Cel mai recent sondaj realizat de Sociopol pentru alegerile prezidențiale din 2024, desfășurat între 28 octombrie și 1 noiembrie, prezintă un peisaj electoral dinamic, cu schimbări semnificative față de datele anterioare. Potrivit rezultatelor, Marcel Ciolacu, candidatul PSD, își consolidează poziția de favorit al electoratului, fiind cotat cu 28% din intențiile de vot, asigurându-și astfel un loc în turul doi al alegerilor.

În prezent, Ciolacu este clar în fruntea clasamentului, iar această poziție îl pune într-o postură privilegiată pentru continuarea campaniei electorale. Cu o susținere largă în rândul electoratului de stânga, Ciolacu pare să beneficieze de o stabilitate a bazinului său de susținători, în special în zonele rurale și în rândul votanților tradiționali ai PSD.

George Simion și Nicolae Ciucă – Lupta strânsă pentru socul doi

În timp ce locul întâi este dominat de Ciolacu, competiția pentru locul doi este extrem de disputată, între George Simion (AUR) și Nicolae Ciucă (PNL). Simion se situează în sondaje pe locul doi, cu un scor de 21%, în timp ce Ciucă este la o distanță de cinci puncte procentuale, având 16% din intențiile de vot.

Popularitatea lui Simion continuă să crească, în special printre electoratul naționalist și conservator. Mesajele sale populiste și abordarea directă par să atragă tinerii și votanții nemulțumiți de partidele tradiționale, în timp ce Ciucă mizează pe susținerea alegătorilor de dreapta, fideli PNL, și pe experiența sa ca fost premier și militar de carieră. Această rivalitate între Simion și Ciucă va rămâne un punct central al campaniei și va influența strategia electorală a fiecărui candidat, în special în ultimele zile înainte de alegeri.

Elena Lasconi (USR) – O performanță stabilă

Elena Lasconi, candidata USR, se află pe locul patru, cu 12% din intențiile de vot. Deși nu reușește să rivalizeze cu scorurile liderilor clasamentului, Lasconi a înregistrat o evoluție constantă în sondaje, reflectând stabilitatea electoratului USR. Susținătorii săi sunt în mare parte tineri, urbani și dornici de schimbare, iar campania sa este centrată pe integritate, transparență și un program reformist.

Independenții Mircea Geoană și Cristian Diaconescu – prezențe distincte în campanie

Pe locul cinci, în poziții apropiate, se află Mircea Geoană și Cristian Diaconescu, ambii candidați independenți, cu 9% și, respectiv, 8% din intențiile de vot. Aceștia se prezintă ca alternative la partidele tradiționale și încearcă să capteze voturile alegătorilor dezamăgiți de scena politică actuală. Geoană, cunoscut pentru experiența sa internațională, și Diaconescu, fost diplomat și om politic, au o bază de susținători relativ constantă, dar este puțin probabil să poată accede în turul doi.

Cristian Terheș (PNCR) – O creștere modestă

Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Creștin Român (PNCR), înregistrează 4% în sondaje, o ușoară creștere față de sondajele anterioare. Mesajele sale conservatoare și critice la adresa Uniunii Europene rezonează cu o parte din electorat, dar rămâne totuși departe de o poziție competitivă pentru turul doi.

Participarea la vot – un factor cheie

Sociopol estimează o prezență la vot de 53% în țară, la care s-ar putea adăuga o participare moderată din partea diasporei, ducând procentul total la peste 55%. Mobilizarea electoratului va juca un rol decisiv în configurarea rezultatului final, în special în privința celui de-al doilea loc în turul doi.

Cursa pentru turul doi rămâne deschisă

În concluzie, sondajul Sociopol evidențiază o cursă clară pentru intrarea în finala alegerilor prezidențiale din 2024. Marcel Ciolacu se află într-o poziție favorabilă, asigurându-și avansul față de ceilalți competitori. Întrebarea care rămâne este: cine va fi contracandidatul său în turul doi – George Simion sau Nicolae Ciucă? Această întrebare rămâne deschisă, iar evoluțiile din campanie vor fi esențiale în stabilirea configurației finale a turului întâi.

Perioada de culegere a datelor: 28 octombrie – 1 noiembrie 2024. Metoda culegerii datelor: interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.2%.

Pe 3/16 noiembrie 1916, prin Ordinul 294 emis de Marele Cartier General, s-a înființat o nouă categorie de forțe în Armata Română – arma vânătorilor de munte. Transformarea Școlii de Schiori din București în Corpul Vânătorilor de Munte a marcat debutul acestei unități specializate în lupta pe teren dificil și a deschis un capitol nou în istoria militară românească.

Formarea Corpului Vânătorilor de Munte

Planul inițial pentru Corpul Vânătorilor de Munte prevedea organizarea în trei batalioane, fiecare cu câte trei companii. Totuși, în ianuarie 1917, după redislocarea la Târgu Neamț, Corpul a fost reorganizat într-un singur batalion cu forțe suplimentare: cinci companii de pușcași, două companii de mitraliere și o companie de telegrafie fără fir. Această structură avea să joace un rol crucial în luptele din vara anului 1917, de la Ocna, Măgura, Oituz, Coșna și Cireșoaia – confruntări esențiale pentru apărarea teritoriului românesc în Primul Război Mondial.

Creșterea și organizarea forțelor vânătorilor de munte

După Primul Război Mondial, vânătorii de munte au continuat să se dezvolte, consolidându-și rolul în armata română. În 1923, s-au creat primele divizii de vânători de munte: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, la Bistrița. Această expansiune a fost parte a unui efort mai amplu de modernizare și întărire a apărării naționale într-o perioadă de instabilitate europeană.

În 1937, cele două divizii au fost reorganizate în trei brigăzi (1, 2 și 3), iar la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata de vânători de munte era pregătită pentru noile provocări. În timpul conflictului, brigăzile de vânători de munte au fost implicate în campaniile majore ale Armatei Române, participând la lupte din Basarabia și Bucovina până în Crimeea și Caucaz, și ulterior în bătăliile pentru eliberarea Transilvaniei și în avansul spre Munții Tatra.

Reorganizările postbelice și adaptările în perioada comunistă

După încheierea războiului, armata română a trecut printr-o serie de restructurări, iar trupele de vânători de munte nu au fost o excepție. În perioada comunistă, unitățile de vânători de munte au fost afectate de desființări și redistribuiri, o reorganizare semnificativă fiind în 1961, când Brigada 2 Vânători de Munte a fost desființată, iar Batalionul 21 Special Vânători de Munte a fost înființat, având inițial sediul la Rădăuți și mutat ulterior la Predeal.

În deceniile care au urmat, s-au creat noi brigăzi, precum Brigada 1 Vânători de Munte din Bistrița, Brigada 4 Curtea de Argeș și Brigada 5 Alba-Iulia. După 1990, restructurările au continuat, iar noi unități, precum Brigada 7 Petroșani și Brigada 61 Miercurea Ciuc, au fost adăugate, adaptându-se la noile cerințe și doctrine militare.

Moștenirea și importanța vânătorilor de munte astăzi

Astăzi, la 108 ani de la înființare, vânătorii de munte reprezintă o componentă esențială a armatei române, având o pregătire deosebită pentru terenul accidentat și condițiile extreme. Ei continuă tradiția eroică a înaintașilor lor, fiind recunoscuți atât pentru abilitățile lor de luptă în munți, cât și pentru profesionalismul și determinarea cu care își îndeplinesc misiunile.

Fiind una dintre cele mai vechi arme specializate din Armata Română, vânătorii de munte rămân un simbol al adaptabilității și curajului, iar tradiția lor este onorată cu mândrie de fiecare generație nouă de militari.

În contextul unei creșteri generale a traficului aerian în România, Aeroportul Internațional Bacău încearcă să își consolideze poziția pe piața regională. Potrivit datelor oficiale, în al treilea trimestru al anului 2024, aeroporturile din România au înregistrat aproape 8 milioane de pasageri, cu 7,4% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada iulie-septembrie 2024, majoritatea pasagerilor din România, aproximativ 95%, au ales să călătorească pe rute externe. Această orientare către zborurile internaționale evidențiază cererea ridicată pentru destinații din străinătate, mai ales din zona Schengen, care a reprezentat 68% din totalul de aproape 8 milioane de pasageri. În același interval, aeroporturile din țară au găzduit 69.378 de mișcări aeronave și au transportat peste 12.800 de tone de marfă.

Deși Aeroportul Bacău a înregistrat o creștere a traficului față de anul precedent, rămâne semnificativ mai mic comparativ cu alte hub-uri importante, precum cele din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Aceste aeroporturi au capacități superioare, atât în ceea ce privește terminalele, cât și infrastructura pistei, și beneficiază de un număr mai mare de zboruri internaționale, atrăgând astfel un flux mai mare de pasageri.

Aeroportul Bacău rămâne un punct de referință pentru regiunea Moldovei, în special pentru cei care călătoresc spre Italia, Marea Britanie și Spania, destinații preferate de comunitățile românești din străinătate. Totuși, spre deosebire de aeroporturile din București sau Cluj, acesta nu are un portofoliu diversificat de destinații și zboruri intercontinentale. Limitările legate de infrastructură și poziționarea sa geografică sunt factori care împiedică Aeroportul Bacău să atragă mai multe companii aeriene și să extindă numărul de rute.

Banca Națională a României (BNR) lansează, marți, 5 noiembrie, în circuitul numismatic o monedă de aur cu tema Operațiunii ,,Neptun” și două coli speciali formate din câte patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei. Operațiunea „Neptun” a fost evacuarea Tezaurului României la Mănăstirea Tismana, în 1944. 

Moneda are valoarea nominală 100 de lei, un diametru de 21 mm și o greutate de 6,452 g, iar bancnotele sunt înseriate consecutiv și au aceleași specificații tehnice ca bancnotele de circulație cu valoare nominală de 10 lei. 

Aversul monedei prezintă Mănăstirea Tismana, locul unde a fost evacuat Tezaurul Băncii Naționale a României în anul 1944, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „100 LEI” și anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă portretele și numele lui Constantin Angelescu și Ion Lapedatu, guvernatori ai BNR, Palatul Vechi al Băncii Naționale a României în fundal și inscripția «OPERATIUNEA ,,NEPTUN”».

Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României.

Colile speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, sunt introduse în plicuri de prezentare și sunt însoțite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central, precum și seriile bancnotelor.

Tirajul maxim pentru moneda de aur este de 1.000 de piese, iar pentru coala specială, formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei este de 5.000 de exemplare.

Prețurile de vânzare sunt: 4.200 de lei, exclusiv TVA, pentru moneda de aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate, și de 60 de lei, exclusiv TVA, pentru coala specială formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, inclusiv certificatul de autenticitate.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor de aur și a colilor speciale se face prin sucursalele regionale Iași, București, Cluj, Constanța, Dolj și Timiș ale BNR.

Polițiștii Biroului Investigații Criminale din Bacău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, au reușit să probeze activitatea infracțională a doi bărbați de 32, respectiv 34 de ani, bănuiți de comiterea unor infracțiuni grave: tâlhărie calificată și tentativă la tâlhărie calificată. Cei doi suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore și au fost introduși în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău.

În data de 24 octombrie, la ora 00:30, un bărbat de 49 de ani, taximetrist în municipiul Bacău, a alertat poliția despre un incident alarmant. După ce a transportat doi bărbați la o adresă din oraș, aceștia au coborât sub pretextul că nu au bani să achite contravaloarea cursei, promițând că vor aduce suma necesară din locuință. Revenind la mașina taximetristului, bărbații l-au amenințat cu un obiect contondent, solicitându-i banii pe care îi avea asupra sa.

O oră mai târziu, la ora 01:30, o femeie de 35 de ani, de asemenea taximetristă în municipiu, a raportat un incident similar. Aceasta a fost deposedată de telefonul mobil prin acte de violență și sub amenințarea cu un obiect contondent, în timpul unei curse cu cei doi bărbați.

În urma investigațiilor amănunțite, polițiștii au identificat suspecții, doi bărbați din județele Neamț și Brăila. Pe 2 noiembrie, forțele de ordine din Bacău, împreună cu polițiștii din Roman și Brăila, alături de criminaliști și luptători pentru acțiuni speciale, au desfășurat patru percheziții în municipiul Bacău și în județele Neamț și Brăila.

Perchezițiile au dus la descoperirea și ridicarea mai multor mijloace materiale de probă, esențiale pentru continuarea cercetărilor. După administrarea probatoriului, polițiștii au dispus măsura reținerii celor doi bărbați pentru o perioadă de 24 de ore.

Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie calificată și tentativă la tâlhărie calificată. Autoritățile din Bacău se angajează să facă toate demersurile necesare pentru a asigura siguranța cetățenilor și tragerea la răspundere a celor care încalcă legea.

Chimcomplex Borzești, principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, continuă demersurile pentru proiectul de investiție în Combinatul de Biochimie de la Iași, cu o schimbare de tactică. Compania se retrage din licitația pentru concesionarea serviciului de termoficare din Iași, după ce Primăria nu a primit o finanțare nerambursabilă de 117 milioane de lei, echivalentul a peste 23 de milioane de euro, care ar fi contribuit la modernizarea CET Holboca și care modifică substanțial condițiile inițiale ale tranzacției. În acest context, Chimcomplex își adaptează strategia pe termen scurt și mediu, optând pentru o structură mai complexă, ce presupune și o soluție proprie de cogenerare.

Combinatul de Biochimie va include opt fabrici specializate, care vor folosi tehnologii biochimice, consolidând poziția României în industria de biochimie. Proiectul va genera 1.100 de locuri de muncă directe și peste 4.500 de locuri de muncă indirecte, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii. Separat de parteneriatul cu Primăria Iași, Chimcomplex a demarat și parteneriate cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și Academia Română, prin Institutul Petru Poni din Iași, cu care se vor face 3 clustere de cercetări avansate în tehnologii biochimice.
“Iașul – a declarat Florian Staicu, Director General Adjunct Chimcomplex – merită să își revigoreze industria chimică și salutăm inițiativele Guvernului, care în paralel anunță un program de reindustrializare a țării”.

Cele opt fabrici ale platformei industriale – se anunța acum mai bine de o lună – vor folosi doar tehnologii biochimice. Platformele de producție la scară industrială ale Chimcomplex rămân cele de la Onești și din Vâlcea, iar un Centru de Cercetări se va face și la Buzău.
Cogenerarea va fi dedicată producției de energie electrică și termică pentru noul combinat industrial, dar un procent acoperitor va fi destinat furnizării de apă caldă pentru orașul Iași. «Acest procent – preciza Ștefan Vuza, Președintele Chimcomplex – ne va permite să subvenționăm costurile pentru livrarea agentului termic către oraș. Desigur, prețul final pentru cetățeni va avea și un cost de distribuție, care nu este sub controlul nostru. Totuși, prețul final va fi cel mai mic din România, iar Primăria nu va mai trebui să aloce bani pentru subvenții. Este o veste bună pentru locuitorii din Iași, însă trebuie să fim realiști și să recunoaștem că „diavolul stă în detalii”. Ne vom confrunta probabil cu provocări pe parcursul implementării proiectului, fie din cauza unor interese divergente, fie din motive externe, dar suntem pregătiți să le depășim.»

Chimcomplex este principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune, specializat în polioli, clorosodice și oxo-alcooli. Este o companie strategică pentru economia românească, cel mai mare combinat de produse chimice, cu 2 platforme industriale la Onești și Râmnicu Vâlcea. Chimcomplex este o companie cu o tradiție de 70 de ani, care dezvoltă produse de calitate pentru o viață mai bună și un viitor sustenabil.

Florian Staicu, Director General Adjunct Chimcomplex: „Chimcomplex intenționează să concesioneze activele și întregul amplasament CET Holboca II, loc în care se va realiza investiția în Combinatul de Biochimie. Consiliul Local a primit, în acest sens, noile noastre solicitări în adrese oficiale și le are în analiză. Noul plan prevede în continuare posibilitatea de a livra surplusul de energie termică produs de propria centrală de cogenerare în sistemul de termoficare al orașului Iași, la un cost foarte mic. Orașul va avea ca soluție termică o nouă centrală separată, ce va fi amplasată la CET I. Activul de la CET II – Holboca va fi reintegrat într-o nouă platformă chimică, cu centrală de cogenerare, ce va asigura parte din necesarul de agent termic către cartierele cele mai apropiate din oraș. Noua configurare este benefică tuturor părților implicate.”

Baza 95 Aeriană a demonstrat, încă o dată, profesionalismul și dedicarea militarilor săi la competiția „Cel mai bun dintre cei buni”, desfășurată între 27 octombrie și 2 noiembrie la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Într-o competiție strânsă, unde maiștri militari, subofițeri și soldați și gradați profesioniști din unități subordonate Statului Major al Forțelor Aeriene s-au întrecut pentru un loc pe podium, Baza 95 Aeriană a urcat triumfătoare pe primele poziții.

Sergent-majorul Silviu Cristian Lupașcu a obținut locul I și prestigiosul titlu de „Subofițerul anului 2024”, confirmându-și astfel pregătirea, seriozitatea și competențele remarcabile. De asemenea, caporalul clasa a III-a Ion Alexandru Drăgulescu a reușit să se impună în competiție și să obțină locul I, fiind desemnat „Soldatul anului 2024”. Cei doi militari și-au demonstrat calitățile și abilitățile de-a lungul celor 7 probe ale concursului, ridicând numele Bazei 95 Aeriene pe podium și dovedind, încă o dată, profesionalismul și pregătirea excelentă care definesc unitatea.

Competiția „Cel mai bun dintre cei buni” a adus împreună cei mai valoroși militari ai Forțelor Aeriene Române, oferindu-le o oportunitate de a-și etala competențele și de a concura la cel mai înalt nivel. Evenimentul s-a desfășurat sub coordonarea Statului Major al Forțelor Aeriene și a avut drept scop recunoașterea celor mai merituoși militari, care se remarcă prin disciplină, determinare și performanțe excepționale.

Baza 95 Aeriană își felicită camarazii pentru eforturile depuse și pentru dedicația cu care au reprezentat unitatea. Obținerea acestor titluri nu este doar o realizare personală pentru sergent-majorul Lupașcu și caporalul Drăgulescu, ci și o confirmare a valorilor pe care Baza 95 Aeriană le promovează: seriozitate, pregătire continuă și excelență în domeniul militar.

Fotografia surprinsă în centrul orașului Bacău, pe Calea Mărășești, în anii ’70, ne oferă o fereastră unică către trecutul acestui loc. Imaginea, care reflectă viața de zi cu zi din acea perioadă, ilustrează o stradă largă, flancată de blocuri de locuințe, clădiri emblematice și câteva persoane mergând liniștite. Pe marginea drumului, este parcat un autoturism vechi, un detaliu care ne amintește de stilul de viață și de modul în care era utilizat spațiul public în acele timpuri.

Atmosfera calmă a străzii, lipsită de agitația și traficul intens specific orașelor moderne, este evidențiată de prezența pietonilor care circulă nestingheriți pe carosabil. În comparație cu agitația și viteza cu care trăim astăzi, acest peisaj oferă o imagine mult mai liniștită a centrului Bacăului, unde oamenii par să se bucure de o plimbare într-un ritm relaxat.

În prezent, Calea Mărășești arată diferit în anumite privințe, dar și-a păstrat în mare parte structura și aspectul. Diferența majoră constă în modul de utilizare al străzii și al trotuarelor. Astăzi, parcarea este strict reglementată și nu mai vedem mașini parcate la marginea străzii. De asemenea, pietonii nu mai circulă pe carosabil, decât în weekenduri, când traficul auto este închis pentru a permite desfășurarea unor evenimente sau activități de relaxare pentru comunitate.

Această schimbare reflectă evoluția infrastructurii și a reglementărilor urbane în Bacău, care au fost adaptate la nevoile și cerințele unui oraș modern. Deși clădirile și arhitectura au rămas în mare parte aceleași, atmosfera s-a schimbat – de la un oraș liniștit și aerisit, la unul dinamic, cu un flux continuu de vehicule și pietoni.

Fotografia reușește să surprindă nu doar un peisaj urban, ci și o stare de spirit, o epocă în care viața era poate mai simplă și mai calmă. Este o invitație la reflecție asupra modului în care s-a schimbat orașul și, implicit, viața locuitorilor săi în ultimele decenii.

Primăria orașului Târgu Ocna, în colaborare cu Batalionul 22 „Cireșoaia” – Vânători de Munte „Cireșoaia” din Sfântu Gheorghe (Covasna), a organizat, vineri, 1 noiembrie, a XIX-a ediție a manifestării „Ziua Vânătorilor de Munte”. Sărbătoarea este marcată în calendar pe 3 noiembrie.

La manifestarea care a avut loc în Piața „Costache Negri”, din fața Primăriei, au venit subprefectul Narcis Jitaru, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, Gelu-Ionuț Panfil, comandantul Batalionului 22 Vânători de Munte, lt. col. Marcel Șelaru, col. (rtr) Costel Ciupercă – Președintele Filialei „General Nicolae Șova” Bacău a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, general de flotilă aeriană dr. Vasile Florea – președintele Filialei „Eremia Grigorescu” Bacău a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Dorian Pocovnicu – președintele de onoare al Filialei Județene Cultul Eroilor și Dănuț Voicu – președintele Filialei, col. (rtr) Nicu Pavel – președintele Filialei Bacău a Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, col. (rtr) Stelian Cojocaru – președintele Asociației Tradiții Militare Românești „Regimentul 3 Artilerie 1877”, din Bacău, dar și reprezentanți ai unor unități administrative teritoriale din Chișinău și de lângă capitala Republicii Moldova.

Manifestarea a fost deschisă cu trecerea în revistă a Gărzii de onoare, făcută de Narcis Jitaru și primarul Cristian-Aurelian Ciubotaru, însoțiți de comandantul Batalionului 22 Vânători de Munte, și cu intonarea Imnului de stat. Momentul a fost urmat de o slujbă religioasă ținută de un sobor de preoți.

A urmat o serie de alocuțiuni, susținute de primarul Cristian-Aurelian Ciubotaru, de Gelu-Ionuț Panfil, de elevul Cosmin Blaga din Târgu Ocna, de generalul de flotilă aeriană dr. Vasile Florea, de actorul și omul politic Gheorghe (geo) Popa – din partea Filialei Județene Cultul Eroilor și de col. (rtr) Costel Ciupercă, iar lt. col. Marcel Șelaru a transmis mesajul Șefului Statului Major al Apărării – generalul Gheorghiță Vlad.

Manifestarea s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori la Monumentul Eroilor din Piața „Costache Negri”, după care participanții s-au deplasat la Ansamblul cimitirului-osuar din cartierul Poieni, unde au fost depuse, de asemenea, coroane de flori și unde a fost ținută o slujbă de comemorare a eroilor. La final, s-a mers pe Dealul Cireşoaia, unde au fost depuse coroane de flori la Monumentul Vânătorilor de Munte din fața Schitului „Eftimie cel Mare” și unde părintele Constantin Panțîru a oficiat o scurtă slujbă de pomenire a Eroilor.

Corpul Vânătorilor de Munte a fost creat la 3 noiembrie 1916, prin transformarea Școlii Militare de Schiori București. La 27 decembrie 1916, a fost transformat în Batalionul Vânători de Munte, care a participat la bătălia de la Oituz și Târgu Ocna și pentru cucerirea culmilor Coșna și Cireșoaia și Măgura.

În Al Doilea Război Mondial, vânătorii de munte au participat la eliberarea Bucovinei și nordului Basarabiei, ajungând până în munții Caucaz și ai Crimeii (campania din Est), luptând apoi pentru eliberarea Transilvaniei, în Ungaria, în munții Bukk și în Slovacia, în munții Metaliferi, Tatra Mare, Tatra Mică, Carpații Albi și, în final, în podișul Boemiei (campania din Vest).