Acasă Blog Pagina 3619

Saracie si disperare in piata din Târgu Ocna

    de
    Florentin Radu
    -

    Micuta piata agroalimentara din Târgu Ocna e rece si trista mai mereu. O tabla invechita pusa deasupra, la intrare, anunta timid ca, acolo, ar exista un loc amenajat, unde taranii si micii comercianti pot veni sa-si vânda marfurile putinilor oraseni care-i mai calca pragul. Altfel, nici n-ai spune ca acolo fiinteaza, de când lumea, un spatiu uitat de timp si autoritati.

    In mica piata din oraselul de pe Trotus, la putinele grade din termometre, doar câteva tarabe sunt ocupate. In zilele mai bune, aici, nu incap mai mult de 20 de oameni care sa târguiasca in liniste, nederanjati de forfota sau de vocile gâjâite ale sarmanilor. In spatiul mic, sunt insirate câteva tarabe pe care, de regula, stau rânduite ca armele soldatilor in rastel fructe si legume. Aflu ca, in afara de fructe (aduse cel mai probabil din afara – Polonia sau Austria, desi o livada de renume exista la doar câtiva kilometri, in localitatea vecina – Târgu Trotus), restul produselor ar proveni de la fermierii din zona, care au supravietiuit crizei din ultimii ani.

    Macese si urzici

    La intrare, un batrân imbracat in haine ponosite si pe jumatate inghetat, sta aproape nemiscat, de parca ar fi strajerul pietei. Silueta firava incearca sa-si atraga tacut clientii, privind spre o galeata aproape plina cu macese. Cu un aspect decolorat si usor incretite din cauza frigului, pretioasele fructe asteptau linistite in vasul de metal, doar-doar cineva s-o indura de ele si de bietul batrân, intepenit de ger si cu ochii lacrimând de frig. Este nea Costache Iaru, din Vâlcele, o localitate rurala situata imediat dupa salina Tg. Ocna. Are 75 de ani si traieste din ajutorul social de 142 de lei primit de la primarie.

    Cândva a lucrat ca zidar la Cooperativa „Munca”, stie sa tencuiasca, sa lucreze in constructii, dar e prea batrân. I-ar pinde bine o pensie, dar nu are vechimea minima legala. A avut nevasta, dar de 30 de ani s-au separat, iar sta singur, intr-o casa fara nimic, nici pasari, nici pisica, nici catel. Trei dintre cei patru copii (o fata i s-a prapadit cu ani in urma) sunt, fiecare, la caselele lor, prin tara si in strainatate. „Vin aici ca sa am cu ce trai, ca daca vând, manânc si eu ceva, daca nu, mai vin si mâine. Am cam 5 kile, dar n-am dat nimic de azi dimineata. Nici ieri. Le-am lasat aici, sa nu le duc in spinare acasa, de-aia arata asa de scofâlcite. Dar sunt bune, pentru ceai, ca un medicament.

    Ca si catina. Cer 8 lei pe kil, dar le dau si mai ieftin. Vara, mai strâng culbeci (un soi de melci n.r.) si-i vând cu 1 leu kilul. E cineva in oras care-i cumpara, dar acum, e frig si nu se gasesc”, imi vobeste aproape soptit batrânul „strajer”. Pe vreme calda, se gasesc culbeci cu duiumul, peste tot locul. In zilele mai bune, mai ales dupa ploaie, daca strânge 30 de kilograme, primeste 30 de lei, o avere pentru sarmanul batrân. Acum trebuie sa se multumeasca doar cu banii de la „ajutorul social”, caci la munca nu poate fi scos, fiind trecut de limita de 65 de ani.

    Alaturi, pe o taraba inghetata, o femeie in vârsta incearca si ea sa „scape” de câteva gramajoare de urzici. Cere un leu pe gramada. S-ar putea spune ca batrâna a avut mai mult noroc decât colegul de suferinta. E trecut de mult de ora prânzului si abia a vândut de 4 lei. Se numeste Ecaterina Dofteanu si are are 61 de ani, pensionara cu 400 de lei pe luna. Sta in cartierul Tarancuta, la nr. 17, o zona mai retrasa, cu multa lume sarmana. Un timp, a mai lucrat ca menajera pe la unul-altul. Sotul e decedat, are sase copii, toti pe la casele lor. Doar unul dintre ei mai sta cu ea in aceeasi ograda, si inca doua nepoate. Vine la piata ori de câte ori mai are câte ceva de vânzare. „Suntem necajiti. Am strâns urzicile astea de la padurea din spatele casei. Atâta am. Mai am câteva gaini in curte, dar nu se oua, ca e frig acum. Ar fi fost buna o capra, dar de unde bani? Sunt multi oameni amarâti, in Tarancuta, la deal”, se plânge femeia cu urzici.

    O angajata a pietei priveste lung spre noi, vrând parca sa ne spuna ceva. „Aici, vin oameni mai mult de necaz. Si ca sa vânda, dar si sa cumpere. Nu e nimic in Târg, nicio fabrica, desi e zona de munte. Mai e de lucru pe la Salina, in rest, nimic. Cu supermarketurile astea, in piata nu mai merge nimic”, ne explica angajata pietei. Asa se explica lipsa animatiei din piata. Pe luna, in perioada mai calda, taraba e taxata cu un abonament de 250 de lei. Amarâtilor le ia doar un leu pe zi.

    „Sa ma impuste ca pe Kennedy, eu nu mai votez”

    Imi atrage privirea o taraba mai „rasarita”, cu produse care, dupa aspect, trebuie sa fie românesti. Aflu ca e inchiriata de Sandu Cernea, din Târgu Trotus, de altfel, singurul producator autohton din piata,la acea ora. La taraba, sta cumnata lui, Elena Scutaru de la care aflu ca gospodarul dispune de 20 de hectare de gradina, productie pe care o valorifica, in general, in piata. Cel putin 50 de oameni traiesc din munca prestata pe terenul acestuia.

    „Cartofii nostri, românesti, stau si se strica in piata, si magazinele vând marfa din Polonia sau din alte tari. Nu se vinde, stau in stoc cu magazia plina. Azi, am facut vânzare de 200 de lei. Asta este marfa produsa numai cu gunoi de grajd, domnule, nu cu chimicale. Uite, telina, ceapa la un leu kilul, cartofi la sac, cu 60 de bani kilul, la cântar, cu 80 de bani. In hypermarket, se vând cu 1,50. Daca românul nu vrea sa manânce natural, lasa-l sa manânce cu chimicale”, isi varsa amarul precupeata. O inteleg, caci am trait multi ani printre tarani. Se vede ca e o femeie tare cumsecade. Spune cu mândrie ca e brutar, de meserie, promotia ’76.

    A lucrat 20 de ani la brutariile Panimon, in Onesti si la Târgu Ocna. Dar, n-a mai facut fata, pentru ca, la viata ei, a ridicat multi saci cu faina. Asa s-a imbolnavit de hernie de disc si a trebuit sa o opereze. Povesteste cum, in decembrie trecut, din cauza gerului, a dat la vaci o masina de legume. „Nu poti sa le dai oamenilor, ca si asa-s amarâti. La noi, vin cei mai necajiti. Se scotocesc, saracii, si dupa ultima moneda de 5 bani.

    Inca le mai dau si pe datorie. Vin, bietii de ei, si iau un pastârnac, un morcov si un cartof pentru ciorba. Cum se lua, odata, când am inceput eu sa lucrez, pe vremea lui «raposatul», salam cu pâine, asa iau ei legume. Le plângi de mila, domnule”, spune doamna Elena. Respecta oamenii, ii pretuieste, mai ales pe cei care asuda din greu la munca câmpului, de dimineata pâna seara, târziu, stând ciuciulete deasupra culturilor. Mai spune ca agricultor chiabur n-a vazut, mai ales dupa ’89, „doar daca nu-i cinstit”.

    Taranul gospodar plateste taxe, impozite, pe pamânt, pe productie, iar „daca bate gheata” poate doar trânti basca de pamânt, altceva n-are ce face. „Omul, oricât de destept ar fi, tot de la brazda manânca, si nu din alta parte. Imi pare rau ca am votat niste hoti. Serios, va spun. Poate sa ma impuste ca pe Kennedy, eu nu ma mai duc sa votez pe nimeni. Unii nu au ce face cu banii si altii n-au dupa ce bea apa. Macar, eu, la tara, mai am câte ceva, o bucata de pamânt, un porc. Muncim mai mult, asa e, dar ala de la etaj, care poate mai are doi copii la scoala? Nu mai poate investi in substanta cenusie. Copilul trebuie sa manânce, nu-l poate trimite flamând la scoala sau descult. Omeneste vorbind”, incheie filozofic Elena Scutaru.

    In alte orase, mai sarac, românul de hipermarket a dat navala in piete. La Târgu Ocna, nu.

    [wonderplugin_gallery id=”169″]

    „Cupa de Iarna”

    de
    Dan Sion
    -

    Fotbal/ Week-end-ul trecut, echipele de clasa a V-a s-au intrecut la CN Pedagogic „Stefan cel Mare”

    Din 2009, acelasi scenariu: ghiozdanele fac loc mingii de fotbal. Iarna de iarna, echipele de fotbal alcatuite din elevii claselor a cincea din Bacau se intrec in Sala „Viorel Grigore” a Colegiului National Pedagogic „Stefan cel Mare”.

    Totul, cu prilejul „Cupei de Iarna” organizate de prof. Costel Grigoroiu. „Am dezvoltat acest proiect, pornind de la faptul ca elevii de clasa a V-a nu au o competitie oficiala prinsa intr-un sistem national sau chiar local. Ori, vârsta de 10-11 ani este una propice selectiei, iar la aceasta competitie s-au prezentat, de-a lungul anilor, copii talentati, care au atras atentia antrenorilor”, a declarat prof. Costel Grigoroiu.

    Ajunsa la cea de-a saptea editie, „Cupa de Iarna”, realizata in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean si Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Bacau a reunit, la finalul saptamânii trecute, patru echipe: CN Pedagogic „Stefan cel Mare (prof. Costel Grigoroiu), LPS (prof. Costel Câmpeanu si Ion Gorun), CN „Vasile Alecsandri” (prof. Ion Mihai) si Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza” (prof. Constantin Paduraru si Vasile Luca). Gazdele de la CN „Stefan cel Mare” si-au adjudecat trofeul, insa toti copiii au avut de câstigat; pe lânga bucuria meciurilor de fotbal, ei au avut parte si de premii constând in diplome si dulciuri oferite de reprezentantii DJTS si ISJ, Georgel Cojocaru si Gheorghita Rata.

    Rezultate: LPS- „Al I. Cuza” 2-1, CN „Vasile Alecsandri” 2-1, CN „Vasile Alecsandri”- CN „Stefan cel Mare” 0-2, LPS- CN „Stefan cel Mare” 2-3, „Al. I. Cuza”- CN „Vasile Alecsandri” 2-0, „Al. I. Cuza” – CN „Stefan cel Mare” 1-3, LPS – CN „Vasile Alecsandri” 3-0.

    Clasament: 1) CN Pedagogic „Stefan cel Mare” 9p., 2) LPS Bacau 6p., 3) Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza” 3p., 4) CN „Vasile Alecsandri” 0p.

    [wonderplugin_gallery id=”170″]

    Se voteaza bugetul local din acest an

      de
      Ovidiu Pauliuc
      -

      Consiliul Local Bacau se intruneste miercuri, 18 februarie, in cadrul unei sedinte extraordinare, care are ca principal punct pe ordinea de zi votarea bugetului de venituri si cheltuieli al muncipalitatii pentru acest an, a programului de investitii si a prognozei pe urmatorii trei ani.

      Proiectul de hotarâre referitor la buget este initiat de catre primarul Romeo Stavarache, aceasta fiind prima sa actiune publica dupa ce judecatorii i-au ridicat starea de arest preventiv, iar suspendarea sa din functie, din ultimele sapte luni, a luat sfârsit.

      De asemenea, pe ordinea de zi mai figureaza votarea bugetului de venituri si cheltuieli pe 2015 al societatii Thermoenergy, prorogarea termenului de acordare a normei de hrana personalului din Politia Locala, aprobarea cotizatiilor catre ADIB si ADIS. Sedinta va avea loc la Centrul de Afaceri si Expozitii, de la ora 12.

      Termen pentru subventiile la motorina acordate fermierilor

      de
      Florentin Radu
      -

      Pâna la sfârsitul lunii, fermierii care folosesc motorina la munca câmpului sunt asteptati la centrul local APIA Bacau pentru a depune cererile in vederea obtinerii sprijinului acordat de stat. Subventiile se refera la carburantii folositi în trimestrul IV al anului 2014 si se acorda sub forma de rambursare a diferentei dintre acciza standard si acciza redusa (stabilita la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate în agricultura.

      Plata ajutorului de stat sub forma de rambursare se efectueaza pâna la data de 30 iunie 2015, în limita bugetului anual aprobat. Suma totala alocata la nivel national schemei de ajutor de stat este de 162.673,75 mii lei.
      „În judetul Bacau, preconizam ca se vor depune aproximativ 350 de cereri de plata privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizata în agricultura în trimestrul IV al anului 2014”, spune Raluca Damian, purtator de cuvânt APIA Bacau.

      Beneficiarii ajutorului de stat nu trebuie sa fie în dificultate financiara (faliment, reorganizare judiciara sau lichidare) si sa nu fi fost emisa o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, daca aceasta decizie de recuperare nu a fost deja executata. In plus, nerespectarea de catre solicitanti a conditiilor prevazute de legislatia in domeniu poate duce la aplicarea masurilor necesare în vederea recuperarii ajutoarelor de stat. Pentru anul 2013, agricultorii bacauani aveau de returnat APIA subventii de peste 1,8 miliarde lei vechi.

      Cererile de plata trebuie sa cuprinda date privind suprafetele de teren, inclusiv pe structura de culturi si/sau pe efectivele de animale/pasari/albine/viermi de matase, pe care le exploateaza solicitantul si/sau pe lucrarile de îmbunatatiri funciare, pe care acesta le-a executat pe perioada de aplicare a schemei de ajutor de stat. La dosar, se mai depune si o situatie centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate la lucrarile mecanizate din agricultura, precum si documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor pentru cantitatile de motorina achizitionate.

      Drumul catre Justitie

        de
        Deșteptarea
        -

        Raspundem astazi la o intrebare: de ce acum când se depune o cerere de chemare in judecata la registratura instantei, nu se mai primeste primul termen de judecata ci trebuie sa se astepte o perioada mai mult sau mai putin lunga de timp pâna la chemarea in fata judecatorului prima data?
        Intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila a schimbat radical aceasta procedura de inregistrare a unei actiuni civile pe rolul unei instante judecatoresti, presupunând o faza relativ indelungata de regularizare, menita sa scurteze durata procesului prin aceea ca, in momentul in care s-a stabilit primul termen de judecata, dosarul dumneavoastra este aproape pregatit de judecata, fiind depuse de catre parti toate inscrisurile iar instanta detine toate elementele de identificare ale celorlalte mijloace de proba pe baza carora va decide.

        In etapa de regularizare instanta primeste cererea de chemare in judecata, pe care o analizeaza si a carei lipsuri le constata, expediind reclamantului o Comunicare Adresa prin care ii pune in vedere acestuia sa achite taxa de timbru judiciar, sa indice numele si adresa martorilor, sa depuna dovada calitatii de reprezentant a avocatului care a redactat actiunea etc.

        In cazul in care reclamantul nu se conformeaza solicitarilor instantei de judecata, aceasta va anula actiunea justitiabilului, solutie impotriva careia reclamantul are deschisa calea cererii in reexaminare, conform prevederilor art. 200, alin. 4, Cod de Procedura Civila.

        In ipoteza in care reclamantul suplineste lipsurile cererii sale, instanta comunica pârâtului cererea sa, alaturi de inscrisurile probatorii, moment din care pârâtul are un termen 25 de zile in care sa faca intâmpinare, cu aceeasi obligatie ca a reclamantului de a indica probele de care intentioneaza sa se foloseasca si de a o depune, cu inscrisurile doveditoare in acelasi numar de exemplare câte parti adverse sunt in dosar plus un exemplar pentru instanta, care va ramâne la dosarul cauzei.
        Primind intâmpinarea, instanta o cerceteaza si pe aceasta in privinta lipsurilor pe care le prezinta, notificând pârâtul sa le suplineasca printr-o Comunicare Adresa.

        In momentul in care pârâtul indeplineste cerintele instantei, aceasta comunica reclamantului intâmpinarea, alaturi de inscrisurile pe care aceasta se fundamenteaza pentru ca reclamantul sa poata sa redacteze raspunsul la intâmpinare, insa aceasta nu mai reprezinta o obligatie ca in cazul redactarii intâmpinarii. De asemenea, daca reclamantul decide sa formuleze raspuns la intâmpinarea pârâtului, acesta nu mai trebuie depus in mai multe exemplare, ci se depune intr-un singur exemplar, pârâtul luând cunostinta de continutul acestuia de la dosarul cauzei care se gaseste la arhiva instantei respective.

        Intentia legiuitorului este de a scurta durata procesului civil care, anterior intrarii in vigoare a Codului de Procedura Civila actual, era una considerabila deoarece in momentul stabilirii celui dintâi termen de judecata, instanta s-a asigurat ca la acel moment, solutionarea pe fond a dosarului reprezinta o posibilitate reala. Dosarul continând deja probele ce se puteau procura pâna in acest moment, urmeaza doar a se propune si incuviinta restul probelor ce se pot administra exclusiv in sedinta publica iar judecata se poate reduce doar la câteva termene de judecata, ajungându-se la cazuri in care durata procesului civil sa fie de cca. 7-8 luni.

        In conditiile in care justitia a devenit mai eficienta va recomand sa va asigurati ca in momentul in care actionati pe cineva in instanta, detineti toate mijloacele de proba ce va vor permite sa aveti câstig de cauza pentru a nu risca sa inregistrati o cerere intemeiata, dar care nu poate fi admisa din cauza lipsurilor majore de probatoriu sau, mai grav, daca nu sunteti in posesia datelor de identificare ale pârâtului sau nu puteti prezenta instantei o modalitate de calcul a pretentiilor banesti pe care le-ati solicitat, cu consecinta anularii cererii dvs., caz in care puteti pierde taxa de timbru deja achitata.
        av. Simona Dobos

        Prin intermediul acestei rubricii saptamânale a cotidianului Desteptarea, avocatii de la Cabinetul de Avocat Dan Nitu si colaboratorii acestuia raspund in mod gratuit la intrebarile dumneavoastra, care sunt legate de sistemul legislativ si jurisdictional din România. Puteti sa adresati intrebari fie prin e-mail la adresa cabinet@avocat-nitu.ro, fie prin intermediul unor scrisori adresate redactiei Desteptarea, strada Vasile Alecsandri 41 Bacau, pentru Clinica Legala. Raspunsurile vor fi publicate in editiile urmatoare, fara ca numele dumneavoastra sau alte date de identificare personala sa fie facute publice.

        De ce iesenii zboara mai sus decât bacauanii

        de
        Petru Done
        -

        Un panou publicitar plantat chiar in curtea Colegiului Economic Ghica ne-a atras la un moment dat atentia ca ceea ce numeam de ani buni „concurenta” intre Bacau si Iasi pentru suprematie in Regiunea Nord-Est a capatat aspecte vizibile, chiar daca de la o vreme am inteles ca o asemenea comparatie intre cele doua orase nu prea avea sens.

        Panoul invita bacauanii sa calatoreasca pe calea aerului de pe Aeroportul din Iasi, aflat de circa doi ani in progres vizibil, chiar daca Bacaul are si el un aeroport international, de pe care poti ajunge usor in multe locuri din Europa. De ce ar alege bacauanul aeroportul din Iasi pentru o destinatie de pe batrânul nostru continent? Simplu, pentru ca de la Bacau nu se zboara chiar in toate directiile sau poate pentru ca ar fi mai ieftin din Iasi decât din Bacau. Românii din Ardeal, de exemplu, ajung in Israel nu prin Bucuresti, ci prin Budapesta. Pentru ca e mai ieftin si mai comod.

        Intrebarea este, insa, de ce sa fie atâtea motive, când aeroportul din Bacau are o pozitie geografica mai buna, in centrul Moldovei, iar capacitatea lui de a opera aeronavele este inca satisfacatoare? Raspunsul e greu de dat, in contextul in care ne-am cam saturat sa tot auzim ca modernizarea unui obiectiv atât de important, cum este aeroportul din Bacau, treneaza de ani buni, iar lumea a cam inceput sa faca diferenta intre servicii si dupa numarul, dar si dupa calitatea lor. Nu pot sa uit haiul pe care l-au facut un grup de sportivi nordici, chiar pe aeroportul din Bacau, atunci când au vazut cum le sunt aduse bagajele de la aeronava in aerogara: cu tractorul, bagate pe o ferestruica taiata in peretele exterior al cladirii.

        Una peste alta, la felul in care s-au miscat autoritatile in problema aeroportului din Bacau nu mai este deloc de mirare ca aeroportul din Iasi o cam ia inainte. Sunt destule dovezi palpabile si clare, care arata ca in materie de infrasatructura aeroportuara iesenii zboara ceva mai sus decât bacauanii. Pâna când?

        Karl Marx Uber Alles

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Marx prevedea sfârsitul Capitalismului atunci când, folosind prea multe masini in procesul de productie, patronii nu-si vor mai putea insusi plus-valoarea pe care o furau muncitorilor, neachitându-le intregul cost al muncii depuse. Salariatii pot fi furati, masinile nu, pentru ca fara intretinere, piese de schimb si combustibil nu pot functiona.

        Aparent, fara legatura cu marxismul, exista o companie numita Uber, care detine o aplicatie de smartphone ce permite oamenilor din aproape toata lumea sa-si gaseasca o masina de ocazie dispusa sa-i duca de la punctul A la punctul B, la tarife mai mici decât ale taxiurilor. Pentru aceasta, Uber isi opreste 20 la suta din costul calatoriei.

        In momentul de fata, compania valoreaza 40 de miliarde de dolari si are 850 de oameni care lucreaza pentru ea, dar care nu sunt angajati. Spre comparatie, General Motors, care valoreaza 60 de miliarde de dolari, are peste 200.000 de angajati cu contract de munca si asigurari sociale platite.

        Robert Reich, economist american, fost ministrul al muncii in adminstratia Clinton, crede ca viitorul va fi al companiilor care vor renunta la angajati si vor inchiria, practic, forta de munca. Din punct de vedere al eficientei economice, Uber este peste GM: nu plateste salarii, asigurari sociale, nu are costuri cu intretinerea mijloacelor de productie, cu asigurarile, cu taxele pentru folosirea drumurilor, etc. pentru ca toate acestea sunt suportate de proprietarii masinilor.

        Din punctul de vedere al drepturilor lucratorilor ne intoarcem in secolul XIX, crede Reich: fara sindicate, fara salariu minim, fara limita de timp lucrat, fara norme de siguranta muncii. Asta inseamna mai putini bani pentru salariati, mai multe ore lucrate, nesiguranta locului de munca si, in perspectiva, o viata de mizerie.

        Marx spunea ca, intr-un final, satui de exploatare, muncitorii se vor rascula pentru a schimba societatea. Având in vedere schimbarile prin care trece lumea si faptul ca ne indreptam spre o distopie in care marile corporatii se vor confunda cu statul iar individul va fi strivit sub puterea acestora, am putea intelege ca istoria se repeta?

        Băut și fără permis, la volanul unui vehicul neînmatriculat

          de
          Comunicat de presa
          -

          La data de 14 februarie a.c., în jurul orei 20.00, polițiștii au depistat în flagrant un bărbat de 37 de ani, din comuna Horgești, în timp ce conducea un utilaj agricol pe DJ 252 A, fără ca acesta să fi fost înmatriculat sau inregistrat.

          De asemenea, în urma verificarilor s-a stabilit că cel în cauză nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

          Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0.72 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Județean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge in vederea stabilirii alcoolemiei.

          Din verificări a mai rezultat că utilajul agricol i-a fost încredintat cu știinta spre conducere de către un bărbat de 48 de ani, din comuna Horgești, pentru a-i efectua lucrări agricole și cunostea ca acesta nu are permis de conducere.

          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis, conducere sub influența alcoolului, conducerea unui vehicul neînmatriculat și încredințare cu știinta a unui vehicul unei persoane care nu poseda permis de conducere.

          Un tanar a murit dupa ce a fost lovit de doua masini

            de
            Comunicat de presa
            -

            Polițiștii au fost sesizați la data de 14 februarie a.c.,în jurul orei 19:30, despre producerea unui veniment rutier cu victimă pe DJ 118, în localitatea Sănduleni.

            Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 46 de ani din comuna Livezi, în timp ce conducea un autoturism pe D.N.11, în localitatea Sănduleni, a surprins și accidentat un tânăr de 19 ani, pieton care se afla pe mijlocul părții carosabile.

            In urma impactului pietonul a fost proiectat pe contrasens, unde a fost lovit de o autoutilitară, condusă din sens opus de o femeie de 54 de ani.

            Ca urmare a producerii accidentului rutier, pietonul a decedat.

            Ambii conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest iar rezultatele au fost negative și au fost conduși la Spitalul Onești pentru prelevarea mostrelor biologice necesare stabilirii alcoolemiei.

            În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

            Cum pot fi transportati copiii in autoturisme

              de
              Comunicat de presa
              -

              La data de 14 februarie, au intrat în vigoare dispoziţiile referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule. Prin noile reglementări nu se aduc alte modificări legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice.

              Dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 11/2015, prin care s-a transpus legislaţia comunitară privitoare la normele tehnice de aplicare a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, referitoare la utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule, introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014, au intrat în vigoare la data de 14 februarie a.c.

              Conform noilor reglementări, copiii cu o înălţime de până la 135 de cm pot fi transportaţi în autovehicule doar dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii.

              De asemenea, copiii cu o înălţime de peste 135 de cm pot fi transportaţi în autovehicule doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei, sau dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii.

              Există şi excepţii. Astfel, dispozitivul de fixare în scaun pentru copii nu este obligatoriu dacă copilul se află într-un autovehicul destinat transportului public de persoane, precum şi în taxi, dacă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă.

              Totodată, se exceptează de la obligaţia de a fi fixat sau prins cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii ori de a purta centura de siguranţă pe timpul transportului, copilul pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav, în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranţă. Conducătorul de autovehicul are obligaţia să aibă asupra sa certificatul medical, în conţinutul căruia trebuie să fie menţionată durata de valabilitate a acestuia.

              În aceste cazuri, transportul copilului se realizează pe locurile din spate ale autovehiculului, iar în cazul copilului în vârstă de până la 3 ani, transportul se realizează sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul.

              Menţionăm că, dispozitivul de fixare în scaun pentru copii trebuie să fie omologat şi adecvat pentru caracteristicile fizice ale copiilor şi se instalează pe locurile din spate ale autovehiculului, în conformitate cu instrucţiunile de montare furnizate de către producătorul acestuia, care indică în ce mod şi în care tipuri de autovehicule poate fi folosit sistemul în condiţii de siguranţă.

              Prin excepţie, dispozitivele de fixare în scaun pentru copii pot fi montate inclusiv pe locul din faţă, prin orientarea cu faţa spre direcţia opusă direcţiei normale de deplasare a autovehiculului, numai după dezactivarea airbag-ului frontal corespunzător locului.

              Reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conducătorul autovehiculului este sancţionat cu 4 – 5 puncte-amendă (390 – 487,5 de lei) şi 3 puncte de penalizare în cazul:

              – nerespectării obligaţiei de a se asigura că minorii poartă centuri de siguranţă sau sunt transportaţi în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament.

              – nerespectării dispoziţiilor privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă.

              Prin actul normativ amintit nu se aduc alte modificări legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, nefiind vorba de „un nou Cod rutier”.

              Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.091 din 10 decembrie 2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, începând cu data de 1 ianuarie 2015 un punct-amendă reprezintă, valoric, 97,5 lei.

              Incendiu furaje în comuna Strugari

                de
                Comunicat de presa
                -

                Duminică, 15 februarie 2015, la 19.35, Garda de Intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti s-a deplasat în comuna Strugari, sat Petricica, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit în gospodăria unui bărbat, în vârstă de 58 de ani, la un depozit de furaje.

                Construcția avea schelet din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din tablă.
                Pentru lichidarea incendiului a fost solicitată în sprijin o autospecială de intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău.

                Incendiul a fost lichidat, la ora 00.50.

                În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă utilizarea focului deschis în spaţii deschise, au ars aproximativ 5 tone furaje.

                O noua avarie de apa, la intersectia strazilor Erou Ciprian Pintea si Marasesti

                  de
                  Ovidiu Pauliuc
                  -

                  La intersectia strazilor Erou Ciprian Pintea s-a produs luni, in jurul orei 14.30, o avarie la reteaua de distributie de apa.

                  Echipele de intreventie au inceput imediat remedierea avariei, iar reprezentantii Companiei Regionale de Apa estimeau ca durata interventiei ar fi durat sase ore.

                  Din cauza avariei, au ramas fara alimentare cu apa blocurile turn din zona strazilor Marasesti si Erou Ciprian Pintea, precum si din cartierele Cornisa 1 si Cornisa 2.

                  Pagina 1

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    pagina1

                    Pe pârtia de schi „Nemira”, de la Slanic Moldova

                      de
                      Ion Moraru
                      -

                      Temperaturile mici din aceste zile, cu cer în general noros, fiind prognozate si ninsori sunt „ingredientele” ce îmbie la bucuria de a schia pe pârtia Nemira din statiunea Slanic Moldova. Romulus Dan Busnea, de la Compartimentul Informare si Promovare a Turismului al Serviciului Public Judetean Bacau pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii de Salvamont ne-a declarat:”Dupa deschiderea oficiala de la sfârsitul anului trecut , pârtia de schi Nemira din statiunea Slanic Moldova a functionat în conditii bune si chiar foarte bune, înregistrându-se o crestere semnificativa a numarului de turisti pasionati de practicarea sporturilor de iarna, iubitori ai muntelui si ai miscarii în aer liber.

                      Astfel, în perioada 2 – 8 februarie numarul turistilor si al schiorilor a crescut de la 400 – 500 pe zi la 1200 – 1300 pe zi si chiar mai mult în zilele de sâmbata si duminica. Dotarile, buna organizare si informare dar si tarifele practicate în acest sezon au facut ca pârtia de schi ‘Nemira’ sa fie tot mai apreciata si mai cautata de turisti din toate zonele tarii”. Romulus Dan Busnea a mentionat si câteva noutati de la aceasta pârtie:”Conform datelor de ultima ora la Slanic Moldova se anunta conditii bune pentru schiat pe pârtia ‘Nemira’, unde stratul de zapada masoara 25 de cm. Ea urmeaza a fi întretinuta si în continuare cu ajutorul instalatiei pentru producerea zapezii artificiale. Totodata administratia pârtiei a pus în functiune zilele trecute o camera video, ce reda în direct imagini de pe pârtia de schi din statiunea Slanic Moldova”.

                      Între lucrurile remarcate de cei care vin sa schieze pe aceasta pârtie mentionam faptul îmbucurator ca personalul se preocupa pentru ca aceasta investitie sa fie cât mai bine întretinuta. Astfel, un turist a ramas impresionat de faptul ca, la sugestia unor schiori, scaunele instalatiei de transport au fost rabatate în momentele cu ninsoare abundenta, pentru a nu fi acoperite cu un strat de zapada. „Este un lucru laudabil ca angajatii sunt deschisi la parerile clientilor si ca actioneaza. Mai târziu chiar am vazut un angajat cu o matura în mâna la statia de jos, care stergea în graba zapada prinsa pe scaune. Sunt de apreciat eforturile celor de la pârtia de schi ‘Nemira’ din Slanic Moldova pentru a asigura stratul de zapada necesar, prin folosirea tunurilor de zapada, pentru pastrarea scaunelor curate la instalatia de transport dar si pentru pastrarea ordinii la intrarea pe pârtie”, a mentionat Gabi V. aflat zilele trecute la schi pe meleagurile slanicene. Mentionam ca aceasta pârtie a fost realizata printr-un proiect al Consiliului Judetean Bacau în parteneriat cu Primaria orasului Slanic Moldova si este situata la intrarea în statiune (la 100 m de DN 12 B, Slanic – Moldova – Târgu Ocna).

                      Pârtia este orientata spre nord iar punctul cel mai înalt de plecare se afla la altitudinea de 720 m. Cu o lungime pe înclinare de 1414 m si o latime medie de 38 m, ea are o diferenta de nivel de 240 m si o panta medie de 17 la suta, ce o încadreaza în categoria pârtiilor usoare, acestea conferindu-i un grad de atractivitate deosebit de ridicat. Pentru asigurarea unor conditii optime de practicare a schiului si pentru a veni în întâmpinarea iubitorilor sporturilor de iarna pârtia este prevazuta cu o instalatie de transport pe cablu cu 68 de scaune a 4 locuri, o instalatie de înzapezit artificiala, cu trei tunuri de zapada si 18 hidranti.

                      De asemenea, pârtia mai dispune de o masina de batut zapada, o instalatie de iluminat pentru nocturna (cu 64 stâlpi), camera weblive, parcare auto si o formatie de salvamont, ce are un ATV si un snowmobil de ultima generatie, care permit interventii rapide si eficiente în orice punct al acesteia.

                      Izvoarele minerale din Moinesti, cunoscute prea putin pentru efectele tamaduitoare

                      de
                      Ramona Ionescu
                      -

                      Municipiul Moinesti pe poate alinia in rândul statiunilor balneoclimaterice cu cele cinci izvoare de ape minerale curative de care dispune. Modernizat si reamenajat pe o suprafata de 3,84 ha, „Parcul Bai” beneficiaza de un microclimat ozonat.

                      Parcul are o functie ecologica si o functie de agrement, turism si recreere prin practicarea de sporturi, distractii, jocuri, odihna in aer liber sau promenada. Unitatea Administrativ Teritoriala municipiul Moinesti a inceput lucrarile de modernizare in anul 2011, prin proiectul „Modernizarea si amenajarea Parcului Bai in Municipiul Moinesti”, cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, prin Programul Operational Regional 2007-2013.

                      In cadrul proiectului au fost refacute bordurile la aleile existente, consolidararea aleilor prin placarea cu piatra cioplita, construire si amenajare alei noi, placare ziduri de sprijin cu piatra cioplita, amenajare platforme betonate, amenajare alei cu arcade semirotunde din lemn, modelarea geometrica a terenului in vederea amenajarii si plantarii de arbori, igienizarea locului de joaca pentru copii, montarea podetelor peste râul Gazu, amenajare si construire foisoare la izvoare, montare stâlpi si lampi de iluminat etc. Conform prezentarii oficiale a proiectului, prin aceasta investitie se urmareste imbunatatirea gradului de atractivitate a Regiunii Nord-Est, cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca.

                      Apa cu leac

                      Localnicii spun ca apele minerale au proprietati curative, iar izvoarele au fost amenajate prin anul 1850. „Apa din aceste izvoare poate trata afectiuni diverse. Din câte stiu eu, doua vindeca gastritele pentru ca au apa sulfuroasa, doua izvoare sunt recomandate in afectiuni hepatice, iar alt izvor este bun pentru bolile de ochi. Faptul ca s-a investit in acest parc este un lucru nemaipomenit”, declara Olga Cojocaru. La unul din izvoare, l-am surprins ghemuit pe un barbat care umplea doua bidoane cu apa.

                      izvoare Moinesti 3„Este foarte buna apa de aici. La doua zile vin si iau pentru mine sau pentru vecini. Stiu ca izvoarele astea sunt bune pentru stomac, fiere, ficat, ochi si piele (bai reumatice). Se zice ca apa asta este cu leac, iar au personal ma simt bine când fac câte o cura de apa minerala de la izvoare”, declara Ioan Ghinet, localnic. La scurt timp, la acelasi izvor isi face aparitia si moinesteanul Vasile Avramescu. El spune ca uneori apa mai curge cu pacura, dar se curata in câteva zile si poate fi bauta fara probleme.

                      „Cred ca si pacura asta care izvoraste din pamânt are rolul ei. Pot sa spun cu siguranta ca apa de la izvoare este certificata si poate fi folosita in diverse afectiuni. Pacat ca nu exista explicat in detaliu, la fiecare izvor, care sunt recomandarile medicilor si in ce afectiuni poate fi consumata aceasta apa. O mai buna organizare si propaganda ar putea atrage mai multi turisti in zona”, spune Vasile Avramescu. Localnicii spun ca Moinestiul a fost declarat statiune balneoclimaterica intr-o nota publicata in paginile unei editii a Monitorului Oficial din anul 1934, tocmai pentru izvoarele minerale existente in acest parc.

                      In memoriam Dumitru Sechelariu: Poveste de aur

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      In 1993, Francisc Vastag cucerea titlul de campion al lumii la box. Fara sprijinul lui Sechelariu, acest succes ar fi fost imposibil. O spune si antrenorul Relu Auras.

                      Astazi se implinesc doi ani de când s-a urcat la cer fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. La ceas de amintire, o poveste. Una de aur. Si despre aur; aurul mondial cucerit in 1993, la Tampere, de Francisc Vastag, pugilistul revitalizat de Seche.

                      „O spun cu mâna pe inima: fara sprijinul lui Doru Sechelariu, Feri nu ar fi luat titlul suprem la Mondialele din primavara lui ’93. Si nici nu ar fi iesit campion european in toamna aceluiasi an”, este convins antrenorul Relu Auras. La mai bine de doua decenii de la triumful lui Vastag la Campionatul Mondial din Finlanda, „Desteptarea” da timpul si filele inapoi. Rememorând o poveste de aur a sportului românesc. Pentru ca, nu-i asa, aurul nu se devalorizeaza niciodata. Indiferent ca e vorba de medalii sau de oameni.

                      Revolutia de la Moscova

                      Povestea nu incepe in 1993, ci mai devreme. Undeva, inspre finalul lui ’89. In toamna premergatoare Revolutiei din decembrie, Francisc Vastag face… revolutie in ring, cucerind primul titlu mondial de seniori la amatori pentru România. Si o face la Moscova, chiar in… bârlogul ursului! Reusita din sala „Olimpski” darâma o ierarhie si consacra un boxer in vârsta de numai 21 de ani.

                      „A fost ceva extraordinar atunci. Chiar ma gândeam ca România a avut boxeri fantastici, precum Cutov sau Nastac, dar care nu au reusit sa ia aurul la Mondiale. In schimb, l-am luat eu, desi ma aflam doar la al doilea an de seniorat”, povestea, pentru Jurnalul.ro, Vastag, care, la revenirea din Rusia, a fost asteptat pe aeroport cu un cec de 70.000 de lei, inmânat de Tudor Stanica, presedintele Federatiei: „Bani, nu gluma. Cât o Dacie”.

                      Cum sa pierzi un grad. Si un titlu!

                      In primavara lui 1990, campionul lumii la categoria semi-mijlocie pleaca de la Dinamo Bucuresti, devenind… somer. „Mi se promisese gradul de locotenent, insa dupa Revolutie au venit disponbilizarile din Militie. Am plecat fara sa ma mai uit in urma”, isi aminteste Feri pentru „Desteptarea”. E inceputul unei perioade sinuoase. In ’91, la Sidney, Vastag nu reuseste sa-si apere titlul mondial, cedând in semifinale in fata cubanezului Hernandez.

                      Se consoleaza cu bronzul si cu faptul ca devine primul român medaliat la doua editii ale CM. 1992, in schimb, vine cu upercuturi. Resiteanul este eliminat inca din primul tur la Olimpiada de la Barcelona si nu participa la Nationale. Situatia sa materiala devine una precara, spunându-se, chiar, ca ajunsese in postura de a-si vine lucruri de prin casa pentru a-si intretine familia! Gongul suna: „E terminat”.

                      Sechelariu intra in ring

                      MVC-617FAici intra in scena Dumitru Sechelariu. Sau daca vreti, in ring. In 1992, Seche este imaginea succesului. In afaceri, dar nu numai. A pus pe picioare, de la zero, una dintre cele mai profitabile companii private din România acelor ani: Selena. Si de curând a intrat in lumea fotbalului, salvând de la disparitie echipa de fotbal a Bacaului.

                      Asta dupa ce a contribuit decisiv la cucerirea titlului de campioana a României la handbal feminin de catre Stiinta; ultimul titlu al studentelor pâna in ziua de azi. „Daca cineva il putea ajuta pe Feri Vastag in acel moment, acela era numai Doru Sechelariu”, povesteste Relu Auras: „Asa ca m-am dus la el intr-o dupa-amiaza si i-am zis: «Dorule, Vastag trece printr-o situatie limita, toti il considera terminat, dar eu cred ca el e departe de a-si fi spus ultimul cuvânt in box».

                      Mi-aduc aminte ca si azi discutia pe care am purtat-o in biroul sau de la Selena. Doru s-a ridicat de la birou si mi-a zis: «Gata, Relule, nu-i nevoie sa spui mai mult. Il aducem pe Vastag la noi. Imi zici de ce are nevoie, ca ma ocup eu de tot».”

                      Cu bagajele la usa

                      La finalul lui ’92, Francisc Vastag ajunge sa dispute meciuri in fosta Iugoslavie. Si e tentat de o plecare in Germania. Eventual, de o trecere la profesionisti. „Eram cu bagajele pregatite pentru Germania, când m-a sunat maestrul Auras, sfatuindu-ma sa mai astept o scurta perioada de timp. I-am urmat sfatul, dar bagajele le tineam, in continuare, la usa.

                      Apoi a revenit cu un telefon, comunicându-mi: «Gata, s-a facut, te astept la Bacau». Asa am ajuns la Selena, unde am ramas vreme de sapte luni”, se destainuie Vastag: „Având in vedere ca am cucerit din nou titlul mondial, iar apoi am luat si Europenele, la Bursa, pot spune ca perioada de la Selena a fost una foarte fructuoasa. Sincer, nu stiu ce ar fi fost daca plecam in Germania, ce as fi facut, cum mi s-ar fi desfasurat cariera.”

                      „Ce mai teapa!”

                      „Pentru Feri, venirea la Selena Bacau a fost o sansa uriasa. O spun cu mâna pe inima. Stiam ce potential are si mai stiam ca, daca il pregatesc asa cum stiu eu, nimeni nu-i va sta in cale. Ceilalti, in schimb, strâmbau din nas, mai ales ca ziarele scriau cu litere cât manusa: «Sechelariu i-a facut lui Vastag un salariu mai mare decât are presedintele României»”, rememoreaza Relu Auras: „Toti, dar absolut toti cei din lumea boxului imi spuneau: «Relule, ce teapa ti-ai luat cu Vastag! Si tu, si Sechelariu».

                      Asta, tin minte, era prin ianuarie-februarie! In mai, in schimb…”. In mai, in schimb, Vastag rupe norii si adversarii la Mondialele de la Tampere. Iar pe 17 mai, transmisia radio a lui Adrian Fetecau aduce in casele românilor vestea cea mare: „Francisc Vastag este din nou campion al lumii la categoria semi-mijlocie! Dragi ascultatori, Francisc Vastag face istorie! Este primul boxer român care cucereste doua titluri de campion mondial!”

                      „Un om care a ajutat enorm sportul”

                      Succesul mondial de la Tampere lasa masca lumea boxului din România. „Adevarul e ca nimeni nu se astepta”, puncteaza Auras. „Pentru mine, succesul lui Feri Vastag la Mondialele din ’93 este una dintre cele mai frumoase reusite, mai ales ca am contribuit in mod direct la ea”, avea sa precizeze, intr-un interviu, Dumitru Sechelariu, care avea sa fie investit in acel an de gratie 1993 in functia de presedinte al Federatiei Române de Box.

                      „Am avut o relatie foarte buna cu Dumitru Sechelariu. Era o persoana deosebita, Dumnezeu sa-l odihneasca! Mi-aduc aminte si acum cum mergeam impreuna la pescuit la un lac din zona Bacaului. Sechelariu a fost un om care a ajutat enorm boxul, de fapt sportul, in general. De astfel de oameni ar avea nevoie sportul acum. Oameni precum Dumitru Sechelariu sau ca Ion Serban, de la Constanta”, este de parere Francisc Vastag.

                      Un pariu onorat

                      Inceputa in sala „Olimpski”, din Moscova, povestea noastra se incheie in tribuna oficiala a stadionului „Municipal”. De la box, la fotbal e un singur pas. Pas pe care Vastag nu l-a facut. In ciuda faptului ca, in copilarie, a fost un fotbalist de perspectiva la juniorii Resitei. Si cu toate ca, intr-o dupa-amiaza de primavara de la finalul sezonului 1992-’93, Dumitru Sechelariu le spunea jurnalistilor prezenti la „oficiala” „Municipalului”:

                      „Cât de curând, Feri Vastag va debuta in echipa de fotbal a Selenei. La pariu.” Un jurnalist bucurestean – numele conteaza mai putin – a tinut pariul, desi miza era una consistenta. Campionatul s-a incheiat, iar Selena a retrogradat. Vastag a parasit, apoi, Bacaul, fara sa-si mai faca aparitia pe gazon, alaturi de Firici si Condurache. Doi ani, Bacaul a fost exilat in B, departe de camerele de luat vederi si de prima pagina a ziarelor sportive.

                      Cine isi mai amintea de acel pariu? Si-a reamintit chiar Dumitru Sechelariu, dupa un meci jucat acasa, in returul lui ’96. Dând cu ochii de gazetarul cu care pariase pe debutul lui Vastag in urma cu trei ani, Seche a dus mâna la portofel: „Domnul meu, din câte imi amintesc, noi avem o socoteala mai veche. Cred ca e timpul sa o incheiem.” La protestele, altfel timide, ale jurnalistului, cel care, peste doar câteva luni, avea sa devina primarul Bacaului, a replicat: „Pariul e pariu, iar dumneata l-ai câstigat. Si e lucru stiut ca Dumitru Sechelariu isi onoreaza intotdeauna promisiunile si datoriile.”

                      Spitalul Onesti a fost auditat energetic

                        de
                        Silvia Patrascanu
                        -

                        Spitalului Municipal Onesti i-a fost alocata suma de 7,6 milioane de lei din bugetul judetului, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local (CL) Onesti si Consiliul Judetean (CJ) Bacau, in toamna trecuta. Banii respectivi sunt destinati modernizarii a trei sectii care nu au beneficiat niciodata de reparatii capitale: Neurologie, Medicina Interna si ORL-Oftalmologie.

                        In sedinta CJ Bacau din octombrie, in care a fost dezbatuta asocierea, Cezar Olteanu, PNL, care este si consilier judetean, si consilier municipal in Onesti, a intervenit cu o solicitare: sa se respecte Legea 372 privind performanta energetica a cladirilor, mai exact, sa se faca intâi un audit energetic, iar recomandarile specialistilor sa fie incluse proiectul de modernizare. I s-a explicat ca sectiile sunt situate pe paliere diferite, prin urmare ar fi necesara auditarea intregii cladiri. Imobilul fiind al municipiului, legal, numai CL Onesti putea sa dispuna auditarea si finantarea acesteia.

                        “Am propus, atunci, acest amendament si mi s-a recomandat sa ma adresez CL Onesti, ceea ce am si facut”, arata Cezar Olteanu. Auditul a fost realizat si predat primariei. “Urmeaza sa se faca proiectul tehnic de reabilitare, dupa ce se va opta pentru una dintre solutiile propuse. Reabilitarea termica minima presupune anveloparea cu polistiren, care se poate completa cu reabilitarea instalatiilor de incalzire, apa calda, iluminat etc.

                        Din evaluarile mele, costurile reabilitarii se situeaza intre 200.000 si 1.000.000 de euro, in functie de solutie si amploarea lucrarilor”, a declarat consilierul. Recuperarea investitiei, pe baza economiilor realizate la consum, se va face in maximum 4 ani. Dupa realizarea proiectului tehnic, daca Primaria Onesti nu va putea acoperi costurile reabilitarii termice a spitalului, Cezar Olteanu va initia o hotarâre in Consiliul Judetean prin care va propune asocierea cu CL Onesti, in vederea finantarii de la judet.

                        Micii fizicieni ai Bacaului, in Olimpiada judeteana

                          de
                          Roxana Neagu
                          -

                          Scoala Gimnaziala „Constantin Platon” a gazduit, sâmbata, Olimpiada judeteana de fizica. S-au prezentat 117 elevi din intreg judetul Bacau – 30 de clasa a VI-a, 41 – de clasa a VII-a, 9 – din clasele a VIII-a, 15 – clasa a IX-a, 17 – clasa a X-a, 4 – clasa a XI-a si unul, clasa a XII-a. Examenul a inceput la ora 10, iar in urma acestuia se va alege lotul Bacaului care ne va reprezenta la Olimpiada Nationala de Fizica, ce va avea loc in Vaslui, intre 6 si 8 aprilie.

                          „Participarea la aceasta etapa judeteana a Olimpiadei de fizica nu este foarte mare pentru ca s-a suprapus cu Olimpiada locala de matematica, ce se organizeaza in mai multe scoli din Bacau si judet. Sunt elevi buni la fizica, dar care au ales matematica”, a explicat prof. Sorin Bostan, directorul scolii gazda.

                          Comisia de examinare si evaluare a acestei etape a fost formata din prof. Alina Pistol, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau – presedinte, prof. dr. Ovidiu Buhucianu, inspector scolar de fizica – presedinte executiv, 7 vicepresedinti (profesori de fizica din scolile si colegiile bacauane, câte unul pe fiecare nivel de clasa) si prof. Sorin Bostan – secretar. Cei 117 elevi participanti sunt pregatiti de profesorii de fizica Cristina Apetroaei (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), prof. Lenuta Basoc (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti si Scoala 1 Onesti), Anamaria Botezatu (Colegiul National „Ferdinand I” si Scoala „Mihai Dragan” Bacau), Doina Capsa (Colegiul National „V. Alecsandri”), Eugenia Coteanu (Scoala „Al. I.Cuza”), Florin Curbat (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), Costin Drobota (Colegiul National „D. Cantemir” Onesti), Valentin Girtu (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), Marilena Gorbanescu (Scoala „Nicolae Iorga”), Nicu Harasemciuc si Otilia Iftimescu (Colegiul National „Ferdinand I”), Ioan Mihalcea (Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi), Maria Munteanu (Scoala „Liviu Rebreanu” Comanesti), Aglaia Muntianu (Scoala „Dr.A.Safran” Bacau), Anisoara Nechifor (Colegiul National „V.Alecsandri”), Elena Otiman (Scoala „Miron Costin) Ion Pufan si Maria Pufan (Scoala „Spiru Haret” Moinesti), Neculai Sandu (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti), Doinita Sirbu (Scoala „Al.I.Cuza”), Valentin Sorta (Colegiul National „Gr.Moisil” Onesti), Magdalena Toma (Scoala „Mihai Dragan”), Mihaela Toma (Scoala „A.Sever” Moinesti), Mariana Tutunea (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti), Alisa Vancea (Colegiul National „Gh.Vranceanu”) si Nicoleta Vascan (Colegiul National „Ferdinand I”).

                          La sfârsitul acestei saptamâni se va stabili (dupa corectarea lucrarilor si perioada de contestatii) si lotul de 14 elevi care vor participa la Nationala. Anul trecut, Bacaul a obtinut la Nationala de Fizica 16 premii – doua medalii de aur, 3 de argint, 3 de bronz si restul mentiuni speciale.

                          „Ne asteptam ca in acest an sa obtinem mai multe premii si medalii la Nationala de Fizica astfel incât sa marim numarul de locuri pentru anul viitor. Asta in conditiile in care, fiecarui judet i se aloca un anumit numar de locuri pentru participare la etapa nationala in functie de rezultatele obtinute de la olimpiada pe tara.”
                          prof. dr. Ovidiu Buhucianu, inspector scolar de fizica ISJ Bacau

                          Scandalul de la Biblioteca Judeteana a culminat cu o plângere penala

                            de
                            Cătălina Chifu
                            -

                            Conflictul dintre conducerea Bibliotecii Judetene “C. Sturdza” si angajati, care reclama calcularea gresita a salariilor, este departe de a se fi stins, desi, intr-un raspuns venit de la Consiliul Judetean se recunoaste faptul ca salariile nu s-au calculat corect si sunt diferente in minus fata de nivelul de salarizare acordat. Raspunsul care ar fi trebuit sa-i linisteasca pe salariati a cazut ca o bomba si i-a mobilizat pe oameni nu doar sa faca actiuni in instanta, ci si o plângere penala impotriva conducerii bibliotecii.

                            21 de salariati ai Bibliotecii Judetene au facut, la inceputul anului, sesizari la conducerea institutiei, Consiliul Judetean (CJ), Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau (ITM), dar si in presa, in care reclamau ca de ani buni le sunt calculate gresit salariile, fiecare fiind pagubit lunar cu circa 200-300 de lei. Practic, dupa estimarile lor, unii ar trebui sa primeasca in plus, pentru toata perioada, sume ce ajung pâna la 7.000 de lei. La inceputul acestei luni, CJ a trimis bibliotecii un raspuns legat de modul de calculare a salariilor.

                            Conducerea CJ constata “diferente in minus fata de nivelul de salarizare acordat celor 14 salariati (primii care au facut sesizari, n.r.)”. Insa, in mod paradoxal, desi se recunoaste o greseala ce persista de ani intregi, oamenii sunt trimisi sa-si rezolve conflictul in instanta. “Fata de cele prezentate, nu avem competenta legala de a emite puncte de vedere obligatorii cu privire la aplicarea prevederilor legale in domeniul salarizarii personalului si nici de a solutiona spete individuale reclamate”, scrie in raspunsul CJ, ordonatorul de credite.

                            Acest punct de vedere este cel putin ciudat in conditiile in care art.11, alineat 1, din Ordonanta de Urgenta 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, spune foarte clar ca “solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite”.

                            Angajatii au facut plângere penala pentru abuz

                            In momentul in care au citit pasaje din raspunsul CJ, atât cât a vrut conducerea bibliotecii sa le puna la dispozitie, salariatii au luat foc. “Adica sa recunosti ca s-a gresit, dar sa refuzi sa indrepti eroarea? Deja este foarte clar ca vorbim de rea-credinta! De ce sa mergem in instanta? Sa cheltuim bani si sa ne dea esalonat banii, pe o perioada de cinci ani? Noi am sunat la Ministerul Muncii si ni s-a confirmat ca, atât timp cât CJ recunoaste ca ni s-au calculat gresit salariile, dar refuza sa indrepte eroarea, este o dovada de incalcare a legii. Ne-a spus sa facem plângere la ITM. Noi am vorbit si cu avocata care ne-a recomandat sa facem si o plângere penala pentru ca deja nu mai vorbim de erori, ci de abuz in serviciu”, spun angajatii bibliotecii. Acestia au depus deja plângere penala la Parchetul Judecatoriei Bacau, impotriva directoarei Gabriela Muraru, a directoarei economice, Gabriela Popovici, si a fostei directoare economice, pensionata de câteva luni, pe care le acuza de abuz in serviciu si de neglijenta.

                            “Ne-am adresat fiecare dintre noi conducerii bibliotecii si am solicitat sa ne fie recalculate salariile pentru ca, in mod evident, ele sunt calculate gresit. Ne-am adresat si Consiliului Judetean care a confirmat ca salariile noastre sunt gresit calculate. Cu toate acestea, conducerea bibliotecii refuza sa ne dea drepturile care ni se cuvin. (…) Suntem intr-o institutie publica in care salariile trebuie stabilite si calculate legal, nu dupa bunul plac al directorului”, se arata in plângerea penala.

                            “Nu stiu daca este cineva vinovat pentru aceste greseli”

                            Dupa ce, in ianuarie, a aparut in presa un articol in care angajatii bibliotecii se plângeau nu doar de salariile calculate gresit, ci si de abuzuri, razbunari si comportamente deplasate din partea fostei directoare economice, conducerea institutiei a decis sa colaboreze cu presa “in scris”. Raspunsul vizavi de acest conflict este unul sec:

                            “Exista bunavointa din partea conducerii pentru sustinerea acestei situatii, dar trebuie respectate prevederile legale in vigoare”, ne-au transmis in scris directoarea Gabriela Muraru si directoarea economica, Gabriela Popovici. “Nu mai am ce sa mai comentez. Nu stiu daca este cineva vinovat pentru aceste greseli. Aplicarea legii salarizarii unice este foarte complicata si probabil ca au fost mai multe puncte de vedere. Nu stim de plângerea penala”, a completat directoarea Muraru.

                            Si la ITM a ajuns o plângere de la angajatii bibliotecii, insa reprezentantii institutiei le-au recomandat oamenilor sa faca o sesizare la Curtea de Conturi. “ITM nu are nicio atributie pentru a dispune schimbarea acestei incadrari, ci instanta ori cel care a incadrat gresit”, ne-a declarat Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al ITM.

                            “Raspunsul trimis de Consiliul Judetean este doar un punct de vedere al Directiei Resurse Umane. Biblioteca este o institutie care are personalitate juridica. Noi nu putem impune bibliotecii sa faca acea corectie. Eu nu pot sa incalc legea, nu am cadru legal ca in acest moment sa le dau banii angajatilor. Din contra, legea imi interzice sa modific salariile in cursul anului. Sa faca ce plângeri vor (despre angajati, n.r.), eu sunt acoperita de lege. Eu am facut acest demers de a le calcula salariile pentru a veni in intâmpinarea lor si pentru a le spune daca are rost sa mearga in instanta. Nu stiu daca va plati cineva pentru aceste greseli. Instanta va hotari. Poate expertul va zice ca nu s-a gresit, vom vedea ce spune instanta. Totusi, sesizarea s-a facut foarte târziu, când s-a schimbat directoarea economica a inceput scandalul. De ce au tacut 5 ani de zile? De ce nu au venit in 2011? Greseala nu e numai a conducerii bibliotecii, ci si a salariatilor.”
                            – Angela Bogea, director Directia Resurse Umane din cadrul CJ

                            Darmanesti: Canalizarea orasului, motiv de scandal!

                              de
                              Silvia Patrascanu
                              -

                              “Din toamna lui 2014 se lucreaza la canalizarea orasului Darmanesti si nu se mai termina. Constructorii care monteaza conductele isi bat joc de cetateni. Stiti cum lucreaza? O zi, da, una, nu!” reclama Vasilica Leru, extrem de suparat. Marea nemultumire e provocata de faptul ca firma “nu lasa terenul in starea in care l-a gasit”, in sensul ca nu taseaza pamântul, nu-l niveleaza, nu pietruieste drumul.

                              “Nu putem circula, nu putem iesi cu masina ca sa ducem copii la scoala. Sunt gropi, iar când e cald e namol. E dezastru! Patronii isi bat joc de populatie, se gândesc numai la bani. Iau un miliard pe lucrare si nu sunt in stare sa puna doua masini de piatra pe drum!”, adauga barbatul.

                              Cea mai afectata zona e cartierul Lapos. Constantin Spiridon, primarul orasului Darmanesti (foto), arata ca dreptatea e, undeva, la mijloc: “Locuitorii din Lapos sunt suparati, dar nu poti sa faci scrob fara sa spargi ouale. E adevarat ca firma sta cam prost la organizare si taraganeaza lucrarile, dar noi stam cu ochii pe muncitori. In fiecare zi, la fiecare punct de lucru, Primaria are un reprezentant care supravegheaza daca e respectat proiectul si daca se reface drumul.”

                              Edilul afirma ca investitia e foarte importanta pentru oras, caci in lipsa acesteia nu se pot accesa alte fonduri pentru dezvoltare: “Intr-adevar, au mai fost sincope, dar trebuie sa rabdam si sa mergem inainte. Pâna in noiembrie 2015, când trebuie finalizata investitia, nu mai e mult.”

                              Primaria a luat deja o masura care vizeaza zona Lapos: a intrerupt lucrarile pentru o saptamâna si a obligat constructorul sa repare drumul si zona adiacenta. Investitia e realizata din fonduri UE, având o valoare de 20 de milioane de euro, si presupune realizarea a 16 statii de pompare, 3.500 de racorduri si montarea de conducte pe o dinstanta totala de 54 de kilometri.

                              1...3.6183.6193.620...5.883Pagina 3.619 din 5.883

                              ULTIMELE ȘTIRI