Adminsitratia pietei agroalimentare din Onesti va incerca in aceasta primavara sa iI elimine pe intermediarii care cumpara produse agricole de la tarani la preturi mici si apoi le vând la taraba mult mai scump. “Preocuparea noastra principala in aceasta perioada este sa atragem cât mai multi producatori agricoli, sa inlaturam intermediarii si sa contribuim astfel la scaderea preturilor. Ne intereseaza sa avem cât mai multi producatori si agenti economici, in asa fel incât sa obtinem venituri si sa asiguram necesarul de produse la preturi mici. Fondurile le vom folosi si la modernizarea Bazarului si intretinerea in conditii bune a spatiilor comerciale”, a declarat Ioan Gosav, administratorul pietei Onesti. Pentru ca actiunea de eliminare a intermediarilor sa aiba success, Ioan Gosav spune ca este necesara implicarea organelor abilitate sa faca mai des controale, iar primariile rurale sa emita cu mai multa responsabilitate certificatele de producatori agricoli.
Tot in aceasta perioada, se fac lucrari de curatenie si igienizare a tuturor spatiilor de depozitare si desfacere: hala de carne, de brânzeturi, citrice si legume-fructe, precum si in hala de peste. Se amenajeaza platoul destinat producatorilor individual si angrosistilor, se curata si se marcheaza spatiile pe platou si in obor si se vor desfiinta sapte chioscuri abandonate. Totodata, se incheie contractarile pentru tarabe, la pretul de 8 lei/zi.
Intermediari alungati din Piata Onesti
Inscrieri noi la festivalul liceenilor LicArt
Inscrierile la „LicArt” continua, iar indemnul organizatorilor este ca toti cei care vor sa intre in competitie sa aplice pe site-ul concursului. Dupa cinci luni de când se desfasoara Festivalul National de Arte pentru Liceeni – „LicArt”, cel mai mare concurs din tara, ajuns deja la editia a 12-a, participa peste 1.340 de liceeni din toata tara. Acestia concureaza cu 4.215 de creatii la sectiunile: poezie si fotografie (categoriile alb-negru, portret si diverse). La sfârsitul lunii trecute, juriul, condus de jurnalistul si omul de cultura Radu Herjeu, directorul festivalului, a desemnat creatiile semifinaliste ale lunii: 22 poezii, 13 fotografii alb-negru, 23 de fotografii portret si 10 fotografii diverse. Toate acestea vor intra in jurizarea finala ce va stabili finalistii actualei editii a „LicArt”, care vor fi invitati in Tabara de Creatie ce se va desfasura in vara. Sunt asteptati in concurs toti liceenii care nu s-au inscris inca. Lunar, fotografiile vor putea fi votate de publicul larg in cadrul unui concurs de popularitate. Dupa cele 6 luni de concurs, in competitie vor ramâne, pentru inca o luna, doar semifinalistii. Acestia vor trebui sa cucereasca aprecierile membrilor Marilor Jurii (personalitati marcante din domeniile respective), care vor desemna creatiile finaliste. „LicArt” este pe cale sa devina una dintre cele mai puternice miscari culturale din tara.
Eroii care au salvat 3 vieti din elicopterul prabusit
Ei sunt eroii nostri. Ei sunt cei care si-au pus viata in pericol intr-o dupa-amiaza de joi. Doi tineri simpli, muncitori pe un santier, care i-au salvat pe cei trei supravietuitori ai cumplitului accident de elicopter. Au actionat cu un singur gând: sa salveze vieti.
Sorin Lazar (28 ani) si Ionut Gheorghioiu (27 de ani). Primul casatorit, cu un copil de 3 ani acasa. Ambii din Sascut. Ziua de 7 martie i-a gasit exact in câmpul unde s-a produs tragedia, la nici 300 de metri de impact. Tocmai se pregateau sa plece spre casa, de la punctul de lucru – ferma Brad, când, in jurul orei 16.00, au vazut elicopterul care se prabusea.
Marturii in stare de soc
Sorin si Ionut au vrut sa rupa tacerea. Ne-au cautat insistent la telefon timp de doua zile, apoi au venit personal la redactie, duminica dimineata, si au povestit tot ce au vazut, ce au trait in acele momente. Sunt inca in stare de soc, desi nu recunosc, dar relateaza totul cu foarte mare precizie. „Sunt sef de echipa la 17 oameni. In acel moment eram pe un bloc. Am vazut cele doua elicoptere in aer. Unul din ele a coborât mai jos, fata de celalalt, s-a ridicat apoi usor …Avea un zgomot aparte la motor. Apoi a cazut ca o piatra, brusc. Practic motorul s-a oprit in aer. Acel zgomot, de pornire a motorului, s-a auzit de vreo trei ori in aer. Celalalt elicopter avea un zgomot rotund, normal, dar acesta practic se ineca. A avut rateuri dese. A mai avut o tentativa de a se prabusi si aproape de Ferma 3, dar a evitat acel loc. Apoi s-a ridicat in aer, a mai mers putin si apoi s-a prabusit”. Asa isi incepe marturia Sorin Lazar. Vorbeste precipitat, nervos si chinuit de intrebari pentru care nici acum nu a primit un raspuns. Amândoi au dat declaratii in fata anchetatorilor, isi asuma cele declarate, au curaj. Nu le e frica de nimic. Vor doar sa afle adevarul. Nimic mai mult. „A cazut ca un bolovan. S-a opri de la aproape 100 de metri de sol. Apoi a fost impactul. Si explozia. Am sarit de pe acoperis, l-am luat imediat si pe Ionut cu mine si am alergat la fata locului. Martori imi sunt si ceilalti 15 colegi. Eram cu totii in stare de soc. In momentul acela nu ma gândeam la nimic. Nu voiam decât sa salvez oamenii de acolo. Am sarit de pe bloc, de la o inaltime de peste 6 metri, am inotat in zapada si am ajuns. In 2-3 minute …”
Cel de-al doilea elicopter a survolat timp de 25 de minute
Acolo a vazut iadul pe pamânt. „Elicopterul ardea, trei victime, trei soldati, erau aruncati in zapada, lateral. In fata, inca un pilot ardea in flacari, ne facea semn cu mâinile. Pe cel de-al cincilea nu l-am vazut. Am inteles ulterior ca era prins sub elicopter, in partea din mijloc … Din cei trei, pe unul l-am gasit chiar lânga motorul aparatului de zbor, unul aproape de coada elicopterului, iar pe celalalt undeva la mijlocul. Sunt cei trei supravietuitori. Pe unul l-a scos Ionut. Era strangulat cu casca. L-a tras de lânga elicopter. Puteau fi alte explozii. Oricum totul bubuia in jurul nostru. Eu m-am dus repede ca cel de lânga mijlocul elicopterului. Era ars in totalitate. Doar un singur crac de la pantalon se mai vedea. Restul tot era ars, inclusiv el. L-am tras cam la 100 m distanta. Am lasat in urma, pe zapada o dâra rosie de sânge, am simtit pe mâinile mele pielea lui, carnea lui arsa. Mi-au ramas pe mâini. Avea o taietura adânca la cap. Si era ars complet. Imi tot zicea ca-i este frig. I-am dat haina mea, l-am intrebat câte persoane erau. Atunci am vazut pe al treilea soldat, de la coada elicopterului. Era strivit. Avea bratul drept strivit, i se vedeau oasele iesite prin haina. La picior la fel. Avea oasele fracturate. Era constient. Toti erau constienti. In timpul acela, totul exploda. Nu stiam decât ca trebuie sa-i scot de acolo. Cel care ardea, era prins intre fiare. In tot acest timp, cel de al doilea elicopter survola deasupra noastra. Vreo 20-25 de minute. Fara sa ne dea vreun ajutor. Le faceam semne in disperare, dar degeaba. Poate nu aveau comanda de aterizare, nu stiu, dar in momente de astea mai stai la ordine sau la stiu eu ce ordine?”, se intreaba Sorin.
Cel mai grav ranit a mers pe picioarele lui
Sorin sustine ca abia dupa 25 de minute cel de-al doilea elicopter a aterizat si din el au coborât doi paramedici. „De ce nu a coborât imediat? Mai repede, asta nu inteleg? Noi doi eram acolo, le faceam semn sa ne ajute, nimic. Eu am fost cel care a sunat si la 112, imediat dupa impact. Noi am fost acolo si nimeni nu a intervenit. Asta nu inteleg. De ce? Erau cologii lor acolo jos. Eram si noi incercând imposibilul. Puteau sa ne ajute mult mai repede. Si o secunda conteaza in astfel de situatii. Curgea sânge, oamenii aia sufereau de frig, de arsuri, de durere. Ma intrebau mereu daca traiesc si doi chiar colaborau. Al treilea, cel de lânga motor, pe care l-a scos Ionut, era lovit tare la cap, avea capul spart in doua si fata desfigurata, s-a asezat in genunchi in zapada si asa a stat pâna a venit celalalt elicopter. Nu zicea nimic. Doar doi vorbeau cu noi, cel ars si cel cu fracturi deschise. Nu stiam cine sunt, cum ii cheama. Am incercat sa-i incurajam, sa-i tinem in viata. Noi i-am suit si in targa. Cel cu capul crapat, cel mai grav ranit, cred ca Dumnezeu i-a dat putere, a reusit sa mearga pe picioarele lui spre elicopterul care i-a luat. Noi doi doar l-am sprijinit.”
La audieri au ramas cu un gust amar
„Cel cu capul spart voia sa vorbeasca, dar nu putea”, spune si Ionut. „Nu mi-a fost frica, nu am mai bagat nimic de seama. Exploda. Am fost si audiat. Eu am stat pâna la trei dimineata la declaratii. Nu ni s-a spus nimic.” Sorin a fost audiat pâna la 9 seara, si apoi a doua zi, de la 7 la 10. Amândoi sustin ca au fost tratati ca „niste câini.” „Nu ni s-a dat un pahar cu apa, eram uzi leoarca, cu buzele uscate. Niciun «multumesc», niciun, nu stiu, sa vada daca nu am patit si noi ceva. Parca noi am prabusit avionul acela. Am fost si noi destul de expusi, nu? Bubuituri au fost intr-una. Nu am mai gândit nimic.”
Doua intrebari fara raspuns
„Si apoi, mai e o problema. Unul dintre cei doi paramedici, o femeie, abia se misca. Celalalt era un copil, ca Ionut, dar al doilea, femeia, era voluminoasa, masiva. Practic când a coborât din elicopter a ramas proptita in zapada. Nu a putut sa se mai miste. S-a dus Ionut sa-i ia geanta medicala. Când a ajuns lânga noi nu mai avea aer. Doar gâfâia. Am intrebat-o noi ce sa facem. Era buimaca. Consider ca interventia la fata locului nu a fost deloc prompta. A fost si târzie si fara promptitudine. Acolo era frig, agonie, durere. Asta nu-mi pot explica. Asta am zis si celor care m-au audiat. Au coborât când au vazut ca vien SMURD-ul. Ei stiau ce e acolo. Ma macina mereu aceste intrebari – de ce nu au coborât imediat si ce cauta acel paramedic acolo care abia se misca?”, conchide Sorin. Dupa o ora de discutii au plecat amândoi, in ploaia rece. Se grabeau sa ajunga la inmormântarea de la Adjud.
„Dorim sa ne intâlnim cu familiile lor. Nu vrem nimic, sa nu fim intelesi gresit. Vrem doar sa aflam adevarul. Am trait niste momente pe care nu cred ca le vom putea uita vreodata.“
Sorin si Ionut„Nu stiu cum am avut puterea sa ajung acolo. Cred ca daca imi spunea cineva sa ma duc, evitam, ca eram in pericol. Dar atunci pur si simplu am actionat. Nu m-am gândit la nimic.“
Ionut Gheorghioiu„Eu lesin si daca vad o picatura de sânge. Mi-e mila de toti cei care sufera. Dar atunci nu am simtit nimic. Cred ca Dumnezeu m-a intarit. Plâng de fiecare data când vad la televizor accidentul. Am fost amândoi si la Adjud, am aprins o lumânare la cel care va fi inmormântat acolo. Acolo am aflat ca e Vasile Manolache. Era intr-un sicriu acoperit de drapelul tarii. M-a emotionat. Acum ne ducem si la inmormântare. Nu ai cum sa fii altfel in astfel de momente.“
Sorin Lazar„Baiatul ars si-a sunat fata. Telefonul era ars tot, i se lipea telefonul de mâini. Cel cu fracturi deschise mi-a spus, când l-am intrebat ce s-a intâmplat, … «trenul de aterizare». Fum nu era in zbor. Flacara, bubuitura au fost doar dupa impactul cu solul.“
Sorin Lazar„Nu am nimic de comentat. Sunt declaratii pentru care ei raspund. Ancheta a fost preluata de Parchetul Militar. Nu am ce sa va raspund. Puteti sa luati informatii de la oricine. Ei cred ca ar face orice pentru un pachet de biscuti. Nu comentez. Sunt majori, sunt raspunzatori. Noi am facut comunicarea prin biroul de presa. Acum sunt la inmormântarea de la Adjud, unde va participa si domnul ministru Dusa.“
lt.col.Adrian Plotogea, ofiter cu informarea si relatii publice de la Flotila 95 Bacau
Cei trei supravietuitori (locotenent-comandor Petru Pricop, caporalul cl. a III-a Doru Nanescu si capitan Catalin Balmus) sunt in continuare sub supraveghere medicala permanenta in Bucuresti. Starea lor este stabila. Inmormântarile celor doi piloti morti au avut loc duminica la Adjud si in Dâmbovita. Accidentul aviatic s-a produs pe 7 martie, pe un câmp din comuna bacauana Beresti-Bistrita.
Triumful dreptatii: FCM Bacau a câstigat litigiul in „cazul Baciu”
Tribunalul Cantonal din Elvetia obliga Steaua la plata a peste un milion de euro
“O sa vedeti cu totii – FCM Bacau va primi banii pentru Baciu pentru ca are acest drept, indiferent de amânarile celor care vor sa protejeze Steaua. Daca nu românii, atunci elvetienii ne vor da dreptate. Eu sunt un invingator si am sa câstig aceasta batalie, nu am nicio indoiala!”
Dumitru Sechelariu, martie 2012
Un meci care a durat 20 de luni
In august 1996, Bacaul lui Dumitru Sechelariu reusea cea mai mare surpriza din istoria Ligii l la fotbal. Formatia bacauana spulbera cu scorul de 5-1 campioana României, Steaua, intr-o partida disputata chiar in Ghencea. De-a lungul anilor, FCM Bacau a sustinut si alte meciuri aprige cu gruparea ros-albastra. Ultimul a fost cel mai disputat, dar si cel mai lung. El a inceput in vara lui 2011, s-a intins pe o durata de 20 de luni si avut drept miza despagubirile financiare in valoare de 800.000 de euro pe care Steaua era obligata sa le plateasca Bacaului in cazul fotbalistului Eugen Baciu, conform contractului de transfer incheiat in 2005. Refuzul Stelei de a achita aceasta suma in iulie 2011, atunci când Baciu si-a incheiat contractul cu „ros-albastrii” a obligat clubul bacauan sa apeleze la instantele sportive. Disputa dintre FCM Bacau si Steaua in cazul Baciu a fost transata de instantele din Elvetia, care au dat câstig de cauza clubului bacauan, in conturile caruia trebuie sa intre, conform verdictului pronuntat de Tribunalul Cantonal Elvetian de la Lausanne, peste un milion de euro.
“Exista legi pe care trebuie sa le respecte toata lumea si sunt regulamenete obligatorii care conduc fotbalul. Dar, mai presus de acestea, exista onoarea si bunul-simt, cele care trebuie sa ne guverneze pe noi ca oameni!”
Dumitru Sechelariu, august 2011
Scânteie: „E victoria lui Dumitru Sechelariu”
Pe 18 iulie 2012, Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne, a condamnat Steaua la plata a 800.000 de euro plus penalitatile aferente catre FCM Bacau. Recursul inaintat de bucuresteni a dus „meciul” in prelungiri, ultima decizie, pronuntata pe data de 19 februarie 2013 de catre Tribunalul Cantonal obligând in mod definitiv clubul Steaua sa achite catre FCM Bacau 1.041. 000 euro. Suma reprezinta obligatii contractuale in cazul Baciu, TVA, penalitati si cheltuieli de judecata. „Este o decizie fireasca, pe care o asteptam cu nerabdare. Practic, totul era doar o chestiune de timp, iar Steaua nu a facut decât sa tergiverseze punerea in aplicare a sentintei TAS. Regretul nostru este ca Dumitru Sechelariu, cel care a crezut cel mai mult in sansele de reusita ale FCM Bacau in aceasta lupta, nu se mai afla astazi printre noi. S-ar fi bucurat foarte mult pentru acest succes deoarece FCM Bacau era viata sa. Practic, aceasta este victoria lui Dumitru Sechelariu”, a declarat presedintele FCM Bacau, Daniel Scânteie.
“FCM Bacau nu cere nici pomana, nici nu se umileste in fata nimanui pentru ca eu, Sechelariu, stau drept in fata oricui, pentru ca dreptatea este de partea mea. Nu vorbim de persoane, ci vorbim de principii, de adevar, si FCM Bacau va câstiga fara indoiala deoarece eu am dreptate, indiferent ce ar spune unii.”
Dumitru Sechelariu, octombrie 2011
Precizie elvetiana: 1.041.000 euro
Inca de la bun inceput, finantatorul FCM Bacau, Dumitru Sechelariu a fost convins ca dreptatea este de partea clubului sau si a facut toate demersurile pentru ca aceasta cauza sa fie judecata corect. Desi Comisiile Federatiei Române de Fotbal au fost, in mod nejustificat, de partea Stelei lui Gigi Becali, Sechelariu a continuat sa creada si sa lupte pentru drepturile FCM Bacau. Clubul bacauan s-a adresat instantei supreme in cauze sportive, cazul Baciu ajungând pe rolul Tribunalului pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Pe data de 18 iulie, dupa aproape un an de la declansarea litigiului, judecatorii TAS au dat câstig de cauza Bacaului, obligând Steaua sa plateasca suma de 800.000 de euro plus penalitatile aferente. Protejat, in continuare, de obtuzitatea Federatiei, care nu a pus in aplicare decizia TAS, Gigi Becali a refuzat sa achite datoria catre FCM Bacau si a facut recurs la Tribunalul Cantonal Elvetian. Aceasta ultima instanta a respins recursul Stelei si a validat in mod definitiv decizia TAS, calculând la 1.041.000 euro datoria bucurestenilor catre FCM Bacau.
“Daca nici o decizie a Tribunalului pentru Arbitraj Sportiv nu mai convinge, atunci nu stiu ce sa mai cred despre aceasta tara! Stiam ca vom câstiga, eram linistit si sunt in continuare linistit, orice ar incerca unele persoane sa faca. O sa vedeti, Sechelariu si FCM Bacau sunt mai puternici decât cei ce nu au respect pentru lege. Timpul imi va da dreptate si de data asta, o sa vedeti!”
Dumitru Sechelariu, iulie 2012
Gigi Becali sfideaza toate instantele
Indiferent de afirmatiile fara acoperire ale patronului stelist Gigi Becali, clubul din Ghencea trebuie sa plateasca Bacaului suma de un milioan 41.000 de euro. Imediat dupa primirea deciziei Tribunalului Cantonal de la Lausanne, FCM Bacau a trimis notificari catre Federatia Româna de Fotbal, UEFA si FIFA referitoare la solutia finala in cazul Baciu, asteptându-se o reactie pe masura din partea forurilor nationale si internationale. „Cazul Baciu nu putea avea un alt final decât unul favorabil FCM Bacau. Din pacate, am asteptat nejustificat de mult, iar pentru persoana care s-ar fi bucurat sa-si vada implinit unul din cele mai aprige teluri, Dumitru Sechelariu e prea târziu.
Speram ca macar acum Federatia Româna de Fotbal sa-si faca datoria, aplicând statutul FRF in mod nediscriminatoriu. Macar in ultimul ceas, ar fi de dorit ca Steaua sa plateasca suma pe care o datoreaza catre FCM Bacau intr-un timp cât mai scurt. Si va asiguram ca nu vom tolera o repetare a istoriei”, a declarat avocatul FCM Bacau, Gabriel Ionita.
Steaua risca excluderea din cupele europene
Daca nu se supune hotarârilor emise de forurile elvetiene, FC Steaua Bucuresti risca sanctiuni sportive si financiare dintre cele mai grave. In prima instanta clubul lui Gigi Becali va fi amendat si depunctat in campionatul intern, urmând ca UEFA sa elimine Steaua din toate competitiile europene. Contactat de Sport Total FM, Cristian Jura, singurul român care este avocat si judecator la TAS nu da nicio sansa Stelei de a scapa de plata datoriei catre FCM Bacau. „Steaua a facut recurs la decizia TAS si recursul a fost judecat de Tribunalul Cantonal. Mai departe de atât nu are unde sa atace”, a spus Jura, care a precizat ca Steaua risca excluderea din competitiile internationale. Oficialii FRF au avertizat, la rândul lor, clubul Steaua ca trebuie sa plateasca datoria catre FCM Bacau. In caz contrar, Steaua nu va primi licenta si nici nu va juca in cupele europene!
Dan Sion
Nelu Brosteanu
Copii salvati de chirurgii bacauani
Investitiile in oameni si aparatura dau roade
Chirurgia pediatrica are o lunga traditie in Bacau. Sectia din Spitalul Judetean de Urgenta are peste 35 de ani si a fost prima infiintata intr-un centru neuniversitar. Personalul medical de aici se straduieste sa duca mai departe traditia si sa faca medicina de performanta. Renumele sectiei, al medicilor de aici, a depasit granitele judetului.
„Primul sef de sectie a fost dr. Tilea, medicul care a stabilit niste standarde la care au aspirat toti cei care i-au urmat si care este si acum un model pentru noi, ne-a declarat dr. Mihai Codrin Galinescu, seful sectiei Chirurgie Pediatrica. Eu lucrez de 12 ani in sectie, unde mi-am dorit sa fiu inca din primul an de facultate, când faceam practica aici.” Un moment important pentru activitatea medicala a fost mutarea sectiei din spitalul mare in cladirea de la Pediatrie in aprilie 2012. Renovata si dotata prin efortul financiar al Consiliului Judetean si al spitalului, sectia a ajuns la performanta de a oferi servicii medicale de care micii pacienti pot beneficia gratuit in sistemul public doar la Spitalul „Marie Curie” din Bucuresti. Este vorba despre interventiile chirurgicale laparoscopice. Datorita unui aparat care a costat aproximativ 80.000 de euro, se pot efectua operatii cu laparoscopul la copii de vârste foarte mici. Dupa cum a explicat dr.Galinescu, costurile se amortizeaza, iar beneficiile pentru pacientii care se recupeaza foarte repede dupa interventie sunt incalculabile. Acestea sunt, de altfel, argumentele sefului de sectie atunci când ii prezinta managerului Dan Stoica necesarul de aparatura. Urgent este acum un aparat de radioscopie cu linie TV, pentru ca se foloseste inca un aparat radiologic vechi de zeci de ani. Ar fi nevoie si de un „motor de ortopedie, care largeste canalul in interiorul osului si care poate taia osul. Acum avem unul tot vechi. Ne facem treaba cu ele, dar cele noi, care ar costa impreuna 80.000 de euro, ne-ar ajuta mult.” La deschidere, anul trecut, sectia a adunat o parte din cei mai buni angajati, dar deficitul a ramas. Sectia a fost printre putinele din tara in care s-au facut angajari anul trecut, dar nu este suficient. De aceea, s-a recurs la o solutie mai putin obisnuita: spitalul lucreaza cu asistenti medicali de la o fundatie bacauana. Este un artificiu prin care spitalul nu-si depaseste bugetul pentru cheltuieli de personal, ci cumpara servicii. O reusita este considerata si atragerea atentiei comunitatii bacauane care, prin câtiva membri ai sai, a sponsorizat sectia si a schimbat conditiile hoteliere pentru pacienti. Unul dintre inimosii „suporteri” ai sectiei ne-a marturisit ca ii „creste inima atunci când este sunat de cunostinte din tara care intreaba de dr. Galinescu si echipa sa care face operatii laparoscopice la copii”.
„Laparoscopia iti permite sa vezi ceea ce nu ai putea depista prin investigatiile clasice. Este aceeasi chirurgie, dar privita altfel si realizata cu instrumente care costa mult, insa merita fiecare banut. In loc de o taietura, ii faci pacientului doar incizii prin care introduci camera de luat vederi si instrumentele. Apoi, se recupereaza repede. Costurile se amortizeaza, faci medicina de calitate, devii vizibil, ai adresabilitate si aduci bani spitalului. Trebuie ca si comunitatea sa se implice. Eu spun mereu ca nimic nu-i gratis. Nici asistenta medicala, desi se spune ca la noi este.”
Dr. Mihai Codrin Galinescu, medic sef de sectie
In sectia Chirurgie Pediatrica se opereaza laparoscopic de la apendicite la cazuri de tumori si malformatii grave. In ultimii patru ani „au fost enorm de multe tumori” la copii, de la cele ovariene la fetitte de 13-14 ani, la tumori splenice si intestinale. Tot aici a fost operata cu succes si o fetita de 12 ani cu sarcina extrauterina.
Explorarea si chirurgia laparoscopica si-au dovedit eficienta in nenumarate cazuri. Printre acestea, cel al unei paciente de 14 ani, dintr-o familie defavorizata. Copilul a ajuns la dr. Galinescu dupa ani de suferinta. „I-am descoperit un adenocarcinom de colon. Am operat-o si, cu ajutorul unei fundatii, a ajuns in Bucuresti pentru radioterapie si chimioterapie. O dovada ca, atunci când se implica si comunitatea, se pot rezolva probleme”. O alta pacienta trecea de 4-5 ani prin chinul unor dureri abdominale a caror cauza a ramas ascunsa in ciuda investigatiilor de la Iasi si Bucuresti. Datorita tehnicii de explorare laparoscopica „am descoperit o adeziune, o brida. Am taiat-o in 10-15 minute si a scapat de dureri”, a explicat dr. Galinescu.
Prin ruinele industriei bacauane
De douazeci de ani, Bacaul se afla intr-un proces continuu de dezindustrializare, fara perspective de redresare. Dintre intreprinderile aflate in functiune la inceputul anilor ’90, putine sunt cele care au supravietuit, iar acestea si-au restrâns mult activitatea. In perioada 1990-2000, judetul Bacau furniza 4,5% din productia totala industriala a tarii si ocupa locul 6 pe plan national. Acum, am ajuns pe ultimele locuri din tara.
La inceputul anilor ’90, judetul avea exploatare de gaze naturale, petrol, carbune si sare, industrie chimica si petrochimica, functionau aici unicul producator de cauciuc sintetic si principalul producator de acid sulfuric, exista industrie usoara si lista poate continua. In ultimii 20 de ani, din instrustria judetului Bacau au disparut: Bere Lichior Margineni (unul dintre cei mai importanti producatori de bere din România), Prolabac (unul dintre cei mai mari procesatori de lapte), Rafinaria Darmanesti, Letea (unicul producator de hârtie de ziar din tara), Robinetele Industriale, Stofe Buhusi (renumita la nivel international pentru calitatea stofelor), Pobac, Asco, Elbac, Comprel. De asemenea, si-au redus considerabil activitatea platforma industriala de la Borzesti (RAFO, Chimcomplex, CAROM, UTON), Aerostar, Masini Unelte, Subex, Amurco. Probleme sociale grave au aparut in orase cladite in jurul industriilor, precum Buhusi sau Onesti. Exporturile au murit putin câte putin, iar judetul a pierdut piete importante de desfacere, precum Rusia sau Ucraina.
Exodul fortei de munca
Conform datelor de la Directia Judeteana de Statistica Bacau si informatiilor din analiza “Starea Economiei Judetului Bacau – 2012”, elaborata de Camera de Comert si Industrie, numarul salariatilor din industria judetului ste cum mai mic cu aproape 80% fata de anul 1991. Cât priveste topul national al productiei industriale, de la locul 6 in 1991 am ajuns in 2010 pâna pe antepenultimul loc.
Si totusi, ce s-a pus in loc pe ruinele fostei industrii? “Nu s-a pus nimic in loc. Sunt multe unitati mici care abia supravietuiesc. Vreo trei mii de firme au murit, iar alte locuri de munca nu s-au mai infiintat. Foarte multi dintre cei care au lucrat in diferite ramuri nu au mai gasit de lucru in aceleasi domenii. Unii s-au indreptat spre domeniul bugetar, dar si acolo au inceput problemele, iar tinerii au plecat peste hotare. In schimb, au crescut sectoarele comerciale si de servicii, unde salariile sunt mici, iar acest lucru se reflecta in scaderea nivelului de trai, spune Martin Fartade, liderul judetean al sindicalistilor afiliatI la CNS Cartel Alfa.
Industrie neperformanta
Pe de alta parte, industriasii din Bacau nuanteaza problema. “La inceputul anilor ’90, judetul era fals industrializat, productivitatea era foarte scazuta, iar industria era energofaga. Intreaga tara era industrializata chiar peste nivelul unor superputeri economice occidentale. In schimb, sectorul serviciilor, care aduce bunastare populatiei, aproape ca nu exista si era necesar sa se dezvolte. Totodata, era normal ca forta de munca din industrie sa scada, datorita tehnologizarii. Primele privatizari s-au facut destul de bine, cu scutiri de taxe si impozite, dar ulterior nu s-a continuat pe aceeasi linie. Au aparut societati care au capusat marile intreprinderi si care au facut doar comert, fiindca nu se pricepeau la productie. Produsele din import au câstigat teren in fata celor autohtone, datorita calitatii si pretului. O mare greseala a fost ca nu a existat o politica pentru incurajarea consumului de produse românesti. Noi, industriasii, am demarat campania «Fabricat in România», dar nu am primit nici un sprijin guvernamental. Am organizat la Bucuresti si o expozitie cu produsele din judetul Bacau, dar fara ecou prea mare”, a declarat Marin Mironeasa, presedintele Uniunii Nationale a Industriasilor din România, judetul Bacau. Din ruinele fostei industrii razbat inca la suprafata câteva intreprinderi supravietuitoare, precum Agricola, Aerostar, Pambac, unde spiritul privat a fost valorificat optim.
Toate mapele oficiale care prezinta date despre starea proasta in care a ajuns industria contin, la final, cauzele acestei stari de fapt si o multime de propuneri pentru iesirea din impas. Din pacate, toate acestea ramân la stadiul de intentie, fara sa se concretizeze in actiuni coerente si palpabile. (Ovidiu Pauliuc)
S-ar putea mai mult, dar…
Si cifra de afaceri din industrie a fost mai mare cu 18,2% fata de perioada corespunzatoare din anul 2011. Si investitorii au prins mai mult curaj, agentii economici investind in medie cu 41 la suta mai multi bani in afacerile lor. Sectorul privat a fost cel care a dus greul, in structura unitatile cu proprietate integral privata fiind „responsabile” de aproape 70 la suta din investitii. Dar ce a insemnat „investitii” in 2012? 58,3% au fost lucrari de constructii, 24,7% – utilaje cu montaj si fara montaj, 10,5% mijloace de transport si 6,5% alte cheltuieli de investitii. Datele la 9 luni in ceea ce priveste exporturile arata ca Bacaul a trimis in afara marfa in valoare de 268.683 euro, mai mult cu aproape 5 la suta fata de 2011. Cea mai mare pondere in volumul marfurilor exportate il detin materiile textile si articole din acestea (28,6%) urmate de sectiunile produse din lemn, pluta si impletituri din nuiele (22,2%) si
masini si dispozitive medicale, masini si aparate si echipamente electrice (9,4%). In egala masura, anul trecut am importat cu 6 la suta mai mult decât in 2011, in cifre produsele insumând 328 de mii de euro. Am importat materiale textile si articole, masini si dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice, metale comune. (Andreea Gavrila)
„Industria bacauana care exista o sa mearga in relatie cu ce se intâmpla cu furnizorii si clientii. Bacaul are loc pentru mai multa industrie decât cea din prezent. Si faptul ca nu intram in Schengen ne afecteaza relatia cu investitorii”. – prof.univ.dr. Gheorghe Epuran, profesor la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau
„Cred ca in 2013 o sa mearga industria IT si poate industria usoara. Daca ar fi sa mearga intr-o directie buna ceva ar fi societatea Aerostar. Faptul ca avem un aeroport international care e conectat la marile orase inseamna ca investitorii pot veni de oriunde”. – conf.univ.dr. Bogdan Patrut, profesor la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau
„Nu avem productie, un suport legislativ adecvat si investitorii nu sunt incurajati deloc prin acest sistem fiscal”. – prof.univ.dr. Marius Paraschivescu, profesor la Universitatea “George Bacovia”
Aerostar poate fi vârf de lance
Anul trecut, societatea Aerostar a inregistrat un profit cu 3,5 milioane de lei mai mare decât in 2011. Veniturile au fost de aproape 196 de milioane de lei.
Salariatii din industrie au câstigat sub media lefurilor din judet. Anul trecut, media câstigului salarial net a fost de 1296 de lei, sub acest prag incasând doar cei din industrie si constructii. Oricum, fata de media nationala, salariile bacauanilor au fost mai mici cu 17 la suta.
Bacauanii nu sunt productivi
Bacaul este codas intr-un top al celor mai harnice judete, dupa produsul intern brut pe cal de locuitor inregistrat de la inceputul crizei si pâna in prezent. Conform unei analize Econtext, Bacaul este pe locul 36 dintre cele 42 de judete prezente in acest clasament care ii prezinta pe cei care au produs cel mai mult in aceasta perioada, cine sunt cei mai productivi, cei mai eficienti români, in ce judet sunt cei productivi si mai spornici români.
Din cele 42 de judete (41 + Bucuresti), 39 au depasit nivelul anului 2008 la valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor. Cu alte cuvinte, in 39 de judete, PIB-ul pe cap locuitor va ajunge in 2013 peste valoarea din 2008, ceea ce inseamna ca ele au depasit criza. Bacaul este insa codas in acest top, cu o crestere firava, de la 4.527 euro pe cap de locuitor, la 4.608 euro pe cap de locuitor, adica numai 1,8%. Pe primul loc este judetul Arges, cu o crestere de peste 25%. In Moldova, suntem antepenultimii in clasament. Pe primul loc este Iasi (crestere de 10,9%), urmat de Botosani (9,9%), Vaslui (5,2%), Suceava (5,1%), Neamt (3,8%), Vrancea (1,9%), Bacau (1,8%) si Galati, judet aflat in recesiune, cu -1,7%.
Conditii sufocante pentru mediul de afaceri
Faptul ca economia Bacaului se afla in impas este reflectat si de situatia firmelor care isi desfasoara activitatea in judetul Bacau, inregistrate la Oficiul Registrului Comertului Bacau. Practic, dizolvarile de firme s-au dublat fata de anul 2011. In paralel, a crescut si numarul radierilor. In anul 2012, in primele 11 luni, s-au inregistrat 660 de dizolvari de societati, comparativ cu 315 in acelasi interval din 2011, dar si 1.818 radieri, comparativ cu 1.549 in 2011. Se observa si o descrestere a inmatricularilor de firme. Daca in 2011 au fost deschise 2.983 de firme, in 2012 si acest indicator a fost in scadere, ajungând la 2.639.
Firmele care au disparut de la inceputul crizei aduceau beneficii economiei nationale si implicit celei locale, intrucât firmele active inseamna locuri de munca, incasare de TVA, impozite care merg la stat. “Mii de firme au murit, dar in schimb s-au infiintat prea putine locuri de munca. Foarte multi meseriasi nu au mai gasit de lucru in aceleasi domenii. Unii s-au indreptat spre domeniul bugetar, dar si acolo au inceput problemele, iar tinerii au plecat peste hotare. In schimb, au crescut sectoarele comerciale si de servicii, unde salariile sunt mici, iar acest lucru se reflecta in scaderea nivelului de trai”, spune Martin Fartade, liderul judetean al sindicalistilor afiliati la CNS Cartel Alfa. Un raport al Camerei de Comert si Industrie prezinta si o serie intreaga de cauze ale situatiei actuale economice a judetului, care merg de la presiunile fiscale impovaratoare asupra agentilor economici, la cadrul legal si fiscal lipsit de predictibilitate si birocratia excesiva. (Ovidiu Pauliuc)
Scaderi salariale de la o luna la alta
In luna ianuarie 2013, salariile au scazut cu aproape noua la suta fata de decembrie 2012, ajungând la o medie neta de 1548 de lei, cu 149 de lei mai putin. Cele mai mari salarii le-au incasat lucratorii in transporturi aeriene, o medie de 3799 lei, in timp ce angajatii din hoteluri si restaurante au avut cele mai mici lefuri, respectiv 840 de lei. O explicatie pentru scaderea lefurilor este si faptul ca in luna decembrie zilele lucratoare sunt mai putine la numar, fiind sarbatorile. nerealizarea de productii, incasarile mai mici sau angajarea personalului cu câstiguri salariale mici pot fi tot atâtea explicatii. Reduceri de salarii mai semnificative au resimtit angajatii din extractia minereului, activitati de editare, silvicultura si exploatare forestiera, telecomunicatii. Acestia au câstigat si cu un sfert mai putin fata de luna anterioara. In top urmeaza angajatii din sectorul farmaceutic, extractia carbunelui si furnizarea utilitailor. In fine, pe locul al treilea la scaderi de lefuri se situeaza cei din domeniul fabricatiei bauturilor, substantelor chimice si activitatilor auxiliare intermedierilor financiare. In ceea ce-i priveste pe bugetari, au suferit de pe urma scaderilor cei din sanatate, asistenta sociala si invatamânt. Pe de alta parte, doar cei care au fost promovati intr-un grad profesional au câstigat cu 0,7 la suta in plus. Fata de ianuarie 2012, salariile din ianuarie 2013 au fost mai mari cu 5,5 la suta. Un motiv poate fi si faptul ca bugetarii au inceput sa recupereze din taierile salariale. (Andreea Gavrila)
Jandarmii bacauani se instruiesc pe internet
Unitatea din Bacau a fost dotata cu un sistem de pregatire online iar in locul foilor de hârtie si a pixului a aparut calculatorul. Astfel, militarii sunt scutiti de deplasari in afara judetului si au posibilitatea sa se corecteze atunci când gresesc.
Jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau se pregatesc si sunt evaluati printr-un sistem de tip e-learning implementat, de altfel, in toate unitatile din tara. In fata calculatorului, militarii nu mai sunt presati de timp si nici nu mai au emotiile pe care le aveau atunci când profesorul se plimba printre banci. Mai mult, noul sistem le permite sa vada in timp real care sunt greselile pe care le fac si astfel se si pot corecta, asta atunci când vorbim de cursuri de pregatire. Inainte de aparitia acestui program, foaia si pixul erau baza. Militarii. care au trebuit sa se adapteze noilor conditii. spun ca acest sistem este acum mult mai eficient. Cei care pica la evaluare au termen 30 de zile sa se pregateasca si sa se prezinte din nou, intr-o asa-zisa restanta, pentru a sustine din nou testarea. Daca nici de aceasta data nu reusesc sa obtina punctajul minim atunci situatia lor urmeaza un traseu care se poate incheia cu o sanctiune. In judetul Bacau nu a fost cazul sa se ia astfel de masuri pentru ca toti jandarmii au trecut cu brio de evaluarile semestriale si anuale. (Geta P.)
20 de jandarmi conectati in acelasi timp
Sistemul e-learning a fost implementat, in toate unitatile Jandarmeriei, in decembrie 2011. Este orientat pentru cresterea performantei individuale si organizationale a personalului si destinat desfasurarii unor activitati de pregatire si evaluare a personalului din unitati atât individual cât si colectiv. La Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau se pot conecta la intranet, in acelasi timp, 20 de jandarmi, fiecare având o parola. Cursurile sunt concepute de catre instructorii militari si permit parcurgerea unor teme de pregatire la sfârsitul carora sunt o serie de intrebari prin care jandarmii se poate autoevalua. Avantajul este ca atunci când gresesc un raspuns ei se pot corecta.
„Pâna sa apara acest program evaluarea se facea in conditii normale, prin teste grila pe hârtie. Sistemul e-leargning ne permite obiectivitate in desfasurarea activitatilor de evaluare, evitarea subiectivismului dar si evitarea deplasarilor in unitatile Jandarmeriei pentru parcurgerea unor examene de cariera. La inceput a fost mai greu, pentru ca nu toti colegii aveau notiuni minime de calculator dar cu timpul au invatat cu totii acest program.”
mr. Liviu Stefan Lupu – ofiter IJJ Bacau„Nu mi se pare dificil, mai ales ca nu suntem constrânsi de timp. Avem tot timpul la dispozitie, putem reciti cursul daca avem anumite indoieli la unele intrebari. Este o metoda mai moderna si mult mai buna.”
sg.mj. Alexandru Bejleaga – IJJ Bacau
Deficitul pe 2012 al judetului a fost acoperit
Anul trecut, pentru functionarea Consiliului Judetean (CJ) Bacau s-au cheltuit 190.038.028 lei. In acelasi timp, la aceeasi sectiune, au fost realizate venituri in valoare de 192.416.302 lei, prin urmare, institutei i-au ramas aproape 2,4 milioane de lei. La sectiunea de dezvoltare, cheltuielile au fost mai mari decât veniturile: s-au incasat 83.862.696 lei, dar s-au consumat 106.197.605 lei. Deficitul calculat la data de 31 decembrie este de 22.334.909 lei. Din fericire, excedentul anilor precedenti este de 42.407.724 lei, iar legea permite compensarea. Proiectul, amânat pe 28 ianuarie, a fost aprobat de consilieri in ultima sedinta, astfel incât deficitul inregistrat in 2012 la sectiunea de dezvoltare a fost acoperit definitiv.
Cornelia Lupes, „dascalita“ din Poduri
„Am incercat sa-mi fac profesia onorabil!“
Sala de festivitati a Primariei Poduri a fost plina, vineri, 8 Martie. Aproape o suta de persoane – profesori, invatatori, functionari publici, preoti, consilieri locali – au fost prezenti la un eveniment absolut special organizat de autoritatile locale. Invitati de onoare au fost Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, si Andre Muit, presedintele Asociatiei Betania, care a construit Scoala Valea Sosii. Manifestarea a avut o dubla motivatie: “Astazi, vom decerna titlul de cetatean de onoare doamnei profesoare Corneliei Lupes si, totodata, fiind 8 Martie, le vom omagia pe toate femeile din comunitate si din viata noastra”, a declarat Gheoghe Iscu, primarul comunei. Deschiderea a fost facuta de Diana Albu, viceprimar, care a numit manifestarea “Gala educatiei podurene” deoarece in sala se aflau zeci de cadre didactice. Cornelia Lupes s-a nascut “intr-o margine a României Mari”, mai exact, la Mitkau-Cernauti, unde parintii sai erau invatatori. A terminat Facultatea de Filologie din Bucuresti si a ajuns profesor la Valea Sosii, apoi in Poduri. Toti cei care o cunosc pe Cornelia Lupes spun ca este un om de exceptie. Pentru devotamentul sau, la implinirea a 70 de ani, primarul Gh. Iscu i-a inmânat titlul de cetatean de onoare, in aplauzele invitatilor.
„Uitati-va ce frumoasa intrunire!”
Modesta si foarte emotionata, Cornelia Lupes a marturisit ca nu are merite speciale: “E impresionant ce au facut oficialitatie pentru comuna, nu pentru mine. Uitati-va ce frumoasa intrunire de lume eleganta, distinsa, de barbati gentlemani, care au oferit flori doamnelor. E minunant ca ne-am adunat si comunitatea este in armonie. Pentru mine, e coplesitor ca m-au propus, nu m-am asteptat, dar nu pot sa spun ca am facut lucruri nemaipomenite pentru comuna. Am incercat sa traiesc modest si cinstit si sa-mi fac profesia onorabil.” Cornelia Lupes a vorbit, in discursul sau, despre toti podurenii ajunsi profesori universitari, aratând ca in Poduri, o comuna cu o istorie de mii de ani, IQ-ul e foarte ridicat. Despre ea, au vorbit fostii elevi, fostii colegi de catedra si actualii profesori. Laudele si discursurile au tinut ore bune, iar Cornelia Lupes le-a meritat din plin. Desi e pensionara, continua sa fie activa, implicata in viata culturala si spirituala. Intre altele, a invitat la Poduri oameni de valoare, cum sunt pictorul Marcel Chirnoaga, diplomatul Gh. Lupes si istoricul Ioan Mares, a initiat o scoala de vara, dar si un club al adolescentilor care fac voluntariat.
Despre istoria, traditia si politica educationala a rromilor din scoli
Directori ai scolilor cu elevi de etnie rroma, profesori de limba rromani, mediatori scolari, asistenti educationali, educatoare de grupe bilingve sau interculturale, participa din aceasta saptamâna la programul de formare continua intitulat „Originea rromilor – teorii, legende, fapte”, avizat de Ministerul Educatiei. Cursul este organizat de Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau si se desfasoara la Scoala Gimnaziala „Alexandru cel Bun” Berzunti, fiind coordonat de prof. Anghel Nastase, inspector scolar pentru limba rromani si scolarizarea rromilor la ISJ Bacau. Programul este sustinut de educ. Emilia Chiriac – Scoala Gimnaziala „Domnita Maria” Bacau, inst. Noemi Nasturas – Gradinita cu Program Normal „Lizuca” Bacau, prof. pentru invatamântul primar Adina Corina Albu – Colegiul National de Arta „George Apostu” Bacau, prof. Dumitru Ficuta, profesor formator si prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau. Timp de 40 de ore, cursantii vor parcurge teme despre „Istoria rromilor”, „Traditii rrome” si „Politici educationale actuale pentru rromi”. Proiectul urmareste, printre altele, promovarea dialogului si cooperarii multiculturale, dar si dezvoltarea principiilor si valorilor democratice.
Frumoasa arta a clipei
Salonul anual de fotografie
Amatorii de arta fotografica vor fi, cu siguranta, incântati de editia 2013 a Salonului de fotografie, devenit acum international, cu participarea unor artisti din Franta si SUA, pentru ca este evidenta cresterea calitativa a acestuia, profesionalismul participantilor si diversitatea ofertei. Lucrurile se explica usor prin pasiunea celor care insufletesc Salonul, organizat de Filiala Bacau a UAP, o figura aparte facând Ioan Viorel Cojan, el initiind acest interesant proiect artistic. Cei care au fost la vernisajul expozitiei (aflata la Galeria Frunzetti) au vazut de câta daruire si admirabila colegialitate este in stare Ioan Viorel Cojan, care a prezentat calduros pe fiecare expozant. La el, entuziasmul fata de arta fotografiei este unul contagios, caci numai astfel se poate explica prezenta, cu lucrari, a mai multor moinesteni la acest eveniment, Moinestiul fiind locul sau natal. Si-i amintesc aici pe pictorii Dumitru Macovei si pe mai tânara Oana Maria Vasâi. Sunt si alti artisti plastici, precum Ion Mihalache, Ioan Burlacu, Gheorghe Frantz in aceasta expozitie, cu interesante fotografii. Si un tânar actor, Stefan Alexiu, care debuteaza acum ca participant la un salon foto.
Salonul atrage prin varietatea tematica si prin inventivitate, totodata, la acest din urma capitol remarcându-se lucrarile in infrarosu ale lui Mihai Andoni, primele de acest gen vazute pâna acum la Bacau. Retin atentia superbele peisaje din fotografiile lui Ovidiu Ungureanu (foto), dar si alte lucrari, cu scene de gen, portrete, compozitii semnate de Ovidiu Bobeica, Valentin Sarca, Liviu si George Maftei, Cristian Macovei. Exuberante, ludice, cu o nota dezinvolta, vivace, spirituala (de sorginte galica evidenta, as zice) sunt fotografiile celor doi francezi, Charlotte Martin si Nicolas Sac. Chipul simpatic al Charlottei, o adolescenta de numai 17 ani, l-am putut vedea surprins in frumoasele, elaboratele fotografii ale lui Ioan Viorel Cojan, cele din lumea spectacolului având o lumina, un dramatism si o atmosfera speciale. Dar clou-ul Salonului este, fara indoiala, excelentul pictorial realizat de Mia Nazarie, sub titlul Aviation Unique Project, dedicat pilotului de incercare Petru Lazar, un erou mort la datorie. Pictorialul, pe care trebuie sa-l vedeti, negresit, este impresionant prin punerea in scena, prelucrarile ulterioare, simtul detaliului caracterizator, expresiv, prin forta de evocare, delicatetea si inteligenta privirii, acuratetea executiei.
Salonul International de Fotografie 2013, generos sprijinit de Romeo Marandici (nume greu al fotografiei bacauane) este o manifestare izbutita, transmitând impresii, idei, emotii, gratie talentului celor dedicati acestei frumoase arte a clipei, a fulgurantei.
Spitalul penitenciar, acreditat cu nota maxima
Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor a acreditat cu nivel maxim Penitenciarul Spital Târgu Ocna, clasificat in categoria ,,ACREDITAT”, la nivel national fiind singurul spital penitenciar acreditat din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Acreditarea CONAS face referire la siguranta procedurilor medicale realizate, la drepturile persoanelor private de libertate din penitenciarele spital, la aspectele administrative, punctajul obtinut de Penitenciarul Spital Târgu Ocna demonstrând ca unitatea functioneaza in conformitate cu standardele actuale, in acord cu legislatia actuala in domeniu. Peste 180 de cadre isi desfasoara activitatea in cadrul Penitenciarului Spital Târgu Ocna din care personal medical calificat sunt 10 medici si 44 de asistenti. In medie, numarul persoanelor private de libertate care beneficiaza de tratament in decursul unui an este de aproximativ 1.200, efectuându-se aproximativ 19865 de examene paraclinice.
Scoala mai mare si centru de recreere, la Sanduleni
Scoala din comuna Sanduleni se va extinde cu doua noi sali de clasa. Mai exact, este vorba despre 168 de metri patrati, care alaturi de spatiile deja exitente vor oferi conditii mai bune de studiu celor 240 de elevi care frecventeaza unitatea de invatamânt. Primarul localitatii, Petrea Clopotaru, spune ca una dintre problemele pe care vrea sa le rezolve pentru elevi este obtinerea unui microbuz scolar. “De la Inspectoratul Scolar am primit un microbuz, dar era intr-o stare foarte proasta si a trebuit sa il dam la casare. Acum, un localnic ne ajuta cu microbuzul sau la transportul elevilor, dar ne costa in jur de 300 de milioane de lei vechi intretinerea masinii, fara sa mai punem la socoteala si combustibilul consumat”, a spus primarul Clopotaru. Tot pentru tinerii din localitate, Primaria va pune in practica un proiect a carui finantare a fost obtinuta prin intremediul Grupului de Actiune Locala Valea Tazlaului. Proiectul vizeaza reabilitarea vechii cladiri a Caminului Cultural si transformarea acestuia intr-un centru de recreere, in care vor functiona o bioblioteca, un centru informatic si alte facilitati de agrement.
Volei feminin / Play-off, faza l: Mai aproape de calificare
Stiinta Bacau – Medicina Târgu-Mures 3-1 (25-10, 26-24, 19-25, 25-20)
Primul meci, prima victorie pentru Stiinta Bacau in faza l a play-off-ului Diviziei A1 la volei feminin. Studentele au invins Medicina Târgu-Mures cu 3-1 pe teren propriu si au facut astfel un pas important spre calificarea in faza urmatoare a campionatului. Ca si ultima confruntare directa desfasurata in retur, in urma cu o luna si adjudecata de muresence in tie-break, partida de sâmbata a avut o dinamica sinusoidala. Gazdele, cu Kremena Kamenova in formula de start si cu Ela Herlea utilizata ca „universal”, au dominat primul set gratie preciziei serviciilor argentiniencei Mimi Sosa si a eficacitatii celeilalte „secunde”, Rogojinaru. Un 25-10 care parea sa netezeasca drumul bacauancelor spre o victorie relativ facila, in trei seturi.
Pe muchie de cutit
Urmatorul partial a fost insa unul pe muchie de cutit. Atacurile Adinei Salaoru au dat viata Medicinei si au dus setul in prelungiri, acolo unde serviciul gresit al Viktoriei Grigorova si un as al Denisei Rogojinaru au permis Stiintei sa se impuna cu 26-24. Medicina si-a confirmat revenirea si si-a adjudecat actul al treilea la sase puncte diferenta, reducând diferenta la general: 1-2. Din fericire pentru bacauance, istoria din retur nu s-a mai repetat si n-a fost loc de tie-break. In setul patru, Stiinta, care a mizat in mod inspirat pe olandeza Kim Staelens la coordonare, a avut o evolutie constant buna, câstigând cu 25-20 si arhivând partida cu scorul de 3-1.
Diferend Grapa – Petrov
La finalul partidei, antrenorii celor doua echipe, Florin Grapa (Stiinta) si Atanas Petrov (Medicina) au avut o disputa verbala, diferendul fiind creat de utilizarea de catre oaspete a Georgianei Fales, jucatoare imprumutata de echipa bacauana la Târgu-Mures pâna la finalul sezonului. Desi intelegerea dintre cele doua grupari era ca Fales sa nu evolueze in campionat contra Stiintei, voleibalista a fost sâmbata prezenta pe teren, in prima mansa a play-off-ului. „Probabil ca jucatoarea va ramâne la Târgu-Mures”, a comentat lapidar Grapa la finalul intâlnirii. „Fales are contract cu noi si este platita de noi ca sa joace”, au replicat muresenii.
Miercuri, la Târgu-Mures
Urmatorul meci dintre Stiinta si Medicina este programat miercuri 13 martie, la Târgu-Mures. In cazul in care, dupa dubla mansa, cele doua formatii se vor afla la egalitate, ele se vor reintâlni in „barajul” programat in Bacau pe data de 17 martie.
Stiinta Bacau: Miclea -Grigoruta, Kamnenova, Rogojinaru, Sobo, Sosa, Herlea, Gaido- libero. Au mai jucat: Staelens, Iosef si Baltatu.
Medicina Târgu-Mures: Pintea, Salaoru, Tvetanova, Fales, Grigorova, Trica, Foca- libero. Au mai evoluat: Nemtanu, Iancu, Ciocian.
Celelalte rezultate din faza l a play-off-ului Diviziei A1: Dinamo Bucuresti – CSM Lugoj 3-1, Tomis Constanta – Unic Piatra Neamt 3-0, CSM Bucuresti – Volei Alba Blaj 3-0.
Fotbal, Liga a III-a / Seria I: N-a fost chiar ca la teatru
Sport Club – Aerostar 4-3 (3-1)
Spre deosebire de confruntarea directa din tur, una fara sare si piper, incheiata cu 1-0 in favoarea Sport Clubului, derby-ul bacauan din prima etapa a returului a fost mult mai alert. Si de aceasta data câstig de cauza a avut SC-ul, cu scorul de 4-3, insa n-a lipsit mult ca Aerostarul sa gaseasca pe final golul de 4-4. Asa, ca la teatru! Greu de spus ce ar fi urmat… Cert este ca echipa lui Marius Baciu se putea impune mai clar, daca fundasii centrali ar fi fost la inaltimea oamenilor din atac. Cu Majer la debut (buna evolutia sa) si cu Bogdan Ungureanu goleadorul zilei (a marcat toate cele patru goluri ale liderei), SC-ul a inceput in tromba jocul de vineri, de pe „Municipal”. Ungureanu a dus rapid scorul la 2-0 gratie „dublei” din minutele 7 si 9 si tot el a fixat rezultatul pauzei la 3-1, dupa ce in minutul 15, Madalin Munteanu punctase pentru Aerostar din pasa lui Burca. In partea secunda, Sârbu a redus din handicap, insa in minutul 60, acelasi Ungureanu a refacut diferenta de doua goluri transformând un penalty pentru 4-2. Zece minute mai târziu, „centralul” Baban a dictat o lovitura de la 11 metri si in favoarea „aviatorilor”, pe care a transformat-o Strungariu. La 4-3, Honea si Vladut Pavel au fost aproape de golul egalizator, care ar fi venit ca o lovitura de teatru. Sau poate nu…
Sport Club: Savu – Barculet (min. 48 Blanaru), Bamba, Adascalitei, Medesan – Schiopu (min. 79 Miron), Intuneric, Majer (min. 63 Dumitriu), Hurdubei (min. 89 Luncanu) – Costin, B. Ungureanu.
Aerostar: Roca – Ichim, Burca, Patriche, Magirescu (min. 73 Vl. Pavel) – Strungariu, Stoian (min. 65 Pasniciuc), Tofan, R. Gheorghe (min. 46 Honea), Sârbu – M. Munteanu.
Au ramas fara gloante
Otelul II Galati – CSM Moinesti 2-0 (2-0)
CSM Moinesti a inceput returul cu stângul. Echipa antrenata de Sorin Trofin a cedat cu 2-0 partida de la Galati, cu „satelitul” Otelului intr-o confruntare in care atacul-mitraliera al moinestenilor a ramas fara gloante. „Ne-au lipsit golurile, dar nu si ocaziile. Am ratat nepermis de mult, dar nu pot fi suparat pe elevii mei. Ei au dus echipa pe podium si tot ei vor face rezultate bune in retur, sunt convins”, a declarat antrenorul-jucatorul al oaspetilor. In fapt, CSM Moinesti a inceput intâlnirea cu Otelul ll de la 0-1; in chiar primul minut de joc, arbitrul a dictat penalty in favoarea gazdelor la o interventie-limita a lui Corman. Mihai Adascalitei a transformat lovitura de la 11 metri si, desi in minutele urmatoare cele mai mari ocazii de gol au apartinut oaspetilor, golul a cazut tot in poarta aparata de Barna. Astfel, in minutul 30, la un corner, stoperul Sipovic a profitat de bâlbâiala defensivei moinestene si a marcat golul care a stabilit scorul final. Otelul ll a incheiat partida cu doi oameni mai putini, Lupu si Sipovici fiind eliminati pentru faulturi comise asupra aceluiasi jucator: Florin Berbecie (ex-Aerostar).
CSM Moinesti: Barna – Chelariu, Irimia, Popa, Corman – S. Trofin, Apostu, Braescu – B. Lupu, R. Marin – Darie. Au mai jucat: D. Filip si Fl. Berbecie.
Lidera are sase puncte avans
Rezultatele complete ale etapei a 14-a: Sport Club – Aerostar 4-3, Otelul ll Galati – CSM Moinesti 2-0, Petrotub Roman – Kosarom Pascani 2-0, Ceahlaul II Piatra Neamt – FCM Dorohoi 0-2, Young Stars Panciu – Bucovina Radauti 0-3 la masa verde, in conditiile in care Panciu s-a retras din campionat intre tur si retur, urmând sa piarda toate meciurile din a doua jumatate a competitiei la scor de forfait. Stiinta Miroslava si Sporting Suceava au stat.
Programul etapei viitoare (vineri, 15 martie, ora 15.00): CSM Moinesti – Petrotub Roman, Aerostar – Young Stars Panciu, Bucovina Radauti – Ceahlaul ll, FCM Dorohoi – Sporting Suceava, Stiinta Miroslava – Sport Club. Kosarom Pascani si Otelul ll Galati stau.
Monica Macovei si Elena Udrea, in campanie in Bacau
Monica Macovei a pledat pentru un PDL deschis
Europarlamentarul Monica Macovei a intrat in cursa pentru sefia Partidului Democrat-Liberal si isi doreste sa deschida partidul, motiv pentru care ii incurajeaza pe colegi sa-si exprime opiniile, fie ele divergente. In acelasi timp, PDL trebuie sa-si recâstige electoratul, este unul din cele mai importante obiective pe termen scurt si mediu. Cu aceste propuneri s-a prezentat vineri in fata delegatilor din Bacau care vor participa la congresul pentru alegerea conducerii. Macovei este decisa sa câstige cu determinare, incapatânare si pentru ca aduce, spune ea, credibilitate. „Oamenii sunt dezamagiti de toate partidele, inclusiv de noi, si pe buna dreptate. Propun o permanenta comunicare cu partidul. Vreau o promovare pe merit si nu in ultimul rând, independenta pentru filialele locale. Acestea trebuie sa ia propriile decizii, fara prea multa interventie de la centru”, a declarat Macovei. Europarlamentarul a fost insotit de fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi. „Intr-un partid politic ai in mic imaginea societatii noastre. 80 la suta de oameni onesti si muncitori care se straduiesc sa nu se scufunde si restul o menajerie de smecheri, mincinosi, calcatori de lege si sugative financiare dubioase”, crede Teodor Baconschi.
La stânga Monicai Macovei a stat seful filialei bacauane a PDL, fostul senator Gabriel Berca. Acesta s-a aratat deschis schimbarilor in interiorul partidului, fie ca poarta numele Monica Macovei sau Elena Udrea. Evenimentul a avut loc la Centrul George Apostu, in prezenta majoritatii delegatilor. Pe 23 martie, democrat-liberalii sunt chemati la urne sa isi aleaga noua conducere.
Elena Udrea vrea sa modernizeze PDL
Seful organizatiei, PDL Bacau, Gabriel Berca, si-a reconfirmat sustinerea pentru candidatura Elenei Udrea pentru sefia partidului. Presedintele filialei a declarat ca partidul are nevoie de figuri proaspete si ca este momentul sa se inceapa chiar cu presedintele PDL. Fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului a fost prezenta la sfârsitul saptamânii la Bacau pentru a-si sustine motiunea in fata democrat-liberalilor din judet. Din echipa candidatei la presedintia PDL au facut parte, pe lânga Gabriel Berca, si presedintele PDL Neamt, Gheorghe Stefan, fostul secretar de stat la ministerul agriculturii, Adrian Radulescu, deputatul Florin Secar, precum si de primarul Romanului, Laurentiu Leoreanu. Elena Udrea si-a prezentat motiunea de candidat, subliniind ca este obligatorie o modernizare a partidului, dar si o reala apropiere de oameni. In luarea sa de cuvânt, presedintele PDL Bacau, Gabriel Berca, a subliniat meritele colegei sale: “Am avut ocazia de a lucra in repetate rânduri cu doamna Udrea si trebuie sa va spun ca este o persoana puternica si capabila de a intra in batalia politica impotriva lui Victor Ponta si Crin Antonescu. Avem nevoie de figuri proaspete in partid si trebuie sa incepem chiar cu presedintele PDL. Partidul are nevoie de o echipa noua de conducere si care sa nu apara epuizata si fara vlaga asa cum se intâmpla la ora actuala.» De asemenea, Berca a acuzat echipa Blaga de «blaturi» cu USL, subliniind ca si in judetul Bacau au fost asemenea cazuri. Recent, in organizatia PDL Bacau au avut loc schimbari la organizatia municipala, dar si la cea judeteana, fiind indepartati unii lideri cu vechime in partid.
EXCLUSIV, IN EDITIA TIPARITA DE LUNI, MARTURIA CELOR CARE AU SALVAT VICTIMELE ACCIDENTULUI DE ELICOPTER
“Am lasat in urma, pe zapada, o dâra rosie de sânge, am simtit pe mâinile mele pielea lui, carnea lui arsa. Mi-au ramas pe mâini.”
Sorin Lazar (28 ani) si Ionut Gheorghioiu (27 de ani). Ziua de 7 martie i-a gasit exact in câmpul unde s-a produs tragedia, la nici 300 de metri de impact. Tocmai se pregateau sa plece spre casa, de la punctul de lucru – ferma Brad, când, in jurul orei 16.00, au vazut elicopterul care se prabusea. Ei sunt salvatorii pilotilor din accidentul aviatic produs joia trecuta, in Beresti-Bistrita. Au vrut sa rupa tacerea. Ne-au cautat insistent la telefon timp de doua zile, apoi au venit personal la redactie, duminica dimineata, pe 10 martie, si au povestit tot ce au vazut, ce au trait in acele momente. Sunt inca in stare de soc, desi nu recunosc, dar relateaza totul cu foarte mare precizie. Doi tineri simpli, muncitori pe un santier. Un interviu in exclusivitate in editia tiparita a cotidianului „DESTEPTAREA”, de luni, 11 martie 2013.
Mai multe detalii in editia tiparita de luni, 11 martie, a cotidianului Desteptarea.
Premii de excelenta pentru lupta cu moartea
Zâmbete, un buchet de flori, o diploma si cuvinte de apreciere a activitatii lor profesionale, toate acestea au fost darul de care s-au bucurat enorm de Ziua Femeii mai multe asistente medicale din judet. Daruirea lor fata de bolnavii pe care i-au ingrijit de-a lungul carierei le-a fost rasplatita in cadrul „Galei premiilor de excelenta”, desfasurata vineri seara in sala „Ateneu” si organizata de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR), Filiala Bacau, impreuna cu Versa Puls Media. Intr-o tinuta eleganta, distinsa, aproape 400 de asistente medicale au fost prezente alaturi de colegele si colegii lor care au fost desemnati de colectivul unitatii unde lucreaza ca fiind cei care merita pe deplin sa fie premiati. Cu harul lui recunoscut de a capta atentia auditoriului, invitatul special al serii, doctorul Cristian Andrei, medic psihiatru, psiholog, presedintele Fundatiei „Estuar”, a reusit sa creeze o atmosfera calda si sa releve, fara ostentatie, importanta deosebita a muncii asistentelor in cadrul ingrijirii medicale a pacientilor. Dupa ce au recitat versuri dedicate femeii si mamei, actorii Florina si Adrian Gazdaru, amfitrionii evenimentului, i-au invitat rând pe rând pe scena pe premiantii serii. La sectiunea asistente medicale generaliste au fost acordate 5 diplome de excelenta: Ileana Ciubotaru (asistent sef, Cardiologie, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau), Adina Mihaela Datcu (as. sef, ATI, Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti), Roxana Dascalasu (as. sef, Chirurgie, Spitalul Municipal Onesti), Daniela Vasilica Niculescu (as. sef, Blocul Operator, Spitalul Onesti) si Elena Ticau (as. sef, Neurologie, Spitalul Judetean). Dintre cele care sunt asistente medicale, tot in spital, au fost premiate Lenuta Adriana Hazapariu (as. sef, Obstetrica-ginecologie, Spitalul Moinesti), Letitia Elefteriu (as.sef, farmacia Spitalului Judetean), Eugenia Ursu (as.sef, Laboratorul Spitalului Judetean), Cornelia Bogdan (as.sef, Recuperare pediatrica, Spitalul Judetean) si Rodica Tanase (as.sef, Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau). La sectiunea asistenta medicala primara (medicina de familie), ingrijiri paliative si asistenta sociala, au fost distinse Nela Secara (asistent, Cabinet medical individual dr.Tintaru Costin, Berzunti) si Mihaela Dumitrache (Asociatia „Lumina” Bacau). Premiul special pentru intreaga activitate si responsabilitati deosebite a fost acordat directorului de ingrijiri medicale as.Stefan Vaslovanu, din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, fostului director de ingrijiri de la Spitalul Municipal Onesti, as.Silvia Constantin, si asistentului sef Vasile Padurariu, de la Sanatoriul Balnear Slanic Moldova. Pentru cei 44 de ani pe care si i-a petrecut la patul bolnavului, Gheorghe Ambarus, acum pensionar, a fost rasplatit cu premiul de excelenta. Pentru judetul Bacau, si nu numai, „Gala premiilor de excelenta”, dedicata asistentelor si asistentilor medicali, reprezinta o manifestare cu totul inedita. „Este prima editie si reprezinta o premiera nu numai in judetul nostru, ci si in intreaga tara, a spus Minodora Chicea, presedintele OAMMR, Filiala Bacau. Anul trecut am participat la o astfel de gala la Praga si mi-a placut foarte mult. Asa mi-a venit ideea sa initiem si la noi o gala care sa fie dedicata colegelor si colegilor nostri.” Conducerea Ordinului Asistentilor promite ca manifestarea va deveni o traditie.
Exista riscul rupturii PDL, daca alegerile nu vor fi organizate corect
Europarlamentarul Cristian Preda a declarat ca exista riscul unei rupturi a partidului, daca la Conventia Nationala din 23 martie competitia nu va fi corecta sau daca invingatorul promite excluderi din partid. Preda a spus la o intalnire cu membri ai PDL Suceava, cu ocazia prezentarii motiunii „Reformistii” de catre Monica Macovei, ca in toate organizatiile democrat-liberale prin care a trecut exista teama de ruptura a PDL. „Sigur ca o ruptura ar fi dramatica, ar fi dramatica pentru ca noi, in decembrie, am primit mandatul de a face opozitie. Exista si o responsabilitate a guvernarii, am avut-o, am platit-o, dar exista si o responsabilitate a opozitiei. Noi am primit o astfel de responsabilitate. Trebuie sa facem opozitie. Daca partidul se rupe, acest grup parlamentar, care si asa e firav, se va sparge la randul lui. Nu ne dorim acest lucru”, a spus Preda.
Sursa: Ziare.com
„Poneiul dansator” face senzatie pe internet – VIDEO
Poneiul dansator este noua senzaţie pe internet. Reclama unei firme britanice de telefonie mobilă a atras peste 4 milioane de vizualizări pe YouTube într-o săptămână. Lovită de austeritate, compania încearcă să îşi atragă clienţi cu ajutorul reclamei amuzante. Protagonistul filmuleţului este un ponei din rasa Shetland care dansează pe o melodie celebră a trupei Fleetwood Mac şi reuşeşte chiar mişcările pentru celebrul „moonwalk”.
