Membrii Forumului Democrat al Germanilor Bacău au marcat și în acest an „Ziua Tineretului“, eveniment care a ajuns la ediția a doua. Scopul acestei manifestări, care se dorește de tradiție – a spus președinta FDG Bacău, Mihaela Brunhuber – este de a implica tinerii în activitățile culturale ale Forumului (tinerii membri, dar și tinerii invitați), dar și «supertinerii (pe cei mai cu experiență de viață) », care pot fi exemple pentru tineri”
Printre invitați s-au aflat consilierul județean Ilie Bîrzu și directoarea Colegiului Național de Artă „G. Apostu” din Bacău, Daniela Bîrzu, președintele minorității armenilor – Vasile Agop, reprezentanta minorității rome – Marieta Hârțescu, secretarul minorității evreiești – Florin Goldring, reprezentantul minorității italiene – George Sofian, dar și alți membri ai minorității germane din județul Bacău și profesori de limba germană. A fost prezent și carismaticul Ulrich Brunhuber, secretarul FGDR Bacău și corespondent la Allgemeinen Deutschen Zeitung für Rumänien.
Reuniunea a oferit tinerilor din comunitatea germanilor oportunitatea de a-și prezenta talentele și pasiunile în diferite domenii artistice. Astfel, a fost prezentată Ilinca Godoci, elevă la Colegiul „G. Apostu”, care a realizat afișul manifestării, și au fost urmărite scurte numere artistice susținute de elevii Petru Gabriel Popa (pian), Ruxandra Grădinaru (monolog teatral), Maria Nectaria Popa (pianistă din Moinești), balerinele Sophia Brunhuber, Serena Mascherpa și Natalia Nunu – cu variațiuni din baletul „Noaptea Walpurgiei”. În fața auditoriului a vorbit, despre tineri, despre pasiuni și despre riscurile dependențelor) părintele Liviu Dănilă. Iar la final a fost ascultată pianista și muzicologul dr. Ozana Kalmuski-Zarea.
Evenimentul a fost moderat de președinta Forumului Democrat al Germanilor din Bacau, Mihaela Brunhuber.
Forumul Germanilor din Bacău a fost înființat în octombrie 1990, întâi ca forum regional al județelor Bacău și Neamț, dar din 1992 s-a afiliat la Forumul Democrat al Germanilor din Regiunea Extracarpatică, iar din septembrie 2002 a obținut personalitate juridică.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că, începând de astăzi, persoanele fizice pot achiziționa rovinieta și prin intermediul platformei www.ghiseul.ro.
Acest serviciu devine disponibil în urma încheierii unui acord de parteneriat între CNAIR și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi care dețin un cont pe www.ghiseul.ro pot acum achita tariful de utilizare (rovinieta) direct pe platforma online, utilizând exclusiv cardul bancar.
Această inițiativă face parte din eforturile continue de digitalizare și simplificare a accesului la serviciile publice pentru cetățenii români.
Într-un context de tensiuni economice și strategice globale, China și Uniunea Europeană (UE) au convenit să inițieze negocieri privind introducerea de taxe suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Acordul a fost stabilit în timpul unei videoconferințe între ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, și comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis. Această inițiativă marchează un pas semnificativ în relațiile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii.
Decizia UE de a discuta introducerea unor taxe suplimentare pe importurile de vehicule electrice din China vine în contextul eforturilor blocului european de a-și proteja industria auto internă. Producătorii europeni se confruntă cu o concurență tot mai acerbă din partea companiilor chineze, care oferă vehicule electrice la prețuri competitive. Pe de altă parte, China, cel mai mare producător mondial de vehicule electrice, dorește să-și mențină accesul la piața europeană, una dintre cele mai importante piețe de export pentru vehiculele sale.
În timpul videoconferinței, ministrul chinez Wang Wentao a subliniat dorința Chinei de a menține un dialog deschis și constructiv cu UE, pentru a evita un posibil război comercial care ar putea avea consecințe negative pentru ambele părți. China a exprimat disponibilitatea de a discuta problemele comerciale și de a găsi soluții care să beneficieze atât producătorii chinezi, cât și cei europeni.
De cealaltă parte, comisarul european Valdis Dombrovskis a reiterat importanța protejării industriei auto europene. Bruxelles-ul nu dorește să piardă accesul la piața chineză, care reprezintă o oportunitate semnificativă pentru exporturile europene, dar în același timp dorește să asigure o concurență loială pentru producătorii interni.
Negocierile dintre China și UE se anunță a fi complexe și intense. Este posibil ca noii lideri ai Uniunii Europene să fie nevoiți să facă concesii pentru a evita un conflict comercial. Schimbările recente din conducerea UE pot aduce noi abordări și strategii, diferite de cele ale predecesorilor. Pe lângă dialogul constructiv, Beijingul este pregătit să exercite presiuni economice pentru a-și proteja interesele comerciale.
Un posibil război comercial între China și UE ar putea avea repercusiuni economice majore, cu pierderi de miliarde de euro pentru ambele părți. Introducerea de taxe suplimentare ar putea afecta prețurile vehiculelor electrice pe piața europeană și ar putea duce la o scădere a competitivității producătorilor chinezi. În același timp, ar putea oferi un avantaj producătorilor europeni, permițându-le să recâștige teren pe piața internă.
Negocierile dintre China și Uniunea Europeană privind taxele suplimentare pe importurile de vehicule electrice reprezintă un moment critic în relațiile comerciale dintre cele două economii. Deși ambele părți doresc să evite un conflict comercial, găsirea unui echilibru între protejarea industriei interne și menținerea relațiilor comerciale benefice va fi o provocare majoră. Rezultatul acestor negocieri ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței globale de vehicule electrice și asupra economiilor ambelor regiuni.
Într-o mișcare fără precedent, Danemarca va deveni prima țară din lume care va introduce o taxă pe emisiile de dioxid de carbon provenite de la animale în agricultură.
Conform noilor reglementări, fermierii danezi vor fi obligați să plătească o taxă de 300 de coroane daneze (aproximativ 43 de dolari americani) pe tonă de CO2 echivalent emisă. Această taxă va crește progresiv, ajungând la 750 de coroane (aproximativ 100 de dolari americani) pe tonă până în 2035. Scopul principal al acestei măsuri este de a descuraja emisiile de gaze cu efect de seră și de a încuraja practici agricole mai sustenabile.
Guvernul danez estimează că această taxă va reduce emisiile de CO2 cu 1,8 milioane de tone până în 2030. Această reducere semnificativă este esențială pentru atingerea obiectivului național de reducere a emisiilor cu 70% până în acel an. În sprijinul acestei tranziții, autoritățile au alocat fonduri record pentru a facilita adaptarea fermierilor la noile cerințe și pentru a promova tehnologii agricole ecologice.
Decizia Danemarcei vine într-un context global de intensificare a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Inspirația pentru această mișcare a fost parțial preluată din exemplul Noii Zeelande, unde măsuri similare au fost discutate în parlament. Cu toate acestea, implementarea în Noua Zeelandă a fost amânată până în 2030.
Implementarea acestei taxe va aduce provocări semnificative pentru sectorul agricol danez, un mare exportator de carne de porc și produse lactate. Fermierii vor trebui să găsească soluții pentru a reduce emisiile, ceea ce ar putea implica investiții în noi tehnologii și schimbări în practicile agricole tradiționale.
Weekendul trecut a avut loc pe scena Open Theatre din Burgas ediția 2024 a Festivalului Internațional de Dans „The Dawn of Dance”, un eveniment la care au participat peste o mie de copii, tineri și adulți, competiție la care au participat și trei cluburi din România. Între aceștia, Bacăul a fost reprezentat de copiii și tinerii de la Școala de Dans Adamas Buhuși și de formația de seniori ai Academiei Adamas din Bacău.
În urma evoluției lor, sportivii s-au întors acasă cu rezultate foarte bune, mai exact 3 locuri 1, un loc 2 și două locuri 3, după cum urmează:
-formația MiniHappy locul 1 secțiunea Balroom copii
-perechea Denis Macovei-Anastasia Scurtu, locul 1 secțiunea Latin Dance
-formația Youngforever Adama Bacău, locul 1 Balroom seniori
-duo Ruxandra Boboc-Andreea Filimon, locul 2 Latin Dance
-perechea Ștefan Munteanu-Sofia Gal, locul 3 Latin Dance
-formația Happy DanceSport, locul 3 Latin Dance.
Sportivii au fost răsplătiți cu trofee, medalii și diplome.
„A fost o experiență reușită pentru toți elevii noștri, în special pentru copii care au fost la prima lor participare internațională. Chiar dacă a venit vacanța, vom continua pregătirile în vedere sezonului următor care va debuta în luna septembrie”, a precizat unul dintre instructorii Adamas.
Fundația YANA România a primit pe 21 iunie, vizita membrilor consiliului director al YANA Charitable Foundation din Liechtenstein. Primirea oficială a avut loc la ora 10.30, la Centrul de zi Casa Heidi din loc. Valea Seacă, com. Nicolae Bălcescu.
La manifestare au fost prezenți Anna Maria D’Hulster, noul președinte al YANA Charitable Foundation și Hansjörg Frick, membru în consiliul director al YANA Charitable Foundation încă de la înființarea acesteia, reprezentanți ai autorităților județene și locale, sponsori, colaboratori și parteneri, reprezentanți ai presei.
„La YANA, copiii din medii defavorizate găsesc alinare și inspirație. În cele trei centre ale fundației, oferim activități educaționale pentru a consolida integrarea copiilor YANA în comunitățile școlare, creând un mediu propice pentru creșterea lor. Dar pe lângă sprijinul educațional, încurajăm și încrederea în sine pentru întreaga viață, ajutându-i pe tineri să dobândească abilități esențiale, susținându-le astfel parcursul școlar și orinetându-i și profesional, astfel încât să devină adulți bine integrați în comunitățile din care fac și vor face parte.” spune Anna Maria D’Hulster.
Anna Maria D’Hulster, noul președinte al YANA Charitable Foundation, a lucrat în calitate de consultant în management la nivel international. Între 2002 și 2012 a deținut mai multe funcții de conducere, inclusiv pe cea de director general, la Baloise Group, una dintre cele mai mari firme de asigurări din Elveția. A fost apoi director de asigurări la swissQuant Group și secretar general al Asociației de la Geneva (fondată în 1973 ca Asociația Internațională pentru Studiul Economiei Asigurărilor). Datorită experienței sale internaționale, se adaptează fără efort în cadrul diferitelor structuri administrative și acționează ca un constructor de punți între Liechtenstein și România.
Hansjörg Frick este membru în consiliul director al YANA Charitable Foundation încă de la înființarea acesteia. Timp de 20 de ani a făcut parte din guvernul Principatului Liechtenstein, conducând pe rând mai multe ministere. A deținut și funcția de prim-ministru. În calitate de consul onorific al României în Liechtenstein, Hansjörg Frick ajută fundația să stabilească contacte importante.
Scopul acestei vizite de lucru a fost de a familiariza membrii delegaţiei cu procedurile de lucru şi modul de operare al centrelor de zi, având în vedere rolul major pe care acestea îl joacă în comunitățile rurale în care se află, unde ajută și susțin zilnic peste 100 de copiii provenind din familii vulnerabile.
Evenimentul s-a deschis cu un cuvânt de bun venit adresat de Gabriela Mateiu, președintele fundației YANA România. Au luat apoi cuvântul Anna Maria D’Hulster, Hansjörg Frick și Corina Ciunae, fost copil beneficiar al Fundației YANA, actualmente elevă a Colegiului național catolic „Sf. Iosif”. Corina, fascinată de familii regale și princiare, le-a vorbit invitaților despre legătura de rudenie strânsă a Prințului Michael von und zu Liechtenstein cu familia regală din România, acesta fiind văr de gradul al II-lea cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Spre finalul programului, un moment artistic a fost prezentat de cei 100 de copii din cele 3 centre ale fundației noastre, sub îndrumarea asistentului social de la Casa YANA, Clementina Bejan.
Evenimentul s-a încheiat cu un cocktail unde invitații au avut ocazia să schimbe impresii și să împărtășească opinii legate de posibilitățile de susținere, în continuare și pe termen lung, ale activităților fundației noastre, cu rol esențial în comunitate.
1 de 7
Fundația YANA
Din 2008, misiunea centrelor de zi pentru copii ale Fundației YANA este crearea și dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii și familiile acestora aparținând unor categorii sociale vulnerabile, cu scopul de a le îmbunătăți calitatea vieții și de a le crește gradul de autonomie, acționând cu prioritate în vederea menținerii lor în mediul de apartenență. Orientaţi către o schimbare durabilă în viaţa persoanelor, familiilor şi comunităţilor, investim cu prioritate în educaţia copiilor aflaţi în situaţii de risc, mai ales în risc de abandon școlar și/sau familial, cooperând cu instituțiile publice și cu alte organizații.
Câștigători ai Grupei E, „tricolorii” vor întâlni selecționata batavă, marți, 2 iulie, de la ora 19.00, la Munchen. Învingătoarea din acest meci va înfrunta, în sferturile de finală, câștigătoarea dinte Austria și Turcia
România s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului European din Germania. Și nu oricum, ci din postura de câștigătoare a Grupei E. Interesant este că toate cele patru componente ale acestei grupe, România, Belgia, Slovacia și Ucraina au încheiat cu același număr de puncte, patru, departajarea făcându-se la golaveraj. Statutul de câștigători ai Grupei E nu a adus însă „tricolorilor” un adversar facil în prima fază eliminatorie, cea a optimilor de finală de la Euro 2024. Astfel, marți, 2 iulie, de la ora 19.00, la Munchen, selecționata pregătită de Edward Iordănescu va întâlni Olanda. Batavii s-au calificat în „optimi” după ce au acumulat patru puncte ce i-au plasat pe locul 3 în grupa D, după Austria (6 puncte) și Franța (4). Câștigătoarea dintre România și Olanda va juca în „sferturi” cu învingătoarea dintre Austria și Turcia. De notat că România și Olanda s-au întâlnit de 14 ori, bilanțul fiind net favorabil „portocaliilor”, cu 10 victorii. Alte trei partide s-au încheiat la egalitate, în timp ce unicul succes al „tricolorilor” s-a consemnat în octombrie 2007, în preliminariile Euro 2008: 1-0, grație golului semnat de fostul fundaș central al FCM Bacău, Dorin Goian.
Programul complet al optimilor de finală
Sâmbătă, 29 iunie, ora 19.00, Berlin: Elveția- Italia. Ora 22.00, Dortmund: Germania- Danemarca.
Duminică, 30 iunie, ora 19.00, Gelsenkirchen: Anglia- Slovacia. Ora 22.00, Koln: Spania- Georgia.
Luni, 1 iulie, ora 19.00, Dusseldorf: Franța- Belgia. Ora 22.00, Frankfurt: Portugalia- Slovenia.
Marți, 2 iulie, ora 19.00, Munchen: România- Olanda. Ora 22.00, Leipzig: Austria- Turcia.
Sportul Onești a pierdut barajul de promovare cu CSM Ceahlăul II Piatra Neamț și a ratat posibilitatea de a se alătura cvartetului băcăuan compus din Aerostar, FC Bacău, CSM Bacău și Viitorul Curița. De urmărit dacă Aerostar, FC Bacău și CSM Bacău vor fi reprtizate și în viitorul sezon, ce va debuta în august, în Seria 1 sau dacă nu cumva una dintre aceste trei grupări ale municipiului va fi nevoită să „emigreze” în Seria 2
Fără Sportul Onești, dar cu Aerostar, FC Bacău, CSM Bacău și Viitorul Curița. Județul Bacău va avea și în sezonul 2024-2025 patru echipe în Liga a III-a. Cvartetul putea să se transforme în cvintet în cazul în care campioana Bacăului, Sportul Onești s-ar fi impus în barajul de promovare contra campioanei Neamțului, CSM Ceahlăul II Piatra Neamț. Din păcate, oneștenii au cedat cu 0-3 jocul tur, de la Piatra Neamț, iar în returul disputat pe teren propriu, duminica trecută, nu au reușit să remonteze handicapul, mulțumindu-se în final doar cu o victorie de palmares, 2-1.
Sportul Onești ratează, astfel, pentru a doua oară promovarea în C (în 2022 a cedat „barajul” cu vasluienii de la Rapid Brodoc), în timp ce județul Neamț reapare, după o pauză de un sezon, pe harta Ligii a III-a, prin Ceahlăul II Piatra Neamț. În mod sigur, „satelitul” divizionarei secunde Ceahlăul va fi repartizată în Seria 1 din eșalonul al treilea, serie în care au evoluat, stagiunea precedentă, toate cele trei reprezentante ale municipiului Bacău: Aerostar, FC și CSM.
Rămâne de văzut dacă trio-ul băcăuan va fi „confirmat” în Seria 1 și pentru ediția de campionat care va debuta în august. Semnul de întrebare este ridicat de faptul că, pe lângă cele opt echipe rămase în Seria 1 la finalul sezonului 2023-24 (Bucovina Rădăuți, FC Bacău, CSM Bacău, Știința Miroslava, CSM Vaslui, Șomuz Fălticeni, Aerostar și Rapid Brodoc), din Liga a IV-a au promovat în această vară trei grupări susceptibile, din punct de vedere geografic, de a fi repartizate în prima serie: ACS USV Iași (municipiul Iași având, astfel, din nou o reprezentantă în Liga a III-a după o așteptare de 14 ani), Șoimii Gura Humorului (Suceava) și, așa cum aminteam, CSM Ceahlăul II Piatra Neamț.
Și cum fiecare din cele zece serii ale Ligii a III-a numără doar câte zece echipe, una din cele 11 formații amintite mai sus va trebui să facă pasul către Seria 2. Iar situația cea mai probabilă presupune mutarea unei echipe băcăuane din Seria 1 în Seria 2. De altfel, în trecutul apropiat, și Aerostar, și FC Bacău (sub titulatura FC Dinamo Bacău) au evoluat în Seria 2. Există însă și varianta în care Aerostar, FC Bacău și CSM Bacău ar putea continua in corpore în prima serie.
Ei bine, această variantă este legată de eventualul forfait al Rapidului Brodoc, vasluienii dând în mai multe rânduri, în acest an, semnalele unei retrageri. Deocamdată, Brodocul nu a făcut niciun anunț oficial, dar orice este posibil în această direcție. De urmărit. Și de așteptat ca Federația Română de Fotbal să comunice componența celor zece serii. În final, să notăm că Viitorul Curița are șanse mari de a evolua, la fel ca în ediția precedentă, în Seria 5.
Cât despre șansele ca, din ediția 2025-2026, Bacăul să aibă, în sfârșit, din nou o reprezentantă în Liga a II-a, e prematur să dăm vreun procentaj. Dar parcursul ascendent al FC Bacău, parcurs care a consemnat prezența „alb-roșilor” în semifinala barajului de promovare în eșalonul secund (acolo unde super-favorita Metalul Buzău a avut câștig de cauză doar la penalty-uri) este un semnal de luat în seamă.
Rezultatele meciurilor retur din barajul de promovare
Regiunea 1
ACS USV Iași (Iași)- Pro Sport Vârfu Câmpului (Botoșani) 2-0, în tur 2-1. Promovată: ACS USV Iași.
Sporting Club Comstar Vaslui (Vaslui)- Șoimii Gura Humorului (Suceava) 2-3, în tur 0-5. Promovată: Șoimii Gura Humorului.
Sportul Onești (Bacău)- CSM Ceahlăul II Piatra Neamț 2-1, în tur 0-3. Promovată: CSM Ceahlăul II Piatra Neamț.
Regiunea 2
CS Academica Recea (Maramureș)- CS Diosig Bihardioszeg (Bihor) 0-4, în tur 0-5. Promovată: CS Diosig Bihardioszeg.
Oașul Negrești Oaș (Satu Mare)- CS Silvicultorul Maieru (Bistrița-Năsăud) 6-0, în tur 4-1. Promovată: Oașul Negrești Oaș.
CS Barcău Nușfalău (Sălaj)- Vulturul Mintiu Gherlii (Cluj) 4-4, în tur 2-8. Promovată: Vulturul Mintiu Gherlii.
Regiunea 3
CIL Blaj (Alba)- ACSM Codlea (Brașov) 1-1, în tur 2-1. Promovată: CIL Blaj.
CS Gheorghieni (Harghita)- ACS Păltiniș Rășinari (Sibiu) 1-0, în tur 1-1. Promovată: CS Gheorghieni.
CSAS Prima Brăduț (Covasna)- CS Iernut (Mureș) 1-1, în tur 0-4. Promovată: CS Iernut.
Regiunea 4
Vulturii Fărcășești (Gorj)- Viitorul Severin (Mehedinți) 3-2 în tur 5-1. Promovată: Vulturii Fărcășești.
CS Timișul Șag (Timiș)- Magica Balta Caransebeș (Caraș Severin) 7-0, în tur 5-1. Promovată: CS Timișul Șag.
Minerul Lupeni (Hunedoara)- Viitorul Arad (Arad) 0-3, în tur 0-0. Promovată: Viitorul Arad.
Regiunea 5
Sparta Râmnicu-Vâlcea (Vâlcea)- Iris Titulescu (Olt) 4-0, în tur 1-1. Promovată: Sparta Râmnicu-Vâlcea.
CSL Nanov (Teleorman)- ACS Speed Academy Pitești (Argeș) 1-2, în tur 0-5. Promovată: ACS Speed Academy Pitești.
Metropolitan Ișalnița (Dolj)- ACS Urban Titu (Dâmbovița) 0-3, în tur 0-3. Promovată: ACS Urban Titu.
Regiunea 6
ACS FC Dinamo București (București)- CSL Ștefănești (Ilfov) 4-3 după prelungiri, 3-3 după 90 de minute, în tur 2-2. Promovată: ACS FC Dinamo București.
CSM Fetești (Ialomița)- Venus Independența (Călărași) 1-3, în tur 4-0. Promovată: CSM Fetești.
CSO Băicoi (Prahova)- FC Bolintin Malu Spart (Giurgiu) 2-1, în tur 3-3. Promovată: CSO Băicoi.
Regiunea 7
Voința Lanurile (Buzău)- CSM Adjud (Vrancea) 1-1, în tur 1-2. Promovată: CSM Adjud.
Pescărușul Sarichioi (Tulcea)- Viitorul Cireșu (Brăila) 1-2, în tur 0-4. Promovată: Viitorul Cireșu.
CS Medgidia (Constanța)- Voința Cudalbi (Galați) 4-1, în tur 2-1. Promovată: CS Medgidia.
Grupul Agricola, un gigant al industriei alimentare românești, cunoscut pentru activitățile sale în creșterea păsărilor, producția de carne, ouă, mezeluri și ready-meal, a reușit să atingă o cotă de piață impresionantă de aproape 43% pentru Salamul de Sibiu. Acest produs de nișă a devenit un pilon central în strategia de creștere a grupului, care își propune să continue extinderea acestei categorii premium.
Vânzările totale de Salam de Sibiu au atins impresionanta cantitate de 3.000 de tone pe an, generând venituri de circa 100 de milioane de lei, conform celor mai recente date oferite de Ziarul Financiar. Aceste cifre confirmă poziția dominantă a Grupului Agricola pe piața de mezeluri din România.
„Misiunea noastră este să menținem Agricola în top trei producători în piața de agrobusiness și să avem un loc pe podium în categoria de carne de pasăre, unde acum avem o cotă de piață de 12,6%, iar la Salamul de Sibiu să ne păstrăm poziția de lider de piață, cota în acest moment fiind de 42,7%. Lucrăm în fiecare an pentru a avea o creștere sustenabilă“, au declarat reprezentanții grupului Agricola din Bacău.
Salamul de Sibiu este un produs de nișă, reprezentând 4% din volumul pieței de salam și 2% din valoarea totală a acesteia. Cu toate acestea, în categoria de produse crud-uscate, Salamul de Sibiu domină cu 15% din volumul total și 20% din valoare. Conform președintei Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu, grupurile Agricola, care produce acest brand la fabrica Salbac, Aldis Călărași, Salsi Sinaia, The Family Butchers (Reinert), Scandia Food și Cris-Tim Family Holding contribuie semnificativ la acest succes.
În 2023, s-a raportat că în România se vindea o cantitate de 3.000 de tone de Salam de Sibiu pe an. Dacă acest produs reprezintă 2% din piața de mezeluri, valoarea acestuia se apropie de 100 de milioane de lei, conform calculelor ZF bazate pe datele furnizate de Market Vector. Studiile arată că românii cheltuiesc anual circa 4,5 miliarde de lei pe mezeluri, ceea ce subliniază importanța acestui segment de piață.
„În fiecare an lucrăm la produse noi, însă, statistic, rata de succes este undeva la 30%. Nu toate performează, cifra de afaceri se face în continuare cu produsele consacrate, dar produsele inovatoare răspund unei nevoi de nișă și adaugă valoare la reputația brandului Agricola“, au explicat reprezentanții grupului.
…Și iată că s-antâmplat odată, căci dacă n-ar fi fost, nici că aveam, acum, despre ce să vă povestim. Despre nașterea acestui ziar în zbuciumul răscolitor de schimbare al unui decembrie de foc, în care astrele ne-au vorbit prin culorile văpaie ale unui curcubeu – miraculos brâu al cerului ce-a încununat urbea lui Bacovia în miez de iarnă fierbinte prin cele ce aveau să se întâmple. Fiindcă ce părea făcut să dureze-n veșnicie s-a năruit precum un castel de nisip. Parafrazând unul din stihurile străvechii legende a meșterului Manole, vă voi spune cum nouă băcăuani, meșteri mari în ale cuvântului turnat în platoșă de plumb și-au întors capetele condeielor cu care-l slujiseră pe Satan, spre a-și celebra Eliberarea cuvântului și a rostirii de adevăr. Azi poate fi prima zi din noua noastră viață,și ne-o vomalege cum vrem noi să ne fie – și-au spus, atunci, cutezătorii, în efervescența acelei zile. Și cu acea hotărâre a fost semnat certificatul de naștere al ziarului, confirmându –se astfel una din legile sociale – legea schimbării, care ne spune că nimic nu este fix, și că dacă nu profităm de momentul prielnic vom deveni victimele ei. Avea/n-avea să se întâmple: am profitat și-am câștigat.
Deșteptarea – oaspetele de fiecare zi al fiecăruia dintre noi, continuă să-și scrie istoria cu aceeași fervoare ca cea din întâile zile ale luării sale de cuvânt ca purtător de mesaj colectiv. Cu acribie și perseverență, spre meritele și lauda celor 9 care i-au fost mentori de început, ca și acelora care le-au urmat. Fideli unui postulat care ne spune că nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi pentru cronicarii clipei, care pun povestea – una cât se poate de adevărată, mai departe, pe canavaua poveștii adevărate Înșir-te, Mărgărite…
Binecuvântarea
22 decembrie ”89. Așadar, suntem, cu toții, sub impresia evenimentelor cruciale care se produc în țară și care se succed cu o viteză ce nu-ți permite să le evaluezi la adevăratele lor efecte. De ce nu?!, și consecințe. În mijlocul vârvorei care ne atot-stăpânește, avem parte de un moment ce vine să aducă liniștea: purtat, parcă, pe umerii Îngerului Ocrotitor, în redacție își face apariția ÎPS Ioachim , episcopul Hușilor, vechiul meu duhovnic Părintele Mareș pre numele său de mirean, fiu al comunei băcăuane Măgirești. Evenimentele care tocmai se derulau l-au găsit la parohia pe care o păstorise, ca preot, mulți ani – biserica Sf. Nicolae-, și cel dintâi impuls al său a fost acela de a ne pune sub sfânta ocrotire. A venit spre a-și rosti binecuvântarea asupra noastră și a publicației care se zămislea. Suntem, așadar, sub protecția Divină, un adevărat miracol revărsat asupra noastră grație proniei cerești. Și-a fost, vizita aceasta, întâiul semn de bun augur al Facerii care tocmai se împlinea.
O vizită protocolară
Februarie ”90: avem oaspeți de marcă, diplomați, în redacție: doamna Birgite Anders, atașat cultural al ambasadei est-germane la București. Este însoțită de unul dintre consilierii săi. De ce tocmai la Bacău? Explicația le e simplă și cât se poate de onorantă: aflaseră că aici se editase cel dintâi cotidian județean în chiar ziua întoarcerii armelor și veneau cu un mesaj de susținere morală. Și chiar logistică, pe care-l confirmă și în scurta prezență la Prefectură, însoțiți de redactorul șef. Sunt plăcut impresionați de conținutul și aspectul ziarului. În scurt timp și după vizita mea la ambasadă, aveau să ne facă legătura cu tipografia trustului de presă din Karl-Marx-Stadt (revenit, după reunificarea celor două Germanii, la vechea denumire de Chemnitz), care se arătase dispusă să ne ofere utilaje tipografice. Surprinși de tirajul mare al tinerei publicații băcăuane – care se edita în tiraje zilnice de 120 000 – 130 000 de exemplare (o, tempora!) i-am purtat pe cei doi diplomați pe la mai multe chioșcuri de difuzare a presei pentru a vedea cozile de zeci de cititori care voiau să cumpere ziarul, avizi de noutăți locale, naționale și de pe întregul mapamond. Impresia? Una cât se poate de plăcută.
Solidaritate de breaslă
Pentru gazetari nicio distanță geografică nu este prea mare pentru a-și exprima, și pentru a-i da conținut: solidaritatea de breaslă. Pornit într-un adevărat periplu est-european pentru a se informa direct de la surse despre starea presei post-revoluționare românești, reporterul Jon Magnus, de la cel mai important cotidian norvegian – VG/Verder Gangs, ajunge la Bacău, în redacția Deșteptarea. Cu figura sa inconfundabilă de viking bătut de vânturile aspre ale Nordului, ne cucerește instantaneu prin amiciția-i spontană și o bună-dispoziție molipsitoare. Ne simțim apropiați ca după o îndelungată coabitare. Va sta puțin, doar două-trei zile, pentru a se documenta în legătură cu orientările și trebuințele redacției, după care va reveni. Eram la mijlocul lunii februarie ”90. Om de cuvânt, întrucât revenirea s-a produs după mai puțin de trei luni de zile, în luna mai. Însoțit, de astă dată, de doi dintre colegii de redacție împreună cu care traversase continentul călătorind peste 2 800 de kilometri într-un microbuz doldora de ustensile specifice gazetăriei: un fax nou-nouț și 15 reportofoane, mașini de scris, materiale de imprimare, rechizite. Adevărată mană cerească pentru noi toți, cei din redacție, care ne făceam documentările notând cu pixul sau creionul în clasicele carnețele. Adevărați ambasadori ai bunăvoinței. Le arătăm, la dorință, tipografia – una în care lynotipele, regalele cu litere de titlu, masa de paginație, calandrul, sunt vedete incontestabile. Zâmbesc cu condescendență la întrebarea pe care le-o adresez – ce părere au despre tiparnița noastră, și-mi răspund: da, utilajele voastre sunt numai bune de dus la muzeu. Și, spre demonstrație, își scriu reportajul pe o tabletă de mărimea unei palme de viking voinic, încarcă și fotografiile și printr-un simplu click expediază corespondența în redacția lor, unde este recepționată instantaneu. Rămân interzis de o asemenea demonstrație. La noi, o astfel de minune avea să se întâmple abia după vreo zece ani. Aveam ”să-i punem la respect”, la prânzul colegial oferit la restaurantul ”Select”, cu bunătăți culinare de-ale noastre tradiționale, pe care le-au udat cu lacrimile provocate de tăria palincăi servită în pahare de vin. Surprinși fiind, de asemenea, de frumusețea ștergarelor cu motive tradiționale moldovenești, cu care i-am dăruit. Dar nu aceasta avea să le fie impresia finală: în noaptea de dinaintea plecării lor spre casă microbuzul cu care veniseră și pe care-l parcaseră lipit de scara principală a hotelului ”Decebal”, a fost vizitat de șușări, aceștia servindu-se cu vreo două mii de dolari lăsați în torpedoul mașinii, cât și cu mai multe acte. Sigur că Poliția nu avea cum să le dea de urme (!), cu toate că patrula de zonă fusese atenționată special de către gazde să monitorizeze mașina. Dovadă indubitabilă că faptele bune nu rămân, aproape niciodată, nerăsplătite.
1 de 4
În imaginile foto: Jon Magnus, alături de colegii săi, în redacția ”Deșteptarea” și vizitând orașul însoțiți de redactorul șef.
Neprietenii
Au fost și dintr-aceștia. Destui. Mai întâi: tipografii, care în scurt timp de la evenimente și-au dat arama pe față schimbându-și atitudinea din prieteni ai gazetarilor, în adevărați teroriști la scenă deschisă, condiționând tipărirea publicației de acordarea unor ”prime speciale” consistente pe fiecare apariție, dar și de alimentarea permanentă și îndestulătoare cu băutură, obligându-ne – pe cei din conducerea redacției – să facem adevărate exhibiții financiare. Pactul de solidaritate gazetari-tiparnici se transformase, astfel, într-unul de agresiune fățișă. Aveam să constat, însă, și că ”nimic nu este permanent în această lume nebună; nici măcar necazurile noastre” : sub presiunea primarului instalat de noile autorități județene așa-zis revoluționare (n.a. – revoluție la Bacău?, un vis prea îndepărtat!), directorul Poligrafiei a fost somat să redistribuie spațiul tipografic pentru a face loc tuturor publicațiilor de buzunar – vreo 14 – 15, care au sucombat în scurt timp din lipsă totală de audiență -, limitând apariția Deșteptării la o singură ediție pe săptămână. Argumentelor aduse de conducerea ziarului precum că pe lângă încălcarea grosolană a principiilor democratice pe care le clamau noii stăpâni, ar fi însemnat și trimiterea în șomaj a peste 50 de salariați, din cei 65 ai redacției, li s-a răspuns sec și imperativ: nicio problemă, îi preluăm noi, împreună cu ziarul!, au sărit cu oferta otrăvită cei care urmăreau schimbarea de autoritate și care ar fi avut drept consecință însușirea gratuită prin mijloace dolosive a afacerii, care deja avea evoluții pozitive și din punct de vedere financiar. A fost prima tentativă de puci, dejucată cu fermitate inclusiv prin apelarea la televiziunea română și publicațiile centrale, care ne-au susținut cauza. Lucrurile nu aveau, însă, să se liniștească: la scurt timp – mijlocul lunii mai ”90, doi ”tovarăși democrați ” din conducerea CJFSN, unul – fost secretar adjunct cu propaganda în timpul regimului comunist decedat, celălalt – ofițer de aviație, instalați ca membri ai Consiliului, ne-au vizitat la vreme de seară somându-ne să le predăm ziarul. La intervenția promptă și fermă a întregului corp redacțional au fost nevoiți să-și ia picioarele la spinare înainte de a-și primi porția de șuturi prin părțile dorsale. Verificând astfel pe propria lor piele adevărul vechii zicale o fi fuga rușinoasă, dar e sănătoasă. Astfel că totul e bine când se termină cu bine.
… Și Istoria gazetei băcăuane a continuat să-și depene mai departe faptele.
Sâmbătă, 22 iunie, bobocii de la CS Bronx Powerlifting Club Bacău au strălucit la Cupa ACS Judo Vlădeni 2024 din Iași, competiție dedicată micilor judoka din toată țara, aducând clubului și comunității primele medalii din cariera lor de sportivi!
Astfel, după meciuri pline de suspans, sportivii au reușit să cucerească 5 medalii: 2 medalii de aur au fost câștigate de Dăncuță Eliza, la categoria U9 32 kg, și de Ciubotaru Nicole, la categoria U12 44 kg, o medalie de argint a fost câștigată de Draga Elena la categoria U9 32 kg și 2 medalii de bronz au fost câștigate de Jitaru Larisa, la categoria U9 28 kg, și de Botezatu Maria, la categoria U12 36 kg.
În urma implementării proiectului JUDOKANIADA – EDUCAȚIE PRIN JUDO!, peste 180 de copii din 4 instituții de învățământ băcăuane au beneficiat de cursuri de inițiere în judo: Școala Gimnazială „Domnița Maria” Bacău, Școala Gimnazială „Ion Creangă” Bacău, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău și Școala Gimnazială Specială „Domnița Maria” Bacău. Dintre aceștia, beneficiarii care s-au regăsit în practicarea judoului sunt astăzi sportivii care, prin energia, curiozitatea și puterea lor, răspândesc misiunea clubului mai departe, sporindu-i prestigiul nu doar prin medaliile aduse, ci mai ales prin conduita adoptată în viața de zi cu zi. Judoul este despre politețe, sinceritate, onoare, respect, curaj, modestie, autocontrol și prietenie, astfel încât toate activitățile întreprinse în cadrul CS Bronx Powerlifting Club Bacău sunt despre a educa, prin sport, tinerele generații, pentru a construi viitori tineri responsabili, determinați, visători, asumați, muncitori și curajoși!
Micilor judoka le sunt alături antrenorii Daniel Zodian, Sorin Zodian, Mărioara Adochiței și Maria Budău, care le dau aripi, încredere, cât și lecții prețioase despre cum judoul crește campioni nu doar în dojo, ci mai ales în viață!
„Întreaga activitate a CS Bronx Powerlifting Club Bacău se concentrează pe promovarea, prin programe specifice, a beneficiilor judoului în viața de zi cu zi a copiilor. Judo este un bun profesor, un prieten de nădejde, un terapeut eficient, dar și un mijloc de a crea o comunitate unită, de suport reciproc, de învățare și de promovare a sportului ca mediu de dezvoltare optimă și incluziune socială. În 2024, activitatea CS Bronx Powerlifting Club Bacău se concentrează pe educație în și prin judo, prin proiecte locale, naționale și internaționale, astfel încât, alături de parteneri cu expertiză precum Federația Internațională de Judo, Special Needs Judo Foundation, Federația Suedeză de Judo, Judo Klub Bežigrad, Judo klub osoba s invaliditetom ‘Fuji’ și Universidad de Sevilla, să reușim să creăm un cadru optim de practicare a judoului de către copiii și tinerii din comunitate, tipici și atipici, cât și de formare a antrenorilor.” (Daniel Zodian, antrenor coordonator CS Bronx Powerlifting Club Bacău)
„Inițiativa de a introduce judo în școli a fost un plus de valoare adus comunității, astfel încât am reușit să atragem spre practicarea acestui sport copii din medii diverse, care au regăsit în cadrul antrenamentelor o oportunitate de a se dezvolta, de a-și depăși temerile și de a păși încrezători nu doar în dojo, ci și la școală, în viața de zi cu zi. Fiind antrenor și profesor de educație fizică, am reușit să observ evoluția copiilor care practică judo atât pe plan personal, cât și școlar și familial. Asta ne motivează să venim cu noi provocări pentru ei, astfel încât CS Bronx Powerlifting Club Bacău să reprezinte o experiență de neuitat, utilă și fructuoasă pentru viitorul lor!” (Sorin Zodian, antrenor CS Bronx Powerlifting Club Bacău)
Centrul de Cultură „George Apostu” și Asociația de Concerte „Syrinx” vă invită sâmbătă, 29 iunie 2024, începând cu ora 17.00, la o seară muzicală dedicată rafinamentului artistic, ce îi are invitați pe renumitul oboist Diego Dini Ciacci, din Italia, alături de talentatul pianist Daniel Rudichi. Diego Dini Ciacci este considerat unul dintre cei mai mari oboiști italieni ai scenei muzicale actuale.
În prezent, predă la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano și susține cursuri de master în diverse colțuri ale lumii (Mozarteum Salzburg, Beijing, Köln și Havana). Are o carieră impresionantă, a cântat cu orchestre renumite și la festivaluri internaționale de prestigiu (inclusiv Salzburg, Alicante, Strasbourg, Geneva, Viena, Lucerna, Boston și Zurich), alături de muzicieni de talie mondială.
În ultimii ani, Diego Dini Ciacci și-a îmbinat cu succes activitatea solistică cu cea de dirijor, colaborând cu orchestre prestigioase precum Ente Lirico Arena din Verona, Teatrul Massimo din Palermo, Orchestra de Cameră din Padova, Orchestra Haydn din Bolzano și Trento, Sinfonica di Sanremo, Sinfonica Abruzzese, Camerata di Prato, Filarmonica din Timișoara, Arad și Oradea. Diego Dini Ciacci cântă la un oboi Buffet Crampon Prestige. Daniel Rudichi, absolvent al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” și masterand la Universitatea Națională de Artă „George Enescu” din Iași, este profesor de pian și corepetitor la Liceul de Arte „Victor Brauner” Piatra Neamț.
A început studiul pianului la vârsta de 7 ani, a obținut rezultate remarcabile la diverse concursuri, inclusiv la Olimpiada Națională. Pe lângă muzica clasică, interpretează și alte genuri muzicale precum jazz, lounge piano, neo-soul și R&B. În prezent, organizează și susține activități culturale, participând activ la concursuri naționale importante, inclusiv la Olimpiada Națională, în calitate de corepetitor.
În program:
Robert Schumann – Adagio și allegro pentru oboi și pian
Gabriel Fauré – Siciliana pentru oboi și pian
Giuseppe Gariboldi – Fantezie pe teme din opera „Traviata” de Giuseppe Verdi, pentru oboi și pian
Marina Dranishnikova – Poem pentru oboi și pian
György Kurtág – din „Semne, Jocuri și Mesaje”, oboi solo:
· „Omagiu lui Elliot Carter” (Capriccio-Arioso)
· „Pentru o clipă”
· „O scrisoare din depărtare pentru Ursula”
Francis Poulenc – Sonata pentru oboi si pian
Organizatorii programului „Serile concertistice” promit o seară încărcată de farmecul muzicii ce marchează totodată deschiderea Cursurilor internaționale de oboi, ediția a III-a, desfășurate la Secția „Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu”, Tescani a Muzeului Național „George Enescu”.
Biletele pot fi procurate pe platformele MYTICKET.RO, ENTERTIX.RO și de la Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”.
Programul cultural pentru anul 2024 al Centrului de Cultură „George Apostu” se desfăşoară sub genericul „Patrimoniu – valoare și valorizare”.
S-au împlinit cinci ani de când celebrul designer Karl Lagerfeld a părăsit această lume și acum i se aduce un omagiu cinematografic printr-un mini biopic cu titlul Becoming Karl Lagerfeld. Cum cele șase episoadele sunt relativ scurte, serialul se poate vedea ca pe un film mai lung, așa cum am făcut eu în weekendul trecut. Nu voi scrie o cronică de film, sunt peste tot informații despre serial, dar voi spune câteva lucruri și despre el. Și anume că e o realizare profesionistă, o reușită a genului.
Are doi actori excelenți în rolurile principale, Daniel Brühl în Lagerfeld și Thćodore Pellerin în Jacques de Bascher. Cel de-al doilea este un foarte tânăr actor canadian, o adevărată revelație. E înalt și mlădios ca o liană, are mișcări de felină și o sensibilitate fremătătoare. Am urmărit și câteva secvențe din filmul „Solo” (al regizoarei Sophie Dupuis) unde joacă un drag queen, o creație flamboaiantă. Actorul german Daniel Brühl are o solidă carieră internațională, fiind bine cunoscut din câteva filme de mare profil și succes: La revedere, Lenin!,Inglorious Basterds și Captain America:Civil War.
„Băiatul de aur” al cinematografiei germane, cu o filmografie foarte bogată, a recunoscut că a-l interpreta pe Lagerfeld i s-a părut un pariu riscant, dar spune că l-a atras tocmai pericolul de a rata personajul, unul deosebit de complex și plin de contradicții. S-a documentat serios, a citit cartea după care este făcut scenariul serialului („Kaiser Karl” a jurnalistei Raphaëlle Bacqué) și a mărturisit că l-a cunoscut pe marele designer la o ședință foto.
A topit toate aceste elemente, și-a pus la lucru intuiția, talentul și a reușit un impresionant portret al unui om închis în sine, torturat de o mare ambiție, obsedat de perfecțiune, dorind să ajungă faimos. Un adevărat personaj balzacian monomaniac! Brühl și-a compus o mască austeră, figura lui aproape fără buze transmițând răceală, distanță, calcul. Rigiditatea, morga, solitudinea unui bărbat introvertit, care la 40 de ani locuiește tot cu mama (o femeie rea, autoritară) și are tulburări emoționale, pe care și le ascunde cu grijă (e bulimic, printre altele), sunt trăsături pregnante pe care actorul le pune cu știință în valoare. Am zis însă că nu o cronică de film mă interesează în primul rând, pentru că, după ce l-am văzut, în minte au început să-mi revină frânturi de poveste cu Lagerfeld, care a avut, în cele din urmă, o viață haute couture, el, considerat o vreme doar un mercenar al hainelor prêt-à-porter.
Superbă revanșă a unui neamț care cucerește, fără arme, Parisul! S-a consumat un lung șir de ani cu o îndârjită luptă cu sine și cu lumea modei, dominată de atotputernicul Pierre Bergé, fostul partener al eternului său rival, genialul Yves Saint Laurent. O poveste îngrozitoare, otrăvită, mai ales că YSL a avut o legătură de vreo zece ani cu fermecătorul Jacques de Bascher, un dandy de l’ombre, hedonist, decadent, autodistructiv, singura dragoste a lui Lagerfeld, platonică, după cum avea el să mărturisească. Un tip asexuat, așadar, care s-a atașat sentimental apoi de pisica sa, celebra birmaneza Choupette, o splendoare de felină foarte fotogenică.
I-am admirat, văzând-o prin diferite reviste, imensa bibliotecă (300.000 volume), spectaculoasa colecție de artă, versatilitatea cameleonică. Și gustul pentru ironie și sarcasm, dar și voința extraordinară. Imaginați-vă că, din dragoste pentru modă, și anume pentru niște tricouri strânse pe corp, create de designerul Hedi Slimane, și pe care își dorea cu ardoare să le îmbrace, Lagerfeld a slăbit 42 de kg în 13 luni. Sub supraveghere medicală și cu un regim creat special pentru el.
În rest, știu că iubea moda secolului XVIII, dantelele, jabourile, cămășile albe, gulerele înalte, apretate, cizmele lungi, până la coapse, pantalonii de satin și catifea, brocarturile, evantaiele, accesoriile diverse, lanțurile (purtate din abundență, la gât, șold, încheieturi), broșele, eșarfele. Prin vestimentația extravagantă, prin atitudine, maniere, părea un personaj coborât dintr-o poveste orientală, un djinn întrupat. Erudit, poliglot, mare descoperitor de talente, KL deținea, cum puțini o fac, arta conversației, plăcându-i să și intrige, să contrarieze.
Îl amuza să distrugă coduri acceptate, să scandalizeze. Era un spirit eminamente liber, de o creativitate debordantă, ironic, malițios, de unde și aplecare sa, dar și talentul pentru caricatură, desenele sale apărând în cel mai citit cotidian german. Nu sunt niciodată mulțumit de mine, declara. „Practic un fel de autofascism și voi muri de insatisfacție”.
O legendă din timpul vieții, Lagerfeld e și mai mare acum (se scriu cărți despre el, i se dedică filme), intrând maiestuos în mitologia modei.
Sursa: Arhiva personală – latura sudică a bisericii.
Berzunți, așezare situată la întâlnirea Carpaților Orientali cu Subcarpații Moldovei, este o localitate care se încadrează în oicumena trotușeană. Berzunți ar fi un oiconim minor, simplu, care caracterizează natura locului (hidrografia), provenit dintr-un hidronim, Berzunț – pârâul, care are obârșia din slavă: bruzu – „repede, iute”. Iorgu Iordan susține că Berzunțul (diverse) se încadrează între sinonimele străine, cu deosebire cele slave, ale hidronimului Răpedea, dat unor ape curgătoare, pentru motive care n-au nevoie să fie arătate, întrucât le bănuiește oricine. În documentele vechi, anterioare epocii lui Ștefan cel Mare, acest nume, care aparținea unui sat și unui pârâu, este redat sub forma Berzinț.
Contactul Subcarpaților Moldovei cu munții și beneficiile geomorfologice și geografice ale limitelor acestor unități geografice, care corespund unei denivelări de 150-250 m, au permis jalonarea cu un aliniament de localități: Vânători – Neamţ, Agapia, Bălţăteşti, Almaş, Piatra Neamţ, Tazlău, Moineşti, Berzunţi, Oituz. Zona localității Berzunți apare menționată prima dată într-un document scris, cunoscut până în prezent, în secolul al XIV-lea, document ce îi aparține lui Alexandru cel Bun (1400–1432), datat la 29 iunie 1400.
După cum este știut, majoritatea mănăstirilor din Moldova au fost zidite și înzestrate cu moșii în partea muntelui, fiind așezate mai ales la linia de contact dintre regiunile de munte și deal, de unde și denumirea de „mănăstirile de supt munte” care se întâlnește în documentele mai vechi. Pe această linie se înșiră mănăstirile Slatina, Râșca, Neamț, Secu, Buhalnița, Agapia, Văratec, Pângărați, Bistrița, iar mai spre sud Berzunți, Cașin, Soveja și Mera. Mănăstirile au fost ridicate, am putea spune, în „acel fel de țară” care a fost numai a noastră, cea în care nomazii nu puteau pătrunde decât cu greu, câmpia, și drumurile sale, fiind „locul de trecere” al năvălitorilor războinici, până târziu, foarte aproape de veacurile noastre, aici purtându-se jafurile și dezastrele luptelor dintre popoarele cuceritoare care năvăleau peste noi. Moșia împrejmuitoare mănăstirii de la Berzunți se întindea de la apa Tazlăului și până la Culmea Berzunț.
Ridicarea mănăstirii de la Berzunți
La 20 aprilie 1570 (7078) este întărită o biserică, pe care „am rădicat-o noi”, Bogdan IV Lăpușneanu (1568–1572), domnitor al Moldovei. Domnitorul se trăgea din „stirpea lui Petru Rareș” fiind nepotul acestuia, mama sa Ruxandra a fost fiica acestuia, măritată cam de nevoie cu vodă Alexandru Lăpușneanu. Întărirea Mânăstirii Berzunți, cu diverse moșii, are loc în timp ce Bogdan IV Lăpușneanu era „cocon brudin (tânăr, necopt)”, având doar 17 ani. Lucrările le „otcârmuia mumă-sa, Roxanda, că era o fămee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”, menționa Grigore Ureche. Spre deosebire de tatăl său, Alexandru Lăpușneanu, care a fost un mare și darnic ctitor, în direcția aceasta l-a secondat cu gust și mărinimie și doamna Ruxandra, Bogdan IV pare a fi avut mai puțin interes față de biserică și cler, care, după cât știm, a zidit și înzestrat o singură mănăstire, Berzunțul.
Actul de danie întocmit la 20 aprilie 1570, dată la care este sfințită și înzestrată mănăstirea din Berzunți, arată că: „[…] aciastă sfăntă mănăstire a noastră, anumi Berzunțul, care cu mila lui dumnezău și cu agiutorul preacuratii maicii sali, am rădicat-o noi, … miluit-am dar domnia me pre aciastă sfăntă mănăstiri de mai sus scrisă, cu deosăbită milă, dat-am și am întărit dela noi dintru al nostru pământ al Moldavei giumătati de satu pe Bârladu, pe marginea ezărului celui mari a Bărladului, ci este în gura Gerului, anumi Ciofreștii … să fii sfintii mănăstiri driaptă ocină și moșii și cu tot venitul ei în veci și cu uricu dela noi.
Așăjdire i-am mai dat și am întărit sfintii mănăstiri a noastră, și cătiva sălași di Țigani … Așăjdire am mai miluit și am întărit sfintii mănăstirii noastri, de mai sus scrisă, dintru al nostru pământ al Moldavii și cu altă bucată de locu, ci să numești Obârșie la fundătura Nadișii”. Aceste pământuri completează moșia din jurul Mânăstirii Berzunț.
BOGDANA de la Berzunți
Lucrările despre viața bisericească din Moldova rețin doar două mănăstiri cu numele teoforic de BOGDANA: Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, județul Suceava, cea mai veche biserică de piatră din Moldova (construită între anii 1359–1364), și Mănăstirea Bogdana din comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău, la 14 km S-E de Onești, sfințită la 2 august 1670.
Într-un document ce aparține tot lui Bogdan IV Lăpușneanu, dar care nu conține data emiterii lui, se arată noul nume primit de mănăstirea de la Berzunți: „Bogdan voevod. Iată domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră mănăstire dela Berzunțul, unde acumse numește Bogdana, cu două mori la gârla Putnei, care aceste mori erau ale noastre drepte domnești, cumpărături ale răposatului părintelui domniei mele Alexandru voevod; și le-a dat să fie unei mânăstiri ce a dorit domnia sa să facă în ținutul Putnei.
După aceia, le-a dat lui Gavriil fost logofăt.
Toate aceste mori mai sus scrise să fie sfintei noastre rugi, dela noi și cu tot venitul, neclintit niciodată, în vecii vecilor. Și altul nimeni să nu se amestece”.
Așadar, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, cu 100 de ani înainte de a fi sfințită biserica de lângă Onești, Bogdana (comuna Ștefan cel Mare), la Berzunți exista deja o mănăstire cu numele de BOGDANA (Bogdan/Bogdana = Darul lui Dumnezeu; lb. slavă: Bog/Boh = Dumnezeu și Dan = dat/dar).
Tot acestei mănăstiri îi va fi dăruit, de același voievod ctitor, Bogdan IV Lăpușneanu, și satul Bogdana de lângă Onești, iar Petru Voievod va întări ulterior acest sat mănăstirii mai sus menționate. Lipsește documentul acestei danii, dar el este menționat la 9 martie 1585 (7093). Atunci se face pentru prima dată mențiunea că mănăstirea Berzunți avea ispisocul de danie pe satul Bogdana de la răposatul domn Bogdan Lăpușneanu, „precum și hotarul m-rii și două sălașe de țigani”; de asemeni, la 15 noiembrie 1588 (7097) este întărit m-rii Berzunțul satul Bogdana din ținutul Trotuș, cu moară și 2 sălașe de țigani, danie de la Bogdan vv. fiul lui Alexandru vv.; de asemeni la 12 ianuarie 1601; precum și la 4 mai 1612; mențiunea se mai află și în alte documente.
Mănăstirea Berzunți până la secularizarea din decembrie 1863
Daniile către mănăstirea din Berzunț, precum și schimburile, litigiile, vânzările și cumpărările de moșii, mori, prisăci și sălașe/familii de țigani vor fi întâlnite pe tot parcursul secolelor XVI–XIX.
Cu toate acestea, unele proprietăți ale mănăstirii din Berzunți sunt luate cu forța de anumiți boieri cu dregătorii sau cu trecere pe lângă unii domnitori. Astfel, marele logofăt Ștefan, din Rădeni, ia satul Bogdana cu „sila” de la călugării Mănăstirii Berzunți, dându-le „peste voia lor” 70 de zloți tătărăști, în timpul domniei lui Ștefan Răzvan (1594–1595). Satul Bogdana fusese „ocină domnească”, făcuse parte din Ocolul domnesc Trotuș și fusese proprietatea lui Ștefan cel Mare, și „danie sfintei mănăstiri de la răposatul Bogdan Alexandrovici voevod”. Așadar, pentru o scurtă perioadă de timp satul a devenit boieresc, stăpânit de Ștefan mare logofăt.
Mănăstirea a făcut eforturi și intervenții disperate pentru a-și apăra proprietățile funciare de tendințele acaparatoare ale unor mari dregători ai statului. Ieremia Vodă consideră îndreptățită plângerea călugărilor de la mănăstirea Berzunți și redă „satul Bogdana și cu moară, sfintei mănăstiri”, sat ce fusese luat „cu sila”. Bogdana, fost sat domnesc, este redat mănăstirii de la Berzunți, de către domnitorul Ieremia Movilă, la 12 ianuarie 1601 (7109), deoarece Ștefan logofăt se făcea vinovat de „viclenie”.
Cât a mai trăit Ștefan fost logofăt a făcut presiuni serioase asupra călugărilor să-și recapete satul. Într-un document datat din răstimpul de domnie al lui Constantin Movilă, <1607 Decembrie 9 – 1611 Noiembrie 10> se arată că „am dat această carte a domniei mele rugătorului nostru, egumenului și întregului sobor dela sfânta mânăstire <Berzunț, ce este în ținutul> Trotușului, ca să fie tari și puternici, … De aceia, nimeni să nu cuteze a opri … nici să intre cu nimic, căci cine ar intra <măcar cât de puțin a face tâlhușag și îl va globi cineva afară de mânăstire, unii ca aceia> vor da gloabă porții domniei mele 50 boi și totul …”.
Fiul său, Dumitrașcu Ștefan, locuind la Rădeni, continuă a face presiuni pentru a-și lăți moșia. În cele din urmă „Filotei egumen și preotul Eremie și Sârghie și Dosoftei și preotul Theoan și tot soborul dela sfânta mănăstire și sluga noastră, Dumitrașco Ștefanovici, de bună voia lor, nesiliți de nimeni și nici asupriți și au schimbat între ei dreptele lor ocine din dreptele și propriile lor privilegii ce au avut ei”. La 4 iunie 1609 (7117) dau lui Ștefan Dumitrașcu satul Bogdana „cu loc de iazuri și de mori” primind în schimb „jumătatea de jos a satului Hiltiul”, completându-le diferența valorică, „pe lângă acea jumătate de sat Hiltiul, optzeci taleri de argint”. Peste trei ani, la 4 mai 1612, Mănăstirea Berzunți, prin hrisov, recapătă din nou satul. Voievod era Ștefan al II-lea Tomșa, care „întărește m-rii Berezințul satul Bogdana cu mori în țin. Trotuș, întărit și de Bogdan vv. Alexandrovici, Iancul vv., Petru vv.; mai dăruiește m-rii un țigan rob domnesc”. O perioadă destul de îndelungată de timp nu mai avem informații despre satul Bogdana, dar este posibil ca micul slujbaș din Rădeana, ajuns mare dregător și cu treceri la domni, să-și fi recăpătat din nou satul Bogdana din apropiere de Onești.
Domnitorul Radu Mihnea, în schimb, a întărit Mănăstirii Bogdana satul Hilteul de Sus pe Trotuș cumpărat „dela m-rea Berzunț de Teodosie mitropolitul, fost stareț al Bogdanei”.
Secolul al XVIII-lea este marcat, pentru mănăstirea din Berzunți, de ridicarea unei noi biserici. Până în anul 2020, așa cum arată istoricul Petronel Zahariuc, nu s-a vorbit decât de un rând de ctitori „de pe la mijlocul celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea, banul Constantin Vârnav și soția sa, Safta, potrivit unei informații cuprinse în pomelnicul acestui așezământ, care fie s-a pierdut, fie că nu a fost publicat”. Dar, în lumina noilor documente, probabil că Iordache Cantacuzino a zidit biserica la mijlocul secolului al XVIII-lea, și nu familia botoșăneană Vârnav, o generație mai târziu, care nici nu a avut puterea financiară pentru a ridica o asemenea biserică de piatră. În sprijinul opiniei sale, Petronel Zahariuc aduce o serie de documente din 15 decembrie 1733, din 9 ianuarie 1741 și din 1737-1738, documente editate pentru prima dată în anul 2020. Cert este că în anul 1774 biserica era reconstruită sau, în lumina noilor documente menționate anterior, măcar renovată/refăcută de familia Vârnav–Botoșani și starețul Macarie Lavriotis, noua clădire fiind din piatră (gresie cioplită), soclul, iar pereții din cărămidă și var. Inițial a fost învelită cu țiglă, cu un cățel de prindere, smălțuită în verde și maroniu roșcat. Se păstrează planul original până astăzi.
O analiză a arhitecturii bisericii de la Berzunți ne arată admirabila artă de a sculpta plinul, de a organiza spațiul interior, dar și cel exterior cu mijloace de expresie de o maximă simplitate, cu un efect complex.
Sursa: G. Balș, Bisericile moldovenești din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, București, 1933.
În anul 1773, Mănăstirea Berzunți a fost închinată la Marea Lavră, fiind una din cele 26 de mănăstiri închinate la Muntele Athos, din Moldova. Veniturile moșiilor „monăstireĭ Berzunțulŭ”, în anul 1851, reprezentau 2,38%, 1751 galbeni, din totalul veniturilor mănăstirilor din Moldova închinate la Muntele Athos, în valoare de 73.514 galbeni.
Sursa: G. Balș, Bisericile moldovenești din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, București, 1933.
În urma legii din 1863, privind secularizarea averilor mănăstirești, mănăstirea din Berzunți a fost transformată în biserică de mir, iar moșiile sale confiscate, Statul devenind mare proprietar. De atunci și până în prezent, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Berzunți este biserică parohială și merită a fi mai bine cunoscută decât este în prezent. Tot aici se păstrează și unele din cele mai vechi clopote din județul Bacău, unul cu inscripție în limba polonă (1570) și celălalt în slavonă.
Căldură foarte mare afară, dar boxerii de la SCM Bacău nu au timp să facă plajă măcar o dată. Elevii lui Relu Auraș sunt deja acontați la diferitele loturi reprezentative de juniori și sunt pregătiți de antrenorul lor pentru a cuceri medalii, ca în fiecare an.
Cinci băcăuani convocați
Renato Nica (cat. 57 kg) face parte din lotul de juniori al României, care a făcut deja deplasarea la Sarajevo, pentru a participa acolo la Campionatele Europene (22-30 iunie). Tragerea la sorți a fost făcută, iar lui Renato i-a fost hărăzit ca adversar, în ziua de 26 iunie, în primul tur, un boxer israelian de origine rusă, Artur Eytan Prohnevsky. Renato a mai cucerit medalia de bronz la Europene și s-a păstrat în prim-planul competițiilor internaționale importante. Este printre favoriți – onorant pentru el, dar competiția este extrem de puternică și trecutul nu garantează nimănui vreo medalie. Dar avem încredere în Renato Nica!
Alți trei sportivi ai lui Relu Auraș sunt la lotul reprezentativ de cadeți și îi așteaptă CE din 1-11 august, tot în Bosnia-Herțegovina. Cei trei sunt, în ordinea greutății lor, Gabriel Nicolae (cat. 50 kg), Constantin Ștrulea (cat. 57 kg) și Adrian Mititelu (cat. 75 kg). Buni, ambițioși și disciplinați, sperăm să iasă în evidență cu acest prilej, ei neavând experiență în competițiile internaționale.
În fine, Andrei Jgheban (cat. 54 kg) a fost din nou selecționat pentru a participa la Gimnaziada Mondială. ”La precedenta ediție, din Brazilia, el cucerit medalia de bronz”, ne-a amintit antrenorul Relu Auraș. „De atunci, a rămas printre cei mai buni din țară și de aceea va reprezenta din nou România la această mare competiție polisportivă”. Gimnaziada Mondială se va desfășura în octombrie, în Bahrain.
Medalii, ca de obicei
Convocările la loturile reprezentative de juniori și cadeți sunt onorante, în sine. Dar Relu Auraș își dorește medalii europene și mondiale, la fel cum reușește an de an, de 45 de ani încoace, construindu-și un palmares de antrenor uriaș, ca număr de medalii și valoare. ”Muncim mult, muncim bine și vom trage tare la meciurile oficiale. Ca de obicei. De aceea, mergem peste tot cu optimism. Optimism prudent, pentru că băieții mei nu trebuie să-și piardă modestia, mai ales că adversarii lor sunt foarte buni”.
”Mai trebuie să-mi exprim mulțumirea față de conducerea clubului. Dl. Ion Șarban, președintele SCM Bacău, are încredere în mine și în boxerii mei și ne-a susținut în continuare, atât financiar, cât și moral”, ne-a mai declarat Relu Auraș. ”Așa cum este normal la un club de înaltă performanță, noi vrem să confirmăm prin medalii această investiție financiară și de încredere”.
TEMA: „Planificare și Cooperare pe obiectivul strategic: Moldova 2030“
Obiectivul central al Forumului îl constituie asigurarea condițiilor necesare de “Planificare și Cooperare pe obiectivul strategic: Moldova 2030“.
“FERM crează condițiile necesare conlucrării în vedereadezvoltării strategice a Regiunii Extinse a MOLDOVEI pe baza pregătirii până în 2030 a unei Platforme Comune de Colaborare construită între mediul institutional și cel privat de pe ambele maluri ale Prutului cu o implicare unitară, proportionată și egală a administrației publice, mediului privat, mediului institutional din educație și sănătate, respectiv a societății civile din întreaga Moldovă de la munții din Vatra Dornei până la Cetatea Soroca de pe râul Nistru, avându-i desigur în vedere și pe frații nostri din Ucraina” transmite Ion ȘTEFANOVICI, Președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (C.A.P.D.R.), organizatorul evenimentului.
Formatul evenimentului dedicat dezvoltării Regiunii de Nord Est a României cu focus pe domeniul investițiilor nu este unul nou. Forumul de Investiții a fost organizat din 2003 de către specialiștii din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est în planul celor șase județe aflate în componența ADR Nord-Est.
Evenimentul a fost întrerupt în perioada 2020 – 2022 din cauza pandemiei, dar a fost preluat și continuat într-un nou format din 2023, de către Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale. Prin urmare, ediția din 2023, a fost organizată la Iași într-un format redefinit, la 20 de ani distanță de prima ediție, prin invitarea Republicii Moldova la sugestia Președintelui CAPDR, Ion ȘTEFANOVICI. În acest mod s-a constituit Direcția I de acțiune: Republica Moldova.
În 2024, FERM continuă și consolidează linia colaborării pe Regiunea Extinsă a Moldovei prin inițierea Direcției a II-a: Ucraina.
Delegația ucraineană așteptată la FERM numără 40 de reprezentanți ai mediului privat și ai administrației publice din mai multe regiuni ale Ucrainei situate în vecinătatea României. Delegația ucraineană a fost organizată prin intermediul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, prin directa și eficienta implicare a domnului director Cezar GROZAVU.
Direcția a III-a, EUROPA DE EST este fundamentată pe inițierea raporturilor de colaborare cu reprezentanții diplomatici din țările Europei de Est. Invitații pentru reconsolidarea raporturilor de colaborare, în context economic, au fost adresate și țărilor cu care România a avut relații economice consolidate în ultimii 50, 60 de ani. Am avut bucuria să constatăm o deschidere mare manifestată de către reprezentanții diplomatici străini care își desfășoară activitatea la București, unii dintre ei având dublă funcțiune și pentru Republica Moldova.
Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (C.A.P.D.R.), în calitate de inițiator, în colaborare cu Consiliul Județean Suceava, organizează Forumul Economic Regional Moldova ediția 2024, la Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, în perioada 04 – 06 iulie.
Evenimentul este susținut de următoarele instituții:
Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior;
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est;
Biroul de Cooperare Transfrontalieră Suceava;
Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava.
Patronatul Întreprinderilor Mici Mijlocii din Județul Suceava;
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților;
Municipiul Vatra Dornei;
Orașul Siret;
Orașul Gura Humorului;
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2024: PROGRAM
Joi, 04 iulie 2024
14.00-16.00: Sosirea invitaților. Cazare
18.00-20.00: Turul ghidat al Stațiunii Vatra Dornei
20.00-22.00: Cină la Salon du Parc
Vineri, 05 iulie 2024
08.30-09.00: Inregistrarea participantilor
09.00-10.00: Deschiderea Forumului (Alocuțiuni)
10.00-14.30: Paneluri de discuție centrate pe domeniile: investiții / sănătate / turism
14.30-15.30: Pauză de masă
15.30-18.00: Paneluri de discuție centrate pe domeniile: investiții / sănătate / turism
Evenimentele din „Duminica Sângeroasă” din Irlanda de Nord au demonstrat în mod tragic cum acțiunile violente ale unei puteri militare pot cataliza o creștere semnificativă a sprijinului pentru mișcările de rezistență. În 30 ianuarie 1972, împușcarea a zeci de irlandezi de către parașutiștii britanici în timpul unei demonstrații pașnice în Derry a dus la o reacție puternică și neașteptată: un val de solidaritate și susținere pentru Armata Republicană Irlandeză (IRA). În loc să diminueze spiritul de rezistență al comunității irlandeze, aceste acte de violență au întărit determinarea și sprijinul popular pentru IRA, transformând-o într-o forță de neocolit în lupta pentru drepturile și independența irlandezilor. Acest episod din istoria Irlandei de Nord ilustrează paradoxul prin care represiunea și violența pot întări cauza celor oprimați, un fenomen relevant în multe conflicte moderne, inclusiv în contextul recent al conflictului dintre Israel și Hamas.
Într-o analiză recentă publicată de revista Foreign Affairs, s-a evidențiat o realitate complexă: după nouă luni de război intens, Hamas este mai puternic astăzi decât era pe 7 octombrie. În ciuda eforturilor militare masive ale Israelului, inclusiv invazii terestre și bombardamente extensive, Hamas nu numai că nu a fost înfrânt, dar și-a consolidat popularitatea și puterea în rândul palestinienilor.
Israelul a desfășurat aproximativ 40.000 de soldați pentru a invada nordul și sudul Gazei. În acest proces, a fost deplasată forțat 80% din populație și au fost ucise peste 37.000 de persoane. De asemenea, peste 70.000 de tone de bombe au fost aruncate pe teritoriu, depășind cantitatea combinată de bombe aruncate asupra Londrei, Dresdei și Hamburgului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aproximativ jumătate din clădirile din Gaza au fost distruse sau avariate, iar accesul la apă, hrană și electricitate a fost sever limitat, lăsând populația în pragul foametei.
În ciuda acestor măsuri extreme, Hamas continuă să dețină controlul de facto asupra unor mari părți din Gaza, inclusiv zonele unde acum sunt concentrate majoritatea civililor. Un raport israelian recent a confirmat că Hamas are acum mai mulți luptători în zonele de nord ale Gazei decât în Rafah, în sud. Acești luptători, estimati la aproximativ 15.000, sunt de zece ori mai numeroși decât cei care au efectuat atacurile din 7 octombrie. În plus, peste 80% din rețeaua de tuneluri subterane a Hamas rămâne utilizabilă pentru planificare, stocare de arme și evitarea supravegherii și atacurilor israeliene.
Un aspect important pe care strategia israeliană nu l-a anticipat este creșterea sprijinului popular pentru Hamas în rândul palestinienilor. Bombardamentele și invaziile nu au dus la o scădere a sprijinului pentru Hamas, ci dimpotrivă, au intensificat resentimentele și dorința de rezistență armată împotriva Israelului. În Cisiordania, sprijinul pentru atacurile armate împotriva civililor israelieni a crescut, aliniindu-se cu nivelurile constant ridicate de sprijin din Gaza. Aceste realități demonstrează că Hamas a câștigat teren semnificativ în societatea palestiniană de la 7 octombrie încoace.
Foreign Affairs subliniază că problema centrală a strategiei Israelului nu constă în tactici sau în constrângerile impuse forței militare, ci într-o înțelegere greșită a surselor puterii Hamas. Israelul nu a reușit să realizeze că devastarea și carnagiul provocate în Gaza nu au slăbit Hamas, ci l-au făcut mai puternic. Aceasta amintește de eșecul strategiei militare a SUA în Vietnam, unde superioritatea tehnică și forța militară nu au reușit să înfrângă voința și sprijinul popular al adversarului.
În ciuda pierderilor și devastării, Hamas rămâne o forță semnificativă și mai puternică din punct de vedere politic și militar decât înainte de 7 octombrie. Strategia militară a Israelului, deși extrem de agresivă, nu a reușit să atingă obiectivul de a înfrânge Hamas și a submina sprijinul popular pentru acesta.
Selecționata României a reușit o performanță notabilă, calificându-se în optimile de finală ale Campionatului European de fotbal – EURO 2024, găzduit de Germania.
Tricolorii au obținut acest rezultat impresionant din postura de câștigătoare a Grupei E, după ce au încheiat meciul împotriva Slovaciei cu scorul de 1-1, miercuri seara, pe Frankfurt Arena.
Partida a început tensionat, ambele echipe fiind conștiente de importanța rezultatului final. Slovacia a deschis scorul în minutul 24, printr-un șut precis al lui Ondrej Duda, care l-a învins pe portarul român cu un voleu din interiorul careului.
Cu toate acestea, România nu a cedat și a continuat să lupte. În minutul 37, Ianis Hagi a fost faultat în careu de David Hancko, iar arbitrul a acordat un penalty pentru România. Răzvan Marin a transformat cu siguranță lovitura de pedeapsă, aducând egalitatea pe tabelă.
Rezultatul de 1-1 a fost suficient pentru ca România să termine pe primul loc în Grupa E, asigurându-și astfel calificarea în optimile de finală ale turneului. Performanța echipei naționale reflectă nu doar determinarea și munca asiduă a jucătorilor, ci și strategia eficientă a antrenorului.
Calificarea României în optimile de finală este un motiv de mândrie pentru fanii fotbalului din țară și oferă speranțe pentru un parcurs cât mai lung în cadrul turneului. Cu această performanță, tricolorii își consolidează statutul de echipă competitivă pe scena europeană.
Următorul meci va aduce în fața României un nou adversar puternic, însă echipa este pregătită să facă față provocărilor și să continue să aducă bucurie suporterilor săi. România privește cu încredere spre viitor, având în vedere evoluția promițătoare de până acum.
Astăzi, Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău a găzduit ședința lunară a Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), unde participanții au beneficiat de o serie de prezentări menite să sublinieze importanța și activitatea Jandarmeriei Române. Evenimentul a inclus detalii despre atribuțiile Jandarmeriei, un scurt istoric al unității din județul Bacău, precum și o expunere a echipamentelor și tehnicii utilizate de jandarmii băcăuani.
Ședința a avut drept scop și prezentarea organizării interne a inspectoratului, alături de contribuțiile semnificative ale acestuia la menținerea ordinii și siguranței publice în primele șase luni ale anului 2024. Jandarmeria Bacău a desfășurat în această perioadă peste 2300 de misiuni de menținere a ordinii publice și a organizat 200 de misiuni de asigurare a ordinii în cadrul diverselor manifestări publice. Performanțele lor sunt notabile, deoarece nu a fost necesară intervenția în forță pentru restabilirea ordinii publice în zona de competență.
Pentru creșterea siguranței cetățenilor, jandarmii băcăuani au colaborat cu I.P.J. Bacău, participând la peste 290 de misiuni de menținere a ordinii publice în diverse locații din județ, inclusiv stațiunile montane și zonele de agrement. De asemenea, aceștia au efectuat peste 350 de misiuni în cooperare cu alte instituții, în baza planurilor de cooperare și protocoalelor de colaborare.
Activitățile desfășurate de jandarmi au dus la constatarea a 72 de infracțiuni și la aplicarea a peste 1000 de sancțiuni contravenționale, totalizând 274550 de lei. Inspectoratul a răspuns prompt la peste 400 de apeluri primite prin sistemul național de urgență „112” și la dispeceratul inspectoratului, intervenind eficient în fiecare caz.
În semn de apreciere pentru activitatea comisiei ATOP Bacău, domnul inspector șef, colonel Bârnat Eusebiu, a oferit membrilor câte o plachetă de onoare. În încheierea activității, membrii ATOP Bacău au avut ocazia să socializeze și să interacționeze cu luptătorii Detașamentului 1 Mobil, care au efectuat mai multe exerciții demonstrative de autoapărare, dresaj canin și gestionarea unor situații tactice complexe de intervenție.
În primele șase luni ale anului, jandarmii băcăuani au desfășurat peste 90 de activități de prevenire a violenței în instituțiile de învățământ și în timpul adunărilor publice și competițiilor sportive. Totodată, au asigurat paza la 29 de obiective din județ, executând peste 5000 de misiuni de pază și protecție, inclusiv transporturi de valori și corespondență clasificată.
În concluzie, activitatea intensă și eficientă a jandarmilor băcăuani în primele șase luni ale anului 2024 reflectă angajamentul lor pentru siguranța comunității și consolidarea unui climat de ordine publică. Aceștia își exprimă recunoștința față de toate instituțiile cu care au colaborat pentru sprijinul oferit.
