Flori și pioșenie la mormintele din Bacău ale familiei poetului George Bacovia

de

-

23 septembrie 2024

În programul recent încheiatului Festival Național „George Bacovia”, ediția 2024 organizată de Biblioteca Județeană „Costache Sturdza“ cu sprijinul financiar al Consiliului Județean, a avut loc și un pelerinaj la mormintele din Cimitirul Central al Bacăului ale membrilor familiei poetului omagiat – ale părinților, fraților și surorilor celui cunoscut pe numele său adevărat ca Iorgu Vasiliu, dar și la locul de veci al fiului său, Gabriel Bacovia.

La această manifestare au venit alături de managerul Bibliotecii Județene, Adrian Jicu, și de cel care de câțiva ani identifică toate locurile de veci ale personalităților care își dorm somnul etern în acest cimitir, Mihai Ceucă (cercetător neobosit al unor episoade din istoria Bacăului), scriitori și membri ai unor organizații profesionale sau de interes public, prieteni și admiratori ai operei lui George Bacovia, profesori, elevi și studenți. Între ei, Dumitru Brăneanu – președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, istoricul prof. Vilică Munteanu, Dănuț Voicu – președintele Filialei Bacău Cultul Eroilor și Cornel Cepariu – președintele Filialei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România,

Primul mormânt la care s-au oprit vizitatorii a fost cel al mamei poetului, Zoe Vasiliu-Langa (d. februarie 1931), și al fiicelor Elena Vasiliu-Ionescu și Virginia Vasiliu, mormânt care se află în apropierea primului loc de veci al tatălui scriitorului, Dimitrie Vasiliu (d. în iulie 1924) și unde în 1960 a fost depusă și fiica Ecaterina (Catinca), transferată ulterior, împreună cu tatăl, în cavoul Tufescu-Vasiliu-Nițescu, aflat la câțiva zeci de metri mai spre biserica cimitirului. Acolo au fost depuse și fiica cea mare a familiei Vasiliu, Maria (care a fost căsătorită cu Ștefan Tufescu), dar în 1999 și fiul poetului, Gabriel Bacovia. Chiar în vecinătatea bisericii cimitirului se află mormântul altei surori a poetului, Aneta (Ana) Vasiliu.

Zona cu toate aceste morminte se întinde din stânga bisericii până spre gardul de nord al cimitirului.

Despre aceste locuri de veci și despre zbuciumata istorie a lor și a adormiților de acolo a vorbit Mihai Ceucă, cel care a și curățat și îngrijit cu forțe proprii și cu susținerea directorului Societății de Servicii Publice Municipale Bacău, Stroia Alexandru, și viceprimarului Liviu Miroșeanu, mormintele pentru recentul eveniment de comemorare. La toate mormintele au fost depuse jerbe, coroane și coronițe de flori și au fost aprinse candele.

În aceeași zi, jerbe și coroane de flori au fost depuse de Filiala Bacău a UZPR, de Filiala județeană Cultul Eroilor și de Biblioteca Județeană la cavoul în care se află înmormântat poetul, prozatorul, jurnalistul și medicul militar Grigore Grandea (1843-1897), care a trăit și a lucrat ca profesor suplinitor de franceză la Gimnaziul de Băieți din Bacău și care din anul 1894, timp de trei ani, l-a avut ca elev și pe viitorul poet George Bacovia.

Cadouri aniversare pe care le poți primi de la companiile cu care interacționezi

Fapt divers

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

În multe filme și seriale americane se poate observa că, dacă mergi la restaurant de ziua ta, ai parte de un desert gratuit sau chiar de alte avantaje. Și în România există astfel de locații HoReCa, deși cele mai multe propun tort gratuit doar pentru cei care își serbează ziua de naștere în mod organizat, cu rezervare, invitând un număr mare de prieteni sau membri de familie.

Cert este că, de ziua ta, ai posibilitatea de a te bucura de unele avantaje speciale, în spiritul festiv al aniversării. Mai mult decât atât, unele astfel de extra beneficii sunt valabile și de ziua onomastică. Spre exemplu, dacă te numești Ion sau Ioana, ai putea primi o băutură gratuită într-o rețea de supermarketuri, pe 7 ianuarie (promoție existentă în anii trecuți). Desigur, aceste campanii diferă de la un moment la altul, de la un comerciant la altul.

Magazinele cu bunuri de larg consum, mereu aproape de clienți

Pentru că am amintit de magazinele cu dominantă alimentară (hipermarketuri, supermarketuri, chiar mici magazine de proximitate aparținând unor rețele moderne de retail), trebuie spus că multe dintre acestea au lansat programe de fidelizare pe bază de card client – card fizic sau digital. În contul virtual asociat unui astfel de instrument de marketing se alocă de obicei, de ziua de naștere a utilizatorului, un cupon de reducere sau o gratuitate. Este modul prin care retailerul îi arată clientului că susține relația comercială pe termen lung.

Practic, este o investiție în reputația de brand, prin asocierea mărcii cu un eveniment fericit din viața clientului. Până la urmă, primim cadouri doar de la persoanele apropiate, nu-i așa?! Exact acest lucru își dorește respectiva companie: să intre în cercul de prieteni al clientului. Astfel de mecanisme sunt de tip win – win, adică ambele părți câștigă. Magazinul are perspective favorabile în plan financiar pe termen lung, iar clientul se bucură de un cadou de moment.

Și alte rețele comerciale cu bunuri de larg consum procedează similar, de exemplu unele de tip drogherie. De asemenea, carduri cadou sau carduri de reducere în context aniversar pot fi oferite și prin programele de fidelizare inițiate de magazine din industria modei, de rețele HoReCa (inclusiv fast-food-uri) și chiar de comercianți din sfera de bunuri de folosință îndelungată (mobilă, bricolaj).

Foto interior aici

Bonus de ziua ta pe platformele de jocuri de noroc online

Un domeniu demn de menționat este cel al jocurilor de noroc pe internet. Cadrul de desfășurare a acestor forme de divertisment online este clar reglementat în România, din punct de vedere legal. Astfel, clienții au parte de servicii de calitate, în deplină siguranță, colectându-se în mod corect taxe și impozite în urma sesiunilor de gambling. Prin natura desfășurării acestei relații comerciale de prestare servicii de divertisment, clientul este obligat să își deschidă un cont de utilizator. Identitatea sa va fi verificată atent, exact ca la deschiderea unui cont bancar.

Așadar, cazinoul online sau casa de pariuri online știe totul despre fiecare jucător, inclusiv ziua de naștere. Ca utilizator, poți primi un bonus de ziua ta la sloturi, live casino sau pariuri sportive, trebuie doar să îl accepți și să îl folosești conform termenilor și condițiilor respectivei acțiuni promoționale. Cadoul poate consta în rotiri gratuite la păcănele online sau chiar în bani bonus, cu sau fără depunere.

Bonus de ziua ta în alte situații comerciale

Zi de zi, interacționăm cu o mulțime de companii de la care achiziționăm produse și servicii. Cele cu care avem o relație comercială continuă ne pot acorda frecvent diverse extra beneficii, tocmai pentru a ne arăta că prețuiesc activitatea noastră în materie de achiziții. Trebuie doar să acceptăm ca datele personale să fie folosite în scop de marketing, în condițiile legale menționate de politica europeană GDPR.

Astfel, o agenție de turism ne poate oferi o reducere promoțională pentru o viitoare achiziție de pachet turistic, o bancă ne poate genera un avantaj la achiziționarea unui alt produs din oferta sa, o instituție de trading pe piața de capital ne poate permite să tranzacționăm, de ziua aniversară, cu un comision mai mic decât cel obișnuit. Exemplele pot continua în diverse domenii economice. Asemenea avantaje promoționale nu presupun vreun cost în sine pentru acces, deși folosirea lor poate determina unele cheltuieli.

Un ultim articol al lui Nicolae Gane despre Slănic-Moldova, unde nu va mai reveni niciodată

de

Romulus Dan Busnea

-

23 septembrie 2024

Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului-Moldova” (din colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași și Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Balga” din Cluj-Napoca), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare și a promovat-o în chip strălucit. În fapt, un jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Serialul poate fi urmărit și pe site-ul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), www.turism-bacau.ro.

În acest episod, ,,Curierul Slănicului-Moldova”, Nr. 7, Anul XII, Marți, 4 august 1915

Din sumarul acestui număr: este republicat un ultim reportaj al lui Nicolae Gane despre Slănic-Molodva, unde nu va mai reveni niciodată, întrucât avea să se stingă din viață peste opt luni și două săptămâni; îndrăgostiții Slănicului, ,,prinși în vraja aceleiași simțiri” și surprinși într-un eseu sentimental, completat cu o glumă despre cam ce înseamnă căsnicie de după atâta iubire; Vasile G. Morțun, printre binefăcătorii Slănicului, în tablourile ziarului; cum este organizat Serviciul Medical al Băilor Slănic-Moldova; paza ordinii și siguranței publice în stațiune și prețuri ,,simțitor reduse” la cazare; de la lume adunate și-napoi la lume date: Sultanul Roșu, unul dintre cei mai cruzi conducători ai Imperiului Otoman, iubea nespus animalele și avea 1.500 de pisici, pe lângă alte sute de animale; o super poantă (pentru acea vreme), din ciclul ,,Glumele Slănicului”.

Printre cele câteva articole republicate și în acest număr al ziarului și prezentate la vremea lor, precum ,,`Moldovenism` balnear”, ,,Chestiunea hotelurilor”, sau minunata poveste ,,Îndrăgostiții Slănicului”, a lui M. Miereanu, se numără și cel intitulat ,,Slănicul de ieri și de azi”, reportaj semnat de scriitorul, junimistul, omul politic și academicianul, Nicolae Gane, personalitate complexă a culturii și politicii românești, asiduu vizitator al Slănicului-Moldova. Să nu uităm că domnia-sa, a dăruit stațiunii mai multe scrieri, printre care, nuvela ,,Două zile la Slănic”, dar și una dintre cele mai remarcabile povestiri cu subiecte vânătorești, publicată în premieră în paginile acestui ziar și intitulată ,,Catrințaș” (,,Curierul Slănicului”, Nr. 9, Joi, 15 iulie 1904), numele unui aprig pristav (păzitor/supraveghetor) al pădurilor din stațiune și ai cărui urmași trăiesc și astăzi, ei fiind și singura familie cu acest nume de pe întreaga vale a Slănicului…

Revenind la reportajul mai sus menționat, acesta avea să fie și ultima apariție în paginile acestui ziar a unei scrieri semnată de Nicu Gane, întrucât acesta avea să se stingă din viață peste opt luni și două săptămâni, la 16 aprilie 1916. Am spus-o și atunci când articolul ,,Slănicul de ieri și de azi” a fost publicat în premieră, într-unul dintre numerele anterioare ale ziarului, că scriitorul a reușit să creeze un emoționant arc peste timp de la prima sa vizită la Slănic-Moldova, când avea treizeci de ani (în 1868, pe vremea când era procuror general pe lângă Curtea de Apel din Iași) și până la revenirea sa, după patruzeci de ani, în 1908…

Și, în continuare, voi reda câteva fraze din acest remember al lui N. Gane, deosebit de frumos și de evocator, întru trăirile trecutului și realitatea prezentului:

,,Slănicul, cel cu ape tămăduitoare, înfundat în adâncul munților, îmi apare acum ca o cucuoană gătită de duminică, sulemenită și cu pretenții de maniere elegante. Codrii, în care mă plimbam pe poteca cerbului, întretăiați acum de alei, parcă sunt pieptănați, anume aranjați, ca niște decoruri de teatru. Vilele răsar din verzișul arborilor, obraznice, cu acoperișuri meșteșugite, cu foișoare ornamentate, cu balcoane decorative, dându-ți impresia străinătății. Singură, o bisericuță veche, ca un cuib tainic de sihăstrie, uitat de mâna modernă distrugătoare, mai evocă amintirea Slănicului de odinioară. Căsuțele cele albe văruite, care înconjurau mai demult ca niște chilii de mănăstire, unde părinții și bunicii noștri duceau viața simplă și patriarhală, unde Costache Conachi și Costache Negri veneau în toate verile să imortalizeze Slănicul în versuri săpate în coaja brazilor, astăzi… vai!… sunt înlocuite cu hoteluri și restaurante pretențioase, cazinou cu săli de bal și de teatru, chioșcuri pentru muzici militare și jocuri de căișori etc. În aceste zidiri de paradă furnică o lume nenumărată, oameni străini unii de alții, adunați din toate ungherele țării și din toate straturile sociale; iar eu, cu cât mă văd între mai mulți, cu atât parcă sunt mai singur. Nu știu pentru ce, dar toată această spoială de civilizație, mi se pare o schilodire, o profanare a naturii. Acolo unde căprioarele și cerbii se hârjoneau liberi în imensitatea codrului, acolo unde nu eram deprins să aud din tinerețile mele altceva decât glasul frunzelor și păsărelelor, întrerupt din când în când de cântecul buciumului, care parcă era însuși graiul viu al muntelui, astăzi auzi, o Doamne, muzica Regimentului de Roșiori din Bârlad cântând `Traviata` și `La belle Hélène!… Ce-or fi zicând dihăniile sălbatice trezite din liniștea lor de aceste sunete, care zguduie ecourile așa de pocit? (…) Când ești departe de lume, rătăcit, uitat în mijlocul naturii virgine, dorești civilizație, perne moi, cafele cu coniacuri – și câte și mai câte. Când le ai, pe toate acestea, ca acum, regreți poetica sălbăticie a naturii cu asprele ei incomodități. Așa-i omul. (…) În cele din urmă, oricât aș regreta trecutul cel frumos din tinerețile mele, nu pot întoarce roata timpului îndărăt, așa că voi pleca în disperarea neputinței mele la Cazinou, unde o să comand `une omlette aux fines herbes` (omletă cu verdeață) și un `biftec garni` (friptură la grătar garnisită cu legume, orez etc). Mai zi că nu sunt un om care mă mângâi ușor de profanările civilizației! În saloanele de mâncare, la o masa vecină, stătea Nae Peruzescu, triumfător, dinaintea unei halbe de bere (fanfaronul cel lăudăros, descris – așa cum menționează ziarul – în chip minunat de N. Gane în nuvela ,,Două zile la Slănic, n. a.). Cum mă văzu, îmi zise cu un aer cunoscător: Ei, nenișorule, când oare voi vedea Slănicul ieșit din ruginita lui sălbăticie, ca să-l pot și eu asemui cu băile civilizate din străinătate? Se vede că în marea simfonie a lumii trebuie și astfel de note”. Același paseism, de care nu s-a descotorist niciodată, Nicolae Gane…

Întrucât și articolul lui M. Miereanu, intitulat ,,Îndrăgostiții Slănicului”, a mai fost publicat și prezentat în paginile ziarului, nu o să mai insist asupra lui, ci doar o să extrag și o să redau semnificația unei frumoase povești de dragoste, tocmai pentru a face legătura cu gluma care va urma, de unde se va putea observa că intensitatea iubirii între doi tineri îndrăgostiți, mai pălește pe parcursul căsniciei și că nu totul e atât de roz precum pare:

,,Pe un trunchi rostogolit de copac, învăluiți de cea mai dulce poezie și liniște, doi îndrăgostiți se alintă, se dezmiardă și blânda Julieta, cum stă așa și se adâncește în privirea dulcelui Romeo, sub coloritul acelui verde închis și umbră, îți dă ceva din aerul de sfințenie al unei icoane scumpe. Aceștia sunt fericiții Slănicului. Departe de zgomotul Cazinoului și de vălmășagul mulțimii care se perindă pe alei, departe de privirile indiscrete și de veselia prefăcută a lumii, stau aici, în acest colț de pădure, unde doar șoptitul pârâiașului și freamătul codrului ce se leagăne alene, nu aud altceva decât armonia dulce a sufletelor lor, prinsă în vraja aceleiași simțiri, plină de senin și de poezie. Îndrăgostiți fericiți, ce mai, mereu, ca la fiecare început”. Urmează acum și gluma, care ne arată cam ce se întâmplă după ce ,,îndrăgosteala” a trecut:

,,Dl Popescu: am invitat la masa pesntru diseară, pe amicul Ionescu.

Dna Popescu: Ai înebunit? Nu știi că mi-a plecat bucătăreasa, că puiuțul nostru drag are colici și că mama stă să sosească?

Dl Popescu: Tocmai de aceea l-am și invitat. Închipuiește-ți, imbecilul și-a pus în gând să se însoare!”

În semn de mulțumire și recunoștință, pe prima pagină a ziarului apar, periodic, fotografii ale celor care au contribuit la dezvoltarea stațiunii, grupate în tabloul ,,Binefăcătorii Slănicului”. În acest număr îl vedem pe Vasile G. Morțun, la acea dată ministru de Interne (prezentat într-unul dintre numerele anterioare), cel care, în calitate de ministru al Lucrărilor Publice între 1907-1910, așa cum se menționează în josul fotografiei, ,,a luat inițiativa și a dat fondurile necesare pentru construirea șoselei Tg.Ocna – Slănic-Moldova”, lucrare inaugurată la 27 iunie 1910, o dată cu noul stabiliment de inhalații și aer comprimat, numit ,,Inhalatorul”, instalație unică în țară la acea dată.

1 de 4

Iată că, avem în acest număr și noutăți despre Serviciul Medical al Slănicului-Moldova și anume: organizarea acestui serviciu, îngrijirile medicale și aplicațiile terapeutice, activitatea medicilor stațiunii, printre care, C. I. Parhon, Ludovic Russ junior și Constantin C. Pastia, acesta din urmă îndeplinind și funcția de director medical al stațiunii.

,,Anula acesta, Serviciul Medical al Băilor Slănic-Moldova a fost organizat în așa fel, încât să fie la înălțimea cerințelor moderne. Cu toată afluența exceptional de mare din acest sezon, vizitatorii cei suferinzi au putut găsi aici cele mai bune îngrijiri și cele mai complete aplicații terapeutice. Diferitele stabilimente medicale, desi unele erau într-o oarecare stare de inferioritate din cauza vechimii, totuși, noua conducere a făcut toate îmbunătățirile posibile, pentru a le pune în cea mai bună stare de funcționare, atât în cazul instalațiilor de hidroterapie, cât și în cel al inhalațiilor și aerului comprimat. (…) În condițiile acestea, credem că toată lumea trebuie să fie mulțumită, cu excepția micilor neajunsuri pricinuite de afluența neprevăzută de lume, neajunsuri, ce desigur se petrec în toate stațiunile balneare din lume și unde, în cele din urmă, vor fi satisfăcute nevoile miilor de vizitatori”, se arată în articolul ,,Serviciul Medical al Băilor Slănic-Moldova”.

Aflăm din cele mai recente informații difuzate în acest număr, că paza ordinii și siguranței publice în stațiune este asigurată de doi ofițeri noi, aceștia fiind detașați de prin țară, probabil pentru a nu cădea în ispite, dar și pentru experiența lor: comisar Haralamb Popescu (Slatina) și subcomisar Gheorghe Popp (Iași): ,,Trebuie să recunoaștem că ambii sunt funcționari vrednci și că prin munca neobosită pe care o depun, își îndeplinesc datoria cu mult succes”. Mai aflăm și că, prin bunăvoința proprietarului stațiunii, Alexandru Iliescu-Olt, începând din 10 august, prețurile la cazare și la tratament ,,au fost simțitor reduse”, ceea ce a și condus la următoarea concluzie: ,,Prin această măsură, dl Iliescu-Olt dă posibilitatea tuturor persoanelor, chiar și celor cu o situație materială mai modestă, să beneficieze de facilitățile și farmecul Slănicului. Inimoasa dispoziție a dlui Iliescu-Olt, vorbește de la sine”.

În articolul ,,Din viața capetelor încoronate: Sultanul roșu și animalele”, un admirator al fostului sultan, Ahmed al II-lea, a afirmat că nu a cunoscut un om mai blând decât acest sinistru personaj, supranumit și Sultanul Roșu, recunoscut pentru cruzimea manifestată în suprimarea unor revolte, ca și pentru deciziile luate în războaiele purtate, mai ales în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, la care a participat și România, în calitate de aliat. Acest fan declarat al sultanului a fost un veterinar austriac, pe nume Schaefer, care s-a ocupat vreme de optsprezece ani de paza și îngrijirea animalelor sălbatice și domestice, pe care sultanul le găzduia în splendidele grădini ale Palatului Yildiz din Istanbul. Amintirile sale legate de această perioadă au fost publicate în cotidianul american, ,,New York Herald”, ziar achiziționat în 1924, de către ,,New York Herald Tribune”, rivalul lui ,,The New York Times”. Veterinarul a declarat pentru gazeta americană că nu a putut să creadă că sultanul, care nutrea o dragoste nespusă pentru animale, putea să fie rău cu semenii săi. Iată ce mai aflăm din acest articol, conform celor prezentate de Schaefer: ,,În cuprinsul grădinilor imperiale se aflau adăpostiți tigri, lei , hiene, 40 de maimuțe, 200 de șerpi și mai bine de o mie de alte animale. Mai erau apoi vaci, tauri, cai, cămile de tot felul. Animalele favorite ale sultanului erau însă pisicile, în număr de 1.500, alese dintre speciile cele mai frumoase. Acestea, firește, se reproduceau foarte repede, dar sultanul nu îngăduia să fie omorât niciun pisoi. Micile animăluțe erau apoi dăruite celor sosiți în audiențe la palat și vai, acelora care nu păstrau aceste daruri imperiale. După câteva luni, sultanul întreba de pisoii dăruiți și cerea să i se arate pui de-ai lor, spre a vedea ce corcituri s-au mai produs. Mai avea monarhul turc și 200 de papagali, dintre care mulți știau să repete fragmente întregi din ,,Il Trovatore” (,,Trubadurul” lui Verdi), opera predilectă a desfătatului sultan”. Sultanul Roșu a a domnit între 1876-1909, fiind cel de-al 34-lea sultan și ultimul al Imperiului Otoman.

Am lăsat la final o super anecdotă din rubrica ,,Glumele Slănicului” și intitulată ,,Țarul și poetul”. Întrucât este atât de reușită, mai ales pentru acea vreme, o s-o redau integral, bineînțeles, cu adaptarea cuvenită: ,,Un mare poet rus, publicându-și versurile într–un nou volum, trimite un exemplar și țarului Alexandru al II-lea, un adevărat reformator și iubitor de cultură. Monarhul e încântat. Peste doar câteva zile, poetul primește în schimb un alt volum, trimis de țar. Răsfoindu-l, poetul fu uimit de marea valoare a cuprinsului. Într-adevăr, volumul era alcătuit numai din… bancnote de câte 1.000 de ruble! În surprinderea sa, trubadurul nu-și pierdu însă cumpătul și spiritualitatea. Cu întoarcerea curierului, el mulțumi generosului țar pentru prețiosul volum, căruia îi aduse la cunoștință și de o a doua ediție a volumului de poezii, respectiv, o ediție `revăzută și adăugită`. Mai ales, `adăugită`. Țarului îi plăcu această glumă și îi trimise poetului și o a doua ediție de… bancnote. Însă, în post-scriptum-ul scrisorii, îl făcu atent că aceasta este ediția… `definitivă`”.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj;

Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile de epocă publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și altele.

Foto 1: Nicolae Gane, Wikipedia, la https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Gane#/media/Fi%C8%99ier:Nicolae_Gane_-_Foto02.jpg

Foto 2: Vasile G. Morțun, captură de ecran din ,,Curierul Slănicului Moldova”, Nr. 7, Anul XII, Marți, 4 august 1915

Foto 3: Sultanul Roșu, la https://evenimentulistoric.ro/teribila-frica-a-sultanului-rosu-care-facut-constantinopolul-sa-intre-in-secolul-al-xx-lea-fara-curent-electric.html

Foto 4: Țarul Alexandru al II-lea, foto-copertă de pe site-ul librăriei ,,Humanitas”, la https://www.libhumanitas.ro/alexandru-al-ii-lea-tarul-reformator-henri-troyat-a264013.html

Foto 5, veche: stațiunea Slănic-Moldova, din colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău

Comunicat de presă

Comunicat de presă

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Producția de mere din România afectată de temperaturile ridicate, prețurile vor crește în sezonul rece

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

România, al cincilea producător de mere din Uniunea Europeană, cu o producție anuală de aproximativ 500.000 de tone, conform Eurostat, a fost puternic afectată în acest an de temperaturile ridicate. În mod obișnuit, consumul anual de mere din România atinge 650.000 de tone, ceea ce înseamnă că țara depinde de importuri din Polonia și Ungaria pentru a acoperi necesarul. Totuși, vremea capricioasă din 2024 a redus și recoltele în aceste țări, ceea ce va duce la o creștere a importurilor și, implicit, a prețurilor în perioada rece.

Pomicultorii avertizează că vara aceasta, cu temperaturi care au depășit frecvent 40°C, a accelerat procesul de coacere a merelor. Soiuri care de obicei ajungeau la maturitate în octombrie au fost culese încă din luna august, iar calitatea fructelor este sub nivelul anilor anteriori. Deși cantitativ recolta este una medie, o parte semnificativă din mere va merge spre procesare din cauza calității inferioare.

Lucian Florea, președintele Asociației Fruleg și producător de mere din Ițești, județul Bacău, a declarat că anul 2024 a fost extrem de dificil din cauza condițiilor climatice. „Soiurile de mere timpurii, care se coceau la jumătatea lunii august sau la final de lună, au avut un avans de două-trei săptămâni. Anul acesta, producția noastră a fost de 60 de tone pe hectar, față de 80 de tone pe hectar anul trecut”, a explicat Florea.

El a subliniat că recolta a fost satisfăcătoare doar datorită irigațiilor și fertilizării, în timp ce fermierii care nu au beneficiat de aceste facilități au suferit pierderi semnificative. În unele regiuni din România, precipitațiile au fost insuficiente, afectând și mai mult producția.

Deși calitatea mai slabă a merelor va determina o creștere a cantității destinate procesării, producătorii beneficiază de prețuri mai mari față de anii anteriori. „Anul acesta, prețul de plecare al fructelor din fermă este de aproximativ 2,5 lei/kg, iar în rețelele de hipermarketuri poate ajunge la 4-4,5 lei/kg, din cauza costurilor suplimentare cu sortarea, ambalarea și transportul”, a explicat Florea. Totodată, prețul oferit de fabricile de sucuri și de procesare a fructelor este aproape dublu față de anul trecut.

Cu toate acestea, consumatorii se pot aștepta la prețuri mai mari în această iarnă, în special pentru merele din import, din cauza recoltei afectate la nivel european. Producătorii români recomandă consumatorilor să fie atenți la proveniența fructelor și la calitatea acestora, pe măsură ce piețele vor face față unor provocări suplimentare în acest sezon.

Incendiu la o gospodărie din comuna Gura Văii, lichidat de pompieri

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Un incendiu de proporții a izbucnit aseară, 22 septembrie a.c., în satul Gura Văii, comuna Gura Văii, punând în pericol o gospodărie și mai multe anexe. Garda de Intervenție a Detașamentului de Pompieri Onești a fost solicitată de urgență la fața locului, deplasând trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD pentru a gestiona situația.

La sosirea pompierilor, incendiul se manifesta violent, afectând în special anexele gospodăriei, care includeau adăposturi pentru animale și spații de depozitare, precum și o stivă de lemne și plante furajere. Suprafața totală cuprinsă de flăcări a fost estimată la aproximativ 200 de metri pătrați.

Intervenția promptă a echipajelor a permis localizarea și lichidarea incendiului fără a se înregistra victime, fiind limitate pagubele materiale.

Potrivit primelor cercetări efectuate la fața locului, incendiul ar fi fost provocat de un scurtcircuit la instalația electrică defectă a gospodăriei.

Pompierii atrag din nou atenția asupra importanței verificării periodice a instalațiilor electrice, pentru a preveni astfel de tragedii.

Handbal feminin/ Divizia A, Seria B: Știința Bacău sparge gheața!

de

Dan Sion

-

23 septembrie 2024

După ce sezonul trecut a înregistrat înfrângeri pe linie, foarte tânăra echipă antrenată de Georgiana Vântu și Costel Oprea a obținut primul punct stagional în runda a doua a actualei ediții de campionat, remizând sâmbătă, la București, cu Spartac, 26-26 (13-16), la capătul unui meci în care a condus în mai multe rânduri cu cinci goluri

Nu aduce anul ce aduce ceasul! Zicala se potrivește la fix divizionarei A de handbal feminin Știința Bacău. După ce sezonul trecut a pierdut toate jocurile de campionat, acum, în a doua etapă a sezonului 2024-2205, foarte tânăra echipă băcăuană a reușit să spargă gheața și să remizeze, 26-26 (13-16), sâmbătă, pe terenul Spartacului București.

E drept, remiza a fost obținută grație loviturii de la șapte metri transformată, cu 14 secunde înainte de final, de Estela Georgescu. Dar la fel de drept este că rezultatul de egalitate reprezintă o haină strâmtă pentru Știința, în condițiile în care echipa antrenată de Georgiana Vântu și Costel Oprea a controlat autoritar jocul de la București.

De altfel, Știința, care s-a distanțat și la cinci goluri (8-13 în minutul 21, 11-16 în min. 29, 13-18 în min. 33) s-a aflat în avantaj până în minutul 58, atunci când Spartac a egalat la 25.

„Înfrângerea ar fi fost total nemeritată, în condițiile în care noi regretăm și acum că nu am câștigat. Meritam să ne impunem, fetele făcând un meci foarte bun, în ciuda diferenței de vârstă dintre cele două formații și, mai ales, a condițiilor improprii ale sălii ce a găzduit partida. Adevărul este că nu am jucat într-o sală, ci într-un veritabil hangar, în care, concomitent cu meciul nostru, se desfășura și un turneu de mini-volei. Era un du-te vino permanent și un praf de ni se înroșiseră ochii: de-abia mai vedeam. În fine, important este că am reușit, după o foarte lungă așteptare, să spargem gheața. Sperăm ca acest punct obținut la București să fie unul de… pornire și de moral pentru jucătoarele noastre, majoritatea fiind încă junioare 2”, a declarat antrenoarea Științei, Georgiana Vântu, care a avut la dispoziție următorul lot: Andreea Floroiu, Iulia Ștefana Tite- Estela Georgescu 7 goluri, Florentina Motriuc 5, Ioana Petrișor 4, Ioana Gabriela Ariton 3, Denisa Săndulachi 2, Sara Cancel 2, Codrina Maria Buculei 2, Ioana Daria Burlacu 1 și Ana Maria Postolachi, Denisa Ciobănașu, Ioana Cocu și Briana Voicilă. Vineri, în uvertura rundei, cealaltă echipă băcăuană din Seria B a Diviziei A, CSM a cedat cu scorul de 40 -22 (22-13) în fieful favoritei CSM Galați.

CSM Bacău a evoluat în următoarea alcătuire: Alexandra Ioana Albu- Andreea Poiană-Țârdea 6 goluri, Ioana Manoliă 4, Maria Alexandra Hermeziu 3, Nicoleta Vlad 2, Andreea Solonțanu 2, Gabriela Iustina Butnariu 2, Ioana Todeilă 1, Lorena Verdeș 1, Daniela Măgirescu 1.

Rezultatele etapei a doua: CSM Galați- CSM Bacău 40-22 (22-13), Neptun Constanța- CSM Roman 24-42 (10-21), CSM Unirea Slobozia- CSU Știința București 38-38 (19-19), Unirea Dobroești- HCF Piatra Neamț 26-27 (13-12), Spartac București- CS Știința Bacău 26-26 (13-16).

Programul etapei a treia/ sâmbătă, 5 octombrie: Știința București- Spartac București, Știința Bacău- Unirea Dobroești, HCF Piatra Neamț- Neptun Constanța, CSM Roman- CSM Galați, CSM Bacău- CSM Unirea Slobozia.

Clasamentul Seriei B

1 CSM Roman 2 2 0 0 82-49 6p.

2 CSM Galați 2 2 0 0 72-50 6p.

3 HCF Piatra Neamț 2 2 0 0 54-44 6p.

4 CSU Știința București 2 1 1 0 85-61 4p.

5 CSU Neptun Constanța 2 1 0 1 55-71 3p.

6 CSM Unirea Slobozia 2 0 1 1 66-70 1p.

7 Spartac București 2 0 1 1 44-53 1p.

8 CS Știința Bacău 2 0 1 1 49-73 1p.

9 Unirea Dobroești 2 0 0 2 51-66 0p.

10 CSM Bacău 2 0 0 2 51-71 0p.

Comunicat de presă

Comunicat de presă

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Ce importă, ce exportă Bacăul și ce anume s-a schimbat față de anul trecut?

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Județul Bacău a cunoscut o dinamică economică importantă în primele patru luni ale anului 2024, cu creșteri semnificative în exporturile de produse chimice, textile și alimentare. De asemenea, importurile de metale, produse chimice și echipamente electrice au crescut considerabil.

Ce exportăm?

În primele patru luni ale anului 2024, județul Bacău a înregistrat o activitate intensă în ceea ce privește exporturile, cele mai importante categorii fiind produsele chimice și conexe, cu un total de 57.900 mii euro, urmate de materiile textile și articolele din acestea, cu 65.964 mii euro.

De asemenea, articolele din lemn, mașinile și echipamentele electrice și produsele alimentare au contribuit semnificativ la balanța exporturilor, evidențiind o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului anterior.

Printre alte categorii relevante se numără metalele comune, încălțămintea și articolele din piele, toate înregistrând evoluții pozitive.

Ce importăm?

Pe partea de importuri, metalele comune și articolele din acestea au dominat piața, cu un total de 132.358 mii euro, urmate de produse chimice, mașini și echipamente electrice, alături de materii textile.

Importurile de mijloace de transport și articole din lemn au crescut semnificativ, subliniind cererea internă pentru materii prime și produse finite.

Majoritatea acestor categorii au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă din 2023, reflectând o economie în dezvoltare și o cerere crescută pentru diverse resurse industriale și tehnologice.

Cum stăm față de 2023?

Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, dinamica economică a județului Bacău în primele patru luni din 2024 a fost marcată de creșteri notabile în majoritatea categoriilor de produse, atât la export, cât și la import.

De exemplu, exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 126,2%, iar cele de produse din piatră, ciment și ceramică cu 120,6%, semnalând o cerere externă tot mai mare pentru aceste bunuri.

Pe de altă parte, importurile de materii textile aproape s-au dublat, înregistrând o creștere de 99,2%, iar cele de articole din piatră și ceramică au crescut cu 107,9%, indicând o intensificare a activităților din sectoarele construcțiilor și textilelor.

Această evoluție pozitivă în majoritatea domeniilor arată o economie în expansiune, cu o dependență crescută de importuri pentru a susține cererea locală și o diversificare a produselor exportate pe piețele internaționale.

Top 10 categorii de produse de export ale județului Bacău (ianuarie – aprilie 2024):

Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe
Export FOB: 57.900 mii euro
Evoluție față de 2023: +16,9%
Acest sector reprezintă cel mai important domeniu de export al județului, înregistrând o creștere semnificativă.
Materii textile și articole din acestea
Export FOB: 65.964 mii euro
Evoluție față de 2023: +19,6%
Industria textilă a cunoscut o evoluție puternică, indicând o cerere ridicată la nivel internațional.
Articole din lemn (exclusiv mobilieri), împletituri din nuiele
Export FOB: 39.031 mii euro
Evoluție față de 2023: +4,2%
Sectorul lemnului continuă să fie un pilon stabil al economiei județului, cu o creștere moderată.
Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile
Export FOB: 45.035 mii euro
Evoluție față de 2023: +6,1%
Tehnologia și echipamentele electrice reprezintă un alt sector de succes, cu o creștere moderată.
Metale comune și articole din acestea
Export FOB: 8.351 mii euro
Evoluție față de 2023: +3,3%
Metalurgia a rămas constantă, cu o ușoară creștere în exporturi.
Instrumente și aparate optice, fotografice, medicale
Export FOB: 1.996 mii euro
Evoluție față de 2023: +34,6%
Acest sector a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creșteri, sugerând o dezvoltare în domeniul tehnologiilor de precizie.
Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare
Export FOB: 8.622 mii euro
Evoluție față de 2023: -2,4%
Deși un sector important, acesta a înregistrat o scădere ușoară comparativ cu anul trecut.
Produse alimentare, băuturi, tutun
Export FOB: 22.214 mii euro
Evoluție față de 2023: +126,2%
Acesta a fost sectorul cu cea mai mare creștere procentuală, arătând o cerere tot mai mare pentru produsele agroalimentare locale.
Piele tăbăcită și produse din aceasta
Export FOB: 567 mii euro
Evoluție față de 2023: +91,5%
Acest sector a cunoscut o creștere spectaculoasă, demonstrând revitalizarea pieței pentru piei și produse din piele.
Produse din piatră, ciment, ceramică
Export FOB: 345 mii euro
Evoluție față de 2023: +120,6%
Creșterea substanțială în acest sector sugerează o cerere mai mare pentru materiale de construcție și alte produse din această categorie.

Top 10 categorii de produse de import ale județului Bacău (ianuarie – aprilie 2024):

Metale comune și articole din acestea
Import CIF: 132.358 mii euro
Evoluție față de 2023: +7,0%
Metalele comune reprezintă cel mai important domeniu de import, cu o creștere semnificativă a cererii interne.
Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe
Import CIF: 50.294 mii euro
Evoluție față de 2023: +18,5%
Importurile de produse chimice au crescut considerabil, sugerând nevoia de materii prime și produse industriale.
Mașini, aparate și echipamente electrice
Import CIF: 94.691 mii euro
Evoluție față de 2023: +32,5%
Sectorul tehnologic a înregistrat o creștere accentuată, arătând o cerere ridicată pentru echipamentele electrice și tehnologii avansate.
Produse din lemn, deseuri de hartie sau carton
Import CIF: 2.343 mii euro
Evoluție față de 2023: +42,9%
Importurile de produse din lemn și hârtie au crescut semnificativ, ceea ce arată o cerere tot mai mare pentru aceste produse în piața locală.
Materii textile și articole din acestea
Import CIF: 37.215 mii euro
Evoluție față de 2023: +99,2%
Importurile de textile aproape s-au dublat, evidențiind o industrie textilă locală puternic dependentă de materiile prime din exterior.
Articole din piatră, ciment, ceramică
Import CIF: 34.163 mii euro
Evoluție față de 2023: +107,9%
Acest sector a cunoscut o creștere semnificativă, sugerând o dezvoltare continuă a sectorului construcțiilor.
Mijloace de transport
Import CIF: 18.227 mii euro
Evoluție față de 2023: +13,7%
Sectorul transporturilor a înregistrat o creștere constantă, indicând o piață în dezvoltare pentru mijloacele de transport.
Materii prime animale și produse animale
Import CIF: 16.469 mii euro
Evoluție față de 2023: +7,0%
Importurile de produse animale au crescut ușor, ceea ce reflectă o piață constantă pentru aceste produse.
Instrumente și aparate optice, fotografice și medicale
Import CIF: 5.769 mii euro
Evoluție față de 2023: +75,5%
Creșterea rapidă a importurilor din acest sector sugerează o creștere în utilizarea echipamentelor medicale și tehnologice.
Produse alimentare, băuturi, tutun
Import CIF: 5.312 mii euro
Evoluție față de 2023: +97,3%
Sectorul alimentar a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor, indicând un dezechilibru în producția locală versus cererea.

Sursa: DJS Bacău.

Titanicul pe care îl ducem spre aisberg

de

Răzvan Bibire

-

23 septembrie 2024

Unii o ard cu avertismente. Dar nimeni nu mai dă o ceapă degerată pe vorbe. Pentru că dacă dădea, nu ajungeam în situația asta, că avertismente s-au tot dat de ani de zile. La fel, degeaba mai argumentează unii că X, că Y sunt așa și pe dincolo, că încalcă legea, că se încalcă Constituția, că a zis Comisia de la Veneția ceva.

Nimănui nu-i mai pasă. Am trecut de acel punct în care se putea schimba ceva. Vine tăvălugul și nu vom scăpa mulți din calea lui. Suntem pe un curs de coliziune cu Uraganul și nu facem nici cel mai mic efort pentru a schimba drumul!

Cei care ar putea să o facă nu pot, pentru că dacă o fac, o încasează. Și sunt nevoiți să meargă înainte. Unii își dau seama cum se vor sfârși lucrurile. Cei mai mulți, nu. Pentru că am avut grijă să punem în capul mesei pe cei mai proști din curtea școlii. Tari în gură și atât.

Nici măcar combinagii. Arta asta cere inteligență. Doar niște executanți cu IQ subunitar care conduc Titanicul spre aisberg și se mai și laudă cu asta, convinși că lumea cade în fund de admirație.

Atât s-a putut. Pentru că atât i-a dus capul pe români. Pentru că românii te scuipau în față când le spuneai adevărul. Că ăla pe care-l pupă în tălpi o să le-o tragă cu prima ocazie. Nu, nu are cum să fie așa, ești tu prost, noi suntem deștepții nației, noi avem școală, avem facultate, noi nu ne putem înșela. Ei, bine, uite că s-a putut. Într-un mare fel.

Și ca să fie clar: cei mai mulți încă mai cred în povești cu zâne și Feți-Frumoși și o s-o muște din nou cu „răul cel mai mic” și cu candidații mesianici, apăruți să salveze țara în ultima clipă.

Acțiune de igienizare pe malul râului Trotuș, la Dărmănești: Peste 150 de saci cu deșeuri colectați

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Sâmbătă, 22 septembrie, o amplă acțiune de igienizare a avut loc pe malul drept al râului Trotuș, în zona orașului Dărmănești, județul Bacău. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, și a reunit voluntari din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Bacău, Primăria Orașului Dărmănești, Administrația Bazinală de Apă Siret, Garda de Mediu Bacău și elevi din școlile locale.

Acțiunea a vizat colectarea deșeurilor acumulate pe malul râului, o problemă tot mai acută în contextul poluării mediului. În doar câteva ore, voluntarii au colectat peste 150 de saci de deșeuri, demonstrând încă o dată că doar prin implicare și colaborare se poate construi un viitor mai curat pentru România.

„Am dovedit încă o dată că doar uniți putem construi o Românie mai verde și mai curată pentru generațiile viitoare,” se arată într-un comunicat al Gărzii de mediu Bacău.

Acțiunea a fost un exemplu de mobilizare civică și de educație ecologică pentru tinerii implicați, subliniind importanța implicării comunitare în protejarea mediului înconjurător. Această inițiativă reprezintă un pas concret în eforturile autorităților și comunității locale de a menține un mediu curat și sănătos în județul Bacău.

Două femei, o lungă prietenie, și marea

de

Carmen Mihalache

-

23 septembrie 2024

N-aș putea spune că vara asta, cu „arșiță barbară”, a trecut repede. Mi s-a părut lungă, monotonă, cu insuportabile temperaturi. Am dus dorul acelor ploi de vară năvalnice, pornite din senin. Și mi-a fost dor de mare, de nesfârșitul întinderii ei, de mirosul ei. Vara s-a dus acum, iar eu nu am ajuns s-o văd anul ăsta, dar am găsit-o, în toată splendoarea ei sălbatică, nedomolită, în paginile unui volum în care ea este un adevărat personaj „dintr-o lume vrăjită”. Zgomotul valurilor, vântul, țipetele pescărușilor, țârâitul greierilor, florile de câmp, ciulinii, nalbele deșirate, corcodușii sfrijiți, frunzișul copacilor, care lăsa să se vadă doar bucăți de lună, de toate își amintește, cu nostalgie, Aurora Liiceanu, în „Madlena”, reînviind vacanțele ei petrecute la țară, la Vama Veche.

O carte, așadar, în care memoria involuntară, capricioasă, cu întortocheatele ei cărări, îi oferă autoarei materia unor captivante povești. Pe care doamna psiholog (care nu are orgolii de scriitoare) le spune cu mult talent, unul care face să curgă firesc o mulțime de întâmplări, animate de personaje, de oameni surprinși în diferite ipostaze, portretizați cu un pătrunzător simț al observației și admirabilă artă a detaliului. Dar ce anume a desferecat încăperi din vastele palate ale memoriei, ce anume a avut rolul madlenei proustiene în cazul Aurorei Liiceanu? O carte, a unui autor american, Jim Fergus, „Amintirea dragostei”, apărută în Franța cu un alt titlu, „Chrysis”, cu personaje reale, cu o poveste adevărată de viață. Pictorița boemă din Parisul începutului de secol XX, Chrysis Jungbluth, și tabloul ei „Orgie” (o scenă de bordel), o duce pe Aurora Liiceanu cu gândul, printr-un neașteptat, complex și subtil joc al asocierilor, la prietena ei, sculptorița Maria Pusi Cocea. Până să spună încântătoarea poveste a vacanțelor de la mare, unde cele două femei mergeau însoțite de copiii lor, din multele paranteze deschise de autoare aflăm și alte lucruri despre personaje celebre, filosofi, artiști, scriitori, călugări budiști, psihologi, prințese: Modigliani, Proust, Carl Jung, Heidegger, Jules Pascin, Gregor von Rezzori, prințesa Ghica, N.D. Cocea, Petru Comarnescu, Ion Bițan sunt doar câteva dintre numele care apar într-o carte cu multe ferestre deschise spre noi întâmplări (urmând asociații acauzale, în termenii lui Jung) care se înșiruie ca mărgelele pe ață. „Ce e minunat în lumea minții este că nu există frontiere, asociațiile sunt libere și năstrușnic de zbenguite. Și poți să te joci cu ele indiferent de unde pornești”, spune Aurora Liiceanu. E o zbenguială încântătoare, în care tu, cititorul, intri cu mare plăcere, total cucerit. Și ajungi în curtea casei de la Vama Veche a Matrionei, gazda celor două prietene, o găgăuză trupeșă, dar frumoasă, cu basma înflorată, cercei de aur, ochi foarte albaștri și un singur dinte în față. În curtea aceea „duios sălbăticită de natură”, Pusi cea nonconformistă se simțea în largul ei. Este prietena de-o viață a autoarei, „Madlena” fiindu-i dedicată. Cele două femei sunt foarte diferite, ca origine socială, educație, temperament, așa după cum le descrie Nayla, fiica lui Pusi, în prefața cărții. Mama ei e „voluptuoasă, gurmandă, cu niște ochi albaștri care contraziceau atitudinile și posturile de harem”, iar Ricci, e „mărunțică și slăbuță, cu o eleganță naturală, ochii oblici, ten frumos, ferm”. O sculptoriță care a sfidat mereu convențiile și o psiholoagă serioasă, o intelectuală adâncită în cercetări științifice, cele două femei, păreau incompatibile. În fond, erau două ființe foarte libere, care gândeau pe cont propriu, ceea ce le-a și apropiat și le-a făcut să trăiască o „prietenie extraordinară, aproape palpabilă, luminoasă”, care i-a vrăjit pe toți, după mărturisirea Naylei.

Pusi, fiica celebrului, în epocă, N.D.Cocea, nepoată a prințesei Ghica, nu avea nimic aristocratic în comportament. De altfe, nu-i suporta pe snobi, pe fițoși, pe cei care „trec pe lângă viață”. Pe care ea și-o trăia natural, fără fasoane. Cu înfățișarea ei de odaliscă (avea trup de „clepsidră, cu talia neobișnuit de subțire și sâni ca de doică”), planturoasă, cu ochii ei albaștri, cu capul în nori, cu „psihicul ei exotic”, Pusi era un adevărat magnet pentru bărbați. A fost iubita sculptorului George Apostu (Băț, cum îl numea), dar s-a măritat cu un stomatolog din Sudan, având trei copii cu el. Hazlie este discuția cu un țărănuș de la Vama Veche, care, urmărindu-i curios pe oaspeții Matrionei și privindu-i lung pe micuții mulatri, o întreabă pe Pusi: „Matale scoți doar negri?” Cu obișnuita ei atitudine dezinvoltă, total relaxată, artista, care era extrem de tolerantă și nu dramatiza nimic niciodată, luând lucrurile așa cum veneau (era de-o „nepăsare primăvăratică”), i-a dat, amuzantă, niște explicații nostime. Era pofticioasă, și e antologică secvența în care se ascunde într-un dulap, pentru a lipăi singură (se săturase să se sacrifice mereu pentru copii, a zis ea, cu o deplină candoare) un borcan de Nutella, adus din Germania de fosta ei guvernantă. O ființă total lipsită de prejudecăți, disprețuind ipocriziile, măștile sociale, naturală, respirând viața, cu toate vibrațiile ei, prin toți porii. Fericită „din orice”. Mi-ar fi plăcut s-o cunosc, gândindu-mă cât de grozav ar fi fost să am și eu o astfel de prietenă. Poate că multe dintre neliniștile mele, care mă împresoară deseori, ar fi dispărut ca prin farmec.

Incendiu la o casă de locuit din satul Văleni, lichidat de pompieri

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Un incendiu de proporții a izbucnit în seara zilei de 22 septembrie a.c. la o casă de locuit din comuna Stănișești, sat Văleni. Pompierii militari din cadrul Stației de Pompieri Podu Turcului au intervenit prompt pentru stingerea flăcărilor, deplasându-se la fața locului cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta generalizat la nivelul acoperișului casei, acoperind o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați, existând riscul ca focul să se extindă și la anexele gospodărești din apropiere. Datorită intervenției rapide a pompierilor, incendiul a fost localizat și lichidat, limitând astfel pagubele și evitând distrugerea altor construcții din apropiere.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, se pare că incendiul a fost cauzat de o instalație electrică defectă.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău face un nou apel la cetățeni pentru respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, atrăgând atenția asupra pericolului utilizării aparatelor electrice defecte sau improvizate. De asemenea, se recomandă evitarea suprasolicitării rețelelor electrice prin utilizarea simultană a mai multor consumatori și supravegherea aparatelor electrice în funcțiune.

Respectarea acestor măsuri simple poate preveni situații tragice și pagube materiale considerabile.

Top 7 Beneficii ale Cazinourilor Online: Cum 1Win Moldova Schimbă Economia spre bine!

de

Deșteptarea

-

23 septembrie 2024

Te-ai întrebat vreodată ce domenii pot aduce schimbări neașteptate și influențat economia într-un mod surprinzător de plăcut? Ei bine, un exemplu foarte interesant este industria cazinourilor online. Chiar dacă poate părea un sector mic și nesemnificativ comparativ cu industriile tradiționale precum agricultura și serviciile, aceste platforme au început să joace un rol din ce in ce mai important în economia Moldovei de astăzi, aducând beneficii mai surprinzătoare decât ai putea crede!

Poate ca te întrebi de ce zic asta? Ei bine, de la creșterea veniturilor publice și crearea de locuri de muncă, până la atragerea de investiții internaționale și stimularea inovației în tehnologie, astăzi o să-ți prezint un top, în detaliu, cu 7 cele mai importante moduri prin care aceste platforme contribuie la transformarea economiei noastre:

1. Creșterea Veniturilor Fiscale

Sa începem prin a vorbi despre un aspect care poate nu este evident imediat, dar care clar are un impact real asupra vieții noastre: banii care intră în bugetul de stat din cazinourile online. Gândește-te că doar în 2023, platformele de jocuri online au adăugat aproximativ 15 milioane de lei la bugetul național.

Exemplu concret: Poate că ai observat recent că strada ta a fost asfaltată sau că școala din cartier a primit o renovare. Ei bine, o parte din banii primiți pentru renovari sunt proveniți din impozitele cazinourilor online, cazinouri care au un impact tot mai direct îmbunătățirilor aduse țării.

2. Crearea de Locuri de Muncă

Poate ca și tu știi cum e să cauți un loc de munca bine platit și te-ai îngrijorat dacă o sa gasesti vreodată așa ceva? Ei bine, în caz ca încă cauți, sa stii ca industria cazinourilor online a creat peste 1.000 de locuri de muncă doar în ultimii doi ani și fiind o industrie in continua dezvoltare, noi locuri de munca apar în fiecare zi, oferind oportunități proaspete, mai ales pentru tinerii proaspăt ieșiți din sălile facultății. Deci aici chiar se poate spune că au apărut „ocazii de angajare din nimic”.

Exemplu din viața reală: Poate ai auzit de cineva care a găsit un loc de muncă în IT. Deși acesta este un termen generalizat, ce este important să știi este ca domeniile strâns legate de tehnologie, marketing digital și asistența clienților, unde pare ca apar oportunități aproape în fiecare zi pe piața muncii sunt doar cateva dintre beneficiile cauzate de creșterea cazinourilor in online.

3. Atragerea Investițiilor Internaționale

Moldova a devenit o țară din ce în ce mai atrăgătoare pentru mulți investitorii internaționali. De exemplu doar anul trecut, în 2023, investițiile străine în industria cazinourilor online au depășit peste 20 milioane de euro. Această sumă considerabilă reflectă interesul crescut al investitorilor internaționali pentru dezvoltarea acestui sector la noi, contribuind atât la progresul tehnologic cât și economic al țării.

Exemplu concret: Aceste investiții nu doar că îmbunătățesc infrastructura– o prioritate dacă mă întrebi pe mine, dar ajută și la dezvoltarea altor proiecte importante, în special în zonele urbane.

4. Promovarea Tehnologiei Avansate

Cazinourile online aduc cele mai noi tehnologii în Moldova. De la blockchain la inteligență artificială, aceste platforme s-au dezvoltat astfel incat iti oferă și posibilitatea unui online cazinou cu dealeri live chiar și de la tine de acasă, și totuși asta e doar o mica parte pentru ca ele încă contribuie la un „upgrade” tehnologic al țării noastre, aducând inovații care pot avea un impact semnificativ în multe domenii. Ba chiar mai mult de atat: ne pot revoluționa diverse sectoare. De exemplu, blockchain-ul poate îmbunătăți securitatea în tranzacțiile online, în timp ce inteligența artificială poate imbunatatii procesele de automatizare a plăților și gestionarea documentelor, făcându-le mai rapide, mai precise și mai ales ne ajuta sa economisim timp prețios, multe zile pierdute și nervi evitați cu capul în hârtii.

Poate par pași mici, dar e un demers esențial pentru dezvoltarea altor domenii cheie, cum ar fi finanțele, sănătatea și educația.

Exemplu din viața reală: Implementarea acestor tehnologii ajută la avansarea digitală a țării noastre, îmbunătățind securitatea online, dar mai ales influențează direct modernizarea altor domenii prin intermediul tehnologiei.

5. Îmbunătățirea Imaginii Moldovei

Moldova câștigă recunoaștere internațională ca un centru de inovație digitală. E ca și cum am câștiga un „trophee” pentru progresele tehnologice.

6. Diversificarea Economică

Cazinourile online ajută la diversificarea economiei moldovenești, reducând dependența de agricultură și remitențe. E ca și cum am adăuga „noi ingrediente” în „rețeta” economiei naționale!

Exemplu real: Creșterea veniturilor din sectorul jocurilor de noroc ajută la stabilizarea economiei și aduce noi surse de venit. Astfel, Moldova devine mai rezistentă la fluctuațiile din alte domenii economice.

7. Îmbunătățirea Practicilor de Joc Responsabil

Diferit de cazinourile tradiționale, care uneori utilizează tehnici precum lipsa ferestrelor sau a ceasurilor pentru a menține jucătorii implicați cât mai mult timp, cazinourile online și mai ales cel mai bun cazinou online, sau cum ar zice jucătorii experimentați: 1Win, promovează jocul responsabil și oferă resurse pentru prevenirea dependenței de jocuri. Este ca și cum ai avea un „consilier” personal care te ajută să te bucuri de jocuri într-un mod sigur și echilibrat. Iar în timp ce tu te joci și castigi, 1Win ajută la dezvoltarea țării. Sună bine, nu?

Exemplu din viața reală: Platformele online cu un cazinou online gratis, inclusiv 1Win Moldova, oferă programe dedicate și ghiduri care ajută jucătorii să își gestioneze comportamentul de joc și să evite problemele de dependență.

Transfăgărășan: A Marvel of Romanian Infrastructure Built with Tremendous Sacrifice

English

de

Deșteptarea

-

22 septembrie 2024

Approximately 3,000 soldiers of all ranks, four million cubic meters of earthworks, 290,000 cubic meters of foundations, and 598,000 cubic meters of macadam superstructures contributed to the realization of one of Romania’s most ambitious projects: the Transfăgărășan road. Built over four and a half years by the Romanian Army in the early 1970s, it stands today as a monumental feat of engineering and human endurance.

Work began in February 1970, with the road initially designed as a single-lane forest road for military use. The 1st Engineering Regiment „Alexandru Ioan Cuza” from Râmnicu Vâlcea started the construction, working alongside other military units. The conditions were often perilous, with soldiers working on steep and unstable terrain, facing frequent landslides, known as „ebulments”—dangerous rock and sand formations that could shift suddenly.

Colonel Vasile Dabu, a young lieutenant at the time, recalled the harsh working conditions. „We worked in rock, in highly dangerous areas. We worked day and night, regardless of the weather. We had accidents, some of them fatal,” he said. Official estimates suggest that seven soldiers lost their lives during the construction, though unofficial figures place the death toll higher.

The most challenging section of the project was between Piscul Negru and the Bâlea tunnel—the longest mountain road tunnel in Romania, located at an altitude of 2,042 meters. Stories from the site reveal that workers often had to hold onto each other to avoid being swept away by high winds or torrential waters.

Despite the extreme danger and difficulty, those who worked on the project believed it was worth every effort. On September 20, 1974, the Transfăgărășan was inaugurated, becoming one of Romania’s most significant infrastructure achievements.

Today, the Transfăgărășan is celebrated as one of the most visited attractions in the country, drawing both domestic and international tourists with its breathtaking switchbacks and stunning views. In 2009, it was dubbed „the most beautiful road in the world” by the British TV show Top Gear, solidifying its legendary status.

Vasile Alecsandri, pe peretele unui bloc de pe strada 9 Mai

de

Deșteptarea

-

22 septembrie 2024

Street Art Festival continuă să transforme orașul într-o galerie urbană de artă, prin inițiative care aduc la lumină personalități remarcabile din istoria județului. După succesul de anul trecut, când poetul George Bacovia a fost omagiat printr-o impresionantă lucrare de artă stradală pe strada Banca Națională, Street Art revine cu un nou obiectiv dedicat lui Vasile Alecsandri, un alt titan al literaturii române.

Noua creație a fost realizată în colaborare cu Biblioteca Județeană „C. Sturdza” din Bacău, în cadrul Bac-Fest – Festivalul Național „George Bacovia”, și cu sprijinul talentatului artist Bogdan Scutaru. Lucrarea este amplasată pe strada 9 Mai, adiacent casei memoriale Vasile Alecsandri, aflată în proces de restaurare, și surprinde diversitatea rolurilor pe care Alecsandri le-a avut de-a lungul vieții sale: poet, diplomat, dramaturg și om politic.

„Suntem încântați să contribuim prin intermediul artei stradale la valorificarea personalităților eminente ale județului Bacău, care au avut un rol important în istoria națională”, a declarat un reprezentant al festivalului. Proiectul nu doar că onorează moștenirea culturală a lui Vasile Alecsandri, dar oferă și un nou punct de atracție pentru turiști, contribuind la revitalizarea orașului.

Prin aceste inițiative, ZIDART – Street Art Festival își reafirmă angajamentul de a îmbina arta contemporană cu patrimoniul istoric, creând o punte între trecut și prezent. Festivalul devine astfel o platformă importantă prin care cultura locală este pusă în valoare într-un mod inovator și accesibil publicului larg.

Cu lucrări de artă amplasate strategic în spații publice, ZIDART nu doar înfrumusețează orașul, ci și aduce în prim-plan figuri literare care au modelat identitatea culturală a României. Atât locuitorii, cât și vizitatorii sunt invitați să exploreze aceste creații unice și să descopere povestea din spatele fiecărui murales.

Costa Popovici, aur la Cupa Mondială!

de

Deșteptarea

-

22 septembrie 2024

Sportivul antrenat de Adrian Gavriliu la CSM Bacău și-a adjudecat duminică întrecerea găzduită de capitala Bahrainului, Manama

Super reușită în contul săritorului CSM Bacău, Constantin Popovici! Duminică, sportivul antrenat de Adrian Gavriliu la CSM Bacău a cucerit aurul la Cupa Mondială desfășurată la Manama, în Bahrain, triumfând în proba masculină de sărituri de la mare înălțime.

După triumful de anul tredcut de la Cupa Mondială, Campionatul Mondial și Red Bull World Series, Costa dă o nouă lovitură într-o competiție de prim-plan, care a reunit în capitala Bahrainului cei mai buni 50 de săritori din întreaga lume.

Grație unei evoluții foarte apreciate, „CSMeul” a urcat pe cea mai înaltă a podiumului, fiind secondat de reprezentantul Statelor Unite ale Americii, în timp ce englezul Aidan Heslop a încheiat pe poziția a treia.

Luna viitoare, va avea loc a doua Cupă Mondială a sezonului, programată de data aceasta la Brasilia, în Brazilia.

Peștele, mreaja și Domnul…

Cuvânt pentru suflet

de

Deșteptarea

-

22 septembrie 2024

Precum pe Simon, devenit Petru și pe fiii lui Zevedeu, Domnul ne cheamă. Ne invită să navigăm prin învolburatele valuri ale acestei lumi, nescufundându-ne în ținerea aproape de Cer, spre a înțelege șovăiala, zbaterea și neizbânda celor întorși cu mrejele neîncărcate din ale întunericului munci. Faptul că evanghelistul Luca (5, 1-11) relatează cum viitorii apostoli, acum pescarii cei obosiți de după o noapte plină de încercări eșuate în Lacul Ghenizaret, coboară din corăbii la țărm, spre a le curăța, ne face a pricepe că cei pentru care grija pâinii zilei este în joc își încep ziua sub spectrul insuficienței și al lipsurilor. Ale lor gesturi trădează și unduiri de apatice epuizări. Căci, au adunat mai mult mâl. Sau pește fără preț. Se știe faptul că, din multele specii ale Lacului celui Mare, o parte bună nu poate fi consumată (non-koșer) sau nu are un gust binefăcător. O noapte deloc cu folos, prin urmare!
Ce minunat intervine Mântuitorul, spre a sfărâma istovirea, insuficiența, îndoiala și înfrângerea. Îi cere lui Simon, căruia de curând îi vindecase soacra, o corabie. Iar Simon, dezamăgitul, cutremurat de negândita cerere, se conformează. Scoate în larg pe Domnul, și-I conferă un amvon natural. Iar Domnul propovăduește. Amfiteatrul natural de pe malul Ghenizaretului Îi permite să să fie auzit fără prea mari eforturi, căci și vântul îi era prielnic. Iar când termină, adresează o cerere insolită: „Mână la adânc, și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți!”. Pescar experimentat, Simon cunoaște semnele vremii. Dar lasă garda jos. Și nu regretă! Plata e pe măsura ascultării. Omul își calcă pe orgoliu și e șocat de ceea ce se întâmplă. Mrejele dau să se rupă, iar peștii se înghesuie, de parcă ar răspunde unei comenzi. Căci da, Domnul e-atât de bun și de drăgăstos încât te simți de-a dreptul învăluit în dragostea Lui, de-ndată ce-I accepți prezența în a ta viață. Cutremurat, pescarul, numit de-acum Simon Petru, Îi cere Domnului să Se depărteze, numindu-se pe sine păcătos. Hristos replică simplu: „Nu te teme! De acum vei fi pescar de oameni! (v. 10)”
După ce cuvântă, Domnul hrănește. Cu pâini și pești, pe malul Lacului Ghenizaret sau pe Muntele Fericirilor, dar și cu propriul Trup și Sânge… pe înălțimile Glogotei. Să luăm aminte, El este Hrana noastră!

Inspector scolar,
pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

Duminica a XXV-a din Timpul de peste An (B)

Cuvânt pentru suflet

de

Deșteptarea

-

22 septembrie 2024

«Au venit la Cafarnaum şi, când erau în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce aţi discutat pe drum?” Însă ei tăceau, căci pe drum discutaseră unii cu alţii despre cine este mai mare» (Mc 9,33-34).
Dorința de măreție este prezentă în viața fiecărui om. Este o dorință bună și naturală care ne ajută să progresăm în toate domeniile vieții, ne îndeamnă să depunem efort pentru a ne perfecționa abilitățile, astfel încât să excelăm.
Problema este că fiecare dorință bună și naturală pe care o avem este într-o anumită măsură rănită de păcatul originar și se poate transforma într-o dorință dezordonată. Drept urmare, dorința noastră de măreție poate deveni obsesie sau cauză de descurajare atunci când eșuăm, poate fi o sursă de gelozie atunci când alții par să se descurce mai bine și ne poate determina să pierdem din vedere lucrurile esențiale.
Și în viața de credință putem avea această dorință de măreție. Atunci când este îmbinată cu credința, ea ne va insufla dorința de a ajunge la sfințenie. Însă, din cauza naturii noastre înclinate spre păcat, putem cădea pradă ispitei de a ne simți în competiție cu ceilalți membri ai Bisericii și îi putem invidia pe cei care par a fi mai sfinți decât noi.
Fragmentul evanghelic al acestei duminici (Mc 9,30-37) ne amintește că, înainte ca ucenicii să discute între ei cu privire la cine este cel mai mare, Isus le-a prezis, pentru a doua oară, că va suferi și va muri. Dar preocuparea lor era alta.
Discuția lor a fost rezultatul unei dorințe bune de măreție care, din păcate, a fost distorsionată și transformată într-o formă concurență bazată pe gelozie și egoism.
În viața veșnică vom cunoaște cu toții cine este cel mai mare. Învățătura Bisericii și mulți sfinți ne spun că în Rai există diferite niveluri de măreție. Și chiar dacă vom fi cu toții fericiți, fiecare dintre noi va fi părtaș la slava lui Dumnezeu într-o măsură diferită, în funcție de câtă iubire am oferit în această viață.
Să ne imaginăm că dacă sufletele noastre ari fi asemenea unui pahar cu apă în Rai, atunci fiecare pahar va fi plin. Unele pahare sunt mai mari, altele sunt mai mici, dar toate vor fi pline de slavă, de fericire, de iubirea lui Dumnezeu.
Așadar, să nu uităm că dorința noastră de măreție este bună, dar va ajunge la desăvârșire doar dacă ne lăsăm ghidați de harul lui Dumnezeu.

Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău

Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău s-a alăturat campaniei „Let’s Do It, Romania!”

de

Comunicat de presa

-

21 septembrie 2024

Cu prilejul Zilei de Curățenie Națională 2024, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău s-a alăturat campaniei inițiate de Asociația „Let’s Do It, Romania!”

Alături de polițiștii, pompieri, elevi și cadre didactice din Bacău, jandarmii au participat la o acțiune de ecologizare în zona parcului Gherăiești.

Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a contribui la protecția mediului înconjurător. Activitățile de ecologizare reprezintă un pas esențial în acest sens, iar participarea activă a comunității este cheia succesului în păstrarea unui mediu curat și sănătos.

Campania „Let’s Do It, România!” este una dintre cele mai mari inițiative de voluntariat dedicate curățeniei mediului înconjurător.

Prin această acțiune colectivă, fiecare participant contribuie la crearea unui mediu mai curat și la educarea publicului cu privire la importanța reciclării și a protejării naturii.

Fiecare mic gest contează – fie că este vorba de colectarea selectivă a deșeurilor, participarea la campanii de ecologizare sau adoptarea unui stil de viață mai sustenabil.

Protejarea mediului înseamnă, în cele din urmă, protejarea propriei noastre sănătăți și a generațiilor viitoare.
Prin implicare și colaborare, putem face o diferență reală în păstrarea unui mediu curat și echilibrat, iar campanii precum „Let’s Do It, România!” ne arată că, împreună, putem transforma mediul înconjurător într-un loc mai bun pentru toți.