luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4085

Cine mai guverneaza?

Ministrii se plimba toata ziua pe la televiziuni, premierul e ocupat cu talk-show-rile, presedintele face si desface in direct sau in reluare. In vedem toata ziua “pe sticla” si ne intrebam, firesc: astia când mai merg la serviciu?

La un an de la schimbarea Guvernului, lucrurile merg bine doar in vorbe. Principala problema a ministrilor nu a fost sa se apuce de treaba si sa indrepte lucrurile acolo unde erau gresite, ci sa cosmetizeze realitatea.

Chiar premierul Ponta s-a aratat preocupat mai mult de marketing decât de guvernare. Scaderea TVA la pâine, de exemplu, nu schimba cu aproape nimic situatia alimentara a poporului, ba chiar produce o problema bugetara serioasa fara a rezolva mai nimic.

Nici macar problema cu evaziunea fiscala din panificatie. Dar a fost o masura frumos impachetata si livrata alegatorilor care ar fi trebuit sa se extazieze ca Guvernul munceste in folosul lor.

Din pacate, insa, Guvernul nu munceste decât la televizor si incepe sa intre in criza de timp. Si de bani. De aceea, in disperare de cauza, premierul Ponta anunta noi impozite, fix de genul celor pe care le critica acum câtiva ani.

Dealtfel, daca tragem linie si socotim, putem vedea ca Guvernul Ponta face cam aceleasi miscari pe care le facuse Guvernul Boc si pe care, la vremea respectiva, le criticase. Din pacate pentru democratie, la ora actuala nu exista nici o Opozitie credibila care sa monitorizeze si sa critice derapajele actualului cabinet.

Fotbal, Liga a II-a/ Sport Club a ramas singura echipa cu zero puncte din intreg campionatul cadet: Rapid Bucuresti – Sport Club Bacau 1-0 (0-0)

Stadion: „Valentin Stanescu”. Spectatori: 4000. A marcat: Pancu (’51).
Rapid: Draghia – I. Voicu, Tânc, Paun, N. Vasile- Coman (min. 86 Doman), V. Negru (min. 77 Lazea), Selagea, Pancu -Ionita II, Ciolacu (min. 59 Cl. Herea). Antr.: Viorel Moldovan.
SC Bacau: Oltean – Luncanu, Lozneanu, Burca, Sascau- Adascalitei, Strugariu- Husein (min. 80 Blanaru), Cl. Tudor (min. 73 Curiliuc), Hurdubei – B. Ungureanu (min. 73 Predoiu). Antr. Viorel Tanase.
Arbitri: Iulian Calin (Stefanesti) – Gabriel Catana (Târgoviste), Romeo Bârdes (Pitesti).

Se scrie Sport Club, dar se citeste Mort Club! La primul sau sezon de B, echipa antrenata de Viorel Tanase n-a dat inca vreun semn de viata in clasamentul Seriei I. Zace pe ultimul loc, cu patru infrângeri din tot atâtea meciuri si acolo va ramâne cel putin alte doua etape in care va sta; de data aceasta, la propriu.

Ultimul esec al SC-ului a venit sâmbata seara, in Giulesti, la capatul unui meci neverosimil. Oaspetii au ratat cu nemiluita, dar Rapidul s-a impus cu 1-0, la primul sau sut pe poarta, trimis de-abia in min. 51, de „veteranul” Pancu, dintr-o lovitura libera de la 35 de metri!

Ca sa intelegem, insa, ce sansa au ratat bacauanii, trebuie precizat ca, din punct de vedere valoric, Rapidul de azi se compara cu Rapidul de ieri si dintotdeauna cam tot atât cât se aseamana Sport Clubul lui Husein, Bogdan Ungureanu sau Predoiu cu adevaratul Sport Club, cel din anii ’70-’80, simbolizat de Andries, Costel Solomon ori Soiman.

Sau, cum a spus Pancu dupa meci: „Din adevaratul Rapid au mai ramas tricourile visinii si publicul”. La primul lor joc acasa cu portile deschise dupa suspendarea primita la derby-ul din primavara, cu Steaua, tricourile visinii au facut cu greu fata.

Timp de o repriza, prima, au ramas masate in propria jumatate de teren de pressingul agresiv al SC-ului (cu sase modificari in „unsprezecele” de start), care a produs numeroase ocazii, dar nema’ goluri. Draghia a tras zavorul, opunându-se suturilor de la distanta expediate de Luncanu (‘4), Hurdubei (’30) si Husein (’35), pentru ca in alte trei rânduri, acelasi Hurdubei (din nou, cel mai bun bacauan), Adascalitei si Cl. Tudor sa rateze din pozitii favorabile. In debutul partii secunde, Lozneanu a irosit si el o situatie clara de gol, dupa care a venit super-executia lui Pancu, care a taxat reactia intârziata a portarului Oltean.

Ionita si Tânc puteau majora diferenta, la fel de bine cum Strugariu (’63), B. Ungureanu (’65, singur cu Draghia) si Hurdubei (’88) puteau restabili egalitatea. Rezultatul final a ramas insa 1-0 pentru echipa lui Viorel Moldovan, care a debutat astfel cu o victorie pe banca tehnica a Rapidului.

Si apropo de banca tehnica, o intrebare adresata conducatorilor de la Sport Club: daca ati baga banii vostri in echipa si nu pe cei ai bacauanilor, v-ati mai permite sa mentineti in functie un antrenor care, dupa ce (ne-a) v-a lasat cu ochii in soare anul trecut, va tine acum pe ultimul loc, cu zero virgula zero puncte in clasament? Asteptam raspunsul dupa meciul de Cupa de marti, de pe terenul Coronei Brasov, dar nu ne-am supara daca l-am primi si mai devreme!

Handbal masculin/ Liga Nationala: CSM Bucuresti – Stiinta MD Bacau 22-31 (9-14)

Doua meciuri, doua victorii pentru vice-campioana României la handbal masculin, Stiinta MD Bacau in acest debut de campionat. La o saptamâna dupa ce au dispus, acasa, de CSU Suceava, studentii s-au impus si in Capitala, pe terenul modestei CSM Bucuresti.
Bacauanii au dominat da capo al fine jocul de sâmbata, de la Bucuresti, pe care l-au câstigat la o diferenta de noua goluri: 31-22. Echipa antrenata de Eliodor Voica au facut astfel o utila repetitie in vederea derby-ului de miercuri, de pe teren propriu, din prologul etapei a treia a Ligii Nationale, contra campioanei HCM Constanta. De notat ca la bacauani a reintrat si Vladimir Rusia, refacut dupa accidentarea suferita la glezna.

Stiinta MD Bacau: Tamas, Selaru – Tarâta (5), Paunica (4), Ghita (4), Michelin Celestin (3), Johansson (2), Ramba (2), Fenici (2), Bondar (2), Dospinescu (2), Da Silva (2), I. Rotaru (1), Iancu (1), Rusia 1).
Celelalte rezultate ale etapei a doua: HCM Constanta – Minaur Baia Mare 35-23, Steaua – Potaissa Turda 26-32, Energia Pandurii Tg. Jiu – CS Caras Severin 26-21, CSU Suceava – HC Odorhei 24.32. Partida Dinamo Bucuresti – Poli Timisoara s-a disputat aseara.

Programul etapei viitoare (joi, 26 septembrie): Stiinta MD Bacau – HCM Constanta (se joaca miercuri, 25 septembrie, de la ora 18.00, in direct pe Digisport), HCM Baia Mare – Energia Lignitul Pandurii Târgu-Jiu, HC Odorhei – CSM Bucuresti, Potaissa Turda CSU Suceava, Poli Timisoara – Steaua, CS Caras Severin – Dinamo.

Fotbal, Liga a ll-a / Rocada la vârf

Rezultatele etapei a patra: CSMS Iasi – FC Clinceni 0-2, Farul – CF Braila 0-1, Rapid CFR Suceava – ACS Berceni 0-2, Unirea Slobozia – Dunarea Galati 3-1, Rapid Bucuresti – SC Bacau 1-0. Unirea Târlungeni a stat, iar Sportul – Gloria Buzau nu s-a disputat.

Programul etapei viiitoare (28 septembrie): CSMS Iasi – Unirea Slobozia, FC Clinceni -Farul, Unirea Târlungeni – Sportul, Gloria – Rapid Suceava, CF Braila – Rapid Bucuresti, ACS Berceni – Dunarea Galati. Sport Club Bacau sta.

Clasament
1 FC Clinceni 4 3 1 0 10-7 10p.
2 CSMS Iasi 4 3 0 1 8-5 9p.
3 Rapid Buc. 4 2 2 0 4-2 8p.
4 Farul 4 2 1 1 4-3 7p.
5 Unirea Slobozia 4 1 2 1 8-8 5p.
6 CF Braila 4 1 2 1 7-8 5p.
7 ACS Berceni 2 1 1 0 3-1 4p.
8 Rapid Suc. 3 0 2 1 3-5 2p.
9 Gloria Buzau 2 0 1 1 2-3 1p.
10 Dunarea Galati 2 0 1 1 2-4 1p.
11 Un. Târlungeni 3 0 1 2 2-4 1p.
12 Sportul Stud. 0 0 0 0 0-0 0p.
13 SC Bacau 4 0 0 4 2-9 0p.

Liga a III-a/ Ambele formatii bacauane au fost invinse in runda a patra: Moinestiul cade, Aerostarul nu se ridica

FCM Dorohoi – CSM Moinesti 2-0. Prima infrângere in actualul sezon de C pentru CSM Moinesti, care ramâne insa pe primul loc al clasamentului, la egalitate de puncte cu Stiinta Miroslava si Bucovina Pojorâta. La Dorohoi, moinestenii s-au inclinat in fata golurilor marcate de Ed. Sandu (’34) si Orasanu (’88), fiind conditionati, totodata, de propriile ratari. „Intr-adevar, am ratat enorm, ca sa nu mai amintesc de câte ori am fost opriti aiurea, pe motiv de ofsaid, de tusieri. Singurul lucru pozitiv e jocul bun prestat”, a declarat antrenorul-jucator al Moinestiului, Sorin Trofin, care a utilizat urmatoarea garnitura: Bordeanu – Chelariu, Irimia, Lupu, R. Marin- Apostu, Braescu, S. Trofin- Abuzatoaie, Darie, Corman. Au mai jucat: Berbecie si Vl. Pavel.

Stiinta Miroslava – Aerostar 1-0. Ultima clasata, Aerostar, a inregistrat a patra infrângere consecutiva. De data aceasta, pe pe terenul Stiintei Miroslava, acolo unde diferenta a facut-o golul inscris de Pârvu, in ultimul minut al primei parti. Dupa meci, bacauanii au facut contestatie, invocând faptul ca Menghia si Lupu au evoluat cu numere diferite pe tricou (9, respectiv 6) fata de cum era trecut in raportul de joc, insa sunt sanse minime ca rezultatul din teren sa fie modificat. O schimbare certa se anunta, in schimb, pe banca tehnica a Aerostarului, conducerea clubului având de ales intre doi fosti jucatori ai FCM Bacau, Adi Câmpeanu (actualmente la Braila) si Vasile Jercalau ca inlocuitor al lui Ghita Chitic. La Miroslava, „aviatorii” au jucat in formula: Trifan – Sârbu, Strungariu, Patriche, Magirescu- Ichim, Al. Pavel, Dobos, Dobârceanu- R. Gheorghe, Boghian. Au mai jucat: Darie, Pasniciuc, Balan si Leonache.

Celelalte rezultate: Ceahlaul II – Bucovina Pojorâta 0-2, Petrotub Roman – Cetatea Tg. Neamt 1-0, Kosarom Pascani – Bucovina Radauti 6-1. Sporting Suceava a stat.

Etapa viitoare (27 septembrie): FCM Dorohoi – Kosarom, CSM Moinesti – Ceahlaul ll, Bucovina Pojorâta – Stiinta Miroslava, Aerostar – Petrotub, Sporting – Bucovina Radauti. (D.S.)

FOTO: „Uniti, salvam Rosia Montana”

    Cateva zeci de bacauani s-au adunat duminica seara in fata Prefecturii Bacau pentru a protesta fata de proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana.

    Deschidere de an scolar si la Palatul Copiilor

      Cu mare fast, cu muzica usoara si populara, dans, desene pe asfalt, demonstratii de judo, expozitii de cultura si arta plastica, concurs de biciclete si multa veselie s-a deschis noul an scolar si la Palatul Copiilor din Bacau.

      Manifestarile au avut loc in centrul orasului, sâmbata, cu incepere de la ora 11.00, in prezenta unui public numeros – elevi, parinti, profesori, bacauani. Institutie cu o traditie de peste 50 de ani de educatie nonformala, cu profesori experimentati si pasionati, Palatul Copiilor Bacau propune elevilor in noul an scolar 19 cercuri: handbal, sanitarii priceputi, judo 1 si 2, muzica populara, muzica usoara si folk, cultura si civilizatie engleza, pictura / desen / iconografie, pictura pe sevalet, arta textica, informatica, electrotehnica, educatie rutiera, teatru, protectia mediului, dans modern, design vestimentar, redactie presa, studii europene.

      Activitatile se adreseaza atât elevilor cu talente si aptitudini in diverse domenii, cât si celor care pot descoperi la Palatul Copiilor o oferta generoasa si atractiva de petrecere a timpului liber.

      „Suntem la un nou inceput. Ne bucura faptul ca tot mai multi copii vin la cercurile organizate de noi pentru a-si petrece in mod placut timpul liber. Incepem noul an scolar si cu o premiera – atragerea unui proiect Comenius, coordonat de prof. Nela Dumea, cu o finantare de 24.000 de euro, un fapt deosebit, pentru ca suntem singurul Palat al Copiilor din tara care a obtinut un astfel de grant, dar care ne si obliga sa tinem stacheta tot mai sus. Initiem si un curs nou, tot acum, acela de Studii Europene, coordonat de prof. Loredana Rebegea” – a declarat prof. Radu Ghiciusca, directorul Palatul Copiilor din Bacau.

      VIDEO: Rezumatul meciului Rapid – SC Bacau

        SC Bacau a fost infranta cu 1-0 de Rapid Bucuresti.

        VIDEO: Liga III: Stiinta Miroslava – Aerostar Bacau 1-0

          Unicul gol al meciului, reusit de Gherasim.

          Intoxicatie cu ciuperci la Manastirea Rachitoasa

            Cinci calugarite, preotul manastirii, trei copii si un barbat au ajuns la Spitalul Judetean Bacau dupa ce au mancat ciuperci la Manastirea Rachitoasa.

            Cipercile au fost culese din padure de barbat si de cei trei copii. Ei si-au pastrat o parte din ciuperci si pe restul le-au dus la manstire, unde au fost gatite.

            Dupa un timp au inceput sa acuze greturi, varsaturi si alte simptome si au ajuns la Spitalul din Podu Turcului. De aici, sase persoane au fost transportate la Spitalul Judetean Bacau iar restul au venit cu o masina.

            Toate persoanele intoxicate sunt, acum, in afara oricarui pericol, insa au ramas internate in spital.

            FOTO: http://rachitoasa.clbc.ro/

            23 sept

              p1

              VIDEO: Spectacol in Centru

                Elevii care frecventeaza cercurile Palatului Copiilor din Bacau au oferit, astazi, un spectacol in fata Prefecturii, cu ocazia deschiderii noului an scolar.

                FOTO: Toamna Bacoviana

                  Elevii scolilor si liceelor din oras au sarbatorit, prin muzica si poezie, aniversarea poetului George Bacovia.

                  FOTO: Deschiderea anului scolar la Palatul Copiilor

                    Zeci de parinti si copii au asistat, astazi, in fata Prefecturii Bacau, la ceremonia de deschinere a anului scolar la Palatul Copiilor.

                    Preotul acuzat ca introducea telefoane in Penitenciarul Bacau, arestat preventiv

                      In aceasta dupa-amiaza, preotul Penitenciarului Bacau, un agent din cadrul unitatii de detentie, doua persoane deja inchise in alte cauze si sotia unuia dintre ei, au fost arestati preventiv pentru 29 de zile de catre Tribunalul Bacau.

                      Acestia sunt acuzati de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau ca au introdus telefoane in spatele gratiilor.

                      Dupa pronuntarea sentintei, toti au declarat recurs.

                      Reamintim ca, vineri dimineata, anchetatorii au descins in Penitenciar iar in urma unor perchezitii au gasit asupra preotului si in masina acestuia patru telefoane pe care, spun cei care intrumenteaza cazul, le-ar fi primit de la rudele celor inchisi ca sa le introduca in unitate.

                      Angajatii inchisorii erau monitorizati de mai multa vreme.

                      Trupele DIAS chemate pe tarla: Presedintele LAPAR ramâne fara rapita

                      Conflict la nivel inalt intre agricultori: Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), acuza ca angajatii grupului Comfert i-au distrus circa 100 de hectare cultivate cu rapita, in Valea Ursului – Neamt. La fata locului au venit angajatii unei firme de paza si trupele de interventie ale Politiei. De cealalta parte, reprezentantii Comfert sustin ca pamantul nu e arendat de Baciu, ci de ei.

                      Ing. Laurentiu Baciu, administrator al Romagria SRL Bacau si presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România (LAPAR) pe tara, acuza ca angajatii grupului Comfert au intrat pe terenul arendat de Romagria la Valea Ursului – Neamt si “au intors cultura de rapita pe 100 de hectare”.

                      Plantele erau deja rasarite, ceea ce inseamna ca paguba va fi destul de mare. Baciu sustine ca suprafata totala arendata de Romagria la Valea Ursului este de 350 ha.

                      “Oamenii au venit la capat de rând si i-au dat afara deoarece nu au contract de arenda cu grupul Comfert. Ei spun ca au semnat un document, dar nu era vorba de arenda, era un fel de contract in alb pe care Comfert l-a completat ulterior. Sunt persoane in vârsta, unele nestiutoare de carte, care au fost manipulate.

                      Au facut deja plângere la politie pentru fals in inscrisuri si inselaciune. Trebuie respectat dreptul omului de a arenda proprietatea cui doreste.” Administratorul Romagria SRL afirma ca “reprezentantii Comfert nu aveau dreptul sa-mi distruga culturile.”

                      Angajatii Comfert ar fi cultivat grâu pe cele 100 ha pe care ing. Baciu avea rapita. “Firma de paza pe care am angajat-o a chemat trupele DIAS”, sustine liderul LAPAR. Pâna sa vina DIAS, “politistii din Valea Uzului ii pun pe proprietari sa dea declaratii ca nu vor mai calca in câmp si nu vor mai scoate utilajele afara!”

                      Miza o reprezinta fondurile UE

                      Catalin Grigoriu, administratorul Comfert, sustine ca el are dreptul sa lucreze terenul din Valea Ursului, iar nu Laurentiu Baciu, si ca a facut o plângere penala care are ca obiect 700 ha care urmeaza sa fie lucrate. Grigoriu afirma ca Baciu a intrat abuziv, prin urmare a chemat politia.

                      “E vorba, pur si simplu, de rautate! Are impresia ca totul este al lui si ca poate face orice in tara asta”, declara Grigoriu, referindu-se la adversarul sau. “Eu am inregistrat tot terenul arendat la APIA pentru a obtine fonduri europene, precizeaza administratorul Comfert SA. Credeti ca as minti si as risca sa pierd 1,2 milioane de euro pentru cele 350 ha din Valea Ursului? Acolo e vorba de proprietarii a 20 ha care au fost convinsi de Baciu cu un sprit sa se razgândeasca si sa incheie contract cu el! Oamenii au fost manipulati!”

                      Grigoriu afirma ca pe acele 20 ha nu a distrus cultura de rapita. “Terenul din Valea Ursului nu a fost niciodata cultivat de Baciu. Daca are dreptate, de ce nu face plângere penala pentru distrugere?” Laurentiu Baciu, administrator Romagria, il contrazice si afirma ca a sesizat Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bacau si a facut plângere penala, dar “nimic nu s-a miscat pâna in prezent!”

                      Razvan Bibire
                      Silvia Patrascanu
                      FOTO: Ionut Unguru

                      Plante aromatice şi condimentare

                        Dacă se poate vorbi despre începutul epocii moderne, atunci acesta coincide cu zorii zilei de 21 mai 1489 când Vasco da Gama şi echipajul său au ajuns la Calcutta, după prima călătorie pe mare din Europa spre Asia.

                        Acest moment marchează sfârşitul izolării continentului european de tumultul vieţii comerciale, intelectuale şi cosmopolitane din Asia. La debarcarea pe ţărm europenii au strigat „Slavă lui Hristos şi mirodeniilor!”

                        Deoarece Calcutta reprezenta centrul comerţului cu mirodenii, de aici a pornit o reţea de rute marine şi antrepozite care va supravieţui de-a lungul secolelor – cele mai vechi rădăcini „aromatice” ale comerţului internaţional.

                        Cu mii de ani înainte de sosirea lui da Gama şi sute de ani după plecarea acestuia, secretul succesului comerţului cu mirodenii a fost simplu: cerere mare şi un control strâns asupra negoţului cu mirodenii (Anne Iburg, 2006).

                        Există dovezi încă din anul 2600 î.Ch. care atestă faptul că egiptenii cumpărau mirodenii din Asia pentru a le da putere sclavilor care construiau piramida lui Kheops. Europenii au descoperit şi ei condimentele şi le utilizau deja cu mult înainte de crearea cetăţii Romei.

                        Dintre toate popoarele, pentru europeni condimentele au devenit o necesitate stringentă, deoarece adesea se confruntau cu lipsa de alimente în urma unor recolte sărace, iar în iernile geroase numai carnea sărată şi piperată i-au salvat de la inaniţie.

                        În Evul Mediu, ciuma a contribuit şi ea la creşterea cererii de mirodenii pentru uz medicinal; o inscripţie germană de preţuri datând din secolul al-XIV-lea stabilea preţul de vânzare al nucşoarei la 6 boi mari.

                        De asemenea, în acea perioadă, o afacere profitabilă era şi “închirierea de piper”. În 1980 când au fost recuperate de pe fundul oceanului rămăşiţele vasului englez Mary Rose, scufundat în 1545, s-a descoperit că toţi oamenii din echipajul acelui vas au purtat cu ei boabe de piper – singura avere care era portabilă.

                        Cei care au profitat cel mai mult de marea cerere de condimente din Europa au fost arabii. Era nevoie de zeci de intermediari pentru ca mirodeniile să ajungă de la sursă în Europa, valoarea acestora crescând după fiecare tranzacţie, deoarece arabii erau comercianţi foarte buni. Pentru a prelungi cât mai mult această situaţie, ei au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să învăluie în obscuritate originile mirodeniilor.

                        Conform observaţiilor medicinei tradiţionale chinezeşti plantele medicinale aromatice şi condimentare au energie caldă şi mireasmă picantă, putând induce o senzaţie de încălzire în regiunea abdominală şi să îmbunătăţească activitatea rinichilor, a vezicii urinare şi a stomacului.

                        Cei care suferă de dureri provocate de hernia intestinului subţire pot prepara ceai din aceste plante . Pentru cei ce suferă de lumbago – împiedicându-le mişcările de răsucire dreapta-stânga – ca şi pentru stările de oboseală avansată, se recomandă băi de cimbru călduţe.

                        Statisticile arată un procent de 89% cazuri vindecate! În plus, plantele medicinale aromatice şi condimentare activează splina şi, în mod deosebit, funcţia renală. Mestecând aceste plante poţi îndepărta mirosul neplăcut degajat din gură, mai ales după ce mănânci ceapă sau usturoi.

                        Cei cărora le lipseşte pofta de mâncare pot să bea un ceai din aceste plante 2-3 căni pe zi. O asemenea băutură poate îndepărta discomfortul gastric – provocat de o indigestie – reducând, totodată, aciditatea gastrică.

                        Avem, deci, toate motivele să privim cu mai mult respect plantele medicinale aromatice şi condimentare din bucătăria noastră, nu numai pentru minunatele arome pe care le pot conferi preparatelor culinare, dar şi pentru incontestabilele lor calităţi tămăduitoare.

                        Importanţa uleiurilor eterice din plantele medicinale aromatice şi condimentare

                        Uleiurile eterice sunt produse naturale ale plantelor care se acumulează în structuri specializate. Uleiurile eterice se bucură în primul rând de proprietăţi antiseptice, având o acţiune microbicidă, care variază de la un ulei la altul şi care se datorează în special substanţelor de natură fenolică ce intră în compoziţia lor; pe lângă această acţiune, unele dintre aceste uleiuri mai sunt înzestrate şi cu alte activităţi farmacologice.

                        Uleiul de cimbru este mult utilizat şi în arome pentru paste de dinţi, produse de igienă bucală, precum şi în industria alimentară. S-a găsit că uleiul, datorită conţinutului ridicat în timol, are o acţiune puternic bactericidă, fiind utilizat în multe preparate farmaceutice. Acelaşi compus conferă uleiului şi proprietăţi coleretice şi colagoge. În aromaterapie este utilizat în principal ca antiseptic intestinal şi pulmonar. O mare parte a uleiului se foloseşte şi în aromatizarea pastelor de dinţi.

                        Uleiul de cimbrişor, pentru calităţile antiseptice şi bactericide, se foloseşte în pasta de dinţi şi loţiuni capilare. În medicina populară, se utilizează la tratarea unor boli reumatice şi nevralgice, având şi proprietăţi carminative şi expectorante.

                        Busuiocul reprezintă o sursă importantă de uleiuri esenţiale extrase prin distilare din frunze şi din florile de la partea superioară a plantei. Utilizarea uleiului de busuioc în aromaterapie este restricţionată datorită prezenţei în concentraţii mari a metichavicolului, substanţă cu potenţial cancerigen. Uleiului de busuioc i se recunosc proprietăţi bacteriostatice şi bactericide. Cercetătorii indieni au descoperit că uleiul de busuioc omoară bacteriile atunci când este aplicat pe piele şi de asemenea este utilizat în tratarea acneei . Uleiul de busuioc omoară paraziţii intestinali, ceea ce îi confirmă utilizarea tradiţională în Malaezia, precum şi în tratamentul unor afecţiuni intestinale.

                        Uleiul de jaleş (salvie) se regăseşte în compoziţii pentru produse cosmetice (creme, loţiuni, deodorante, after shave-uri, şampoane, săpunuri şi detergenţi). Extractele de salvie se folosesc ca antioxidante, datorită mai ales conţinutului în acid ursolic. Uleiul de salvie are o proprietate unică – reduce transpiraţia. Câteva studii arată că salvia reduce transpiraţia cu aprox. 50%, cu efect maxim după două ore de la ingestie. Acest efect explică faptul că salvia este folosită în tratarea febrei cu transpiraţie abundentă. Uleiul de salvie are un efect relaxant asupra muşchilor netezi ai tractului digestiv, iar împreună cu bitter-ul, stimulează apetitul şi îmbunătăţeşte digestia.

                        Prea puţin folosite în bucătăria românească, ierburile medicinale aromatice îşi completează proprietăţile de a da savoare mâncărurilor cu acelea terapeutice. Aceste mirodenii au efecte antioxidante foarte puternice, luptând astfel împotriva atât de periculoşilor radicali liberi, responsabili pentru numeroase boli şi procese degenerative ce accelerează îmbătrânirea.

                        Pe măsura înaintării în vârstă, organismul îşi pierde tonusul muscular şi apare depunerea de grăsime mai ales în zona abdominală, pe picioare şi pe braţe; excesul acesta de grăsime este condiţionat pe de o parte de pierderea sensibilităţii la insulină şi pe de alta de creşterea nivelului de cortizol (numit şi „hormonul morţii”), în paralel cu scăderea secreţiei „hormonilor tinereţii” (testosteron, estrogen, hormonul de creştere etc.). Or, mirodeniile prezintă proprietăţi unice care măresc sensibilitatea la insulină, încetinesc îmbătrânirea.

                        Plante cu dubla actiune: condiment si medicament

                        Condimentul-Farmacia Naturii este un medicament. Plantele din compozitie au uleiuri volatile, taninuri, vitaminele A, C, B1, B6, acid folic, calciu, fier, magneziu si potasiu, mucilagii, celuloza. Folosit in mancare te scapa fara probleme de infectii usoare. Este diuretic, ajuta la digestie si previne balonarile.

                        Echilibrarea greutăţii

                        Atât prin proprietăţile lor farmacologice, cât şi prin favorizarea unei diversificări alimentare, condimentele pot contribui la echilibrarea greutăţii. Un studiu clinic efectuat la femei supraponderale, care au fost supuse unui consum de condimente, timp de opt săptămâni, a arătat o scădere semnificativă a greutăţii.. Persoanele supraponderale acceptă mai uşor trecerea de la produse grase şi hipercalorice la produse mai sărace energetic, cum ar fi legumele, dacă acestea sunt condimentate.

                        Bogăţie de antioxidanţi

                        De mai bine de 20 de ani savanţii au stabilit o relaţie dintre unele boli degenerative (ateroscleroză, diabet) şi acţiunea unor molecule distructive numite radicali liberi, contra cărora s-au dezvoltat aşa-numiţii antioxidanţi. Cercetătorii americani au realizat un test numit ORAC, care indică gradul de protecţie oferit de un antioxidant. Contrar celor afirmate de către industria alimentară, că cei mai bogaţi antioxidanţi (la 100 g produs) s-ar găsi în fructele roşii, cercetările au dovedit că de fapt condimentele sunt de departe mult mai bogate în antioxidanţi. Este drept că omul consumă zilnic cantităţi foarte mici din aceste mirodenii. Se consideră, însă, că ele pot avea un rol prin diminuarea consumului de sare, ceea ce ar conduce la scăderea semnificativă a numărului de accidente vasculare cerebrale şi a unor maladii cardiovasculare grave.

                        Dr. Ing Iuliana Barbu
                        Fitoterapeut
                        FarmaciaNaturii
                        Erou Gh Rusu nr.4 (spate casa de cultura)
                        Energiei 32
                        www.farmacianaturii.ro
                        0234/537346

                        Cu profesorul Ioan Ursu, de la Biostupul minune la produsele apicole Bio

                        Profesorul de mate-info Ioan Ursu este binecunoscut in tara pentru ambitiosul sau proiect al Videomanualului de Matematica pentru toti elevii, de la cei din clasele I-IV si cei din ciclul gimnazial, pana la liceenii din clasele IX-XII.

                        Pe Google, “proful online” este accesat de sute de mii de elevi, din toate colturile tarii. Dar, in acelasi timp, profesorul Ioan Ursu este si un impatimit apicultor care, luptandu-se ani si ani cu varroa, un parazit feroce, care suge hemolimfa si face ca albinele sa-si piarda capacitatea de zbor, iar in final distruge intreaga familie de albine, a reusit, dupa zeci de incercari, sa proiecteze si sa realizeze “un biostup minune”, care tine sub control varroa pana la eliminarea totala a parazitului, tempereaza roitul, sporeste considerabil productia de ceara si de polen, faciliteaza colectarea apilarnilului si accesul albinelor la hranire, reduce cu doua treimi consumul de hrana al albinelor, creste productia de miere cu cel putin 30 la suta si, in plus, toate produsele apicole rezultate din biostup sunt BIO!

                        Profesorul Ursu a realizat si videomanualul apicol, Scoala de apicultura, in patru parti (patru seturi), ajungand la 44 de DVD-uri, care pot fi achizitionate de la autor (tel. 0722 786 515), cu pretul de 110 RON pe set.

                        Interesul pentru Biostupul Ursu si pentru noua tehnologie apicola a depasit demult granitele tarii, profesorul Ioan Ursu dialogand acum, pe Internet, cu sute de apicultori de pe toate continentele, din Argentina pana in nordul Canadei, din Republica Sud-Africana si Namibia pana in Maroc, Algeria si Tunis, din Iran pana in Armenia, Turcia, Grecia, Bulgaria si Serbia, din India, pana in China, Indonezia, Japonia, Australia si Noua Zeelanda.

                        – Domnule profesor, cum ati ajuns la realizarea biostupului?

                        – N-a fost deloc usor. Ca orice apicultor, incercam sa tin varroa sub control, folosind rama-capcana, insa, din cauza ca nu ajungeam la timp (era prinsa sub cat, numarul famillilor de albine era mare), din capacana pentru varroa rama se transforma in inmultitor de varroa. Si uite, asa, in primavara anului 2010 ma plimbam cu rama-capcana in mana, pe langa o lada cu 12 rame si tare mult imi doream sa nu o mai pun sub cuib, ca sa nu o mai prinda catul.

                        Cum sa fac? Am decis sa sparg un perete al lazii, pe unde sa vina matca la rama-capcana iar aceasta, rama-capcana, sa stea in afara lazii. Fantele din peretele lazii le-am facut de 12 centimetri, exact cat este spatiul dintre doua rame.

                        Astfel, rama-capcana, asezata la capatul celor 12 rame, in afara lazii, facea ca matca, oriunde s-ar afla, de pe orice interval, sa ajunga la rama-capcana si sa depuna oua in celulele de trantor, proaspat construite de albine. A fost doar primul pas, urmat de alti zeci si zeci de pasi, de “gaselnite”, de inovatii, cu buzunarele, fel de fel de grilaje, cu doua ochiuri de diafragma, unul pentru uniformizarea mirosului si altul cu plasa Hanneman, cu o roinita, un fund antivaroza si un colector de polen, cu multe alte si alte adaugiri.

                        In final am ajuns la biostup, pe care am continuat sa-l perfectionez neincetat, ajungand la biostupul trei in unul si, de curand, la biostupul sase in unul, care isi dovedeste performanta pe toata perioada unui an calendaristic: la iernat (iernare optima pentru sase familii de albine!), la inmultire, la obtinerea unei productii mari de miere, ceara si polen, la formarea a doua nuclee de crestere a matcilor, la usurarea muncii apicultorului etc. etc.

                        Ursu

                        – N-ati fi reusit sa faceti toate acestea fara o mare dragoste fata de albine …

                        – Bineinteles. Dar stiti ce a spus Einstein? Daca albina dispare mai avem doar patru ani de trait. Pentru ca albina – dincolo de statutul ei extraordinar de producatoare de miere, de ceara, de polen, de apilarnil, de propolis, de laptisor de matca, de pastura si de alte produse apicole – are un rol fundamental in polenizarea tuturor pomilor fructiferi si a plantelor din flora spontana si din cea cultivata.

                        – Domnule profesor, va rog sa zaboviti putin asupra ofertelor pe care ni le fac albinele. Ce ne ofera stupul?

                        – Pai, in primul rand, polenul crud, un aliment viu, care are in plus, fata de polenul uscat, lactofermenti ce ajuta la regenerarea florei intestinale, enzime, bacterii benefice si antioxidanti. Polenul crud se pastreaza obligatoriu in congelator, dar nu ingheata, datorita continutului redus de apa. Polenul crud are foarte multe insusiri benefice, in functie de tipul sau. Astfel, polenul crud de salcie are un continut ridicat de xantofile (luteina si zeaxantina), protejand conjunctiva si corneea, prevenind cataracta sau degenerescenta maculara legata de varsta, ajuta la suportarea tratamentelor clasice aplicate in cazul bolilor de prostata, intareste imunitatea si incetineste procesul de imbatranire. Polenul crud de trandafir salbatic ajuta la reglarea tranzitului intestinal si la prevenirea inflamatiilor colonului, faciliteaza absorbtia de calciu.

                        Este indicat, de asemenea, pentru combaterea oboselii cornice, fiind un excelent tonifiant, fortifiant, energizant si antianemic. Polenul crud de paducel are o actiune benefica asupra aparatului cardiovascular, reduce tensiunea arteriala si depunerile de grasime de pe peretii arterelor si ajuta astfel la scaderea nivelului de colesterol rau. Polenul crud de Castan dulce si Mur stimuleaza circulatia sanguina, avand o actiune benefica asupra venelor si vaselor capilare. Polenul crud poliflor contribuie la regenerarea florei intestinale si previne cancerul de san si osteoporoza. Polenul crud de prun are o actiune benefica asupra stomacului, bilei si ficatului, incetineste procesele de imbatranire, creste rezistenta la efort si stimuleaza memoria.

                        Polenul crud de mar apara organismul de infectiile microbiene si contribuie la intarirea si protectia miocardului. Polenul crud de iarba neagra, supranumit “ingerul pazitor al rinichilor”, stimuleaza buna functionare a acestora, previne pierderile osoase, actioneaza benefic asupra tiroidei, ajuta la imbunatatirea memoriei si joaca un rol important in profilaxia si tratamentul varicelor. Avem apoi pastura, supranumita si “painea albinelor”, un polen fermentat de albine in conditiile naturale ale stupului, cu o extraordinara valoare nutritiva si antibiotica.

                        Pastura este recomandata in special persoanelor cu afectiuni hepatice si ale tubului digestiv. Laptisorul de matca pur este un imunizant si tonifiant general, ajuta la reducerea colesterolului din sange, intarzie procesul de imbatranire si previne raceala si gripa.

                        Ar mai fi apilarnilul, obtinut din larvele de trantor, recoltate integral la varsta de 7 zile. Asociat cu propolis, apilarnilul are mari proprietati biostimulante, cu o gama foarte larga de recomandari, de la surmenaj si debilitate fizica, pana la imbatranirea precoce, faringite, laringite, gastrite, colite, enterocolite s.a.

                        Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar, de capacitate mica, temperatura de conservare fiind intre – 5 si – 20 de grade. Apilarnilul are consistenta si culoarea iaurtului, dar este perisabil si, de aceea, se pastreaza numai congelat. Pastrat in conditii improprii, adica necongelat sau neamestecat in miere, acesta se oxideaza in doar 10 – 12 ore. Si in farmacii gasiti Apilarnil, Apilarnil potent sau Apilarnil prop, sub forma de drajeuri continand apilarnil liofilizat.

                        Nu trebuie sa uitam ceara – atat de benefica in afectiunile dermatologice, cu efect pozitiv in reglarea circulatiei sangvine, in tratarea amigdalitei sau a paradontozei -, propolisul – compus din rasini, balsamuri, ceruri si uleiuri eterice, cu actiuni atat de benefice in conservarea integritatii vaselor sangvine, cu puternice efecte vasodilatatoare, hipotensive, antimicrobiene, antiparazitare si antinevrotice – dar si veninul de albine, din care se prepara Apirevenul, un medicament eficace, recomandat in cazul durerilor articulare, al mialgiilor si nevralgiilor de natura reumatica sau traumatica. Ca sa nu mai vorbim de minunata miere de albine, atat de dulce, atat de hranitoare si atat de benefica in tonifierea organismului. Ei, ce ziceti, nu merita albinele sa fie atat de iubite, atat de pretuite?

                        A consemnat Stefan Olteanu

                        “Sa descoperi mereu ceva benefic, care sa aline suferintele celor din jur, iata ratiunea mea de a fi”

                        Colonelul in rezerva Gheorghe Juravle – farmacist de elita, cu zeci de produse farmaceutice brevetate si prezentate la targuri si saloane internationale de inventica si cu numeroase articole publicate in reviste internationale de specialitate – a fost fermecat de frumusetile si tainele naturii inca din frageda copilarie.

                        “Sunt bucovinean. M-am nascut in Straja, o comuna frumoasa de pe Valea Sucevei. Mi-amintesc cum, copil fiind, cutreieram padurile si dealurile din preajma satului, iar uneori, ascuns in iarba inalta, in afara timpului, priveam extaziat cum se destrama norii.

                        Iar cand ne adunam grupuri mari de copii si se faceau alegeri pentru echipele de fotbal, eu nu eram ales printre primii, cum mi-as fi dorit, dar ma gandeam, in inima mea: Voi sunteti mai buni decat mine la joc, dar voi nu stiti si nici nu va ganditi de ce este cerul atat de albastru si de ce sunt florile de cires atat de albe …”

                        Si tot copil fiind, ascultand povestirile tatalui sau, sanitar intors de pe front, a fost cuprins fara veste de dorinta fierbinte de a alina si el suferintele semenilor sai. Ceva mai tarziu, dupa absolvirea liceului, a optat sa dea examen de admitere la Facultatea de Farmacie din Bucuresti, sectia militara, “pentru ca nu m-am simtit atras de bisturie, disectii si alte lucruri asemanatoare”.

                        A avut profesori de exceptie, a avut mentori de exceptie, care i-au stimulat permanent pasiunea pentru cercetare, iar acum, dupa pensionare, impreuna cu sotia sa, Victoria-Iulia, o famacista la fel de pasionata, si-a amenajat in farmacia familiei (Farmacia “Elvaruj”, de pe Strada Bancii, din Bacau), un laborator modern, foarte bine utilat, unde prepara medicamente magistrale, dupa formule inventate de el, in urma unor cercetari si verificari minutioase.

                        “Datorez tatalui meu aceasta chemare de a face bine celor din jur”

                        Farmacistul Gheorghe Juravle n-a inteles de ce se vorbeste atat de des de conflictul dintre generatii. “Eu n-am inteles de ce, pentru ca mi-am respectat parintii, i-am cinstit si i-am iubit mult. Cu tatal meu am avut intotdeauna o relatie foarte buna, putand oricand sa ma bazez pe sfatul lui, pe intelepciunea lui. Si tot lui ii datorez aceasta chemare de a face bine, de a alina suferintele semenilor mei. Ma atrageau in mod deosebit istorisirile lui din timpul razboiului.

                        S-a inrolat pentru front la Tg. Ocna, iar apoi a facut o scoala sanitara. Tot timpul razboiului, pana la armistitiu, s-a ocupat de raniti, de cei aflati in suferinta, indiferent daca ranitii erau romani, nemti sau rusi. Mi-a povestit multe intamplari, unele dintre ele de un dramatism cu totul iesit din comun, altele simple experiente de viata, dar toate aveau ascunse in ele invataturi importante, cu greutate in formarea caracterului unui om … Povestile lui au aprins si in mine dorinta de a face ceva, de a ma pregati pentru a fi de folos oamenilor, de a-i ajuta in suferintele lor”.

                        Este convins ca Dumnezeu i-a ocrotit tatal in timpul razboiului, pentru ca a alinat cu atata daruire suferintele sutelor de raniti, nu numai romani, ci si rusi sau germani. “Ce sa va mai spun despre tatal meu? A fost ingropat de un obuz cazut in apropierea lui, a avut poalele mantalei strapunse de gloante, a vazut sarind in aer podul de la Galati, peste care tocmai trecuse, dar s-a intors in tara.

                        Slabit fiind, a facut o dubla pneumonie, care l-a adus la un pas de moarte. La Tg. Jiu, intr-un spital, in agonia mortii, l-a gasit un tanar medic militar din Cernauti. Observandu-i fisa si descoperind ca-i bucovinean, l-a intrebat: “Ce faci, vecine?” Cateva flacoane din pretioasa penicilina si, apoi, o lunga perioada de recuperare i-au dat iarasi tatalui meu speranta de viata”.

                        “Am avut profesori de exceptie”

                        Farmacistul Juravle nu uita nici meritele profesorilor sai din gimnaziu si din liceu. “Este adevarat ca si in invatamantul gimnazial si, mai cu seama, in cel liceal, am avut, la stiintele despre natura si despre viata, profesori deosebiti, care, cu un talent pedagogic de exceptie, stiau sa scoata in evidenta valoarea materiilor predate, importanta lor practica.

                        Toate acestea si povestirile, lectiile de viata, ale tatalui meu, mi-au indreptat gandurile spre o ramura a medicinii. Am ales farmacia, pentru ca nu m-am simtit atras de bisturie, disectii si alte lucruri asemanatoare. Venit de la tara, fara o pregatire suplimentara, a fost o mare surpriza si o mare bucurie pentru parintii mei si pentru mine sa ma aflu printre cei cinci admisi pe tara la sectia militara a Facultatii de Farmacie din Bucuresti”.

                        A avut si aici, la facultate, profesori eminenti, responsabili, exigenti si rigurosi, care stiau sa lucreze cu studentii déjà trecuti printr-un sever proces de selectie. “In cel mai bun caz, unul din zece era admis. Apoi, noi, militarii, nu aveam vacante, doar un concediu de 30 de zile, iar timpul ramas il petreceam in stagii de spital, fie la farmacie, fie in laboratorul de biochimie. In aceste sectoare am cunoscut multi farmacisti pasionati, profund implicati in programe de cercetare. Chiar si lucrarea mea de licenta a fost rodul unei stranse colaborari cu seful Laboratorului de Biochimie al Spitalului Militar Central.

                        Spitalul Militar din Iasi, o noua poarta spre cunoastere

                        A avut, apoi, o noua sansa: “Ceva cu totul deosebit s-a intamplat cand am venit pentru stagiu la Spitalul Militar din Iasi. Eram dupa primul an de facultate. Pe langa farmacia spitalului, un maior farmacist, regretatul doctor Nicolae Oita, care era si conferentiar universitar, isi organizase un laborator propriu, de cercetare. Nici in cadrul facultatii bucurestene, sau a celei iesene si nici in alte laboratoare pe care le vizitasem, nu am vazut o diversitate atat de mare de substante. Nimic nu era inregistrat, prin urmare, o experienta ratata nu devenea o tragedie”.

                        Foarte tanarul si pasionatul student Gheorghe Juravle a lucrat, asadar, relaxat, experimentand continuu, cu gandul numai la rezultatul final. S-a stabilit, curand, si o relatie de lucru speciala cu dr. farmacist Nicolae Oita. “Seful meu avea nevoie de “o mana a doua” iar eu aveam multe curiozitati nesatisfacute. Ma aprecia nu doar pentru ca observase la mine o oarecare pricepere, ci mai ales pentru lungul rastimp petrecut in laborator, unde totul ma fascina.

                        La el veneau, pentru tratamente, multi pacienti nerezolvati in alte clinici si eu trebuia sa amestec, potrivit instructiunilor lui, substantele “facatoare de minuni”. Acolo am invatat, an de an, sa ma joc cu substantele, sa le cunosc din ce in ce mai bine, mai profund. Am descifrat reactiile lor, am invatat cum se comporta unele fata de altele si ce efecte au atunci cand se urmareste o anumita terapie. Am prins curaj, am indraznit mai mult. Daca aparea o noutate in literatura de specialitate, o puteam reproduce in laborator si o puteam testa apoi in spital sau la pacientii din ambulatoriu”.

                        Studentul Juravle a stiut sa profite de tot ceea ce-i ofereau cele doua centre universitare medicale.

                        Foto Juravle 2“La Iasi n-am gasit rigoarea de la Bucuresti, insa toti colaboratorii sefului meu erau foarte prietenosi, se comportau ca si cand ar fi fost studenti din anii superiori. Aveam acolo legaturi cu multe cadre universitare de la Facultatea de Farmacie si de la Facultatea de Medicina, de la facultatile de chimie si biologie, cu cei de la Agronomie, cu profesori si ingineri-cercetatori de la Institutul de Cercetari Chimice Macromoleculare “Petru Poni” si cu specialisti de la unele fabrici de produse chimice sau alimentare.

                        Cu multi dintre ei schimbam idei la masa, la Casa Universitarilor, sau la diferite vernisaje. Ii intalneam la teatru sau la filarmonica, la frecventele conferinte de la “Casa Pogor” sau in atelierele pictorilor consacrati. Am fost, impreuna cu un colonel pensionar, in Sala pasilor pierduti, de la Universitatea “Al.I.Cuza”, pe cand o picta maestrul Sabin Balasa. Maestrul era la lucru. Prietenul meu l-a intrebat cum poate sa vada, pentru ca nu sunt luminile aprinse, iar marea sala era intunecoasa. Sabin Balasa a raspuns, cu o voce foarte joasa: “Nu vad dar stiu ce pun”.

                        Relatiile dintre profesori si discipolii lor erau cu totul deosebite: “Un professor, celebru pe atunci, mi-a dat cheile laboratorului sau de toxicologie, m-a luat cu el sa asist la inregistrarile pe care le facea pentru Studioul de Radio Iasi, mi-a deschis usile centrului de documentare “la zi’ de la Institutul “Petru Poni” si chiar s-a oferit sa ma ajute cu bani, daca aveam nevoie”.

                        Laboratorul magic

                        Tot acolo, la Iasi, Gheorghe Juravle a descoperit un nou laborator miraculos:

                        “In afara de laboratorul sefului meu de la Spitalul Militar, care devenise cumva si laboratorul meu, cele mai frumoase amintiri le am despre Institutul de Cercetari Chimice Macromoleculare “Petru Poni”.

                        Am ramas cu impresia ca, acolo, orice fantezie din lumea chimiei putea deveni realitate. Daca aveam nevoie de un aparat sofisticat pentru o sinteza complicate, acolo era un sticlar formidabil, care putea reproduce orice. L-am vazut facand si ratuste din cioburi de sticla colorata, mai artistice decat obiectele realizate de celebrii mesteri din Murano.

                        S-a intamplat odata sa vina la noi cineva cu un mic tub care continuse 6 grame dintr-un gel cu sulfura de seleniu.

                        Era singurul medicament care-i putea rezolva o blefarita seboreica rebela. Cele 6 grame de gel oftalmic contineau 0,06 g sulfura de selenium si costau in S.U.A., unde era produs, 15 dolari iar la noi nu se importa.

                        Am rasfoit prin carti si, dupa ce am gasit o varianta de sinteza a sulfurii de seleniu, i-am spus “of”-ul meu unui conferentiar cu minte si inima mare, care era seful unui laborator din cadrul institutului.

                        “N-avem seleniu, a spus el, dar pana ne vine de la Baia Mare il radem de pe placile uzate de la copiatorul Xerox. Ne mai trebuie o sursa de hidrogen sulfurat, asta ne va spune prietenul nostru cum sa facem, si un compresor pe care nu avem de unde-l lua acum, dar nu dezarma, cred ca soferul nostru are o camera veche de la camionul lui si, daca o umflam bine, ne facem treaba”… Asa am reusit sa sintetizam cateva kilograme de sulfura de seleniu, pe care le-am folosit pana nu demult.”

                        Tot asa a fost si cu debrisanul, un medicament scump, produs de suedezi pentru debridarea (asanarea) ranilor infectate.

                        “L-am intrebat pe prietenul si colaboratorul meu daca nu s-ar putea produce in Institut. Cu avizul directorului Institutului, medicamentul importat a fost analizat in laborator, i-au fost stabiliti parametrii si, dupa mai putin de o saptamana, directorul ne-a chemat sa ne arate debrisanul romanesc, spunandu-ne ca poate sintetiza granule de marimi diferite, cu mase moleculare diferite si cu grade de absorbtie diferite, daca interesul terapeutic o cere.

                        Au existat si cateva kilograme de debrisan romanesc dar, din nefericire, totul s-a oprit aici, ca si in cazul sulfurii de seleniu. Nimeni, de sus, n-a fost interesat de promovarea si introducerea lor pe piata medicamentelor”.

                        “Nu am urmarit sa inregistrez ca brevete de inventie micile mele reusite”

                        Pasionat, extrem de pasionat de a descoperi mereu noi medicamente benefice, cu efecte deseori spectaculoase, farmacistul Gheorghe Juravle declara cu seninatate ca n-a dorit sa-si breveteze toate produsele farmaceutice create de el in premiera absoluta:

                        “Trebuie sa va marturisesc ca nu am urmarit, nu am dorit niciodata sa inregistrez ca brevete de inventie micile mele reusite si nici nu mi-a placut sa public ca lucrari stiintifice rezultatele obtinute sau sa prezint toate produsele farmaceutice realizate la saloane de inventie nationale sau internationale. Daca “au scapat”, totusi, cateva, s-a intamplat din cauza colaboratorilor mei, care au tinut sa fie parte la toate aceste realizari”.

                        “Imi place sa-mi surprind pacientii prin preturile mici si prin efectele teraputice deosebite”

                        Farmacistul-cercetator are satisfactii nobile: “Imi place sa-mi surprind pacientii prin efectele terapeutice deosebite ale produselor noastre, marca “Elvaruj” si prin preturile mici si sa le dovedesc ca un produs farmaceutic eficient nu este legat de pretul acestuia.

                        Ne-a vizitat farmacia un farmacist american si el pasionat de receptura. El spunea ca in farmaciile lui un produs realizat in laborator este de zece ori mai scump decat unul industrial. La noi este invers, pacientii calculeaza de cate ori este mai ieftin. Lucrul acesta imi ofera o mare bucurie launtrica, chiar daca uneori nu sunt inteles.

                        Am invatat un lucru: Se poate castiga mult din a ajuta mult. Ne-am propus sa acoperim unele goluri lasate de aprovizionarea cu produse industriale si, acolo unde este posibil, sa oferim variante de tratament mai ieftine, cu mai putine reactii adverse, mai bine tolerate de organism si mai eficiente. Partea de produse cosmetice si dermato-cosmetice am dezvoltat-o deoarece am cunoscut multe cazuri de intoleranta la unele creme produse de firme cu renume pe plan european si mondial. Acele produse au fost concepute in asa fel incat sa aiba o valabilitate foarte lunga si, pentru aceasta, s-au folosit ingrediente mai putin naturale, precum si diferite asocieri de conservanti”.

                        Cremele oferite de Farmacia “Elvaruj” au un termen de valabilitate mai redus, maximum un an , dar sunt mult mai bine tolerate, din cauza preponderentei ingredientelor naturale. “Noi folosim, ca ingrediente, ulei de palmier, ulei de masline, unt de cacao, ceara de albine si alte produse apicole, cetaceu, ovalbumine, ulei de catina, vitamine naturale, saruri de la Marea Moarta cu potential antialergic si cu multe oligoelemente care lipsesc din apa celorlalte mari.

                        Efectele benefice sunt de durata, nu dau o stralucire de moment pentru ca apoi sa duca la o imbatranire precoce a pielii. Toata gama de produse elaborate in farmacia noastra la sugestia medicilor cu care colaboram (preparate cosmetice si dermatologice, preparate O.R.L., preparate oftalmologice, stomatologice, antireumatismale etc.) poate fi oferita, deocamdata, doar celor interesati, care ne viziteaza farmacia. Precizez ca Laboratorul Elvaruj poate prepara, la cerere si la sugestia medicilor specialisti, orice tip de reteta magistrala (solutii, pulberi, capsule, comprimate, unguente, creme, ovule, supozitoare, geluri, lotiuni, siropuri, colire, suspensii, emulsii), utilizand o gama larga de substante active si excipienti”.

                        Farmacistul e foarte bucuros ca are cui sa-i predea stafeta

                        Colonelul (r) Gheorghe Juravle nu are de gand sa se odihneasca, nici sa-si mai domoleasca pasiunea de a cerceta, de a descoperi, de a face bine. Dar stie ca, odata si odata, va trebui sa predea stafeta. Acest lucru nu-l sperie.

                        “Cand exista cineva in urma ta care poate sa-ti acopere lipsa poti sa te retragi mai linistit din lucrarea pe care o faci. Baiatul meu, Liviu, este si el farmacist si a mostenit si pasiunea noastra, spiritul iscoditor, cercetator. Acum lucreaza ca reprezentant medical la o firma germana dar in orele care-i mai raman preia o buna parte din munca mea.

                        Nadajduiesc sa vada si el dincolo de fiecare substanta, efectul ei in locul in care este randuita sa ajunga si cum poate sa fie ajutata si ea sa faca mai mult bine si cat mai putin rau. Substantele sunt foarte capricioase si se comporta diferit in societatea altor substante. Trebuie sa le cunosti toate “obiceiurile” in drumul lor prin organismul uman. Este o mare responsabilitate pe care Liviu va trebui sa si-o asume. Si el déjà este pregatit pentru asta”.

                        “Cred ca salvarea unui om depaseste competenta noastra, dar va voi relata un caz de care imi aduc aminte cu placere. S-a intamplat pe cand eram unul dintre colaboratorii profesorului care conducea Institutul de Cercetari Biotehnos din Bucuresti. Profesorul i-a invitat pe unii dintre colaboratorii sai la o masa protocolara, la un restaurant vestit din centrul Capitalei. Printre invitati erau si cativa cercetatori de la Institutul de Cercetari Chimice din Milano.

                        Cu unul dintre ei este posibil sa fi schimbat cateva cuvinte, pentru a-mi aduce aminte de italiana pe care o invatasem de unul singur in liceu. Dupa putin timp, sotia lui vine la mine si ma intreaba, intr-o romana curata, daca-mi aduc aminte de ea. Surprins, i-am spus ca nu si, totodata mirat, am incercat sa aflu de unde ma cunoaste. Mi-a amintit, atunci, ca in urma cu multi ani, la Spitalul Militar din Iasi, eu ii preparasem in mai multe randuri “Cicatrol” pentru fetita ei, care suferise o arsura grava, dar care, in urma tratatmentului aplicat, s-a vindecat complet”.

                        Cea mai mare descoperire a mea este Biblia!

                        I-am pus farmacistului Gheorghe Juravle si o intrebare de final: Care considerati ca ar fi cea mai mare descoperire a dumneavoastra? S-a gandit pret de cateva clipe, apoi mi-a raspuns: “Spuneti o intrebare de final, cand aceasta ar putea fi inceputul unui nou dialog. Va raspund fara ezitare: BIBLIA. Exista milioane de carti in lume, dar numai una singura contine mesajul Creatorului acestui univers infinit catre capodopera creatiei Lui: Omul.

                        Faptul ca am inteles cine sunt, de unde vin si incotro ma indrept a dat sens vietii mele si m-a facut cu adevarat fericit. Este un lucru deadreptul coplesitor sa intelegi ca scopul acestui unic si desavarsit Dumnezeu este sa-l inalte pe om la rangul de copil al Sau, sa-l faca partas pentru eternitate la slava Lui, “sa intre in bucuria Lui”. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Sau printre noi pentru a implini si a ne dezvalui intreg planul Sau cu privire la salvarea Lumii…

                        Privind lucrurile din aceasta perspectiva, daca eu as face ceva neinsemnat pentru lume, daca prin cuvantul meu si prin viata mea as reusi sa indrept atentia unui singur om spre Dumnezeu si daca omul acela s-ar increde in Cuvantul Sfant si ar descoperi Adevarul care i-ar aduce libertatea, bucuria libertatii de a-si alege singur destinul vesnic si daca el ar alege Binele si Viata care ne-au fost daruite de Iisus Hristos, Domnul si Mantuitorul nostru, lucrul acesta ar capata dimensiunile vesniciei. Iata de ce cred ca prioritatile noastre ar trebui sa se schimbe, ar trebui sa ne desprindem privirile de pe lucrurile trecatoare, care se vad, si sa privim cu inima spre Adevarul Etern, pentru care am fost creati”.

                        “Sa presupunem ca as fi descoperit medicamentul atat de mult visat de omenire, ceva care sa fie accesibil tuturor si care sa-i faca pe oameni sa traiasca sanatosi cu mult peste o suta de ani. Ar schimba aceasta cu ceva destinul vesnic al omului? El tot ar muri si chiar ar fi mai putin preocupat de problema vesniciei lui. Viata unui om, raportata la vesnicie, este ca un punct insignifiant, ceva fara dimensiuni, pe infinitul unei linii. Oamenii, in covarsitoarea lor majoritate, dau importanta tocmai acestui punct, neglijand imensitatea liniei, desi gandul vesniciei exista in fiecare dintre noi”.

                        Stefan OLTEANU

                        Premiile Revistei ATENEU – 2013

                        Si anul acesta, Colocviul anual si decernarea Premiilor ATENEU – 2013 au fost incluse in programul mai larg al Toamnei Bacoviene. Cu toate acestea, colectivul redactional, colaboratorii, redactorii si fostii redactori au reusit ca, intr-un timp scurt de numai trei ore, sa individualizeze si sa personalizeze cele doua manifestari, chiar daca pe parcursul aceleasi zile de vineri 20 septembrie au avut loc si alte activitati dedicate poetului George Bacovia, cât si decernarea altor premii, la fel de importante, cele ale USR, revistei Plumb sau ale Concursului de Creatie.

                        De mai multi ani reusim sa facem un ghiveci, frumos ambalat, dintr-o manifestare, devenita traditionala, cu reverberatii in lumea literara, scriitoriceasca din Bacau si din tara, in care, dupa denumire, este, sau ar trebui sa fie, dedicata, daruita, in exclusivitate, poetului bacauan, unul dintre cei mai mari lirici ai României. O fi de vina criza, lipsa de bani sau este vorba de o proasta gestionare a proiectului? Sunt importante, foarte importante si celelalte “decernari”, insa, opinia mea este ca reusim sa le facem pe toate pe fuga, superficial, sa alergam de la o institutie la alta, sa dam programul peste cap la una, jenant (cum a fost la Premiile ATENEU) pentru organizatori, dar si pentru participanti.
                        Sa revenim la Premiile Revistei ATENEU.

                        Meritorie intentia si reusita Revistei Ateneu de a disloca acordarea premiilor anuale din spatiile austere, uneori nepotrivite, pentru un asemenea moment si a le crea un cadru adecvat, chiar academic. Aula Colegiului National “Ferdinand I” a fost neincapatoare, elevi, scriitori, poeti, critici de arta, profesori, jurnalisti fiind martorii unui eveniment exceptional, asa am caracteriza Colocviul “Literatura si spatiul virtual”, unde au conferentiat scriitorul clujean Radu Mares, poetul Dan Petrusca, Ovidiu Bufnila, Daniel Cristea Enache, Radu Vancu, cât si festivitarea de decernare a Premiilor revistei pe anul 2013.

                        Anul acesta, premiile au fost acordate unor cunoscuti si remarcabili creatori din diferite domenii si genuri literare, a caror contributie la afirmarea culturii bacauane si nationale, a revistei ATENEU sunt de necontestat. Premiul Opera Omnia a fost acordat poetului si scriitorului bacaun Ovidiu Genaru, celui care, dupa cum el insusi a spus “toata viata m-am ocupat cu gânditul”, iar criticul Lucian Raicu afirma: „Ovidiu Genaru este dotat cu o inteligenta artistica pe masura talentului nativ si asta se intâmpla destul de rar, el defineste poezia in timp ce o face, el scrie cu adevarat poezie in timp ce da impresia ca doar mediteaza cu spirit la conditia ei.”

                        Premiul pentru Proza a fost adjudecat de scriitorul si publicistul Radu Mares, din Cluj, Premiul pentru Critica si Istorie Literara a fost acordat lui Daniel Cristea Enache, publicist, conf. la Universitatea Bucuresti, colaborator al mai multor reviste literare si posturi de televiziune, o voce in afirmare pe scena criticii literare românesti.

                        Au mai fost acordate premii pentru Traducere, profesoara bacaunaca Elena Ciobanu, de la Universitatea “Vasile Alecsandri”, fiind anul acesta cea care isi inscrie numele pe lista preminatilor merituosi ai Ateneului, iar tânarul Radu Vancu din Sibiu a fost desemnat câstigator la Poezie. Am lasat la urma premiul pentru Publicistica, inmânat in aplauzele participantilor filologului, lingvistului, luptatorului in apararea limbii române, un gazetar teribil, cu acid in verb atunci când este vorba de salvarea patrimoniului cultural al judetului Bacau, l-am numi aici pe conferentiarul Ioan Danila, de la Universitatea “vasile Alecsandri”, colaborator permanent al Trustului Media DESTEPTAREA.

                        Tot vineri, de la ora 19, s-au desfasurat festivitatile de decernare a premiilor de creatie din cadrul Toamnei Bacoviene, a premiilor Uniunii Scriitorilor si ale Revistei Plumb. O cronica a acestor evenimente, puteti citi in ziarul DESTEPTAREA de luni, 23 septembrie.