Povestea pagubitilor de la firma ARGUS ROM -TOUR din Saucesti, ani la rând dezbatuta in cotidianul nostru, a inceput cu 18 ani in urma. Se intâmpla exact in perioada de glorie a sistemelor de tip piramidal (gen Caritas, SAFI, Gerald, Delphin sau FNI). Afacerea Argus a fost demarata, in anii ’90, de un controversat om de afaceri, Ion Butcaru, care, in 2009, a decedat, retras undeva in zona Târgovistei. Din pacate, acesta a lasat mii de bacauani fara economii, in total paguba fiind evaluata, la mijlocul anilor 2000, la circa 6,1 miliarde de lei vechi.

Cu jalba-n protap, de la presedinte la Guvern

Pâna sa ajunga cazul in instanta, a fost nevoie de numeroase demersuri, inclusiv la presedintele României, Ministerul Justitiei, Guvern si Parchetul de pe lânga Curtea Suprema de Justitie.

Din pacate, nici aceste eforturi, la care se adauga ani de judecata la instantele bacauane, milioane de lei vechi platite pe tot felul de acte, expertize si drumuri facute pe la diferite institutii, nimic nu a dus la despagubirea in integrum a celor care au crezut in sistemul bine pus la punct de afaceristul bacauan. Doar câteva sute au ramas pe baricade (din 1.470 câti figurau initial in dosarul Argus), insistând sa se judece la instantele bacauane.

Fara prea mare succes, insa. „Aveam de primit de la Butcaru circa 600 de dolari. La vremea aceea, erau bani. Era exact ce strânsesem de la botezul baiatului. Ii pusesem la Argus cu gândul sa-i inmultesc. A fost greseala mea, recunosc, nu trebuia sa-i dau pe mâna lui Butcaru. Apoi, pentru ca nu mai aveau bani, au incercat sa-mi dea niste cherestea, dar era sub orice critica, tinuta sub ploaie, soare, deci nu mai era buna de nimic. Apucasem sa particip la vreo 3-4 procese, dar când ne amenintase judecatorul ca ne va da amenzi pentru ca am fi intentat procese nejustificat, am zis ca trebuie sa renunt. Adica, dupa ce am pierdut bani in afacerea Argus, acum sa mai vin cu alti bani de acasa?!”, se intreaba retoric Bogdan Barabas, unul dintre miile de pagubiti din afacerea Argus.

Ce reclamau pagubitii?

Nimic mai mult decât faptul ca „in calitate de director general si, respectiv, directorul economic la SC ARGUS ROM-TOUR SA Saucesti (Constantin Bocit n.r.), cei doi au prejudiciat, prin inducere in eroare, mai multe persoane fizice, determinându-le sa faca depozite in bani la societatea comerciala susmentionata, societate ce a desfasurat activitate bancara fara a avea avizul Bancii Nationale si au efectuat inregistrari inexacte in contabilitate, de natura sa denatureze veniturile si cheltuielile ce se reflecta in bilantul contabil”, aratau documentele oficiale ale acelor vremuri.

Practic, intrucât societatea incriminata avea datorii pe la alte firme si la banci, aceasta a inceput sa atraga bani de la populatie, prin infiintarea unei case de imprumut si depuneri. Asa s-a ajuns ca tot felul de deponenti, initial, persoane cu functii prin judet la acea vreme, sa faca depuneri la Argus, primind dobânzi uriase. „Ion Butcaru, prin cele 9 societati detinute, a organizat un joc de tip piramidal de tip Caritas. Acesta, premeditând actiunile infractiunile si speculând contextul social, politic si economic instabil, a infiintat Casa de imprumut, facând o campanie publicitara in presa locala, prin care promitea acordarea de dobânzi de pâna la 300 la suta”, aratau procurorii in dosarul Argus. Astfel, 14.000 de deponenti au fost atrasi de oferta lui Butcaru&Co, când, de fapt, firma Argus nici nu a existat ca persoana juridica.

E drept ca firma incriminata a restituit, in timp, imprumuturi plus dobânzi in valoare de câteva zeci de miliarde de lei vechi (din care o parte in numerar, iar alta prin compensari de bunuri si convertirea sumelor depuse in actiuni). „Asta este o alta forma de inselaciune, pentru ca mi-a vândut din actiunile Barter International Grup, firma desprinsa din ARGUS, cu 500.000 de lei (lei vechi n.r.) bucata, in vreme ce valoarea lor era de 25.000 de lei (lei vechi n.r.). Or, firma la acea data era deja in faliment, iar noua ni s-a spus ca nu are datorii si merge foarte bine”, declara, la momentul declansarii proceselor in instanta, Maria Almasanu, una dintre miile de inselati in afacerea Argus, si, totodata, printre putinii care au avut energia de a se lupta cu Butcaru si cu sistemul.

Din pacate, Maria Almasanu s-a stins din viata, in urma unui nefericit accident casnic, cu circa 8 ani in urma, fara a se mai bucura de nimic din ceea ce depusese la casa de imprumut a lui Butcaru. La fel si alte câteva sute de pagubiti, de regula, oameni in vârsta si cu nevoi. Interesant este ca, de ani de zile, deponentii au reclamat si „interesul scazut de care au dat dovada reprezentantii statului si alti creditori importanti in recuperarea banilor de la Argus“. In cauza, intra atât Finantele care aveau de rucuperat de la Butcaru si compania peste 13 miliarde de lei vechi, cât si unele banci care, la fel, aveau de primit alte zeci de miliarde de lei vechi.

Fostul administrator al firmei Argus, secondat la acea vreme de directorul economic Constantin Bocit, era acuzat de savârsirea unui cumul de infractiuni – inselaciune si evaziune fiscala, conducere frauduloasa, folosirea bunurilor societatii in folosul familiei, falimentarea societatii s.a.). Acesta fusese condamnat la un an de inchisoare cu suspendare pentru savârsirea infractiunii de evaziune fiscala si la inca un an pentru infractiunea de neconstituirea fondului de rezerva, cele doua pedepse fiind contopite intr-una singura. Totodata, magistratii care au judecat cauza decisesera sa il oblige pe inculpat la plata in solidar cu firma Argus Rom Tour a sumei de 848,1 milioane de lei vechi catre Finante, reprezentând despagubiri civile. La aceasta suma se adaugau alte 118 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de judecata. La rândul lor, deponentii de la Argus ar fi fost indreptatiti sa primeasca in total peste 6,2 miliarde de lei vechi.

Supravietuitorii celor 18 ani de procese

Chiar si acum pagubitii care au supravietuit anilor grei de procese se arata nemultumiti de modul in care justitia a inteles sa imparta dreptatea in acest controversat dosar. Vasile Ilisiu, un venerabil pensionar de 87 de ani, este singurul care inca se mai judeca la instanetele bacauane pentru a-si recupera banii pierduti. Dupa calculele acestuia, lui si fiicei sale, i-ar reveni peste 100.000 de lei, plus daune materiale si morale a câte 25.000 de lei pentru fiecare.

„Sunt 18 ani de când le-am descoperit inselaciunea si de când tot incerc sa-mi recuperez banii. Erau, la inceput, 22 de milioane de lei. Bani multi, la vremea aia. M-am luptat pentru toti, dar am ramas doar eu. Acum, am reusit sa le dovedesc ceea ce incerc de peste 15 ani si, mai ales, sa anulez o decizie a unei judecatoare din Bacau, pe care n-am sa o iert niciodata, aceea prin care a decis, in ciuda probelor si a evidentelor, sa-i excluda pe cei trei care au colaborat cu Butcaru. Mi-au dat aripi, o sa reusesc 100 %”, incheie batrânul pensionar.

Persoanele cu dizabilitati care nu se pot ingriji singure si care nu au familie sunt ocrotite in centrele rezidentiale ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Costurile legate de intretinerea lor trebuie acoperite, deopotriva, de comunitate si de stat. Contributia se achita in baza unui contract incheiat intre Consiliul Judetean Bacau si consiliile locale ale celor 93 de unitati administrativ teritoriale (UAT) din judet.

Din pacate, putine localitati se achita de obligatiile financiare (minimum 25 la suta din costuri) pe care le au fata de stat. Cinci primarii au refuzat sa semneze contractul de finantare: Bacau, Blagesti, Buhusi, Comanesti si Onesti. Altele au contract, dar nu au acte aditionale. Din 93 de primarii, doar 84 au semnat actul aditional pe 2014 privind participarea la cheltuieli. Cele care nu au vrut sa-si asume obligatiile de plata sunt primariile din Bacau, Onesti, Buhusi, Comanesti, Blagesti, Margineni, Parincea, Tatarasti si Ungureni. Unele primarii au semnat actul aditional, dar nu au virat sumele datorate pentru anul care s-a incheiat: Livezi, Gârleni, Odobesti, Prajesti, Tamasi, Moinesti, Tg.Ocna, Gârleni. Asa se face ca din 6,60 milioane de lei, suma reprezentând subventiile pentru persoanele cu handicap din judet, s-au incasat doar 2,82 milioane de lei.

Nu e rea vointa, ci saracie!

Edilii sustin ca principala cauza a acumularii de datorii e lipsa banilor. Bugetul local, care e constituit din taxele si impozitele pe cladiri, terenuri, masini si autorizatii, este prea mic pentru a sustine si costurile privind protectia sociala. “Nu din rea-vointa nu am platit, ci din cauza ca nu am avut bani. Speram ca in 2015 vom reusi sa prindem in buget si aceste cheltuieli”, a afirmat Vasile Grecu, contabil sef la Primaria Parincea. Unii primari, mai ales cei care s-au aflat in opozitie, sustin ca de vina e Guvernul, care nu le-a dat bani din cotele defalcate din venituri sau TVA, pentru a acoperi cheltuielile care vizeaza respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati. Au existat si situatii neprevazute:

„Datoria vine din 2013, arata Veronica Dontu, primarul comunei Tamasi. Am avut o problema cu un proiect de infiintare a doua parcuri, finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Noi am facut cheltuieli, dar nu am reusit sa recuperam banii de la AFM si am ajuns in imposibilitate de plata.” Contractul de finantare e aprobat prin hotarâre de guvern, iar obiectivul e realizat 85 la suta. Cu toate astea, arata Veronica Dontu, banii nu au fost alocati: “Am facut demersuri pentru executarea silita, dar ei au inaintat recurs. Avem doua termene in ianuarie. AFM mai are de platit 500.000 de lei din 715.000 de lei. Primaria Tamasi a facut credite si a achitat 300.000 de lei pentru lucrari. Au mai ramas 200.000 de lei.”

Alti primari dau vina pe saracie. Restantele pe 2013 si 2014 ale comunei Prajesti, de exemplu, insumeaza 170.000 lei (1,7 miliarde de lei vechi). Nadejdea e tot la Guvern, recunosc edilii. Ei spera ca 2015 va fi un an mai generos in privinta alocarilor bugetare – chiar daca nu vor fi alegeri – si ca vor reusi sa-si achite integral aceste restante.

„Am ramas cu datorii pe 2014 din cauza ca au venit din urma. Am achitat arieratele mai vechi, din 2013, si speram ca le vom achita in 2015 si pe cele din 2014. Cred ca avem vreo 50.000 de lei restanta. Poate vom primi bani de la CJ si de la Guvern, ca altfel, doar din bugetul local, nu vom reusi.”
Gioni Craciun, primarul comunei Livezi

„Noi am reesalonat datoria, obligându-ne sa o achitam in 2015. Daca vom primi bani o vom achita mai repede. Pâna acum nu ne-au dat niciun leu pentru arierate. Comuna Prajesti nu are voie, are interdictie la fonduri! Daca ne-ar fi dat bani, tot la ei s-ar fi intors.”
Eugen Antica, primarul comunei Prajesti

„Am gestionat bine bugetul, dar s-a ivit o problema cu un proiect finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu. Acum ne judecam. Eu sper ca vom câstiga in ianuarie si vom reusi sa recuperam banii de la AFM. Astfel, ne vom plati toate datoriile si ne vom reechilibra.”
Veronica Dontu, primarul comunei Tamasi

Cardul national de sanatate dovedeste calitatea de asigurat a fiecarui român angajat. Teoretic, acesta a intrat in vigoare, la 1 ianuarie 2015.

Practic, el va deveni obligatoriu de luna viitoare.

Pe de o parte pentru ca nu s-a finalizat procedura de distribuire a lor, iar pe de alta parte pentru ca, pe tot parcursul lunii in curs, fiecare asigurat trebuie sa se prezinte obligatoriu la medic pentru a-l activa.

Cardurile de sanatate care nu au fost distribuite prin serviciile postale vor fi trimise de casele de asigurari catre medicii de familie in luna ianuarie, iar pacientii le vor putea ridica de la acestia. In cazul in care se pierde cardul, se deterioreaza sau sunt necesare modificari de date personale de identificare, asiguratul va suporta costurile refabricarii si redistribuirii acestui act. Pentru judetul Bacau au fost emise 407.831 de carduri nationale de sanatate.

Programele de sanatate trec la CNAS

O masura care nu ne va afecta in mod direct pe noi, pacientii, este trecerea programelor nationale de sanatate din responsabilitatea Ministerului Sanatatii in responsabilitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Acest lucru s-a facut de la 1 ianuarie 2015. La nivel national se deruleaza patru programe de sanatate:
– Program comunitar de sanatate publica;
– Program de prevenire si control al bolilor netransmisibile;
– Program de sanatate a copilului si familiei;
– Program de administratie sanitara si politici de sanatate.
Primele doua programe sunt, in prezent, finantate de la bugetul de stat si din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, iar celelalte doua, de la bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii.

Salariile medicilor cresc cu 100 de lei

Veste buna si pentru angajatii din sistemul sanitar si din asistenta sociala. Tot incepând cu 1 ianuarie 2015, salariile lor vor creste cu 100 de lei la cuantumul brut al salariului de baza, cu precizarea ca acei angajati care, in prezent, au un salariu de 900 lei, reprezentând salariul minim pe economie, vor primi 75 de lei de la 1 ianuarie si inca 75 lei de la 1 iulie 2015.

O noua lista de medicamente

Tot de la 1 ianuarie 2015, au fost introduse pe lista medicamentelor compensate si gratuite 23 de noi produse pentru tratarea a 29 de indicatii terapeutice. Lista cuprinde si medicamentul cel mai important pentru hepatita B, dar si medicamente pentru boli cardiovasculare, HIV/SIDA sau diabet zaharat.[/lock_content]

Locatarii unui bloc de garsoniere de pe strada Stadionului, din municipiul Bacau, au sesizat politia, in seara zilei de 1 ianuarie, dupa ce un miros puternic de cadavru invadase casa scarii.

Acesta venea din locuinta unui barbat de 45 de ani, care nu mai fusese vazut de câteva zile. S-a intrat in casa iar banuielile s-au adeverit.

Proprietarul era decedat de ceva timp, fiind cunoscut cu mai multe afectiuni cronice.

Cadavrul a fost transportat la morga pentru efectuarea necropsiei, iar la o prima examinare nu s-au depistat urme de violenta.

Proiectul „PRO SANATATE – Cresterea accesului angajatilor din sistemul medico-social din România la programele de formare profesionala”, inceput in primavara 2014, va continua in 2015. Proiectul e cofinantat din Fondul Social European „Investeste in Oameni!” si este implementat de catre Asociatia pentru Dezvoltare si Promovare Socio-Economica CATALACTICA, in parteneriat cu Societatea Nationala de Cruce Rosie si Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala ECHOSOC.

Obiectivul este cresterea nivelului de calificare pentru 2.520 de angajati necalificati si/sau cu un nivel scazut de calificare din domeniul medico-social din cele opt regiuni de dezvoltare din România, contribuind la facilitarea/imbunatatirea participarii la programe de formare profesionala continua. Grupul tinta este format din angajati necalificati pentru domeniul in care lucreaza sau cu un nivel scazut de calificare.

Crucea Rosie a participat la implementarea activitatilor de promovare a beneficiilor formarii profesionale si de asigurare a derularii urmatoarelor cursuri de calificare: ingrijitoare batrâni, baby-sitter si ingrijitoare copii. Cei care doresc informatii suplimentare privind aceste cursuri le pot obtine la numarul 0721.204.002 al Ralucai Diaconu, coordonator de campanie.

Cu sarmaua-n gât la spital, cu oase rupte, chiar in come alcoolice, cu febra si afectiuni cardiace decompensate. Cam asa s-au prezentat sute de pacienti in Urgenta, in aceste zile de inceput de an. Motivul? Petrecerile prelungite de Revelion.

Serviciul de Ambulanta Bacau si spitalele au inregistrat, in aceste zile, o crestere a cazuisticii pe afectiunile digestive si traumatisme. Garzile au fost la foc continuu, atât in linia de urgenta, cât si pe sectii. Avalansa de solicitari a inceput inca din noaptea de Revelion, unde au predominat agresiunile, comele alcoolice si traumatismele.

A urmat apoi patologia digestiva, cauzata in special pe fondul consumului exagerat de mâncare, dar si de bauturi. Si la Urgente copii a fost aglomeratie, iar pentru a face fata solicitarilor, in perioada de ajun a Sarbatorilor s-au efectuat externari masive, acolo unde s-a putut, pentru a face loc urmatoarelor solicitari care necesita si internare.

„A fost foarte mare aglomeratie zilele acestea de an nou, mai ales din cauza faptului ca nu a fost deschis niciun cabinet medical care sa asigure asistenta medicala primara. Numai in garda mea au fost 20 de internari, pentru copii veniti cu ambulanta, de la distanta mai mare, care aveau nevoie si de supraveghere medicala. In noaptea de Revelion au fost si cinci come alcoolice, destul de grave, la tineri de 15 -17 ani, iar apoi altele in noaptea de 1 spre 2 ianuarie”, a declarat dr. Aurelia Taga, medic pediatru si directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau.

In Sectia de Pediatrie au fost zilele acestea câte 250 de prezentari pe garda si 55 de internari in primele trei zile. Unde s-a putut, s-au facut recomandari de tratament la domiciliu pentru a nu aglomera saloanele. Au predominat pacienti cu febra, varsaturi, tuse, dar si cazuri care au fost directionate catre Sectia de infectioase copii, cu usoare eruptii sau boala diareica acuta.

600 de solicitari si la UPU

Si la Unitatea de Primiri Urgente adulti a spitalului judetean bacauan au fost zilele trecute, de la inceputul anului, peste 600 de prezentari, majoritatea cu patologie digestiva, afectiuni cardiace si accidentari. Cazurile mai grave au fost directionate catre medicii specialisti de pe sectii.

„Si la Serviciul de Ambulanta au fost in jur de 170 -190 de interventii pe o garda de 24 de ore. Au predominat pacienti cu simptome specifice bolilor digestive, dar si cei cu afectiuni cronice decompensate. Foarte putine au fost cazurile de hipotermii. Seara de 1 ianuarie a fost cea in care s-au primit 230 de apeluri in dispeceratul medical. Apoi, solicitarile au fost aproape spre normal, doar intr-o usoara crestere fata de zilele trecute.”
dr. Adrian Colibaba, director medical la Serviciul de Ambulanta Bacau

„Noi ne-am confruntat cu multe traumatisme, dar si cu patologie digestiva. Ne-au dat de lucru mâncarea in exces, dar si impulsul bahic al unor pacienti. Au fost cam 200 de solicitari in 24 de ore, iar, in total, in aceste zile de inceput de an, s-au inregistrat 70 de internari.”
dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti

Nici zilele putin geroase nu i-a scos din case pe bacauani, semn ca unii dintre ei inca mai „sufera”, dupa copioasele mese de revelion.

Prin marile magazine, duminica, pe la primele ore ale zilei, sufla vântul. Doar câtiva clienti mai impingeau alene câte un carut in care se lafaiau portocale, ceva mandarine si niste clementine, alaturi de o pâine stinghera.

Atmosfera de relache plutea si prin pietele agroalimentare din Bacau. La Piata Sud, doi barbati de vârste diferite vorbeau despre una, despre alta, „in general, despre ce rau a fost anul trecut”. Nea Ioan e pensinar, din constructii, de la TCH. Il stie toata lumea, c-a fost si cantaret prin brigazile artistice de pe vremea aia.

„M-am pensionat pe caz de boala, dar vad acum, la 66 de ani, ca m-am cam pacalit. Eu am construit, cu TCH-ul, extinderea stadionului, prin ´75-´76, la capacitatea de acum. Piata arata destul de prost alimentata, nu vezi? In afara de fructe si cartofi, nu e nimic. In general, zic, Bacaul a inceput sa fie unul dintre orasele calice din România. N-am nimic cu Botosaniul, ca-s tot moldoveni ca noi, dar si el arata mai bine ca Bacaul”, se frasiue nea Ioan.

Mai departe, câtiva batrâni traversau piata, in drumul spre casa, venind de la biserica. „Trec doar, nu iau nimic. Am un necaz si vin de la biserica”, imi spune soptit o doamna mai in vârsta. Pe lânga noi, trece un grup de bacauani, fiecare tinând in mâini o plasa din plastic cu ceva fructe.

„Am fost la biserica si am luat niste fructe. Astea-s cele mai cautate, acum. Ajuta organismul. Eu am luat niste clementine. La fructe ce mai sunt vânzatori, in rest, cum se vede” spune Marina Petcu, una dintre putinii târgoveti de duminica. Marian, un tânar de pâna in 30 de ani, cu manusi groase de PNA in mâini, bate pasul pe loc, in incercarea de a alunga frigul din oase. Lucreaza la un patron care, zice el, are pamânt in Parava.

Vinde cartofi. „De dimineata, cred ca am dat vreo 40 de kg. Cumpara lumea. Pai, la câta carne a mâncat de sarbatori! Stai asa ca vine Sf.Ion si restul. Nu s-a terminat”, ma atentioneaza tânarul. Mai e si zona florarilor unde se mai aduna putina lume de prin piata. Cauta buchete pentru morminte. In rest, liniste si pace. Nici macar unde, cu vreo 10 zile in urma, se vindeau brazi, nu mai gasesti vreo crenguta, ceva.

Curat ca-n palma. Doar niste paleti din lemn aruncati, parca, in graba, unul peste altul, mai amintesc ca, pe acolo, nu cu mult timp in urma, se vindea de toate.

Recent, membri ai Asociatiei ,,Liber la Educatie, Cultura şi Sport” din Bucuresti i-au vizitat pe copiii din Poiana Negustorului. Invitatia a fost lansata de managerul institutiei, inv. Ioan Dediu, dupa succesul pe care asociatia l-a avut cu proiectul ,,Scoala de vara de la tara“, derulat la Scoala Blagesti.

,,Indata ce am aflat de situatia sociala grava a celor 200 de copii din aceasta comunitate dezavantajata, spune prof. Oana Siclovan, presedinte al asociatiei, am demarat proiectul ‘Si tu poti sa fii bun!’. Sunt multe familii care au câte sapte, opt copii.

Unii copii merg pe rând la scoala, ca sa aiba cu ce se imbraca si incalta. Altii, din cauza saraciei cronice, sunt in pragul abandonului scolar. Speram ca proiectul sa aiba ecou in casele in care saracia si violenta se afla la temelie”.

Impreuna cu membrii asociatiei bucurestene, copiii au cântat, au desenat, au realizat compuneri pentru a percepe capacitatea de a te manifesta ca om bun in raport cu semenii. Ei au inteles si faptul ca bunatatea nu inseamna numai sa oferi diferite bunuri, ci si un simplu zâmbet, o vorba buna. Toti membrii comunitatii au fost sfatuiti ca prin comportamentul lor sa promoveze respectul, politetea, toleranta, intrajutorarea.

Copiii au primit fructe, dulciuri, rechizite, jucarii. Asociatia a fost sprijinita in acest sens de prietenii Alina Bordei si Mariana Andrei din Bucuresti, de Madlena Ungureanu (S.U.A.), fosta profesoara a liceului buhusean.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că în unele zone din vestul, nord-vestul și centrul țării ninge, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă, însă până la această oră (8:00) nu au fost anunțate drumuri naționale cu circulația întreruptă sau restricționată. Pentru județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare nowcasting referitoare la ploaie care îngheață și depune polei, valabilă până la ora 9:50. De asemenea, până în data de 5 ianuarie 2015, ora 2:00, este valabilă o informare referitoare la ninsoare, condiții de formare a poleiului și vânt puternic (http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=92). Le recomandăm conducătorilor auto să nu pornească la drum dacă nu au autovehiculele echipate pentru circulația în condiții de iarnă, să ruleze cu viteză redusă, să nu bruscheze comenzile și să folosească preponderent frâna de motor.

Ninge și în județul Gorj, iar pe DN67C un echipaj de poliție acționează în Novaci și nu permite accesul autovehiculelor neechipate cu anvelope de iarna către Rânca.

În județul Arad, pe DN7, există o coloană de autotrenuri la Vama Nădlac. Le recomandăm conducătorilor de autoturisme să fie prudenți când depășesc acea coloană. Reamintim că pot fi folosite și punctele de trecere a frontierei Turnu și Vărșand.

În județul Vrancea se circulă în condiții de ceață pe DN2(E85), vizibilitatea fiind sub 50 de metri. Fenomenul este întâlnit și în județul Mureș, pe DN15A Reghin — Lunca, dar vizibilitatea este mai bună. Atenție la efectuarea depășirilor!

Este de așteptat ca astăzi traficul rutier să se intensifice pe DN1 Brașov — București. Întrucât drumul nu poate prelua un număr mare de autovehicule într-un timp scurt, e posibil să se formeze coloane de autovehicule în zona stațiunilor montane de pe Valea Prahovei. Pentru a evita aglomerația, amintim că poate fi folosită ruta alternativă DN1A Săcele — Cheia — Ploiești.

În vederea fluidizării circulației pe DN1, pe Valea Prahovei, numărul de polițiști rutieri va fi suplimentat, aceștia urmând să acționeze în primul rând în intersecții și în zona trecerilor pentru pietoni.

Și pe celelalte drumuri naționale pe care se vor înregistra valori ridicate de trafic numărul de polițiști rutieri va fi suplimentat, aceștia urmând să fie sprijiniți de cei de la ordine publică.