indisciplina financiara a unor primari, apoi a precizat: „Am incercat cu aceasta repartizare sa impacam pe cât mai multi si sa inchidem arierate cât mai vechi.” In unele comune s-au gasit, dupa schimbarea primarului, datorii de peste 10 miliarde de lei vechi, a mai spus Benea. In situatia asta e Podu Turcului, care a primit cel mai mult: 6,4 miliarde lei vechi.
„Una spun la televizor si alta fac!”
La polul opus sunt nenorocosii cu „zero” lei, intre care si edilul din Livezi, Gioni Craciun, de la PD-L. De altfel, multe dintre comunele ocolite la repartizare au primari PD-L: Filipeni, Plopana, Agas, Ardeoani, Prajesti, Odobesti, Dofteana, Ghimes Faget. Fireste, nu toti primarii au arierate si sunt disperati, dar in mod cert Ionel Galatanu, edilul din Odobesti, este, fiind amenintat cu blocarea conturilor. La fel, cel din Prajesti: „Am datorii de 6 miliarde de lei vechi catre diversi furnizori, spune Eugen Antica. CJ ne-a pus sa facem fel de fel de hârtii, ca azi vrea intr-un fel, mâine, in altul, am chemat contabilul din concediu ca sa le faca si nu ne-a dat 25 de bani? Asta e bataie de joc! Premierul a spus ca da bani pentru arierate si nu tine cont de culoarea politica! Una spun la televizor si alta fac.” Dragos Benea a supus la vot proiectul in forma propusa de executiv, care a fost aprobat fara probleme, data fiind majoritatea USL. „E de presupus ca nu mai are rost sa supunem la vot amendamentul domnului Mihaila”, a anuntat presedintele CJ.
Tinerii bacauani nu au un loc al lor de distractie
Adolescentii si tinerii bacauani nu au locuri de distractie special amenajate pentru ei. Sigur, pot petrece impreuna cu prietenii in cluburi si pub-uri, dar din ce in ce mai multi spun ca ar dori sa se infiinteze sau sa se amenajeze un spatiu unde sa poata desfasura activitati de tot felul, de la cele culturale, la discoteci.
S-ar distra si nu prea au unde. Tinerii si adolescentii din Bacau au prea putine locuri de distractie si prea putin diversificate pentru gusturile lor mereu in schimbare. Le-ar placea un spatiu in care sa poata oricând organiza o seara de film, karaoke si chiar o seara de dans. „Ne dorim sa avem un spatiu in care sa desfasuram activitati culturale si nu numai, sub indrumarea unor adulti. Si colegii mei spun acelasi lucru. Acum, putem merge doar in pub-uri si cluburi, la seri folk, rock, la karaoke, la biliard sau la Ateneu. Nu este suficient”, arata Anca Boghian, voluntar si eleva la Colegiul National „Gh. Vranceanu”. „Din punctul meu de vedere, locurile care sunt acum nu sunt potrivite pentru distractie in adevaratul sens al cuvântului. Nu poti socializa in zgomotul infernal si cu aburii alcoolului in cap. Ar fi frumos si bine sa existe un loc in care sa poata veni si cei care nu au resurse materiale atât de multe”, spune si Claudiu Magureanu, un tânar de 21 de ani.
„Platim peste tot pe unde mergem”
Tinerii arata ca singurele locuri in care se pot distra si pot face miscare sunt in parcuri si in zona Salii sportului. „Mergem la Bazinul de Inot, mergem pe terenurile de fotbal si de tenis, dar peste tot ne cer taxe de inchiriere, de la 10 pâna la 25 lei/ ora. Mai sunt si alte cluburi sportive in oras unde putem juca tenis de masa, baschet, avem si patinoar, dar si acolo contra cost. Platim peste tot pe unde mergem”, ne-a declarat Adrian Dima, de 19 ani. Studentii la rândul lor intentioneaza sa infiinteze o Casa a Studentilor, dar inca nu au primit o finantare certa, iar daca aceasta va veni, va fi din fonduri de la Ministerul Educatiei si din fonduri europene. „Un astfel de centru al elevilor e nevoie si pentru noi. Ne-am dori foarte mult un «Club al elevilor», de exemplu, pentru a putea sa ne desfasuram si noi diferite activitati. Idei avem destule, dar nu avem unde sa le punem in practica. Nu avem unde sa facem actiuni, promovari, traninguri”, ne-a spus Bogdan Dumitru, presedintele Consiliului Judetean al Elevilor din Bacau. „Mai ales ca noi am ramas in aceasta vara fara sediu. Am avut o camera la Palatul Copiilor, dar din vara ni s-a spus sa o eliberam, fara niciun motiv. Nu avem sediu, nu putem avea activitate, mai ales in week-end când la Inspectoratul Scolar si in scoli este inchis”, a completat si Madalina Vlasie, membru de onoare al CJE Bacau.
Voluntarii inscrisi in asociatii au unde se distra
Mai norocosi sunt tinerii membri ai asociatiilor non-guvernamentale din Bacau. ONG-urile care au propriile sedii organizeaza diferite evenimente pentru voluntarii lor. „Chiar saptamâna trecuta am organizat o serata cu jocuri interactive prin care am incercat sa cream anumite punti de legatura in special intre noii voluntari. Incercam o data pe luna sa organizam serate tematice. Este o forma de motivare si de recompensare a tinerilor”, arata Gabriel Magureanu, coordonatorul voluntarilor de la FSC. Pe lânga faptul ca tinerii se distreaza de minune si parintii sunt linistiti. „Le permit chiar sa ramâna pâna la ore mai târzii pentru ca sunt sub spravegherea unor adulti si sunt insotiti acasa”. In jur de 300 de voluntari sunt inscrisi la FSC. Si la Centrul Antidrog, consilierii organizeaza diferite evenimente, dar de o amploare mai mica. „In general, ne reunim numai cu anumite ocazii, de Ziua Voluntariatului sau in luna martie, când se aniverseaza infiintarea centrului. Pentru serate deosebite, incercam sa cautam locatii in care nu se fumeaza”, spune Marta Butnaru, consilier al Centrului Antidrog Bacau. Institutia sustine aceasta idee ca tinerii sa aiba propriul loc de distractie, intrucât este stiut faptul ca in mai toate cluburile bacauane se comercializeaza substante interzise sau legale. „Noi ne dorim ca astfel de initiative sa devina realitate si chiar si tinerii ne-au spus de mai multe ori ca ar vrea locuri special create pentru ei”, conchide Marta Butnaru. (R. Neagu)
Pensionarii au Club 60+
Pensionarii sunt iubiti de Primaria Bacau. Institutia are grija ca macar o parte din vârstnicii bacauani sa aiba un loc al lor unde se pot distra, pot socializa si iesi din casa. Este vorba de Clubul 60 + de pe strada Aleea Ghioceilor Isi pot petrece timpul in compania celor de aceeasi vârsta, iar conducerea clubului organizeaza diverse actiuni pentru ei. Pe lânga Club 60+ se vorbeste de mai mult timp de amenajarea unui al doilea club pentru pensionari, intr-un fost punct termic de pe strada Soimului. Si Fundatia „Constantin Brâncoveanu” dispune de un spatiu in care ii primeste pe vârstnici pentru diferite activitati.
Si politistii au un loc al lor
Politistii din Bacau au din luna august un club numai al lor pentru petrecerea timpului liber. „Am deschis acest club pentru ca angajatii Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, dar si familiile si prietenii acestora sa aiba un loc de petrecere a timpului liber. Pot veni aici sa stea la o cafea sau un suc, pe care le pot cumpara la preturi accesibile sau sa joace rummy ori table”, spunea Marian Pavel, liderul de sindicat al filialei bacauane, la deschiderea clubului. Accesul se face pe baza legitimatiei de politist si este deschis in fiecare zi de la 8.00 dimineata pâna seara târziu. Acesta este singurul club de acest gen din tara. (G. Panaite)
Oaspeti armeni la Târgu Ocna
Cu glasuri calde de copii, care le-au urat bun venit, asa au fost intâmpinati oaspetii armeni care s-au aflat in cursul zilei de duminica, 18 noiembrie, in orasul-statiune Târgu Ocna. Ambasadorul Armeniei in România, Hamlet Gasparian, P.S. Datev Hagopian, Intâistatatorul Bisericii Armene in tara noastra, Varujan Pambuccian, liderul grupului minoritatilor din Parlamentul României, scriitorul Vartan Arachelian si alte oficialitati armene s-au aflat in rândul oaspetilor care au poposit in orasul de la poalele Magurii, ei fiind intâmpinati, la Primaria Târgu Ocna, de catre edilul-sef Stefan Silochi si de viceprimarul Marcel David. La aceasta intâlnire a participat Dan Tataru, secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul, informare publica si cresterea calitatii vietii personalului la Ministerul Apararii Nationale, reprezentanti ai comunitatii armene din Bacau si Botosani si alti invitati. Intr-o intrevedere care a avut loc la sala de sedinte a Consiliului Local Târgu Ocna, primarul Stefan Silochi a declarat ca „fata de comunitatatea armeana si de tot ce a realizat aceasta in localitate, exista un respect deosebit si vom sprijini toate actiunile pentru o colaborare fructuoasa”. Arhimandritul Datev Hagopian, Episcopul tuturor armenilor din România a reliefat faptul ca „populatia armeana are o istorie de peste 100 de ani pe pamântul României, fapt ce a facut ca in decursul vremii armenii au amestecat cu acest pamânt toate trairile lor si aceasta tara a devenit patria lor. Aici ma simt ca acasa, in România fiind doua manastiri si 14 biserici armene. Una din aceste frumoase biserici se gaseste la Târgu Ocna, lânga ea fiind si Cimitirul armenesc. Dorinta noastra este de a reusi sa reparam aceasta biserica, in România fiind reparate câteva biserici armenesti si acest lucru se simte in rândul credinciosilor. In planurile noastre se afla pe primul loc repararea Bisericii Armene din Târgu Ocna si dorim sa aducem o cruce-monument. Aceasta cruce am vrea sa fie amplasata la Cimitirul Ostasilor Sovietici din Tg. Ocna, unde este ingropat un maior armean, care a murit in luptele de pe aceste meleaguri. Dorim sa cream o legatura frateasca si calda intre Armenia si acest oras. Când aveti drum prin Armenia sa ne pasiti pragul pentru ca puteti veni ca acasa. Il rog pe bunul Dumnezeu ca orasul Târgu Ocna sa nu fie atins de criza mondiala si in rugaciunile noastre se afla si dorinta ca acest oras sa aiba un viitor frumos”.
Prietenie si infratire
Aflat pentru prima data in orasul- statiune de la poalele Magurii, Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei la Bucuresti, a declarat: “Pentru noi este o zi foarte importanta deoarece prietenia româno-armeana de peste 100 de ani nu este intâmplatoare. România a fost primul stat care a recunoscut in 1920 infiintarea primei republici armene si este una dintre tarile ce a semnat Tratatul pentru respectarea drepturilor armenilor iar in 1921 a primit pe teritoriul sau refugiati din genocidul care a avut loc in anul 1915. Atunci 400 de copii orfani armeni au fost primiti la Constanta si dintre aceia multi au devenit cetateni onorabili ai României si si-au dat si viata pentru aceasta tara. In anul 1991, când Armenia si-a redobândit din nou independenta, România a fost prima tara care a recunoscut independenta acestei tari. Aceste lucruri fac parte dintr-o realitate foarte importanta pentru cele doua tari. In acesti 20 de ani s-a cunoscut o foarte buna colaborare intre guvernele noastre, conducatorii acestor tari vizitându-se reciproc de mai multe ori. Noi am inceput in acest an un alt proiect de colaborare pe teritoriul României si am avut placerea de a semna o infratire intre municipiul Roman si orasul armean Dilijan. Alte 5 primarii ale unor localitati din România s-au infratit cu localitati armene si Guvernul României da o mare importanta acestor relatii de colaborare. Este o posibilitate mai buna de cunoastere si daca dumneavoastra va exprimati dorinta de infratire a orasului Târgu Ocna cu o localitate din Armenia, noi suntem gata oricând pentru a face demersuri. Faptul ca la Tg. Ocna este o biserica armeneasca este un element de baza in vederea colaborarii si acest oras poate deveni un loc de pelerinaj al turistilor iar infratirea ar avea un impact foarte puternic si in economia zonei”.
Cu dragoste pentru prezent si viitor
Ca prieten vechi al orasului Tg. Ocna (unde a organizat si un concert Harry Tavitian in Salina), parlamentarul Varujan Pambuccian a mentionat: “Pentru comunitatea armeana din România fiecare loc unde au trait armeni este foarte pretios. Centrul spiritual armean din Tg. Ocna trebuie adus la ceea ce era acesta atunci când aceasta comunitate era puternica. Pe lânga lucrurile care tin de trecut am vrea sa impartim si din ceea ce suntem si facem noi azi. Sa avem preocupari culturale si nu numai. Noi, armenii, peste tot am cerut putin si am dat mult si astfel despre armeni nu se vorbeste de rau, fiind o comunitate iubita. Speram ca legatura noastra sa fie mai puternica si acest lucru se va intâmpla pentru ca fiecare lucru l-am dus la capat”. Primarul orasului Târgu Ocna, Stefan Silochi a multumit cuvintelor frumoase adresate la aceasta intâlnire, evidentiind faptul ca este incântat de propunerea de a infrati orasul Tg. Ocna cu un oras din Armenia. „Vom sprijini reparatia bisericii armenesti din localitate, vom face si aceste schimburi culturale si voi astepta propunerea dv de infratire, pe care o voi supune Consiliului Local”, a declarat edilul-sef al orasului Tg. Ocna in timp ce ministrul secretar de stat Dan Tataru a dat asigurari ca armenii vor avea parte de toata disponibilitatea in ceea ce si-au propus, existând „speranta ca viitorul sa ne deschida niste cai foarte concrete”. Oaspetii armeni au primit in dar volume cu istoria orasului Târgu Ocna si au participat la o slujba religioasa la Biserica Armeneasca, la care s-a sarbatorit hramul acestui lacas de cult. De asemenea, a fost savârsita o slujba religioasa la Cimitirul ostasilor sovietici, unde este ingropat si un erou armean, cazut in luptele de pe meleagurile târg-ocnene.
„Audienta”, lansata la Libraria Alexandria din Buhusi
Vineri, la orele prânzului, am fost invitata, impreuna cu câtiva scriitori din Filiala Bacau a U.S.R., la lansarea recentului roman al lui Ion Fercu, intitulat „Audienta”. In frumoasa librarie Alexandria din centrul Buhusiului erau foarte multi spectatori ai evenimentului, un grup mare de elevi ai Colegiului „Ion Borcea”, profesori, oameni de presa, admiratori ai scriitorului. Dupa prezentarea facuta de domnul Cezar Cailean, directorul de marketing al librariei, rolul de moderator al intâlnirii cu publicul a fost preluat de Calistrat Costin, presedintele Filialei Bacau a U.S.R., care i-a dat cuvântul criticului literar Petre Isachi. Acesta a prezentat in termeni elogiosi creatia literara a lui Ion Fercu, oprindu-se apoi la „Audienta”, o carte valoroasa, complexa, de o mare densitate ideatica. Criticul a relevat calitatile unei scriiturii moderne, problematizante, dilematice, subliniind si filiatiile cu literatura lui Dostoievki si a lui Kafka. Subsemnata a tinut sa precize polivalenta talentului lui Ion Fercu, poet, prozator, eseist si publicist de anvergura. Prompt in reactii, combativ, transant in judecati, cu un verb iute, incisiv, de o frapanta expresivitate. Pedagog de vocatie, totodata, om indragostit de profesia de dascal, daruit instruirii si educarii tinerilor. Urmând la cuvânt, scriitorul si profesorul universitar Doru Ciucescu a apasat aceasta importanta dimensiune a personalitatii lui Ion Fercu, declarându-se, si domnia sa, cucerit de noul sau roman.
“Audienta” se citeste ca un thriller psihologic, intr-atât este de captivanta, de abil construita. E un roman existential, in care sunt dezbatute multe teme de acut interes privind conditia umana. O carte tulburatoare despre singuratate, prietenie, dragoste, viata si moarte. In finalul intâlnirii cu cititorii, Ion Fercu a facut câteva marturisiri de autor, legate de recenta sa creatie, facându-ne si o surpriza deosebit de placuta. Ni l-a prezentat in câteva calde cuvinte pe muzicianul Damian Draghici, cunoscutul artist de talie interationala, iar acesta a oferit celor prezenti un scurt recital la nai. Nu inainte de a-si explica, intr-un fel foarte simplu si direct, decizia de a intra in politica, speranta ca va putea sa miste niste lucruri si sa se tina de promisiunile facute. S-ar putea sa si reuseasca, de ce nu?, pare hotarât si, in plus, e o persoana foarte carismatica. In incheiere, nu pot decât sa-i doresc lui Ion Fercu o cât mai mare audienta in rândul cititorilor, interesantul sau roman binemeritând atentia acestora.
Uite promisiunile! Unde sunt proiectele?
Aceasta campanie electorala pentru parlamentare seamana teribil de mult cu o cursa de câini, in care dulaii se intrec in a vâna un iepure iluzoriu sau, mai degraba, o halca apetisanta de carne proaspat macelarita. Cu latraturi mai mult ori mai putin sonore, cei ce vor sa ajunga deputati sau senatori alearga orbeste pe culoarele lor, nemaivazând nimic in staânga si-n dreapta. Ca nu se vad ei intre ei, nu are importanta. Problema este ca noi, alegatorii, suntem invizibili pentru cei care, teoretic, vor gândi si vor munci pentru a ne fi mai bine. Nu chiar pentru toti, insa cei mai multi dintre ei si-au pregatit (?) campania si o poarta de parca ne fac o favoare imensa candidând la noi in colegiu. Iar votul nostru conteaza mai putin decât chifteaua ieftina pe care viseaza sa o imbuce la bufetul Parlamentului. Concentrându-se pe calcule meschine, care tin de paguboasa aritmetica a redistribuirii, aspirantii la demnitate publica uita tocmai interesul public. Niciun proiect de lege coerent, cu impact direct si favorabil in viata bacauanilor nu a aparut pâna acum. Iar duiumul de probleme ar permite, cu vârf si indesat, gândiri pragmatice si convingatoare. Iar ca dovada ca 9 decembrie este termenul limita pentru cele cinci duzini de candidati sta afirmatia nefericita a unuia care a spus senin ca Bacaul n-are nevoie de o centura ocolitoare cu patru benzi. Ar fi suficiente doua, mai ales ca, spune individul cu pretentii de specialist in transporturi, nicio autostrada n-o sa treaca in veci prin zona noastra. Multumim frumos de asa incurajare, nestimabilule! In acest caz, imi permit sa va urez un esec mai mare decât gogomania pe care ai scos-o pe gura. Iar uniunea care a avut ideea proasta sa te propuna sa faca bine si sa-si instruiasca serios candidatii, nu de alta, dar ati fi in stare sa afirmati ca un drum pietruit e mai potrivit pentru starea actuala din Bacau. Ma rog, asta nu e departe de adevar in câteva privinte.
