luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3501

Clopotel de ghiocel

    Mâini micute si dibace, cu rabdare si migala, au dat viata hârtiei, atei, pânzei si culorilor. Inimioare, floricele, fluturasi, aninate de fundita snurului alb rosu, stau expuse pe doua mari panouri albastre, in holul de la etajul intâi al Scolii gimnaziale „Spiru Haret” din Bacau. Stradania elevilor, cu precadere din clasele a cincea si a saptea, se vrea materializata intr-un scop nobil. „Organizam un târg al martisoarelor.

    Toate sunt creatii ale copiilor, in ideea de a readuce la viata o traditie deosebita, martisorul. Au realizat felicitari, mici simboluri crosetate sau din plante, multe aplicând si tehnica Quilling (rularea hârtiei). Cu banii obtinuti vom organiza vineri un Bal al primaverii, unde-i vom premia pe cei mai talentati. La clasele primare, banii, obtinuti de elevi, au ca scop sa ajute un copil din scoala noastra, care are probleme de sanatate.”

    Martisoarele au fost realizate in cadrul orelor de educatie tehnologica. „Felicitarile si martisoarele au ca scop sarbatorirea primaverii dar si bucuria de a darui mamelor un obiect creat de mânutele lor. Speram ca efortul lor sa fie apreciat si premiat de juriu, la activitatea pe care o vom organiza vineri la sala de sport. Va fi o mica petrecere, organizata cu ei si pentru ei. Informatia am aflat-o de la doamnele diriginte Simona Sachelariu si Eustina Geanina Damaschin.

    Am vrut sa aflu ce presupune acest târg de martisor si de la unul din copiii care si-a expus creatiile. Ana Maria Boboc, clasa a V-a A: „Mi s-a parut dragut sa particip. Am hobby-ul acesta, de a crea. Fac martisoare de la patru-cinci ani. Usor, usor, in fiecare an. Acum am facut martisoare crosetate. Nu le-am fixat inca un pret, dar m-as bucura sa pot ajuta un copil care are nevoie.” Dragi parinti si elevi, cumparati martisoare!

    Femeile Bacaului – Doamne de Martisor: Si marketingul are poezia lui

      Pe Tatiana Soldeanu, unul dintre cei mai buni specialisti in marketing din Bacau, am redescoperit-o acolo unde acum nu ma mir ca a fost posibil, dincolo de morga unei profesii misterioase pentru multi, dincolo de rigorile impuse de aceasta intr-o lume atât de mercantila, a businessului. Pentru ca Tatiana are un suflet de artist.

      Cine a auzit-o vorbind despre proiectele de marketing ale companiilor pentru care a lucrat a putut deduce usor aceasta. Tatiana Soldeanu isi trateaza meseria ca pe un prieten, o face cu placere si cu dedicatie, dar si cu delicatetea pe care o si afiseaza prin felul ei de a fi. Unii ar spune: da, este femeie, iar delicatetea cocheteaza cu feminitatea. Tatiana Soldeanu, insa, traieste si gândeste delicat.

      Am vazut aceasta intr-un proiect lansat anul trecut in Bacau, in care farmecul istoriei urbei a fost repus pe tapet intr-un lant de magazine. Concurentii firmei n-au mai avut atunci ce face decât sa se adapteze schimbarii, sa tina pasul cu noul. Ideea Tatianei Soldeanu a impus schimbarea esentiala a felului de a face comert. A facut-o cu delicatete, dar si cu rafinament. Doamna directoare de marketing a rescris astfel poezia unei profesii si a unui intreg domeniu economic.

      Uneori i-am observat aparatul de fotografiat pe care nu-l uita la nicio lansare de proiect. Parea un instrument obisnuit in mâna unui director de marketing in astfel de ocazii. Acum, de putin timp, am descoperit, pe o retea de socializare, cum Tatiana Soldeanu chiar scrie poezie cu imagini. Fotografiile ei ne arata chipul unui univers miraculos, natural, redat, evident, cu aceeasi delicatete depre care vorbeam mai inainte.

      tatiana2

      Toate construiesc un portret al fericirii pe care o cautam cu totii si pe care, de multe ori, o aflam in ceea ce vedem, in ceea de auzim. Elemente pe lânga care Tatiana nu trece fara sa le observe si fara sa le imortalizeze. Pentru una dinre aceste fotografii a si ales un motto dintr-o opera a scriitoarei americane Margaret Lee Runbeck: „Fericirea nu este o destinatie la care ajungi, ci un mod de a calatori.” (Happiness is not a station you arrive at, but a manner of traveling). Pentru Tatiana Soldeanu fericirea apare in peisajele rurale idilice din muntii României, in imaginile parca desprinse din tablourile lui Pieter Bruegel, in fotografiile din care norii se aventureaza halucinant peste culmile muntilor, in „portretul” unui catel care „pazeste departarile”.

      Tatiana Soldeanu are, astfel, felul ei de a face marketing. Prin arta, prin poezie. Pentru ca, nu-i asa, marketingul este, in definitiv, „stiinta si ARTA de a convinge clientii sa cumpere”.

      Pe urmele bonului fiscal, prin Piata Bacau

      Sunt un client obisnuit al magazinelor mari. Sunt mai aproape de casa, etaleaza un comert civilizat, parca am si mai multa siguranta in ceea ce cumpar, desi am vazut si câteva exemple care m-au deziluzionat, pentru a nu spune altfel.

      Dar, una peste alta, acolo gasesc cam tot si, in vârtejul vietii de astazi, shoppingul in supermarket parca e altceva. Am purces, asadar, de dimineata, in onorabila Piata Centrala a Bacaului, nu pentru a verifica, Doamne feri!, casele de marcat ale babutelor care vând patrunjel (pentru ca oricum nu le au, chiar daca la un moment dat s-a pus problema si in acest fel), ci pe la magazinele mici de tot felul, cu duiumul in piata.

      Lume ca de obicei pe acolo. Si plasatorii de tigari fara timbru fiscal sau de telefoane ciordite erau la locul lor. Pe ei cine sa-i controleze la casele de marcat, ca abia isi duc traiul si asa, la cât de vânati sunt de oamenii legii. Vai de capul lor! I-am lasat in pace si m-am gândit: vreau-nu vreau, stric ceva leisori, chiar daca n-as avea trebuinta, dar sa pot testa piata.

      Afisele fiscului sunt la vedere. Pentru cunoscatori

      Am aruncat, mai intâi, un ochi critic pe la tarabele cu iz de magazin. Sa vad daca au afisate anuntul standard al finantistilor cu privire la bonul fiscal, obligatoriu de afisat, de la 1 martie, chiar lânga casele de marcat. Ce sa vezi, mai peste tot si chiar ostentativ la vedere, unele trase la copiator alb-negru, altele color si in tipla.

      Recunosc, a fost prima surpriza. Dar, m-am lipit, discret, de câte o vitrina, de câte un colt strategic, sa vad minunea pâna la capat: daca cine cumpara de acolo primeste si bonul fiscal. Iar surpriza. In multe locuri casa de marcat zbârnâia. Parca in cunostinta de cauza ca a venit „controlul”, bonuletele erau puse direct in pungulitele de plastic in care se ambala marfa. Era sa spun ca sunt in alta tara. La o gogoserie de trotuar, insa, vad bonuri cu ghiotura pe taraba, pe la pervazul geamului. Ieseau din gura nemiloasa a marcatorului, dar clientii nici nu le bagau in seama. De, poate unii nu se incurca mereu cu orice mezelic!

      Bonul fiscal nu se poarta la fast-food

      Intru in magazinul mare de carmangerie. Afise peste tot. Bonurile fluturau pe tarabe. Atrag atentia unei doamne, careia bonuletul ii scapase din mâna, dar m-a tratat cu indiferenta. „Cum, doamna, dar loteria bonurilor?”. Parca a ingaimat un raspuns, dar mai bine ca nu l-am inteles.
      Trec, cu o morga de precupet dezinteresat si in zona plasatorilor de tigari. Pe acolo, multe fast-food-uri. As fi incercat o shaorma, sa vad daca primesc si bon, dar m-am lasat pagubas, cu gândul la sfaturile nutritionistilor. Stau, insa, intr-un colt (fara tigari de vânzare, se intelege) si observ ca nu se taie nici-un bon fiscal.

      Clientul nici nu-l cerea. Dar nici vreun afis care sa-i atraga atentia nu era. Ii las balta pe toti cei de acolo, in seama celor care ar trebui sa controleze zona mai atent, si urc la etaj, sa vad cum e in zona lactatelor. Acolo, tot ca la piata: de unde case de marcat, de unde bonuri? Ma uit, insa pe la magazinasele de carnuri si la cele cu de toate ale gurii. Palide urme de anunt oficial, dar si de bon fiscal. Nu ma bag la cumparaturi, pentru ca suntem in postul Pastelui si nu ma pot deda la carnuri si lactate.

      Nimeresc, insa, tocmai la o crama zonala, in care abia puteai arunca un ac. Nu in botoaie, ci printre clienti. Lânga casa de marcat, care trona pe tejghea, doua anunturi standard, unul chiar color. Tot clientul infingea ochii in ele. Ma dedau si eu la un pahar de Cabernet, sa am motiv de supraveghere, dar l-am mântuit fara sa vad urme de degete pe claviatura casei de marcat. Poate daca luam un litru, aveam timp sa vad mai multe.

      Placinte cu ravas: bonul fiscal

      Numai ca vinul rosu mi-a facut parca foame si am intrat si la cunoscuta patiserie a pietei. Nu spun a cui, persoana importanta. Bravo, afis la locul lui (aproape), casa de marcat, bon la vedere. Comand o placinta cu varza murata (amoarea mea!) si notez starea de lucruri. Plec chiar incântat de acolo, din nou prin piata. Ma intâlnesc, insa, cu un amic, si ma gândesc sa-i fac o cinste. Unde? La crama? Doamne feri! Fara bon fiscal nu merge vinul.

      Atunci hai tot la patiserie. Tot cu placintele cu varza. Cârâie casa de marcat, la plata, dar, surpriza, bonul nu mai vine. Ei, mi-am zis, sa nu fim cârcotasi, ca doar nu mâncam bonuri. Lasa, poate vrea vânzatoarea sa joace bonurile la loterie. Dar, macar sa ne faca o cinste daca va câstiga.

      Ziarul se vinde cu bon

      Iar pentru a nu iesi din mediui in care traiesc de vreo 40 de ani, am zis sa plec acasa si cu un ziar. Trag la un chiosc si, evident, ma uit intâi dupa anuntul Fiscului. Il vad, imi creste inima, dar mai sa-mi sara din piept când primesc si bonul. „Ce, credeti ca eu nu cer bon peste tot pe unde ma duc?” – imi spune vânzatoarea. E clar, multi stau cu ochii pe loteria bonurilor. Pâna si un coleg de redactie, care mi-e tare drag, mi-a spus ca are acasa o punga de bonuri. Deh, concurenta va fi mare! Dar, fie, ca bani sunt pentru toti.

      De la 1 martie, in România se poarta o masura cu caracter tot occidental, aceea a obligativitatii bonului fiscal la casele de marcat si a loteriei bonului. Mare noutate, pe care m-am gândit sa o testez pe propria-mi piele. Unde? Evident, in magazinele mici, pentru ca in supermarket nu ai nici-o sansa de a nu primi bonul fiscal. Acolo, indraznesc sa spun, civilizatia e mai la ea acasa.

      Condamnari cu suspendare in cazul spagii de la Scoala Christiana

      Scandalul de proportii care a afectat grav imaginea Scolii Postliceale Sanitare „Christiana”, dupa ce doua profesoare (una a decedat inainte de inceperea procesului) si trei sefe de clasa au fost arestate pentru luare/dare de mita si trafic de influenta, s-a stins dupa un an si jumatate de cercetari. Procesul s-a terminat la prima instanta – Tribunalul Bacau, iar, pentru aceasta “practica mostenita”, diriginta si cele trei eleve au primit pedepse cu suspendare.

      Iulia Pintilie, Florina Pintilie si Mihaela Marian (fosta Cojocaru), cele trei eleve care le-ar fi dat de inteles colegilor ca au influenta pe lânga profesorii din comisia de examinare, au fost condamnate la 2 ani de închisoare cu suspendare. Pentru luare de mita si complicitate la trafic de influenta, diriginta Rodica Mânicuta a primit 3 ani de închisoare tot cu suspendare. De asemenea, instanta a dispus confiscarea sumei de 4.545 lei de la Iulia Pintilie, a sumei de 2.280 lei de la Mihaela Marian si a sumelor de 800 lei si 500 euro de la Florina Pintilie.

      In plus, elevele si diriginta trebuie sa plateasca fiecare câte 2.500 lei reprezentând cheltuielile judiciare. Sentinta nu este definitiva si poate fi atacata cu apel. Pe parcursul procesului, singura care si-a recunoscut faptele a fost profesoara Rodica Mânicuta. Celelalte trei eleve au dat declaratii nuantate, explicând o practica intâlnita si in alte scoli/licee din judet. Au recunoscut ca au strâns bani, dar nu ca ar fi avut influenta pe lânga profesori.

      „Recunosc ca am strâns bani doar pentru ca eram sefa clasei, nu pentru ca as fi avut nu stiu ce influenta. Nu am pretins nimanui bani. Toti colegii au fost de acord. Banii se strângeau pentru banchet si protocolul de la examen – mâncare, bauturi si atentii pentru profesori, fie bani, fie obiecte din aur”, a declarat in instanta Iulia Pintilie. De la fiecare elev se adunau 300 de lei, a mai declarat eleva. Luând in calcul ca Scoala Christiana are trei clase, fiecare cu câte 30 de elevi, rezulta ca, pe lânga cheltuielile cu banchetul si protocolul, mai ramânea câte o mie de lei pentru fiecare profesor din comisia de examinare.

      “Nu ne obliga nimeni, dar nici nu s-a pus vreodata problema sa nu strângem. Era o obisnuinta in scoala. Stiam ca asa se face si ca asa au procedat si generatiile anterioare. Din acesti bani am luat flori pentru banchet si rame foto, dar pentru atentii nu am mai apucat pentru ca s-a organizat flagrantul”, a mai adaugat Iulia Pintilie.

      In declaratiile lor, elevele au confirmat ca dirigintele de la clase stiau de aceasta practica si tineau evidenta celor care s-au achitat de datorie. Era vorba mai curând de o recomandare „ca asa ar fi bine” si o atentionare “ca toata lumea sa-si faca datoria” pe care elevele le-au perceput ca pe o presiune indirecta.

      In tot acest scandal, s-au ales cu dosare penale doar elevele si doua diriginte si nicidecum profesorii din comisia de examinare care nu au mai apucat sa-si primeasca “atentiile” pentru ca procurorii au intervenit “la timp”.

      Unda verde la furat?!

      Nu spun ca noi, românii, suntem pomanagii si nici ca ne place sa primim totul moca fara sa facem mai nimic. Sunt altii care, de secole, s-au dovedit a fi asa. Românului chiar ii place sa munceasca, sa-si câstige cinstit banii.

      C-avem si noi uscaturi, e altceva. Toata lumea are. Noi de ce am fi mai cu mot? De când am intrat si noi in fratia Europei, tot cotizam bani la bugetul comun, fara a primi neaparat aceeasi cantitate inapoi. Desi, sa admitem, am fi avut mai multa nevoie decât unii dintre fratii nostri in ale Uniunii. Si, cum n-ar fi de ajuns marea problema a României – absorbtia redusa a fondurilor europene, de ceva timp, a mai aparut una, destul de serioasa: fraudarea fondurilor UE.

      Adica, pe lânga faptul ca suntem sub media europeana sub aspectul dezvoltarii, ne mai si furam caciula. Asa se face ca niste uscaturi de pe la noi au incercat sa arate lumii ce „descurcareti” sunt si si-au zis ei ca n-ar fi rau sa-i pacalim un pic pe bogatii Europei. Nu cu mizilicuri de doi lei, ci vreo 7 milioane de euro, bani pe care ar fi trebuit sa-i foloseasca pentru ridicarea unei fabrici de lapte (tot am inchis putinele pe care le mai aveam).

      Ca, vorba aia, vaci sunt in tot judetul, asa incât ar fi fost cazul sa nu mai sugem de la ugerele cornutelor din Polonia sau alte state si nici sa bem lapte praf. Culmea tupeului e ca omuletii ar fi incasat o parte din acesti bani, aruncându-le sub nas functionarilor documente in intregime false. Sigur ca mi-e jena sa ma stiu concetatean cu astfel de specimene, la fel cum ma agaseaza si comportamentele smecherasilor plecati sa faca un ban fara sa miste prea mult osul, doar din incheietura. Ma consolez ca penali ca ai nostri sunt si pe la alte case, mai mari.

      Sa nu uitam, bunaoara, de tunurile cu fonduri UE pe care le-a dat Germania care, la un moment dat, avea de returnat aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, atentie!, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Dar si de Italia care trebuia sa ramburseze bugetului Europei peste 400 milioane de euro din acelasi tip de fonduri, de Spania si Marea Britanie, cu aproximativ 250 milioane. In lista rusinii si-au facut loc si Portugalia cu 98 de milioane, Grecia cu 45 de milioane, Belgia – 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile.

      Numai ca in cazul acestor state, daca sumele vor fi pierdute definitiv, Comisia Europeana va acoperi daunele, impreuna cu statele membre, adica si România. Ca si cum s-ar da unda verde la furat.

      Solutie pentru criza de medici: angajam procurori

      Intr-o perioada foarte scurta de timp, societatea româneasca a gasit solutia la doua din principalele probleme care agita sistemul sanitar: criza de medici si salariile cadrelor medicale.

      Raspunsul era atât de simplu incât, probabil, este recomandat ca o unitate de Parchet sa porneasca o ancheta fata de parlamentari sau chiar de ministri pentru ca nu au gândit aceasta solutie, deci se fac vinovati cel putin de abuz in serviciu.

      Asadar, pentru problema spinoasa a salariilor cadrelor medicale, raspunsul il constituie arestul. Flagrantul de mita, catusele si duba, si, gata! Problema e rezolvata. Ce conteaza ca oamenii n-au ce pune pe masa si accepta ori cer „foloase necuvenite”? La puscarie cu ei!

      Cât despre deficitul de medici din spitalele românesti, s-a constatat foarte clar ca pot fi extrem de usor inlocuiti cu procurori, care se pricep mult mai bine decât doctorii la afectiunile pacientilor.

      Ultimul caz si cel mai penibil este cel al medicului Bradisteanu, condamnat pentru „favorizarea infractorului”, deoarece nu l-a predat gardienilor pe Adrian Nastase, care tocmai ratase sinuciderea. Intre acuzatiile amuzante pentru care medicul a fost condamnat se numara si faptul ca s-ar fi substituit purtatorului de cuvânt al spitalului, adica ar fi comunicat presei starea de sanatate a lui Nastase, ocolind sistemul oficial. Dar cel mai grav este ca procurorii au decis ca se pricep mai bine la medicina si stiu sa aprecieze mai bine starea de sanatate a unui pacient.

      Pâna la urma, zilele petrecute de Nastase in spital i s-au numarat la pedeapsa; considerându-se ca a fost inchis si pazit; prin urmare, Justitia a decis ca, in perioada cât a stat in spital, Nastase a executat pedeapsa. Logic, refuzul medicului de a-l externa pe pacient la cererea procurorilor nu a afectat punerea in practica a sentintei insa, tot Justitia a decis ca Bradisteanu a favorizat infractorul.

      Situatia nu este noua. România a mai exersat-o acum vreo 50 de ani.

      Trei asociatii de proprietari ramân in continuare fara caldura

        Presedintele Ioan Chirila spune ca in contract a descoperit clauze ascunse/ Foto: Ramona Ionescu

        Bacauanii arondati asociatiilor de proprietari care au refuzat pâna la aceasta data sa semneze contractul de furnizare cu Thermoenergy Group SA, ramân in continuare fara caldura. Daca vineri se vorbea de patru asociatii de proprietari – Asociatia de proprietari nr. 116, Asociatia de proprietari nr. 96, Asociatia de proprietari nr. 100 “Primaverii” si Asociatia de proprietari 100A – luni, mai ramasesera trei asociatii pe lista conducerii Thermoenergy.

        „La Asociatia de proprietari nr. 96 am reevaluat situatia si am descoperit ca era vorba doar despre doi consumatori. Se pare ca in luna ianuarie 2015 nu a existat consum si prin urmare, conducerea asociatiei nu mai este interesata sa reinnoiasca contractul de furnizare”, a declarat Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA Bacau. In ceea ce priveste situatia celorlalte asociatii care nu au semnat cu furnizorul de agent termic, lucrurile sunt in acelasi stadiu: asociatiile vor act aditional la contract, insa, Thermoenergy nu este dispus sa cedeze complet in favoarea reprezentantilor consumatorilor.

        „Astazi (luni, n.r.) nu ne-a contactat niciun reprezentant al asociatiilor care nu au contract cu noi. Am continuat cu blindarea conductelor in zona de nord a orasului, iar pe locatarii care ne-au intrebat de ce facem acest lucru i-am indrumat catre asociatia de proprietari sa caute raspunsuri”, declara Radu Palade, director general Thermoenergy Group SA. Ioan Chirila, presedintele Asociatiei de proprietari spune ca angajatii Thermoenergy nu fac altceva decât sa instige populatia la revolta. „Din 493 de apartamente, câte sunt in asociatia noastra, 30 de familii au semnat conventii individuale cu CET si doar 70 de apartamente au relatii directe cu noi.

        Am fost mandatat de Comitetul Executiv al asociatiei sa negociez si sa semnez contractul de furnizare cu Thermoenergy numai in conditiile acceptarii de catre furnizor a Actului Aditional care va face parte integranta a contractului supus negocierii si semnarii, deoarece contractul in cauza va produce efecte numai impreuna cu actul aditional. Lipsa si nerespectarea acestuia de catre furnizor exonereaza utilizatorul de efectele si consecintele neinsusirii si nerespectarii contractului incheiat si semnat”, spune Ioan Chirila.

        In cazul in care locatarii doresc ca asociatia sa semneze contractul de furnizare in varianta elaborata de Thermoenergy, presedintele Chirila va convoca pe 16 martie 2015 Adunarea Generala si va supune dezbaterii aceasta propunere. Daca locatarii vor sa urgenteze semnarea acestui contract, vor trebui sa dea in scris faptul ca isi asuma toate problemele generate de forma actuala a contractului.

        Dans Sportiv: Campioni nationali „made in Bacau”

        Week-end-ul trecut, Clujul a gazduit editia din 2015 a Campionatului National de Dans Sportiv, organizat de clubul „Crystal Dance” din localitate, sub egida Federatiei Române de Dans Sportiv (F.R.D.S.) si cu sprijinul Ministerului Tineretului si Sportului.

        La aceasta competitie au participat peste 1000 de dansatori sportivi, cei mai buni din tara, care au concurat pentru titlul de campioni nationali. Unul din cele 14 titluri de campioni a fost cucerit de perechea Alin Beca- Catalina Tampau de la clubul bacauan Authentic Dance Sport 2007, respectiv, titlul de campioni nationali la dansurile latino-americane, categorie de vârsta 14-15 ani.

        Aceeasi pereche s-a laureat la aceasta editie a CN de dans sportiv si vicecampioana nationala la aceeasi categorie de vârsta, dar la sectiunea standard.

        De remarcat si rezultatul bun al perechii Mihai Paraschiv-Diandra Illes, de la acelasi club, care in finala de adulti (19-34 ani), la sectiunea dansurilor latino-americane, s-a clasat pe locul IV.

        Smecheria bate strategia

        Luni seara, Primaria a organizat o dezbatere pe tema sprijinirii sportului in baza Legii 350/ 2005

        De-a parandaratelea. De data aceasta, nu cu semnificatia de „bani intorsi”, ci, pur si simplu, „in sens invers” sau „pe dos”. V-am pierdut? Inseamna ca n-ati participat luni seara, la dezbaterea organizata de Primarie la Centrul de Afaceri si Expozitii pe tema „Strategia dezvoltarii sportului bacauan: de la a sustine, la a sprijini”.

        Acolo unde ar fi trebuit sa mergi cu DEX-ul si cu un pumn de piramidoane. Aa, si cu un bidon cu apa, ca sa ai cu ce lua pastilele. „Avem protocol zero”, s-a scuzat viceprimarul Radu Ababei, care si-a manifestat „satisfactia de a-i avea alaturi pe colegii din presa, chiar daca nu am trimis invitatii si catre mass-media”. Chiar si fara invitatie, jurnalistii „Desteptarii” au fost singurii dintre „colegii de presa” prezenti la intâlnire. Slava surselor, desi, daca n-am fi fost mers, nu pierdeam nimic. Nimic in afara unei dureri de cap.

        A identifica, a ierarhiza si bla, bla

        De-a parandaratelea, deci. Dupa ce ani de zile a risipit cu nonsalanta milioane de euro din bani publici pe finantari dubioase pe Legea 350/ 2005 catre cluburi si ONG-uri la fel de dubioase, de la Asociatia Sport Club Bacau la Top Sport (citam, din memorie, „Mentinerea handbalului bacauan in elita handbalului românesc”) si de la CS Arena 2011 la Asociatia Victoria („Victorie pentru sportul bacauan”, haidade!), brusc, Primaria spune „halt”.

        Preocupata, nevoie mare, de soarta banului public. Ca sa-l citam pe Ababei: „Problema noastra este sa identificam si sa ierarhizam proiectele in care trebuie sa investim. Pâna acum, Primaria a sustinut sportul pe Legea 350, de acum inainte vrem doar sa-l sprijinim, astfel incât structurile sa se sustina singure. Veti spune ca a sprijini si a sustine inseamna acelasi lucru, dar exista o diferenta intre acesti doi termeni”. Uite la ce era bun sa fi luat DEX-ul!

        O serbare, o diploma, o biscuite…

        De la dezbatere a lipsit primarul Romeo Stavarache, dar si unele cluburi care s-au hranit, si inca bine de tot, pe 350. Ce echipa tare mai faceau! Va mai amintiti? Cristi Manolache, unul din cei trei consilieri locali prezenti la dezbatere, cu siguranta n-a uitat: „Ce sa ne mai ascundem dupa deget? Au existat finantari de milioane de euro, in baza unor proiecte care promiteau performanta, cum a fost si cazul Sport Clubului, dar numai performanta nu s-a facut”.

        Alta voce contra. Apartinând lui Relu Auras, directorul unui club care, fiind sub tutela MTS-ului, nu se intersecteaza cu finantarile nerambursabile. Tocmai de aceea, stie Auras ce zice. Si le zice bine rau: „Au aparut grupari private ca ciupercile dupa ploaie. Au aparut doar ca sa ia bani de la Primarie pe 350. Fac o serbare câmpeneasca, dau niste tricouri si o diploma si gata, sunt acoperiti de hârtii. Nu, tata, sa produca sportivi, copii si juniori, dintre care macar unul pe an sa ajunga la seniori, la cluburile importante”.

        Singurul lucru bun. 90%

        Desi sala de sedinte a Centrului de Afaceri e prevazuta cu microfoane, cea mai interesanta remarca a fost rostita in soapta: „Asa cum pierdem noi acum timpul, la fel s-au facut pierduti, ani de-a rândul, si banii pe 350. Si pentru ca acum le tâtâie curul, astia din Primarie o dau, vezi Doamne, pe strategii, ca sa justifice ca vor da mai putini bani la sport. Poate chiar mai putin de 12 milioane, cât sunt alocati in total”.

        Si totusi, sedinta de luni nu a insemnat timp pierdut in intregime. Intr-un punct s-a inregistrat o declaratie oficiala cu valoare de garantie. Ce-i drept, in proportie de numai 90 la suta. 90 la suta si ceva, ca sa vorbim ca Patraulea. A zis viceprimarul Radu Ababei: „In proportie de peste 90 la suta vom avea Centru Regional de Excelenta la fotbal in Bacau, in parteneriat cu Federatia Româna de Fotbal Acest proiect va permite modernizarea bazei ‘Lucretiu Avram’, acolo unde FRF va investi 250.000 de euro. Noi, Primaria, eram pregatiti cu scolarizarea, cazarea si alimentatia inca de anul acesta”.

        Bravo, bravo! Numai sa nu va suciti, iar, fratilor asa cum ati facut stadionul „Municipal” si sa dati indarat. Din lipsa de….parandarat!

        Tânara accidentata pe trecerea de pietoni

          O tanara de 19 ani a fost accidentata, in aceasta seara, pe o trecere de pietoni, din zona URA.

          Un sofer, de 65 de ani, se deplasa cu autoturismul pe Calea Republicii catre iesirea din Bacau iar la intersectia cu strada Aviatorilor nu a oprit la semafor, desi arata culoarea rosie, si nu i-a acordat prioritate de trecere tinerei care se afla pe marcajul pietonal.

          In urma impactului, victima a fost transportata la spital, insa nu a suferit leziuni severe si nu a avut nevoie de internare.

          De-ATOM si Jerry

          Volei feminin/ Stiinta a pierdut cu 0-3 (15, 21, 19), turul Challenge Ronund-ului din Cupa CEV cu Atom Trefl Sopot

          Stiti episoadele din Tom si Jerry in care unul din protagonisti, n-are importanta care, albeste instant, paralizat de frica? Ei bine, asa se intâmpla si cu Stiinta in aceasta editie a euro-cupelor. Se pierde subit si parca uita tot voleiul pe care-l stie.

          OK, când dincolo de fileu, te asteapta Katarzyna Zarolinska sa dea cu barosul, asa cum mai face uneori si Tom, nu-i tocmai usor. Numai ca aseara, dincolo de meritele polonezelor de la Atom Trefl, au stat slabiciunile Stiintei: preluare slaba, blocaj tardiv si atacuri moi. Plus nesincronizari comice. Ca-n Tom si Jerry.

          Atom a pornit ca din pusca, ducându-se la 13-2 pe serviciul Klaudiei Kaczorowska. Ce sa mai faci? Doar sa reduci din diferenta: 15-25. In actul secund, Stiinta, cu Rogojinaru in prim-plan, a pornit bine: 8-4. Polonezele au egalat, insa, alternând atacurile in urcare ale americancei Cooper cu „bombele Zarolynskai, MVP-ul jocului, cu 20 de puncte. Stiinta a ramas agatata pâna la 19-22, dupa care cuplul Cooper-Zarolynska a transat setul: 25-21.

          N-a fost loc de mai mult nici macar in setul trei, câstigat de oaspete cu 24-19. Invingatoare cu 3-0 in prima mansa a Challenge Ronud-ului, Atom Sopot e ca si calificata in semifinalei Cupei CEV. Stiintei, in schimb, ii ramâne sa faca act de prezenta in returul de saptamâna viitoare, din Polonia si, mai ales, sa lupte pentru un cucerirea unui nou event pe plan intern. Fara frica!

          Stiinta: Sabina Moisa (Olena Novgorodchenko), Denisa Rogojinaru, Anastasia Harelik (Tesca Andrew-Wasylik), Alexandra Sobo, Tania Lupu (Crina Baltatu), Ioana Baciu (Irina Radu), Mihaela Albu- libero. Antr.: Florin Grapa.

          Atom Sopot: Izabela Belcik, Katarzyna Zarolinska (Anna Miros), Klaudia Kaczorowska, Maja Tokarska, Brittnee Cooper, Charlotte Leys, Agata Durajczyk-libero. Antr.: Lorenzo Micelli.

          Constantin Apostol a demisionat de la CRAB

            Ceruta in mod repetat in Consiliul Local si alte medii administrative locale, demisia lui Constantin Apostol din functia de presedinte al Consiliului de Administratie de la Compania de Apa (CRAB) s-a produs, in sfârsit.

            Faptul a fost confirmat de directorul general al CRAB, Razvan Gaina. Apostol fusese instalat de curând in functie, dar imediat dupa aceea a fost condamnat la 2 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru nereguli in folosirea fondurilor europene.

            El a fost obligat sa presteze munca in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in cadrul SC Parc Industrial HIT sau la AJOFM Bacau, dar si-a pierdut si functia de director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bacau, de care s-ar fi folosit la savârsirea infractiunii, dupa cum au motivat judecatorii. “Situatia a nu iI interzicea sa detina functia din consiliul de administratie, dar dumnealui a considerat ca asa este mai bine”, a precizat directorul Razvan Gaina.

            Urmeaza ca demisia sa fie facuta publica si sa se faca o selectie a dosarelor celor care se vor inscrie in cursa pentru sefia CA al CRAB, unde, teoretic, poate participa oricine. Selectia o va face un evaluator independent.

            Una dintre variantele vehiculate ar fi fost consilierul local Iulian Stoican, care a mai detinut functii de conducere la societatile furnizoare de servicii publice si a fost si viceprimar cât a lipsit primarul Romeo Stavarache. Se pare insa ca PNL nu este de acord cu demsia sa din Consiliul Local pentru a merge pe functie, pas fara de care ar intra in incompatibilitatea dintre functia de consilier local si cea de membru al unui consiliu de administratie dintr-o societate subordonata Consiliului Local.

            Onesti: O soferita a dat cu masina peste un biciclist

              La data de 2 martie a.c., în jurul orei 16.45, pe strada Republicii din municipiul Onești s-a produs un accident rutier cu victimă.

              Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că o femeie de 64 de ani, care conducea un autoturism pe strada Republicii din Oneşti, a acroșat un bărbat de 65 de ani, care se deplasa pe bicicletă în acelaşi sens de mers.

              Victima a fost transportată la Spitalul Oneşti unde a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.

              Atât victima cât şi conducătoarea auto au fost testate cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

              În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

              Furt din locuință, soluționat

                În urma investigațiilor efectuate polițiștii au depistat un tânăr de 24 de ani, din comuna Podu Turcului, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

                Din cercetări a rezultat că la data de 1 martie a.c., tânărul în cauză ar fi pătruns prin efracție în locuința părții vătămate și dintr-un șifonier ar fi sustras suma de 700 de lei, după care a părăsit imobilul.

                De asemnea, din cercetări a rezultat că banii au fost cheltuiți de cel în cauză la jocuri și pentru achiziționarea unor bunuri.

                În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

                Ieșeni depistați și cercetați pentru pescuit ilegal și transportul peștelui fără documente

                  Cinci bărbați dintr-o comună ieșeană au fost depistați de polițiștii din comuna Răchitoasa, în timp ce transportau aproape 90 de kg de pește pescuit ilegal din iazurile unei societăți comerciale.

                  La data de 03 martie a.c., în jurul orei 02.00, polițiștii din comuna Răchitoasa au identificat cinci bărbați cu vârste curpinse între 20 și 41 de ani, toți din comuna Ciurea, județul Iași, în timp ce se deplasau cu un autoturism pe drumul comunal 49 Bucsa-Burdusaci.

                  În urma controlului vehiculului polițiștii au stabilit că cei în cauză transportau 6 plase tip setcă din material poliamidă în care se afla cantitatea totală de 88,5 kg. peşte speciile somn, știucă, șalău, crap, caras și fitofag.

                  De asemenea, au fost identificate o barcă pneumatică și alte obiecte folosite pentru pescuit.

                  În urma cercetărilor efectuate de polițiști a rezultat că întreaga cantitate de pește a fost capturată ilegal de cei în cauză din iazurile aparținând unei soacietăți comerciale din localitatea Motoșeni, județul Bacău.

                  Peștele a fost restitui societății comerciale prejudiciate, iar celelalte bunuri au fost ridicate în vederea confiscării.

                  În cauză s-a intocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de pescuit fără licență sau autorizație și transportul peștelui fără documente legale.

                  Alte cinci puncte termice au fost oprite in Bacau

                  Avaria produsa in reteaua de distributie a agentului termic, pe strada Oituz, la nr. 61, ridica mai multe probleme decât s-ar fi asteptat echipele de interventie. Daca initial, luni au fost oprite 24 de puncte termice (PT) din oras, marti dimineata a mai fost sistat agentul termic in alte cinci PT-uri.

                  „Este vorba despre PT 9, PT 11, PT 16, PT 30 si PT 31. Echipa de interventie ne-a comunicat ca se impune sistarea de agent termic si in aceste zone intrucât nu tin vanele in unele zone. Lucrarea este una complexa, pentru ca avaria a fost descoperita pe ramura Sofert si tocmai din aceasta cauza s-a impus sistarea agentului termic in jumatate de oras”, declara Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA Bacau.

                  La fata locului, pe strada Oituz, in dreptul Crucii Rosii Bacau, o echipa de muncitori lucra la foc continuu. Unii in subteran, unde decupasera o parte din conducta de mari dimensiuni avariata, iar altii munceau la suprafata, unde masurau si taiau dintr-o alta bucata de conducta „capacul” ce trebuia sudat la conducta avariata. Echipa de interventie a preconizat ca avaria va fi remediata pâna pe 4 martie 2015, iar programul de furnizare va reveni la normal.

                  „A ruginit conducta si a cedat la presiune. S-a infiltrat apa printre placile canalizarii, iar sarea folosita la deszapezire si-a pus si ea amprenta si a macinat fierul. Lucrarea va fi definitivata in cursul zilei de astazi (marti, n.r.), insa, agentul termic va ajunge din nou in casele oamenilor in noaptea de 3 spre 4 martie, pentru ca dureaza câteva ore reumplerea instalatiilor”, a spus seful de echipa care coordona lucrarea. Pentru ca muncitorii sa poata lucra in canalizare, au fost golite instalatiile care fac legatura cu reteaua principala.

                  „Când sunt lucrari de mari dimensiuni se golesc instalatiile prin niste guri speciale. Una dintre ele este la intersectia strada 9 Mai cu strada Miorita, iar alta este in incinta Parcului Cancicov, paralel cu strada Garii. Robinetii de aici au fost deschisi pentru evacuarea apei de pe conducte. Temperatura din canalizare este extrem de mare si trebuie facuta aerisirea pentru a se putea interveni”, a declarat Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA.

                  Aburul impins de vânt pe strada Garii i-a incurcat pe soferii aflati in tranzit, obligându-i sa reduca simtitor viteza. Din cauza problemelor existente pe Oituz 61, nu primesc apa calda si caldura peste 3.500 de familii racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic.

                  Sunt direct afectati bacauanii care locuiesc pe strazile Letea, Carpati, Bucegi, Garofitei, Castanilor, Marasesti, Milcov, Alecu Russo, Republicii, Bistrita Lac, Garii, Oituz, Stefan cel Mare si cartierul Nord.

                  [wonderplugin_gallery id=”181″]

                  Incendiu în comuna Secuieni

                    Luni, 02 martie 2015, la ora 07.54, Garda de Intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău a intervenit în comuna Secuieni, sat Chiticeni, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la locuinţa unui bărbat, în vârstă de 56 ani.

                    La sosirea echipajelor de intervenţie la locul evenimentului, s-a constatat faptul că incendiul se manifesta la casa de locuit cu pereţii din zidărie, acoperiş cu astereală din lemn şi învelitoare din tablă şi anexa cu pereţii din lemn şi acoperiş cu astereală din lemn şi învelitoare din tablă.

                    Incendiul a fost lichidat, la ora 09.30, lichidat în cooperare cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Secuieni.

                    În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă un scurtcircuit la un conductor electric improvizat, au ars aproximativ 150 mp din acoperişul casei de locuit şi s-au degradat lambriul din plastic şi peretele din lemn al unei anexei.

                    La locul intervenţiei s-a deplasat şi echipajul SMURD din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău, în vederea acordării îngrijirilor medicale unei femei, în vârstă de 52 ani, care prezenta atac de panică şi hipertensiune arterială.

                    Pagina 1

                      p1

                      Volei feminin/ Cupa CEV: Un nou euro-duel

                      Stiinta Bacau – Atom Trefl Sopot (azi, ora 17.00, Sala Sporturilor)

                      Inca un mare-meci-mare in Sala Sporturilor. Dupa Fenerbahce, Azeryol si Nantes, dupa Alba Blaj, Dinamo si CSM Bucuresti, dupa Liga Campionilor, Cupa României si campionatul Diviziei A1, Stiinta Bacau se pregateste de o noua confruntare, intr-o noua competitie.

                      Astazi, de la ora 17.00, studentele primesc vizita polonezelor de la Atom Trefl Sopot, in prima mansa din Challenge Round-ul Cupei CEV. „Tinând cont ca returul se joaca in Polonia, calificarea nu este usor de obtinut, dar noi ne jucam sansa. Inainte de toate, trebuie sa câstigam meciul de pe teren propriu”, a precizat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care cunoaste bine echipa poloneza.

                      In toamna trecuta, Stiinta s-a confruntat cu Atom Trefl Sopot in semifinalele turneului belgian de la Frasnes-les-Avaing, acolo unde polonezele s-au impus cu 3-2, dupa ce bacauancele au condus cu 2-1. „Intre timp, echipa poloneza s-a intarit cu o jucatoare din Statele Unite, care, din câte am inteles, joaca titulara si cu o belgianca.

                      Vom avea in fata o adversara buna”, a adaugat Grapa. Intr-adevar, echipa antrenata de italianul Lorenzo Micelli, conteaza, pe lânga câteva internationale poloneze, pe trio-ul american Monique McLendon- Falyn Fonoimoana- Brittnee Cooper si pe alte doua straniere: tragatoarele Charlotte Leys (Belgia) si Jana Aghayeva Matiasovska (Azerbaidjan).

                      Stiinta, in schimb, se prezinta fara bulgaroaica Yulyia Stoyanova, nerefacuta dupa accidentarea suferita la glezna, in Cupa României, dar cu un moral excelent dupa suita de succese din 2015. „Astept publicul la sala intr-un numar cât mai mare”, a fost mesajul trimis catre fanii bacauani de Florin Grapa, care a concluzionat: „Repet, va fi destul de greu, dar sper sa ne concentram foarte bine pentru acest meci”. Mare meci mare, punctam noi.

                      Celelalte meciuri din Challenge Round-ul Cupei CEV: Dinamo Krasnodar- Nantes VB, Beziers VB – Rabita Baku, Omichka Omsk Region- Galatasaray Istanbul.

                      In conferinte sa ne duelam! Deputatul Necula a gasit gaurile din buget

                        – dupa ani de zile in care nu a scos un cuvânt pe aceasta tema, deputatul Necula a descoperit ca echipa de fotbal inghite prea multi bani din bugetul Bacaului

                        Sifonarea banilor publici prin societatile in care CL Bacau este majoritar si platile nelegale catre firme private! Acestea au fost temele abordate de deputatul Cosmin Necula in conferinta de presa de luni, o replica la conferinta primarului Romeo Stavarache, de joia trecuta. Edilul a vorbit, atunci, despre investitii si despre faptul ca nu a fost de acord cu majorarile de capital social la societatile din subordinea CL.

                        Ieri, Cosmin Necula a venit cu raportul Curtii de Conturi pentru 2011-2014: „Vreau sa prezint modalitatea in care sunt sifonati banii publici, intr-un fel sau altul, la acest capitol foarte interesant care este fotbalul bacauan. De ce sifonati? Pentru ca asa spune Curtea de Conturi.” Concret, SC Sport Club SA a incheiat cu Asociatia Sport Club, in perioada decembrie 2013-mai 2014, patru contracte de imprumut totalizând 395.000 de lei, din care s-au recuperat doar 100.000 de lei. Pentru suma nerecuperata, Sport Club SA nu s-a constituit ca parte prejudiciata, nu a pretins si incasat penalitati de 0,1% pe zi.

                        Alte cifre? Veniturile, zero, prejudiciul, 391.000 de lei, abaterile financiare, 502.000 de lei. “Curtea de Conturi spune ca exista o societate in care CL Bacau este actionar majoritar. CL vireaza bani prin aport de capital catre societate, iar aceasta imprumuta asociatia sportiva. Pe de alta parte, asociatia primeste finantari de aproape un milion de euro, in ultimii 3-4 ani, pentru acelasi obiectiv. Cum nu stia Romeo Stavarache despre aceste majorari de capital social? Cum face societatea aceste imprumuturi desi in obiectul de activitate nu are prevazuta imprumutarea de bani pentru diversi agenti privati?” intreaba Cosmin Necula.

                        In instanta, Primaria a pierdut!

                        Deputatul PSD acuza ca de pe urma celor 4 milioane de euro cheltuiti in fotbal nu a ramas nimic, nicio baza sportiva, niciun teren, nicio echipa de juniori. “De ce nu s-a facut aceasta finantare a fotbalului prin CSM 2010, clubul municipiului? Un raspuns ar fi ca acesta e infiintat pe Legea Sportului si sunt plafoane de salarizare, cheltuieli publice, care se fac intr-un anumit fel”, adica transparent si dupa norme.

                        Un alt obiectiv vizat de Curtea de Conturi e Sala Polivalenta: „CL a facut plati nelegale catre Baixa SRL, a fost obligat sa dea in judecata Baixa, dar in instanta Primaria Bacau nu si-a mai exercitat apararea si a pierdut.” Altor constructori li s-au dat bani pentru cantitati de pavele „mai mari decât cele real receptionate”, mai exact 155.000 de euro. Necula sustine ca doar institutiile de control pot face ceva, in sensul ca se pot autosesiza. In baza Legii 544, deputatul a solicitat primarului si CL Bacau date cu privire la veniturile si cheltuielile tuturor societatilor in care CL este actionar.

                        “Din punctul meu de vedere, aceasta modalitate de a invârti banii publici din CL printr-o societate si din societate catre terti privati reprezinta o sifonare a banului public”, spune Cosmin Necula. De ce vor fi dati bani unor societati cu profit zero? De ce “aceasta disperare” de a aloca bani unor obiective care nu pot fi realizate? „Pentru ca se apropie campania electorala”, arata deputatul PSD. De ce Cosmin Necula face publice aceste date acum? Tot pe motiv de alegeri: “Pentru ca cetatenii municipiului Bacau sa aleaga, in 2016, in cunostinta de cauza.”